Propietatile uleiurilor

In ceea ce privesre culoarea uleiurilor aceasta variaza de la galben deschis pana la cafeniu
inchis.
Se intalnesc si uleiuri de culoare rosiatica la uleiul din germeni de porumb sau dovleac , si
uleiuri cu nuanta de verde ,la uleiul de rapita si canepa. Raportul dintre pigmentii xantofilici si
clorofilici este responsabil pentru culorile uleiurilor.
Gustul si mirosul uleiurilor depind de soiul fiecaruia in parte, ajutand si la identificarea
acestora.
Vascozitatea uleiurilor variaza intre 8 si 15 E la 20 C , diferentiindu-se uleiul de ricin care poate
ajunge la 140E la 20C.
Densitatea uleiurilor variaza intre 0,910 si 0,970.
Uleiurile sunt solubile in mod deosebit in solvent nepolari (eter etilic , benzina , hexan ,propan )
insa sunt insolubile in alcool rece.
Chimic , grasimile si uleiurile naturale pot suporta doua reactii :
-reactii la grupa carboxil libere si esterificate :hidroza, esterificare ,saponificare cu alcalii
-rectii ale catenei acizilor rasi: hidrogenare , aditie , sulfonare si sulfatare, oxidare-hidroxidare in
mediu apos.
Materii prime folosite in industria uleiurilor
Materiile prime care sunt utilizate in industria uleiurilor sunt numeroase.
Dupa originea lor , materiile rime oleaginoase se clasifica:
-seminte oleaginoase ale plantelor cultivate-floarea-soarelui , soia , ricin , in,arahide
-seminte ale plantelor textile-oleaginoase cultivate- bumbac si canepa
-seminte ale plantelor neoleaginoase necultivate- buruieni neoleaginoaase-rapita salbatica ,
hodolean , eruca.
-fructe oleagiboase al arborilor cultivate-maslin , cocos , palmier, nuc,migdal
-fructe oleaginoase ale arborilor necultivati alun , jir , brad , molid
-subproduse si deseuri oleaginoase-seminte germeni(de grau si porumb)b-deseuri oleaginoase
ale industriei uleiurilor volatile(anason , coriandru , chimion)

Samanta oleaginoasa-structura.
Semintele care sunt izolate de planta-mama constituie germenele unei viitoare plante.
In
momentul formarii si cresterii semintelor oleaginoase , in celula are loc o inmagazinare de
substante oleaginoase (grasimi , albumine , hidranti de carbon) . Acestea asigura germenului
functiile vitale , pana cand are posibilitateal sa-si asigure hrana din sol si aer. Determinarea
valorii semintelor oleaginoase ca materii prime pentru obtinerea uleiului este data de prezenta
acestor substante foarte hranitoare.
Curba de acumulare a grasimilor in semintele de floarea-soarelui are trei etape distincte:
O etapa care dureaza 2 saptamani de la inflorire
- o etapa care tine pana in a sasea saptamana , avand o acumulare rapida de lipide
-o etapa finala dupa terminarea acumularii lipidelor
Samanta ajunsa la maturitate este alcatuita din miez si coaja.
Miezul samantei este alcatuit din embrion si de o parte hranitoare-endosperm.In cotiledoane si
endosperm se afla rezervele improtante in substante granitoare, respective in ulei .
La semintele de floarea-soarelui si soia , in cotiledon se gasestc cele mai bogate elemente
nutritive , iar endospermul este ca un strat foarte subtire.
Coaja se diferentiaza de la o specie la alta , si ea este formata din 3 straturi:
-primul strat- Epicarpul care este alcatuit din pigmenti ,
-al doilea strat mezocarpul format din cellule tari si lemnoase
Al treilea strat-endocarpul ,alcatuir din cellule mici in strat moale si subtire.
Procese tehnologice de obtinere a uleiurilor din diferite materii prime
In ceea ce priveste prelucrarea materiilor prime grase , ea difera in functile de felul acestora.
Extracctia prin presare, fie la rece sau la cald si extractia cu solvent sunt intalnite la semntiele si
germenii oleaginosi.
In Romania , cele mai importante materii prime utilizate in obtinerea uleiurilor sunt : semntiele
de floarea-soarelui , in,rapita, ricin, germenii de porumb si de grau.

Recoltarea si postmaturizarea semintelor oleaginoase

Maturitatea tehnologica este cea care determina timpul potrivit pentru recoltare.
Daca la finalul maturizarii fiziologice , semintele au -35% umiditate , recoltarea florii-soarelui se
efectueaza cand semintele au umiditatea 8-14%.In conditiile in care semintele nu au ajuns la
maturizare , acestea au cantitati mari de acizi grasi liberi , care nu s-au legat sub forma de esteri
cu glicerina.
In ceea ce pribeste postmaturizarea , aceasta se efectueaza la depozitarea materiilor prime , in
timp de 30-60 zile , cand semintele isi continua procesul de coacere .Prin urmare se efecuteaza
procese de respiratie si sinteza.O data cu scaderea umiditatii si viteza acestor procese scade.
Totodata, se realizeaza si redistribuirea umiditatii intre miez si coaja, ceea ce usureaza separarea
cojilor de miez si reducand pierderile de miez in coaja la descojire.
La procesarea semintelor nematurizate si insuficient procesate termic, pierderile de ulei in srot
sunt mai mari.Acest lucru se datoreaza structurii proteinelor semintelor nematurizate are retin
mult ulei.
Aciditatea libera a uleiului este redusa de postmaturizare.

Receptia materiilor prime la fabrica

Receptia materiilor prime se efectueaza pe baza unor analize calitative: corp strain , umiditate ,
miros, culoare, gust. Receptia cantitativa se efectueaza prin cantarire

Depozitarea materiilor prime in fabrica

Rolul depozitarii este de a asigura calitatea produselor si a materiilor prime , imputinarea
pierderilor de fabricatie .
Modificarile suferite de seminte din punct de vedere chimic :
F-actori externi: umiditatea semintelor , temperatura mediului , oxigenul din aer , microorganismele
Factori interni : enzime , procesul de respiratie a semintelor , germinarea semintelor
Conditiile de depozitare trebuie sa asigure calitatea semintelor , pastrarea substantelor valoroase
si prevenirea degradarii acestora.Spatiul ocupat de depozit trebuie sa fie cat mai mic fata de
capacitatea de depozitare
Tipurile de depozite : magazaii etajate si silozuri celulare.
In caz de umiditate scazuta , la maturizarea semintelor au loc procese de lipoliza. In conditii
necorespunzatoare de depozitare a materiilor prime , se amplifica atat respiratia cat si
degradarea semintelor.
Procesul de autoincalzire in timpul depozitarii este influentat de compozitia semintelor ,
deoarece cantitatea de de hidrati in carbon,i grasimile si proteinele amelioreaza
procesul.Grasimile hidrolizeaza partial iar proteinele se denatureaza.
Existenta impuritatilor in seminte , implicit a prafului oleaginoss , intesifica procesele de
degradare si autoprinderea semintelor.
Procesele de degradare enzimatica si autoincalzirea se datoreaza nematurizarii semintelor , in
prezenta enzimelor active.

Operatiuni pregatitoare
Curatirea semintelor oleaginoase
Semintele olegainoase care sunt depozitate in fabrica au si un continut de impuritati ce
provoaca efecte negative , deoarece corpurile straine minerale maresc cantitatea de cenusa in
timp ce corpurile straine organice maresc umiditatea . Aceste impuritati face ca depozitarea sa
fie mai dificila si permite ca unele substante nedorite sa fie transmise in ulei.

Procesul de curatire semnifica separarea impuritatilor de materiile prime si se desfasoara in

doua etape :
-precuratirea , care se desfasoara inainte de depozitare si consta in eliminarea a 50% din
impuritatile organice si cele minerale
-poscuratireea , se desfasoara inainte de prelucrare , care semnifica indepartarea restului de
impuritati .
Utilajele care sunt utilizate la curatarea semintelor sunt :
-vibroaspiratorul Sagenta
-postcuratitorul Miag si TDD
-postcuratitorul Buhler
-curatitorul Forsberg
-separatorul-aspirator care curata semintele pana la un continut restant de impuritati de 0,7-1,2%
-buratul pentru seminte de in si rapita
-electromagnetul rotativ cu tambur.
Praful si impuritatile usoare sunt absorbite de ventilatoare sunt dirijate spre cicloane si filtre cu
saci.

Uscarea semintelor oleaginoase

Procesul de uscare a semintelor se desfasoara in trei etape:
1. Evaporarea apei de pe suprafata semintelor
2. Evaporarea aapei din interiorul semintelor
3. Umiditatea semintelor trebuie sa fie egala cu cea de echilibru , adica viteza de uscare
scade pana la 0
Viteza uscarii semintelor depinde de anumiti factori ca: temperatura agentului de uscare ,
umiditate si viteza de deplasare la suprafata materiilor prime. Aerul este folosit ca agent termic
pentru uscare.
Utilajele care sunt folosite la uscare sunt :
-uscator rotativ care este alcatuit din trei componente: focar , tambur si ventilator iar uscarea
semintelor se realizeaza prin convectie in contracurent cu un amestec de aer cald si gaze de
ardere.
-coloana de uscare este alcatuita din : dispozitiv de alimentare cu preincalzitor , portiunr de
uscare , portiune de racire , dispozitiv de evacuare , ventilatoare pentru aspirarea aerului cald si
rece , aeroterme pentru incalzirea aerului , aparate de masura si control , cicloane pentru
separarea prafului.
-uscatorul cu fascicul tubular : uscarea semintelor se realizeaza prin contact direct cu tevile
fascicului tubular , incalzit cu abur de temperatura mai scazuta

Descojirea semintelor oleaginoase

Descojirea este procedeul prin care se indeparteaza partial coaja si determina calitatea uleiului
si a srotului. In procesului de descojire intra semintele cu un continut mare de coaja si nu adera
intim la miez.
Din procesul de separare rezulta :
-miez industrial 80-85% alcatuit din miez botanic si o cantitate de coaja
-coaja industriala 15-20% alcatuit din coaja botanica si o cantitate mica de miez
Procesele de descojire consta in spargerea si detasarea cojii de miez prin lovire, taiere , frecare si
strivire.La floarea-soarelui se aplica procesul de lovire . La semintele de bumbac se aplica

procesul de taiere care se efectueaza cu ajutorul discurilor rifluite. La descojirea ricinului se

aplica procesul de strivire , cu valturi acoperite cu cauciuc.
Dupa terminarea proceselor de spargere rezulta un amestec de miezuri intregi si sparte , coji ,
miez cu rest de coaja , seminte intregi nedescojite. Separarea din acest amestec se realizeaza cu
utliaje care combina cernerea prin sita.Separarea electrostatica este o alta metoda de unde
rezulta miez industrial si coaja.
Utilajele care se folosesc la descojire sunt tobele de spargere si separatorul de coji.
La toba de spargere semintele sunt proiectate cu ajutorul rotorului spre ecranul de spargere.
Coaja este despicata si se sparge datorita izbirii puternice de suprafata ecranului.
Separatorul de coji- tot amestecul rezultat din toba de spargere cade pe prima sita unde raman
semintele , miezurile si cojile insa trec tocatura , miezul , cojile mici si sparte.

Variatia pierderilor de ulei in coaja eliminata la descojirea de floarea-soarelui

Continut in coaja in miezul industrial%
11-12
9
7-8

Continut de ulei in coaja elimineata %

Seminte sarace in ulei Seminte bogate in ulei
1,4
2,8
1,5
3,1-3,3
1,53
Peste 3,3

Pierderea de ulei creste pe masura ce scade cantitatea de coaja ramasa in miezul industrial

Pentru a mari eficacitatea procesului de separare-eliminare a cojilor de floarea-soarelui se

respecta urmatoarele reguli:
-semintele se repartizeaza in functie de marime si descojirea separata a acestora
-sa se evite faramitarea cojii si a miezului la procesul de spargere a semintelor

Macinarea materiilor prime oleaginoase

Macinarea materiilor prime este o operatie obligatorie care consta in maruntinrea acestora , care
consta in ruperea membranelor si destramarea structurii oleoplasmei celulare care contine ulei
sub actiunea unor forte mecanice.
Rezultatul acestei operatiuni reprezinta eliminarea uleiului dub forma de picaturi mici si sunt
retiune la suprafata amestecului. Tehnic , maruntirea consta o deteriorare de 70-80% a celuleor
si trebuie sa fie uniforma .
Umiditatea si cantitatea de ulei continuta de seminte sunt factorii care influenteaza marunitrea,
deoarece la cresterea umiditatii unele seminte descojite devin plastice , ceea ce ingreunieaza
procesul.
La floarea-soarelui umidititatea eficienta de macinara este de 6-6% , la rapita 8% ,8-10% soia.
Semintele care prezinta o cantitate mare de ulei , in timpul procesului de maruntire se izoleaza
cantitati mari de ulei care nu poate sa fie absorbit in totalitate , si rezultand o materie uleioasa si
pierderi mari..In aceste conditii este necesar ca gradul de maruntire sa fie mai avansat.

Daca amestecul rezultat dupa procesul de macinare de depoziteaza 24 de ore la 15 C , duce la

cresterea aciditatii de la 0,7 la 0,9% iar la 30-40 C creste pana la 2%
Utilajele care sunt folosite la procesul de macinare sunt:
-valt dublu
-valt de aplatizare cu cilindrii in paralel sau serie
-concasor
Procesul de macinare are trei etape:
-deformatia elastica
-deformatia plastica
-destramarea materialului si aparitia celulelor sparte.

Prajirea materialululi oleaginos

Acest proces se realizeaza prin amestecarea continua si este un tratament hidrotermic.
Scopul prajirii doreste sa aiba ca rezultat transformarea fizica si chimica a macinaturii si
modificari ale structurii particulelor cu scopul obtinerii unui randament ridicat la presare.
Scopul prajirii este imbunatatirea conditiilor de separare a uleiululi din macinatura , prin
efectuarea unei plasticitati optime.
Utilajele pentru procesul de prajire sunt urmatoarele:
-prajitori verticale cu corp cilindric cu o capacitate de 100t/zi.
-prajitoare orizontala care poate fi formata din unul sau mai multe componente .
-prajitoare in plat fludizat Escher Wyss care prezinta urmatoarele avantaje:
- nu are parti in miscare in contact cu produsul
-Energia agentului de uscare este folosita aproape in totalitate
-temperatura de incalzire si timpul de contact nu afecteaza calitatea materialului.
-incalzirea materialului este rapida

Materia prima

Temperatura de
uscare
2
50.75

Umiditatea in
faza de
umectare%
3
7-7,5

Umiditatea in
faza de uscarereprajire%
4
3,5-4,5

1
Floarea-soarelui
Soia

50.75

10

6-7

Parametrii de lucru la prajirea unor seminte oleaginoase

Durata
procesului , min
5
30 si 3-5 min in
strat fulidizat
2-=30 si 3-5 min
in strat fluidizat

Presarea materialululi oleaginos

Presarea reprezinta un proces de separare , a partii lichie-uleiul din amestecul oleaginos
(macinatura) sub actiunea unor forte exterioare, Scopul acestui proces este de a obtine uleiul
brut de presa si broken-ul.
La incipitul procesului are loc separarea uleiului de la suprafata macinaturii apoi sub influientei
presiunii incepe deformarea si comprimarea particulelor , avand totodata loc si indepartarea
uleiului.
Broken-ul se formeaza atunci cand spatiul dintre particulele este foarte mic si uleiul nu se mai
elimina.
Marirea presiunii asupra amestecului oleaginos trebuie sa fie treptata deoarece se risca
astuparea capilarelor si blocarea evacuarii uleiului in mod contrar.
Presarea poate fi vazuta si ca o filtrare prin capilare , iar acest proces se exprima cu urmatoarea
ecuatie:
V=

V-reprezinta volumul de ulei izolat

P-presiunea ce a fost aplicata
l-lungimea capilarelor
- durata aplicarii presiunii in s

In ceea ce priveste durata presarii , , este necesar sa fie destul de ridicata pentru a putea permite
curgerea uleiului. Daca durata este depasita , nu se va mari randamentul ci va scadea
productivitatea.
Cu cat grosimea broken-ului este mai mare , presiunea in presa esre mai mica iar durata
presiunii scade
Utilajele folosite pentru procesul de presare :
-presa mecanica cu melc
Amestecul oleaginos care a fost pus in camera de presare , este supus unei miscari de de-a
lungul si una in jurul axului cu melc. Odata cu inaintarea amestecului, uleiul se scurge in
abundenta datorita maririi diametrelor melcilor si a presiunii exercitate , si seste colectat intr-un
rezervor.

Productivitatea preselor mecanice se determina cu urmatoarea relatie:

Q=60Vnh(1- )
Q-Productivitatea presei
V-volumul liber al camerei de alimentare
V=DL(1-f)
D-diametrul interior al camerei de presare
L-lungimea de deplasare a materialului
f-coeficientul de ocupare a spatiului de catre melci., cutite(f=0,312 la presa de antepresare)
-grutatea volumetrica a materialului la intrare in presa
-coeficientul de umplere a volumului liber cu macinatura
n-turatia aroberelui cu melci in rot/min

- coeficient de reflux, acesta variaza in functie de grosimea broken-ului

1-

-proportia de material care trece mai departe in presa

In ceea ce priveste volumul broken-ului este de 2,9-3 oti mai mic decat volumul amestecului
oleaginos.
In timpul procesului in presa,are loci fenomenul de frecare ceea ce determina cresterea
temperaturii amestecului oleaginos. In acest caz se efectueaza raciri cu apa sau cu ulei a camerei
de presare si cu apa a axului cu melci si a melcilor.

Extractia uleiului cu dizolvanti din broken

Difuzia moleculara
Actiunea agitatiei moleculare este cea care efectueaza omogenizarea concentratiilor.
Factorul motor al procesului de difuzie este cu atat mai marit cu cat diferenta de concentraie este
mai marita si Implicit , cu cat temperatura este mai mare , facand o crestere a energiei cinetice a
moleculelor.
w=

[ kg/

w-cantitatea de substanta cce difuzeaza in unitatea de timp, in kg

G-cantitatea de subtanta
- suprafata de difuzie
-timpul de difuzie , in ore
Legea lui Fick :
G=DF

[kg]

acest raport reprezinta variatia concentratiei pe unitatea de drum a substantei care difuzeaza
D-coeficientul de difuzie molecular
D- este in legatura directa cu temperature amestecului si invers cu vascozitatea dizolvantului
Difuzia prin convective :

Acesta este un process fizic care reprezinta omogenizare a concentratiilor unui amestec prin
miscari ale unor suprafete macroscopic de lichid in miscari turbulente , masa trecand dintr-o faza
in alta.
=-F [kg]
-coeficient de difuzie prin convective
Difuzia prin membrane celulare
Acest proces are loc atunci cand semintele oleaginoase sunt intregi , procesul fizic de baza fiind
osmoza.Procesul are trei etape:
-etapa de difuzie molecular a uleiului din interiorul particulei la exteriorul acesteia
-etapa de difuzie molecular a uleiului prin stratul de la suprafata exterioara la suprafata
solventului
-etapa de difuzie prin convectie a uleiului de la stratul de separare catre micela in miscare

Pentru aceste trei etape relatiile de calcul vor fi cele de mai jos:
G=-

acest raport reprezinta difuzia in interiorul particulei

G=-D

acest raport reprezinta difuzia in stratul marginal

G= -

acest raport reprezinta difuzia prin convective

Transferul de subtanta pentru cele trei etape : G= -k(

k=

-coeficientul de transfer

Solventii de extractive
Solventii care sunt folositi trebuie sa fie nepolari, hidrofobi , cu constanta dielectrica
apropiata de a uleiurilor. Un solvent trebuie sa indeplineasca urmatoarele reguli:
-

Sa dizlove repede si usor uleiul fara a scoate si alte substante care sunt prezente in
seminte
Sa nu provoace stricaciuni aparaturii de productie

Dupa procesul de distilare sa nu lase mirosuri straine

In contact cu aerul sa nu formeste amestec exploziv
Sa nu fie nociv pentru personal
sa fie ieftin

Solventii care sunt utilizati in industria uleiului sunt : hexanul , benzina de extractive si acetona
aceasta fiind utilizata si la purificarea lecitinei si este foarte inflamabila
In industria uleiului sunt utilizate trei metode de extractive:
-metoda scufundarii amestecului oleaginous in dizolvantul care circula in contracurent
-metoda stropirii repetate cu dizolvant a materialului
-metoda mixta , amestecul proaspat fiind umectat bine cu miscela concentrate si apoi se
degreseaza
Extractoarele care se folosesc cel mai des in industria uleiului sunt:
-extractorul Rotocel , care functioneaza dupa metoda mixta.
-extractorul Carusel, care functioneaza prin percolare
-Extractorul De Smet
-extractorul Crown este un transportator dublu ce utilizeaza metoda mixta

Distilarea si purificarea uleiului brut

Uleiul brut de presa se afla in continuarea sub actiunea operatiilor de purificare , acesta avand
impuritati mecanice si organice in suspensie , apa ce e necesar eliminarea ei pentru a evita o
deteriorare rapida a uleiului.
Inainte de depozitare procesul de purificare a uleiului respecta urmatoarele operatii:
-

izolarea resturilor grosiere de amestec oleaginous prin sedimentare , filtrare sau

centrifugare
indepartarea umiditatii in exces prin uscare
sedimentarea impuritatilor mici prin filtarare

Distilarea miscelei
Miscela care a fost realizat la extractive (ulei +solvent ) se supune operatiilor de purificare iar
apoi proceselor de distilare initiala si finala . Procesul de disitilare se face in pelicula sau prin
pulverizare. Acesta va fi influentat de temperature , vacuum si cantitatea de abur.
Recuperarea solventului din srot
Dupa procesul de extragere a uleiuluiu , srotul are 25-30/5 solvent . Partile usoare de solvent se
separa prin incalzire iar cele mai grele cu abur viu supraincalzit. Eliminarea dizolvantului din
srot se aseamana cu operatia de uscare .
Condensarea vaporilor de solvent si separarea srotului
Vaporii de apa si de solvent care au fost rezultati de la distilarea miscelei sunt dusi la
condensare si la separarea de faze pe baza greutatii specific.
Procesul de condensare are loc intr-un condesator si este reprezentat de un schimbator de caldura
cu tevi de orel , si racirea acestuia este indirect.
In separatoarele Florentine are loc separarea solventului de apa .
Prelucrarea finala si depozitarea srotului
Acest process consta in macinarea in mori cu ciocane si separarea pe sectiuni. Srotul rezultat din
ricin si rapita are nevoie de tratamente special. Sroturile se pot depozita in magazii sau silozuri
specializate.
Depozitarea uleiului brut
Uleiulrile rezultate se depoziteaza inainte de procesul de rafinare in rezervoare de orel cu o
capacitate mare , Pnetru a realize o golire complera si pentru a evita depunerea sendimentelor
este necesar ca fundul rezervoarelor sa fie usor inclinat spre golire. 38 C este neperatura necesara
depozitarii uleiurilor brute.

Rafinarea uleiurilor vegetale

Prin procesul de rafinare a uleiurilor brute are loc transformarea in uleiuri de comert atat din
punct de vedere sensorial cat si sub aspectul stabilitatii la pastrare ulterioara.
Prin acest process are loc eliminarea compusilor nedoriti : fosfatide , acizi grasi , pigmenti ,
zaharuri libere , pesticide , lipide oxidate.

In timpul procesului de rafinare , compusii nedoriti se indeparteaza insa acesta are si un effect
negative , adica eliminarea unor subsante nutritive valoroase ca vitaminele S,D,R,K si se pierde
si o cantitate de ulei.
Rafinarea uleiurilor poate fi alcalina si fizica. Cele mai importante operatii ce au loc in timpului
procesului de rafinaare sunt : desmucilaginarea, neutralizarea , spalarea , uscarea , decolorarea ,
vinterizare,deodorizare si polisarea.
1.Desmucilaginarea
Uleiul brut care a fost supus eliminarii impuritatilor grosiere contine substante mucilaginoase (
fosfatide , albumin , hidrati de carobon) sub forma coloidala , in suspensie sau dizolvate.
Principalele operatiuni de indepartare a mucilagilor si a fosfatidelor sunt urmatoarele:
-metoda prin hidratare- aceasta metoda presupune separarea prin sendimentare sau centrifugare
a mucilagiilor si fosfatidelor care in prezenta apei , la cald isi pierd solubilitatea in ulei si
precipita in flacoane.
-metoda acida aceasta metoda este utilizata pentru uleiul de rapita care este destinat
hidrogenarii sau folosirii ca ulei lampant si este aplicata independent.
-metoda acida urmata de hidratare
-metoda de desmucilaginare enzimatica- aceasta se aplica pentru uleiul de rapita si uleiul de soia
si se utilizeaza instalatii Sharples.
Neutralizarea aciditatii libere a uleiurilor vegetale (rafinare alcalina)
Neutralizarea alcalina presupune indepartarea acizilor grasi , a fosfatidelor ramase si a altor
compusi(srot proteic , glicerina , rasini , metale,pigmenti) sub forma de sapun alcalin prin
tratament cu hirdozixi sau carbonate alcalini
Neutralizarea prin distilare presupune in antrenarea acizilor grasi cu abur direct sub vid avansat
Neutralizarea prin esterificare presupune in unirea acizilor grasi liberi cu glicerina si
reconstituirea gliceridelor si sunt utilizare instalatii Sharples.
Uscarea uleiurilor
Apa ramasa trebuie eliminata deoarece favorizeaza hidroliza trgliceridelor cu cresterea aciditatii
libere si inactiveaza materialele adsorbante in decolorare.
Decolorarea uleiurilor
Procesul de decolorare se face in doua etape:

-decolorare fizica- proces ce se bazeaza pe adsorbtia pigmentilor pe pamant sau carbine

decolorant
-decolorare chimica- process se bazeaza prin reactii chimice cu scopul modificarii gruparilor
cromogene ale pigmentilor. Reactia poate fi de oxidare sau de reducere.
Procesul de decolorare duce si la indepartarea produselor de oxidare a metalelor fofatidelor ,
urmelor de sapun.
Procesul se bazeaza atat pe adsorbtia fizica ( forte Van der Waals) cat si chemosorbtie, unde sunt
adsorbiti acizii grasi , sapunurile , fosfatidele acest process fiind ireversibil
Pnetru decolorare sunt necesare urmatoarele : dozator de pamant decolorant, malaxor pentru
prepararea supsensiei de pamant , reactoare de decolorare , flitru vertical sau orizontal pentru
separarea pamantului , schimbatoare de caldura.
Decolorarea se face in mod obligatoriu la vid pentru a evita oxidarile care duc la izomerizari.
- reprezinta relatia dintre cantitatea de pigmenti eliminate (x) , cantitatea de adsorbant
folosita (m) si pigmentii ramasi dupa decolorare
Felul uleiului

Pamant
decolorant,%

Uleiul de soia
neutralizat
Uleiul de soia
decolorat sub vid

Continutul de substante colorante

Pigmenti bruni
Carotenoide
mg/g
mg/g
4,6
0,05

Clorofile g/g
0,2

0,4
5,2
0,005
0,095
0,8
4,0
0,002
0,038
1,2
3,6
0,005
Influenta nivelului de pamant decolorant asupra adsorbtiei diverselor substante colorante

Vinterizarea uleiurilor
Acest procest se mai numeste si deceruire , si reprezinta procesul prin care se indeparteaza din
ulei cantitatea cea mai mare de ceruri si gliceridele acizilor grasi saturati care solidifca la
temperature sub 15-20 C, provocand o tulburare a uleiurilor.
Vinterizarea uleiurilor presupune cristalizarea cerurilor si a gliceridelor , urmatorul pas fiind
separarea acestora prin filtrare sau centrifugare. Procesul de separare este cu atat mai eficient cu
cat temperature de cristalizare este in jur de 0.
Vinterizarea uleiurilor poate fi de mai multe feluri :

Vinterizare clasica De Smet, aceasta fiind cea mai utilizata in mod obisnuit.
Se folosesc urmatoarele utilaje :schimbatoare de caldura cu placi si cu serpentine, aparat de
racier progresiva , aparat de maturare a cristalelor, filtru aluvionar,malaxor pentru prepararea
suspensiei, instalatie de reciclare , filtru de control al procesului.
-vinterizarea in faza de neutralizare
-vinterizarea in faza de miscela
-vinterizarea Chemap.

Deodorizarea uleiurilor
Acesta este procesul prin care se indeparteaza din ulei substantele cu gust si miros
necorespunzator. O deodorizare secundara arre loc si la procesele de rafinare.
Procesul de deodorizare se aplica pentru uleiurile compestibile , si pentru cele dehidrogenate.
Acesta implica actiunea temperaturii, a presiunii si a antrenarii cu vapori , iar in ceea ce priveste
procesul , este o distilare prin anternare cu vapori la presiuni scazute si la temperature ridicae
cand se antreneaza substante volatile de gust si miros.
Ea se face la temperatura de 240-275 C timp de 5-30 minute.
A=

[moli] - consumul de abur pentru injectia de antrenare

Pe langa eliminarea substantelor volatile de gust si miros, se mai pot elimina:

-acizii grasi liberi
-tocoferolii si sterolii
-sterii sterolici

Imbutelierea uleiurilor comestibile

Uleiurile comestibile se imbutelieaza in ambalaje de sticla de 1 litru si l , butelii PET de 1l si
litru , bidoane Pet sau metalice de 5-10 litri. Daca procesul tehnologic a urmat toate regulile si
uleiul rafinat are calitatea necesara conditiilor impuse , atunci acesta are o buna stabilitate in
timp. Un ulei se poate oxide daca este present oxigenul atmospheric , este prezenta lumina si
radiatiileUV iar temperature de depozitare este mare , adica peste 30C.
Rafinarea fizica a uleiurilor
Rafinarea prezinta urmatoarele aspect negative:
-pierderi de ulei neutru la meutralizare alcalina
-scindarea ,,soapstock-ului cu acid sulfuric , care este un proces cu effect de poluare , epurarea
apelor fiind greu de realizat