Sunteți pe pagina 1din 23

FACULTATEA DE STIINE APLICATE I INGINERIE

SPECIALIZAREA CHIMIE ALIMENTARA I TEHNOLOGII


BIOCHIMICE

PROIECT FENOMENE DE TRANSFER


DIMENSIONAREA UNEI COLOANE DE
FRACTIONARE A ALCOOLULUI ETILIC

CUPRINS
SCHEMA TEHNOLOGIC I BILANUL
MATERIAL PE INSTALAIE
DETERMINAREA NUMRULUI DE TALERE
TEORETICE,METODA ME-THIELE

DETERMINAREA DIMENSIUNEI COLOANEI


ECHIPAT CU TALERE CU SUPAP
CALCULUL SARCINILOR TERMICE ALE
APARATELOR DE SCHIMB DE CLDUR

CALCULUL NECESARULUI DE UTILITI


CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
Utilizarile etanolului
Alcoolul etilic, sau etanolul, C2H2OH este un lichid limpede si incolor, cu un gust care lasa o
senzatie de arsura si cu un miros specific.
Etanolul este tipul de alcool pe care il gasim in urmatoarele bauturi: bere, vin si coniac.
Deoarece are un punct scazut de inghet, este folosit in termometre pentru temperaturi de 40
grade Celsius(punctul de inghet al mercurului), si in radiatoarele masinilor sub forma de antigel.
Etanolul in mod normal are concentratia in functie de procesul sau de distilare. Comercial
etanolul contine 95% din volumul sau substanta pura iar restul de 5% apa. Pentru a obtine etanol
pur de concentratie 100% se folosesc agenti de deshidratare care inlatura cantitatea de apa.

Etanolul are punctul de toprire la 114,1 grade Celsius, fierbe la 78.5 grade Celsius si are o
gravitate specifica de 0.789 la temperatura de 20 de grade Celsius.Etanolul a fost fabricat din
vremuri stravechi prin fermentarea zaharului din fructe si cereale. Toate bauturile din etanol si
mai mult de jumatate din etanolul industrial este obitinut prin acest proces.
Amidonul din cartofi, porumb si alte cereale poate constitui produsul de baza in obtinerea
etanolului. Fermentatia acestor enzime, transforma zaharul in etanol si dioxid de carbon.
Reactia de fermentare poate fi reprezentata prin urmatorarea ecuatie chimica C6H12O3
2C2H5OH + 2CO2, care actula este foarte complexa din cauza culturilor impure de drojdie care
produc cantitati variabile si de alte substante ca si ulei, glicerina si o mare varietate de acizi
organici. Lichidul fermentat contine intre 7-12% etanol, care este adus la o concentratie de
95% printr-o serie de procese de distilare. In productia de bauturi cum ar fi whisky si coniacul,
sunt adaugate unele impuritati pentru a-I conferi o aroma deosebita

Utilizarile metanolului
Alcoolul metilic sau metanolul, CH3OH, este cel mai simplu tip de alcool. Inainte metanolul se
producea prin distilarea descompunatoare a lemnului, dar aproapre tata cantitatea de metanol din
ziua de azi este produsa pe cale sintetica, astazai metanolul se obtine din hidrogen si monoxid de
carbon.
Metanolul este folsit ca:
- agent de denaturare pentru alcoolul provenit din cereale
- antigel
- solvent pentru cauciuc si diferite tipuri de lacuri
- sinteza mai multor compusi organici.
Cand ajunge in interorul organismului uman, fie ca este inhalat sau baut, are o serie de
caracteristici distructive asupra celulelor din corp. Metanolul este extrem de otravitor.
Metanolul se topeste la 97.8 grade Celsius, fierbe la 64.7 grade Celsius si are o gravitate
specifica de 0.7915 la 20 de grade Celsius.

Fig. Coloana de fractionare

1. Date de proiectare
Dimensionarea coloanei de fracionare final a alcoolului etilic n cadrul instalaiei
de obinere a alcoolului prin fermentaie

Xd=0,95
Xb=0,00001
T=
C=16
D=450
Xof=0,35
=

q=1

fracie molar
X
0,019
0,072
0,121
0,231
0,327
0,396
0,508
0,573
0,670
0,747
0,907

fracie masic
0,015
0,159
0,257
0,427
0,543
0,616
0,716
0,766
0,836
0,878
0,960

fracie molar
y
0,170
0,389
0,170
0,511
0,582
0,612
0,636
0,681
0,738
0,781
0,907

fracie masic
0,333
0,609
0,681
0,744
0,773
0,791
0,823
0,841
0,875
0,897
0,960

Schema tehnologic
Bilanul material
Ecuaiile de bilan de mas (bilan de materiale) stau la baza tuturor metodelor de calcul
al coloanelor pentru fracionarea amestecurilor binare i multicomponente. Cu ajutorul
bilanurilor de mas se vor calcula principalele fluxuri ale coloanei:

F(debitul de alimentare),

D (debitul de distilat),

B (debitul de produs din blaz),

V (debitele de lichid i vapori din zona de rectificare a coloanei),

L,

V (debitele de lichid i vapori din zona de stripare).

F=D+B
F

=D

( CONTURUL 1)

CONTURUL 2(Condensatorul i vasul de reflux)


V=L+D
V

+Dx

L=
-n cazul refluxului la punctul de fierbere reflux intern = reflux extern la zona de stripare

Raia real de reflux


R=

( L=Lo )

R=
Pentru q=1 =>

R=C R min
R min =
Conturul 3 ( refierbtorul)
L= V +B
L

X m = V

+B

Starea termic a alimentrii are o influen deosebit asupra refluxului intern din coloana (
fluxul de lichid a vaporilor iar relaiile dintre refuluxuri sunt urmtoarele:
L= L+ q
V=V + (1-q)F
a)F , D, B
b)V,L
c)V,L
d/) R
R=

a)F=450+B
F 0,35=450

+ B 0,00001

(450+B) 0,35 =427,5 +B 0,00001


157,5 +B0,35=427,5+B0,00001
B 0,35 - B0,00001 =427,5 -157,5
B(0,35-0,00001)=270

B=

= 771,45

F=450+771,45=1221,45
L=6362,25
R= => L=RD=11,424450=5140,8
L=L+qF
L=5140,8+11221,45=6362,25
V=L-B=> 6362,25-771,45=5590,8
V=V=> V=5590,8

2. Determinarea numrului de talere-metoda grafic


=

=0,0764

Xb=0,00001
Numrul talere 32
y=

X+

-n cazurile de fracionare cand se impun puriti avansate ale produsilor de varf si de baz ,
calculul numrului de talere teoretice se pot face cu relaiile lui Robu.
Aceaste relaii s-au dedus n ipoteza constantei volatilitaii relative i a fluxurilor molare din
coloan , i n plus s-a admis c la concentratii avansate ale produsilor de varf si de baz,
dreptele de operare trec prin originea graficului yx i pot fi descrise sub forma unei ecuaii y=r-x
Dac pentru domeniul de concentrare din reacia de stripare , curba de echilibru se poate asimila
cu o dreapt care trece prin origine (y=x) , calculul numarului de talere pentru aceastreacie se
poate efectua printr-o relaie simpl de forma:
lg

(
(

)
)

(
(

m=

)
)

( )

- panta curbei de echilibru


r-panta dreptei de operare
b-ordonata la originea dreptei de operare
Curba x=0,02
Y=0,14 =>d=7

m=

( )

dreapta de operare => x=0,1


y=0,12=>
y=rx => r=12
m=

)
( )

=5,01

Nt=27+5+16,57=37,01

y=
y=

X+
X+

=0,12

3. Dimensionarea coloanei echipata cu talere cu


clopotei
=0,948=> din graphic=> y=0,96( pentru alcool)
(1-y)=0,04(pentru apa)
(1-

)=0,052

Blazul coloanei
(
1-

->0,9993(pentru apa)

a) Calculul dupa sarcina maxima de vapori


am acelasi flux de vapori atat in varf cat si in baza coloanei , Atunci pentru
exactitate se calculeaza diametrul in varf cat si in baza.
Dupa sarcina maxima de vapori in varful colaeni
T=
compozitia lichidului -> 0,0948 (alcool)
0,04 (apa)
1g.0,96g alcool etilic 0,04 g apa
=0,2 moli .. 0,002

2moli apa

=0,1 fractie molara


Y alcool=

=0,9 fractie molara

y apa= 0,1 fractie molara


M=0,9469+0,118=43,2 g/mol
v=

R=8314,4

=1,49 kg/

l=
etanol=a+

= 351,0268+

amestec=

= 726,97 kg/
1000 kg/

=739,64 kg/

V ma=0,058 (

=1,22m/s

Din graphic c=0,058


Va=FF Vma=0,751,2= 0,915m/s
V=
V=

=1,040

1,04=0,785
Dc=

0,915

=1,2

4. Calculul dupa sarcina maxima de vapori in blazul coloanei


Ecuaia care st la baza calculului diametrului coloanei de fracionare, indiferent de tipul
amenajrilor interioare, este ecuaia continuitii curgerii.
Qv

Qv
A

Pentru sarcina maxim de vapori, ecuaia aplicat la condiiile specifice ale coloanei este:
Vmax=Ac*va
Vmax-debitul maxim de vapori calculat n condiii de temperatur i presiune din locul unde
acesta este maxim,

Va-viteza adimensional a vaporilor n seciunea liber a coloanei


Ac- aria transversal a coloanei ,

1g0,00007 g alcool0,99938 apa


moli .0,055 moli 1000 apa

1,52
V=

=0,59 kg/

etanol= 351,0268 +

= 704,74 kg/

amestec=

= 101 kg/

Vma= 0,055

-1=2,26 m/s

Va=1,7 m/s
V=
Dc=

=2,62
=1,401 m

b) Calculul dupa sarcina maxima de lichid


L= 6234,36
l=1000kg
vd=0,118 m/s

L=

=1,73

1,73

1,73

0,118=0,15 0,7850,119
1004=0.11815v

d =

c 3,14

=0,124
Dc=0,35 m

5. Determinarea inaltimii coloanei


Dimensionarea tehnologic a unei coloane de fracionare nseamn n principal,
determinarea nlimii i diametrului coloanei, precum i calculul hidraulic al talerului.
Proiectarea unei coloane industriale include dimensionarea tehnologic i proiectul
mecanic prin care se aleg materialele potrivite pentru confecionarea tehnologic
(modul de executie al sudurilor, ordinea operaiilor), dimensionarea fundaiei i suporilor,
calculul platformelor i scrilor de acces, etc.
Diametrul coloanei echipate cu talere cu clopoei se calculeaz n dou variante:

pentru sarcina maxim de lichid

pentru sarcina maxim de vapori

Locul din coloan n care sarcina de vapori este maxim (n vrf sau n blaz), precum i
locul unde sarcina de lichid este maxim depind de condiia termic a alimentrii, de condiia
termic
a refluxului , precum i condensarea total sau parial a vaporilor de vrf, temperatura din vrf
i din blaz.

Pentru oricee tip de taler , numarul de talere practice Ntp se calculeaza cu relatia

Ntt-numarul de talere teoretice


Em= eficacitatea medie a talerului
Em= 0,17-0,616(lg
)
(relatia lui Brickamen si Brodfrac)
- vascozitatea lchidului la temperature medie din coloana

Pentru amestecul de compozitie cunoscuta vascozitatea amestecului se calculeaza cu


relatia :

[(

)] =[(

et- +

)]

Vascozitatea etanolului se poate calcula cu relatia :


Lg=1+ +CT+D
A=-2,69
B=700,9
C=0,28
D
=-4,917
-vascozitatea apei se poate calcula din monograma pentru determinarea vascozitatii
dinamice a lichidului la diferite temperature
Dupa calcularea numarului de talere practice se poate calcula inaltimea coloanei cu
relatia : =(Ntp-1)S+ +
S-distanta dintre talere
-distanta dintre talere de sus si varf
=(0.15:1)m
-distanta dintre jos si blaz
= (1:1,5)m\
30

Calculez numarul de talere practice: Ntp=


Em-0,17-0,616 lg(
am=[

)
(1-

Temperatura medie din coloana


Tm=

=90,

=363,5 K

Consider pentru talere vascozitatea compozitiei alimentarii:


=0,32 (fractie fractionara a etanolului)

(1-

1g amestec0,32 g etanol.0,68 g H2O


1g amestec

moli etanol

moli H2O

0,0069 moli etanol0,0566 moli H2O


= 0,069+0,0566n=0,0635 moli

=0.108

=0,8913

=0,2862-> C= 0,2862
D

= - 2,697+

D=-4,917

+0,2862

+363,5-4,917

363,5= 0.37

Dc=0,32 cp
H20=0,3 cp

6. Calculul sarcinilor termice ale aparatelor de schimb de


cldura
i a necesarului de utilitai
Bilanurile termice pe coloana de fracionare servesc calculului sarcinilor termice ale
condensatorului i refierbtorului i determinrii fluxurilor interne din coloan .

I.

Calculul sarcini termice a condensatorului

Sarcina termic a condensatorului se determinrealiznd bilantul termic pe conturul 1

= reprezinta entalpia medie molar a vaporilor la vrful coloanei


= entalpia medie molar a lichidului din separator
(
(

)
)

= entalpiile componentelor 1 respectiv 2 la temperatura din vrful coloanei ,n


stare de vapori
= entalpiile componentelor 1 respectiv 2 la temperatura din separator n stare
lichid

II.

Calculul sarcinii termice a refierbtorului

Sarcina termic a refierbtorului se determin realiznd bilanul termic pe conturul 2


Fx

III. Calculul necesarului de utiliti


Calculul necesarului de ap de rcire
(

Ca ap de rcire se utilizeaz ap de turn,temperatura de intrare este de 28


de ieire este de 38 .

i temperatura

Calculul necesarului de abur


La refierbtor se folosete abur de joas presiune.Acest abur 4 bar i 180
(

(
)
Cldura latent de vaporizare(condensare) a apei se obine prin diferena dintre entalpia
aburului i a apei calculate pentru aceleai condiii.
L=2233kj/kg

Pentru alcool etilic:


Pentru ap - vapori:

Cldura specific a substanelor n stare lichid poate fi determinat cu relaii


polinomiale, a cror coeficieni specifici pentru fiecare substan sunt determinai pe baz de date
experimentale.

Pentru amestecurile lichide cu compoziia cunoscut, cldura specific se poate


determina cu relaia:
(

gi=fracia masic a componentului i n amestec i


Constantele pentru determinarea cldurii specifice a substanelor n stare lichida:
Pentru alcool:

Calculul entalpiei molare a vaporilor pentru alcool:


T=81C=81+273=354 K

Calculul entalpiei molare a vaporilor pentru ap:


T=81C=81+273=354 K

= entalpiile componeniilor 1 i 2 la temperatura din vrful coloanei, n stare de

,
vapori;

Calculul entalpiei molare a lichidului din separator pentru alcool:


T=40C+273=313 K

Calculul entalpiei molare a lichidului din separator pentru ap:


T=40C

(
,

= entalpiile componenilor 1 i 2 la temperatura din vrful coloanei, n stare

lichid.
(
(

Calculul sarcinii termice a refierbtorului


Sarcina termic a refierbtorului se determin, realiznd bilanul termic pe conturul II.
Conturul II cuprinde condensatorul i vasul separator din vrful coloanei (vasul de
reflux). Bilanul se va face pentru cel mai simplu caz posibil:condensarea total a vaporilor din
vrful coloanei .

= entalpiile mediilor molare

Pentru alcool:

Pentru ap:

Pentru alcool:

Pentru ap:

F = 1533,56 Kg/h ;

L= 5355 Kg/h ;

B= 936,392 Kg/h; V=1436,392kg/h

Calculul necesarului de utiliti


Calculul necesarului de ap de racire
(

Ca ap de rcire se utilizeaz ap de turn.


Temperatura de intrare este t1=28C, iar cea de ieire este t2 =38C.
4,063 Kg/Kg

Calculul necesarului de abur


La refierbtor se folosete abur de joas presiune. Acest abur are 4 bari i 180 .
(
(

)
)

= cldura specific a aburului = 1,993 KJ/Kg


L = cldura latent (condensare) KJ/Kg
Cldura latent de vaporizare a apei se obine prin diferena dintre entalpia
aburului i a apei calculate pentru aceleai condiii.
L = 2233 KJ/Kg K

Concluzii
Coloana de fracionare const n a realiza ( printr-o singur distilare) , o separare
echivalent mai multor distilri simple successive, ceea ce reprezint o reducere considerabil a
timpului de lucru.
Uneori, gradul de separare al coloanei de fracionare este att de mare, nct se obin
substane aproape pure.

Bibliografie

www. clopoel.ro

OPERAII UNITARE N INDUSTRIA ALIMENTAR:

Dobrinescu, D. (1983), Procese de transfer termic si utilaje specifice, Ed.

Didactica si Pedagogica,

Earl R.L, Earle M.D. (2003) , Unit operation in food processing, The New

Zeeland Institute of Food Science and Technology,

http://www.nzifst.org.nz/unitoperations/
King, C.J. (1980), Separation Processes, McGraw-Hill Company, New-York

Grosse, J. W. and Duffield, G. M. (1954), Chem. and Ind. , 1464

Koncsag,C.I. (2004), Procese de transfer de masa n sistem lichid-vapori, Ed.

Virom, Constanta

Koncsag, CI (2008), Dimensionarea extractoarelor industriale,Ovidius Universitzz

Press, Constanta

Koncsag, C.I(2009), Procese de transfer de masa, Partea a II-a, Note de curs

pentru anul III, Specializarea: Prelucrarea Petrolului si Petrochimie

Neagu, A.A.(2012), Indrumar de proiectare la disciplina: Procese calorice,

Ovidius University Press, Constanta

Oprea, F.(2001), Procese neconventionale de separare (vol.1), Editura Staff,

Bucuresti

Perry, R.H. (1984), Chemical Engineers Handbook, Sixth Edition, McGraw

International Editions

Robu, V.I. (1963), Distilare-Fractionare, Ed.Tehnica, Bucuresti

Stratula,C (1984), Purificarea gazelor, Ed.Stiintifica si Pedagogica, Bucuresti

Stratula, C(1986), Fractionarea. Principii si metode de calcul, Ed. Tehnica,

Bucuresti

Suciu, G.C.(1987), Ingineria hidrocarburilor, vol.III, Ed.Tehnica, Bucuresti

Tanasescu, C.(2002), Tehnologia uleiurilor, Editura Universitatii din Ploiesti

Tang, X si Pikal,M.J.(2004), Design of Freeze-Drying Processes for