Sunteți pe pagina 1din 4

Cultura Greciei

Cultura Greciei a evoluat de-a lungul a mii de ani, avnd rdcini puternice n civilizaiile sale
precursoare miceene i minoene, continund cu aa-zisa civilizaie a "Greciei clasice", influenat i
puternic influennd cultural Imperiul Roman, respectiv penetrnd pn n
vremurile Renaterii prin Imperiul Bizantin, pentru ca s renasc dup perioada dominaiei Imperiului
Otoman prin rzboiul purtat pentru cucerirea independenei i crearea statului modern grec.
Grecia este adesea considerat ca fiind leagnul civilizaiei europene. Oraul Atena a fost centrul cultural al
lumii Greciei antice, iar Partenonul un simbol de durat al culturii Greciei i a civilizaiei europene.
Grecii au adoptat elemente de matematica atat de la babilonieni, cat
si de la egipteni. In orice caz, elementul nou in matematica greaca a
fost inventarea unei matematici abstracte, bazata pe o structura
logica de definitii, axiome si demonstratii. Potrivit cronicilor
grecesti de mai tarziu, aceasta dezvoltare a inceput in sec.VI i.Hr.
prin Thales din Milet si prin Pitagora din Samos, ultimul fiind un
conducator religios care predica importanta studierii numerelor in
scopul intelegerii lumii inconjuratoare.Unii dintre discipolii sai au
facut descoperiri importante despre teoria numerelor si geometrie,
toate fiind atribuite lui Pitagora.

Pentru titanii vietii spirituale grecesti, participarea la jocurile traditionale care se desfasurau n arenele s
lnga participare ei reuseau sa obtina si un premiu, acest fapt devenea un foarte serios motiv de mndrie. Pitag
titlu de campion la pugilat chia la jocurile organizate n Olimpia. Platon a concurat la competitia de lupte din
palestrele din Atena, iar poetii Euripide si Timocreon au obtinut si ei premii sportive.

Toate acestea s-au reflectat n felul de viata al cetatenilor si n educatia pe care o primeau tinerele gene
erau practicate doar de regii si fiii lor, n timp ce soldatii si oamenii de rnd erau simpli spectatori. n perioada
preocupare a aristrocratilor de la care erau exclusi scavii sau micii meseriasi. Paralel cu evolutia social-politica s-a
despre valoarea fiintei umane si a raporturilor dintre elementele sale comp 232b14c onente, care la rndul lor
Educatia fizica a fost puternic influentata de aceste modificari. Din punctul de vedere al evolutiei educatiei f
perioade, care corespund cu marile diviziuni ale istoriei politice. n domeniul educatiei fizice grecii au atins o d
poate fi considerata ca o epoca de aur a educatiei fizice, iar exercitiile fizice ale grecilor formeaza cel mai intere
pna n zilele noastre sursa de inspiratie si progres[1].

Alaturi de obiectele de arta, n special basoreliefuri datnd din anii 2000 .Hr., pe care erau reprezentate
importante dovezi care atesta practicarea exercitiilor fizice n acele timpuri se gasesc n documentele literare Le

Legenda Argonautilor, compusa de Apolonius din Rhodos prin sec. al III-lea .Hr, descrie expeditia lui Ias
Colchida. n timpul expeditiei, argonautii se opresc pe o insula din Marea Egee si participa la jocurile care se organ
cai, pugilatul, trasul cu arcu. Orfeu primeste un premiu pentru cntecele sale. Din ntreaga descriere reiese pe de
dar si asocierea lor cu religia, poezia si muzica, asociere care va caracteriza conceptia greaca despre educatie fizic

Poemele homerice au o importanta documentara imensa pentru cunoasterea vietii culturale a Greciei di
.Hr. Epopeea homerica cuprinde doua pasaje referitoare la practicarea exercitiilor fizice de catre vechii greci. Un
care descrie nmormntarea lui Patrocle, ucis de Hector. Jocurile si ntrecerile constituie punctul cel mai impo
troian participa la ntrecerile de care, la cele lupta si pugilat, la alergari, la aruncarea sulitei si a discului, la trager

n cartea a VIII-a din Odiseea este descrisa epopeea lui Ulise. Naufragiat pe insula feacilor (fenicieni) ace
participe la ntrecerile lor care constau n aruncarea sulitei, trnta si alergare. Sunt descrise si jocuri cu mingea, p

Prezenta acestor descrieri n poemele homerice atesta vechimea si raspndirea exercitiilor fizice n rn
traditionale nca din perioada Greciei preelenice.

Dupa o perioada care a durat cteva sute de ani, Grecia devine din nou un centru al civilizatiei lumii an

centre, opuse din multe puncte de vedere: Atena, ntemeiata de urmasii ionienilor si Sparta, ntemeiata de urmas

Desi au existat adesea diferente destul de pregnante ntre cele doua mari centre ale Greciei clas
dintre preocuparile principale ale poporului grec indiferent de cetate era aceea de ngrijire atenta si continua a
ce n ce mai clar o conceptie sistematica despre educatie, conceptie n care grija pentru educatia fizica era asezat
una dintre functiile fundamentale ale statului, iar marii filozofi au fost preocupati sa precizeze ct mai clar scopu
de realizare[5].
n Grecia antica, marii filozofi si legislatori au fost n acelasi timp si principalii educatori ai poporului lor.

Principiul fundamental al conceptiei grecesti era legatura indisolubila dintre corp si spirit, un corp san
intelectuala sa fie normala. Formulata de gnditorii Greciei antice ea se adauga la conceptiile utilitare, cum ar
sanatatii si importanta lor pentru realizarea unei pregatiri militare, care au fost ntlnite si la celelalte popoare ve

Conceptia greaca despre educatia fizica a evoluat n trei directii principale: igienica, militara si armonioas
celor mai luminate minti ale timpului. Exercitiile fizice si-au clarificat continutul, au fost sistematizate si au dobn

Conceptia igienica este reprezentata de o ilustra galerie de nvatati, care din cele mai vechi timpuri au ara

Chiron, celebrul centaur, considerat unul dintre ntemeietorii medicinei si farmaciei, a ndrumat educatia lui Ach
vnatorii dar si pe cele ale pastrarii sanatatii.

Herodicos din Selimbria, predecesorul lui Hipocrat a fost primul care a stabilit normele gimnasticii igienic
terapeutice grecesti.

Hipocrate, marele medic al antichitatii grecesti, care a tratit ntre anii 460-377 .Hr. nu s-a ocupat direct
pentru anumite boli el a atribuit o mare importanat efectelor exercitiilor fizice, masajelor si regimului alimentar
"echilibrului umoral" si influenteaza "pneuma" (principiul vital).

Galenus (Galen, Galien), celebru medic si igienist din secolul al II-lea D.Hr.(138-211) a scris pe lnga num
direct de educatie fizica. "Higieinon logoi", "Trasybul" si un manual despre jocurile cu mingea care contin observ
si igiena. Dupa Galenus, medicina este "stiinta corpului" si se mparte n igiena si terapeutica. Gimnastica, fiind
deci din medicina[7].

Filostrates (176-249 D.Hr.) a scris o lucrare deosebit de importanta "Despre gimnastica", n care trate
gimnastica greceasca. Cartea este un adevarat document depre conceptiile grecesti despre fiziologie, igiena si infl

Antylos, alt medic celebru din secolul al II-lea D.Hr. continua edificarea gimnasticii terapeutice. Theon di
volume din care din pacate au ramas doar cteva fragmente[8].

Conceptia militara a fost caracteristica statului spartan, fiind o consecinta naturala a originii, dar si a s
organizat ca stat militar n care fiecare cetatean trebuia sa fie soldat. Copiii nu mai apartineau familiei, nca de la
un serviciu militar permanent care ncepea nca din copilarie. Copii mai putin dotati sau infirmi erau lasati sa m
erau lasati n grija familiei doar pna la vrsta de 6 ani, dupa care btietii erau preluati de stat si dati n grija p
educati ntr-un regim sever prin care se urmarea cresterea rezistentei fizice, antrenarea lor pentru lupta prin m
deveneau "efebi", iar la 20 de ani soldati. Abia dupa 30 ani erau socotiti barbati si primeau dreptul de a se casator

Fetele erau crescute si educate n acelasi spirit. Ele trebuiau sa-si ntareasca trupul pentru a putea
capodoperele sculpturii antice, aflata azi n muzeul de la Vatican, nfatiseaza "alergatoarea dorica", o fata mbrac
al carui trup este plin de gratie dar si de forat. Pe lnga alergare, fetele spartane aruncau discul si sulita, notau, s
nu excludea latura spirituala, care se cultiva mai ales n timpul meselor luate mpreuna cu conducatorii lor, cnd
nvatau cntece si versuri ale unor poeti ca Terpandru si Tirteu, scrise n acelasi spirit al dragostei si sacrificiului pe

Conceptia armonioasa (a idealului armonic) a caracterizat statul atenian. Spre deosebire de spartani, a
blnda si nclinata spre preocupari intelectuale. Ei au ramas n istorie ca oameni cu simaul masurii, al frumosulu
era un lucru complex, care depindea de foarte multe calitati. Din mbinarea acestor calitati trebuia sa rezulte pe
era concretizat n formula "kalos kai agatos", adica "om frumos si bun". Educatia trebuia sa vizeze n egala masu
n primul rnd sanatate, putere si agilitate. nsumarea acestor calitati avea ca rezultat frumusetea corpului manife
fizice stateau la baza dezvoltarii calitatilor morale: curajul, cumpatarea, iar paralel cu acestea prin studiul filozofie
a contribuit decisiv la fundamentarea teoretica a acestei conceptii despre educatie a fost Platon[10]. n lucrarile
educatie n care educatia fizica este prezenta ca cel mai important element al educatiei armonioase. Platon arata
fiind primul care studiaza fundamentarea fiziologica si psihologica a miscarii, precum si efectele ei. n acest
nglobnd termenului "gimnastica, alimentatia, baile, masajul si odihna, Platon ridica gimnastica la rangul de "sop

Alt mare gnditor ale carui conceptii au influentat conceptiile lumii antice grecesti despre educatie, a
acesta a fost si un mare pedagog. Dupa ce s-a ocupat de educatia lui Alexandru cel Mare, a fondat la Atena gi
educatia nu numai o obligatie a statului ci si una a familiei. Creatorul logicii si al silogismului considera educati
desen, pentru formarea personalitatii copiilor. Bucurndu-se de atentia marilor spirite ale antichitatii,
dintre componentele esentiale ale vietii cetatenesti si a influentat considerabil viata politica, sociala si militara a p

Atena era renumita pentru atentia si grija cu care se urmarea educatia copiilor si a tinerilor. Aici exista un
obligatie a familiei, iar pentru copiii orfani ai caror parinti au murit pentru apararea cetatii, obligatia statului. P
nvataturi si deprinderi, iar de la aceasta vrsta, baietii intrau n scoli si si ncepeau instructia sub ndrumarea ate
nvatau literele cu "gramatistul", muzica cu "cytaristul" si gimnastica cu "pedotribul". La 18 ani baietii deveneau
"Efebiei", iar la 20 de ani erau considerati maturi.

Nota caracteristica a procesului de educatie era importanta care se acorda educatiei fizice, careia i era con
14 si 18 ani. Daca la nceput, practicarea gimnasticii era rezervata exclusiv celor din clasele bogate, din secolul a
aveau toti tinerii nascuti liberi. Gimnastica se nvata n "Palestre", institutii scolare specifice. Toti participantii ave
pentru orice exercitii gimnastice, att n scoala ct si n cadrul unor ntreceri. Practicarea exercitiilor cu co
se obisnuia ungerea pielii cu diverse unguente si uleiuri, precum si presararea cu nisip dar si pentru ca un trup
orice barbat grec[12]. Etimologic, cuvntul "gimnastica" provine din aceasta caracteristica a practicarii exercitiilo
se dezbraca", a ramne gol", iar gimnastica era n conceptia greceasca "arta care se executa cu corpul gol".

Exercitiile gimnastice se nvatau si se practicau sub directa ndrumare a "pedotribilor". Pregatirea lor er
fostilor practicanti ai exercitiilor fizice. Mai trziu a aparut o noua categorie de educatori n domeniul educatie
completa avnd si cunostinte medicale, fiind pedagogi si medici, n egala masura[13].

La mplinirea vrstei de 18 ani tinerii erau primiti n "efebie", o institutie de stat unde se desavrsea ed
tinerii erau supusi unui examen riguros numit "dokimassia". Acest examen consta ntr-o evaluare a nsusirilor m
mnuire a armelor, garzi si patrule, efebii si faceau ucenicia de soldati, conditie indispensabila pentru a deveni
efebii frecventau lectiile unor retori si filozofi din gimnazii. Cnd mplineau 20 de ani, efebii deveneau cetateni s
bucura de toate drepturile cetatenesti.

Daca scolile pentru prima etapa a educatiei si palestrele erau institutii particulare, cele pentru efebi er
acestora au fost "palestrele". La nceput, acestea erau constructii simple sau mai degraba spatii nchise n ca
foarte mari pentru desfasurare: lupte, sarituri. Treptat acestor palestre li s-au adus perfectionari si au fost c
uleiurilor pentru ungere, vestiare, bti, ncaperi pentru masaj si odihna[14].

Activitatile care necesitau spatii mari de desfasurare, precum alergarile sau aruncarile se exersau la nce
importantei acordate activitatilor sportive au fost amenajate spatii speciale, adesea acoperite, care au deve
neocupate de constructii erau plantate cu arbori, mpodobite cu statui, porticuri, bazine. Astfel, gimnaziile au de
s-a creat un stil arhitectonic propriu. Cetatile si faceau un punct de onoare din a construi gimnazii ct mai frum
neconceput: Pausanias, descriind Grecia, refuza sa acorde numele de oras localitatii Panopeea, pentru ca aceasta

n secolul al V-lea, aflata n perioada cea mai nfloritoare a istoriei sale, Atena avea trei gimnazii, asezate to

Kifissia, pe aleile caruia preda Platon filozofia sa discipolilor sai. La est de Atena, se gasea Lykenion, gimnaziul lui
unde aveau acces si strtinii. Mai trziu, s-au ridicat si alte gimnazii n interiorul cetatii, toate fiind construite n ap
indispensabil pentru alimentarea bailor, ntretinerea curatenia si mentinerea plantatiilor de arbori

Bazele solide ale civilizaiei europene se pun n Grecia. Oamenii Eladei au marea capacitate de a
deschide drumuri noi n economie, filosofie, tiin,art etc. Coloniznd bazinele Mediteranei i Mrii
Negre, ei contribuie la rspndirea civilizaiei i la interferenele etno-culturale. Inventatori
aipoliticii, vechii greci creeaz sistemele de conducere oligarhic idemocratic , promoveaz
individualismul i drepturile civice i ncearc s edifice statul, cetatea-polis ca exponent al
intereselor cetenilor , pe baze raionale.
Prin epoca elenistic, grecii au dat natere celei dinti civilizaii de sintez, de cuprindere
universal din istorie.