LP 1

Alge rosii Rhodophyta

Gelidium corneum si G. cartilagineum, ord. Gelidiales, cl. Floridophyceae
sunt alge rosii mai evoluate, cu tal mare cilindric, ramificat cu ramuri cilindrice de
consistenta cartilaginoasa, raspandite in Marea Mediterana si Oceanul Atlantic.
Membranele celulelor acestor alge se gelifica si de aceea aceste alge servesc la
extragerea gelozei (agar-agar).
Chondrus crispus, ord. Gigartinales este o alga rosie marina cu talul aplatizat
si ramificat sub forma de tufe mici. Prezinta in celule cromatofori discoidali. Talul
acestei alge are aspect de banda, dichotomic, regulat sau penat ramificat, cu ramurile
aplatizate. Prezinta un cauloid de forma aproape cilindrica si un rizoid sub forma de
talpa cu care se fixeaza de stanci. Este raspandit mai ales pe coastele Atlanticului de
Nord.
Gigartina mamillosa, ord. Gigartinales este o alga rosie cu tal bogat, ramificat
dichotomic, cu aspect de tufa, pe margini prevazute cu ramuri tinere. Suprafata talului
este deseori acoperita cu numeroase excrescente scurte. Are cam acelasi areal cu
Chondrus crispus, in plus creste in Marea Mediterana. Ambele specii furnizeaza un
produs gelatinos, denumit in practica farmaceutica carrageen.
Din acelasi ordin Gigartinales mai face parte si genul Gracillaria (G.
multipurea, G. lichenoides) care cuprinde alge rosii cu talul cilindric, plat sau lamelar,
ramificat dichotomic sau neregulat si fixat de substrat printr-o talpa sau prin rizoizi.
Cistocorpii sunt rotunzi si adanc cufundati in tal. Atat speciile de Gracillaria, cat si
Eucheuma, frecventa in apele litorale japoneze sunt utilizate alaturi de Gelidium
pentru extragerea gelozei (agar-agar).
Ceramium rubrum este o alga rosie marina din ord. Ceramiales, cu tal
filamentos si ramificat. Terminatiile filamentelor sunt dichotomice in forma de cleste,
cu cele 2 extremitati curbate, una catre alta. Celulele care alcatuiesc talul sunt
cilindrice, dispuse una dupa alta in sir axial. La extremitatea acestor celule (centrale)
se formeaza printr-o diviziune caracteristica un fel de manson, format din celule mici
corticale, rosii, care dau filamentelor un aspect articulat. Este o alga rosie raspandita in
apele marilor si oceanelor, frecventa si in Marea Neagra.

Alge brune Pheophyta

Laminaria saccharina, fam. Laminariaceae, ord. Laminariales este o alga
marina raspandita in marile si oceanele reci, arctice si antarctice. Sporofitul este lung,
diferentiat din punct de vedere morfologic printr-o parte bazala ce se fixeaza de
substrat numita crampon sau rizoid, o portiune cilindrica-cauloidul si o parte
aplatizata si alungita denumita filoid cu rol asimilator. Filoidul este lung in forma de
panglica, cu marginile ondulate a carei lungime trece uneori de 1 metru, iar latimea
este cuprinsa intre 5-15 cm. In fiecare an datorita zonei de crestere situate la baza
filoidului se formeaza un nou filoid; acesta dezvoltandu-se ridica filoidul vechi, care
ulterior se desprinde si cade.
Sporofitul prezinta si o diferentiere anatomica caracterizata prin false tesuturi
conducatoare, mecanice si asimilatoare. Gametofitul este foarte redus, microscopic si
de scurta durata, fara diferentieri anatomice si morfologice, format dintr-un sir de
cateva celule. El este monoic si de doua sexe. O celula a gametofitului mascul devine
anteridie, in care se formeaza un anterozoid biflagelat. De asemenea, o celula de pe
gametofitul femel devine oogon, in care se formeaza oosfera.
Gametii sunt pusi in libertate in apa marii unde are loc fecundarea. Prin
fecundarea gametilor se formeaza un zigot diploid din care se va forma sporofitul
diferentiat in rizoid, cauloid si filoid.
Pe filoid unele celule epidermice devin zoosporangi in felul urmator: o celula
epidermica creste si se divide in 2 celule suprapuse. Cea superioara se alungeste si la
capat se lateste in forma de T, devenind o parafiza cu rol de protectie pentru
zoosporange. Celula bazala creste si se alungeste pe langa parafiza devenind
zoosporange. Continutul zoosporangelui prin reducere cromatica formeaza zoospori
haploizi, biflagelati, cu potente sexuale diferite. Zoosporii sunt eliminati in apa marii,
unde prin germinare vor da gametofitii masculi si femeli, sub forma de cateva celule
asezate in siruri. Se observa deci ca sporofitul este gigant si de lunga durata fata de
gametofit, care este microscopic, redus la una sau cateva celule. Este o specie
raspandita in ape marine reci (Oceanul Atlantic, Pacific, Canalul Manecii).
Alte specii: L. digitata, L. cloustoni, L. esculenta
Fucus vesiculosus (fucus, varech). fam. Fucaceae, ord. Fucales este o alga
marina cu tal ce reprezinta sporofitul, care este constituit din rizoid (disc adeziv),
cauloid scurt si filoid. Filoidul lamelar, ramificat dichotomic prezinta o proeminenta in
zona mediana cu aspect de nervura. Pe suprafata talului, din loc in loc (uneori de o
parte si de alta) a coastei mediane apar niste vezicule pline cu aer numite aerociste sau
plutitori cu rol in mentinerea starii de plutire a talului, atunci cand se desprinde de
suport.
In varful unor ramuri se formeaza niste umflaturi numite receptacule, in
interiorul carora se gasesc niste adancituri cunoscute sub denumirea de conceptacule
2

sau scafidii in care se dezvolta anteridii sau oogoane dupa cum talul este mascul sau
femel. Conceptaculele comunica cu exteriorul printr-un por. Oosferele sunt mari, nude
si immobile. Ele se formeaza in oogon prin reducere cromatica a celulei mame, astfel
incat sunt haploide. Oosferele din oogon sunt puse in libertate in conceptacul, iar de
aici ies in apa marii, prin porul de ejaculare. Anterozoizii se formeaza in interiorul
anteridiei, de asemenea in urma unui proces de reducere cromatica incat sunt tot
haploizi. In fiecare anteridie se formeaza de obicei cate 64 anterozoizi piriformi, mici,
biflagelati, cu flagelii divergenti avand in partea anterioara o stigma rosie. Ei sunt pusi
in liberate in mediul acvatic. In apa marii are loc fecundarea gametilor, rezultand un
zigot diploid care se transforma in oospor. Acesta dupa un timp germineaza dand
nastere la o noua planta de Fucus.
Alte specii: Fucus serratus.
Cystosseira barbata din aceeasi familie este o alga bruna, cu talul cilindric,
foarte ramificat, avand aspect de tufa. La partea inferioara prezinta un crampon, cu
ajutorul caruia se prinde de substrat. Pe traiectul ramurilor apar aerociste alungite. La
extremitatea unor ramuri se formeaza niste umflaturi alungite (receptacule cilindrice)
in interiorul carora se gasesc conceptacule. Intr-o sectiune transversala prin receptacul
se observa la exterior peretele format dintr-un strat de celule, apoi in interior numerose
cripte (conceptacule) situate intr-un tesut pseudoparenchimatos. Conceptaculele
comunica cu exteriorul prin pori. Ele sunt hermafrodite (contin anteridii si oogoane).
Prin urmare este o specie monoica. De regula, conceptaculele au forma ovala. In
interiorul lor, catre deschidere conceptaculului se afla numeroase filamente anteridiale
(pe care se formeaza anteridiile), filamente sterile (numite parafize) si unul sau mai
multe oogoane dispuse pe fundul conceptaculului. Oogonul este prins de peretele
conceptaculului prin intermediul unei celule bazale. In interiorul sau se formeaza
oosfera.

Alge verzi Chlorophyta

Ulva lactuca, U. latissima (salata de mare), fam. Ulvaceae, ord. Ulotrichales,
cl. Euchlorophyceae. Sunt alge verzi pluricelulare cu tal lamelar (foliaceu) de culoare
verde deschis, format din 2 straturi de celule si cu marginile putin incretite. Celulele
sunt uninucleate, iar alga este fixata de substrat prin crampon. Este o alga marina, care
se gaseste si pe litoralul Marii Negre si lacurile sarate din imprejurimi.
Cladophora glomerata (lana broastei), fam. Cladophoraceae, ord.
Siphonocladales este o alga verde, cu talul puternic ramificat si fixat la baza de
substrat prin rizoizi. In apa, alga are aspect de tufe verzi pe suprafata apei. Se
identifica usor fata de Spirogyra, deoarece sunt aspre la pipait. Celulele filamentelor
sunt cilindrice, mult alungite. Ramurile noi apar sub forma unor evaginatii la capatul
celulelor, separandu-se de acestea prin pereti transversali. Celulele talului sunt
3

protejate la exterior de o membrana alcatuita din mai multe straturi caracteristice: un

strat intern de natura celulozica propriu fiecarei celule, un strat intermediar si un strat
extern comun intregului filament. In celule se gasesc mai multi nuclei, citoplasma si
un cromatofor mare, reticulat. Pe cromatofor se pot abserva pirenoizi in jurul carora se
formeaza granule de amidon. Aceasta specie este comuna prin balti, iazuri, rauri.
Spirogyra sp. (matasea broastei), fam. Zygnemataceae, ord. Zygnemales, cl.
Conjugatophyceae (Akontae). Alga verde filamentoasa care populeaza ca si
Cladophora apele dulci (lacuri, balti) are talul neramificat, ce pluteste liber la
suprafata apei.
Filamentele sunt lunecoase la pipait (din cauza unei teci gelatinoase care
inconjoara talul) si sunt formate din celule dispuse cap la cap. Nucleul este asezat in
centrul celulei intr-o masa gelatinoasa. In citoplasma parietala (care captuseste peretii
celulari) se afla un cromatofor (sau 1-5 dupa specie) in forma de panglica, rasucit in
spirala cu marginile usor franjurate. Pe cromatofor se gasesc numerosi pirenoizi in
jurul carora se formeaza grauncioare de amidon. Citoplasma din jurul nucleului
(perinucleara) se leaga de citoplasma parietala prin filamente citoplasmatice foarte
fine.
Reproducerea sexuata are loc prin conjugare. Doua filamente vecine, de potente
sexuale diferite se apropie unul de altul si se dispun paralel. Celulele asezate fata in
fata emit cate o evaginatie. Membranele despartitoare se resorb si astfel se formeaza
un canal de conjugare (copulare). Continutul ambelor celule se contracta si iau nastere
in acest mod gametii. Continutul unei celule considerata gametul mascul trece prin
canalul de copulare vecin unde are loc plasmogamia si apoi cariogamia. Se formeaza
zigotul, care prin germinare va forma un filament de alga.

Ciuperci - Mycophyta

Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere), fam. Saccharomycetaceae, ord.

Protoascales, subcl. Gymnoasci. Este o ciuperca unicelulara, sferica (dermatoplast) cu
citoplasma si un singur nucleu. Se inmulteste vegetativ si asexuat. In conditii
favorabile celulele se inmultesc foarte activ prin inmugurire.
Membrana celulara formeaza o proeminenta, in care patrunde citoplasma si un
nucleu rezultat in urma diviziunii directe a nucleului celulei mame. Celula nou
formata se poate detasa de celula mama, dezvoltandu-se independent si inmulti prin
inmugurire sau ramane alipita de aceasta, creste si inmugureste dand nastere la colonii
ce reprezinta un miceliu rudimentar, ce se poate dezorganiza usor.

In stadii de batranete, nucleul unor celule se divide de doua ori succesiv prin
reducere cromatica, rezultand 4 nuclei haploizi ce devin ascospori, iar celula devine
asca. Ascosporii prin germinare formeaza noi celule de Saccharomyces cerevisiae. In
terapeutica este cunoscuta sub denumirea de Faex medicinalis.
Drojdia de bere este importanta indeosebi prin continutul sau vitaminic, mai
ales din complexul B. De asemenea, contine in cantitati mai mici vitaminele A,C,D,E.
Alaturi de vitamine mai contine enzime (fermenti). Zimaza este o enzima cu ajutorul
careia are loc transformarea glucidelor, mai precis a hexozelor in alcool etilic si bioxid
de carbon; deci produce fermentatia alcoolica. Ca urmare a acestui proces drojdia de
bere isi gaseste aplicatii in fabricarea berii, dar si in panficatie (dospirea aluatului).
Drojdia de bere este folosita in industria medicamentului pentru obtinerea produsului
Extractum faex medicinalis siccum, care intra in compozitia drajeurilor de Complex B.
De asemenea, serveste ca materie prima pentru obtinerea acizilor nucleici si a
ergosterolului.
Penicillium sp. (P. notatum, P. chrysogenum, P. italicum), fam Aspergillaceae,
ord. Plectascales, subcl. Ascomycetae.
Sunt ciuperci saprofite, dezvoltandu-se pe fructe, produse alimentare etc.
producand mucegaiurile verzi-albastrui. Miceliul pluricelular septat, filamentos,
ramificat, alcatuit din celule uninucleate, se dezvolta la suprafata sau in interiorul
substratului. Se inmultesc asexuat si sexuat.
Inmultirea asexuata se realizeaza cu ajutorul conidiilor ce se formeaza pe
conidiofori, cu aspect de pensula. De pe miceliul septat pornesc vertical conidiofori
septati si ramificati in partea superioara. Fiecare ramificare se termina cu cate 3
prelungiri numite sterigme, pe care sunt dispuse conidiile.
Inmultirea sexuata este o heterogametangiogamie caracteristica, numita
ascogamie. Organul sexual femel poarta denumirea de ascogon, iar organul sexual
mascul de anteridie. Ascogonul fecundat va da nastere ascelor cu ascospori, spori
caracteristici ascomicetelor. Aceste asce sunt invelite de cleistotecii (cleistocarpii),
corpuri sporifere complet inchise, care la maturitate se dezagrega si pun in libertate
ascosporii. Ciupercile din acest gen prezinta o importanta deosebita prin antibioticele
pe care le produc, spre exemplu, P. notatum si P. chrysogenum produc antibioticul
Penicilina G .
Claviceps purpurea (cornul secarei), fam. Clavicipitaceae (Hypocreaceae) ord.
Pyrenomycetales, subcl. Carpoasci. Este o ciuperca parazita ce invadeaza ovarul
florilor de Secale cereale (secara), dar si al altor graminee. Infectarea se realizeaza
primavara prin intermediul ascosporilor.
Ascosporii ajunsi pe stigmat germineaza dand nastere unui miceliu ce
invadeaza intregul ovar, rupe peretii, iar unele filamente miceliene dau nastere la
conidiofori, pe care se formeaza conidii. In acest stadiu miceliul secreta un lichid
dulce lipicios, numit roua de miere in care sunt antrenate numeroase conidii. Roua
de miere atrage insectele care contribuie la raspandirea ciupercii pe alte graminee

(sub aceasta forma ciuperca poarta denumirea de Sphacelia segetum). In timpul verii
miceliul formeaza o tesatura deasa, compacta, transformand intreg ovarul intr-un
organ de rezistenta, numit sclerot. Sclerotii sunt formatiuni de consistenta cornoasa,
conici, putin curbati, de culoare violacee inchis. Vara sclerotii cad pe sol, tot aici
ierneaza, iar in primavara urmatoare germineaza. Pe fiecare sclerot se formeaza 10-30
cordoane de stroma, formatiuni de culoare roz, sferice, pedicelate. In strome se
formeaza organele sexuale, ascogoanele si anteridiile, care in urma fecundarii vor da
nastere in final la asce cu ascospori. Ascele sunt invelite in peritecii (corpuri sporifere
cu aspect piriform) care se formeaza foarte regulat la periferia stromei, comunicand cu
exterirul printr-un por. Forma ascelor este alungita ca o teaca, purtand fiecare cate 8
ascopori filamentosi, hialini. Primavara, la maturitate ascoporii sunt pusi in libertate si
dusi de vant ajung pe stigmatul florilor, unde germineaza si ciclul reincepe.
Este o ciuperca deosebit de importanta in terapeutica prin sclerotii sai - Secale
cornutum. Sclerotii contin alcaloizi cu actiune uterotonica si vasoconstrictoare.

LICHENI LICHENOPHYTA
Cetraria islandica (lichenul de Islanda), specie tericola cu talul frunzos, de
culoare brun-castanie sau brun-maslinie si lucios pe partea superioara. Se prezinta ca o
tufa mica ramificata. Ramurile sunt foliacee rasucite in forma de uluc, divizate in
numerosi lobi, pe marginea carora se gasesc cili scurti. Apotecile galbui, ca niste
scuturi se dezvolta pe marginea lobilor. Este raspandit in Islanda, in regiunile nordice
ale globului, precum si la munte. In tara noastra este foarte raspandit in zona montana
superioara.
Usnea barbata (matreata bradului) este un lichen comun prin padurile de
conifere. Talul fruticulos, cu ramuri filiforme de culoare verde-cenusie se fixeaza la
baza si atarna pe ramurile sau tulpinile brazilor si molizilor. Apotecile sunt mari,
discoidale, pedicelate (podeti) si lung-ciliate pe margine.
Alti licheni: Evernia prunastri, Parmelia furfuracea, Lecanora esculenta,
Lobaria pulmonaria, Rocella tinctoria, Xanthoria parietina, Cladonia rangiferina.

Ceramium rubrum

Gracillaria sp.

Chondrus crispus si Gigartina mamillosa

Laminaria saccharina

Cystoseira barbata

Fucus vesiculosus

10

Ulva lactuca

11

Cladophora glomerata

Spirogyra

12

Penicillium

Saccharomyces cerevisiae

13

Claviceps purpurea

14