CULORILE AUREI UMANE I INTERPRETAREA LOR

CULORILE AUREI UMANE I INTERPRETAREA LOR

Daca reluam pe scurt explicarea biomagnetismului uman,putem spune ca la nivelul corpului uman creierul are
rolul unei baterii electrice care este incarcata de traiectul digestiv .
Conductorii de energie electrica sunt nervii, meridianele, si canalele energetice.
Prin hrana absorbita la niveleul intestinului subtire si al colonului se introduce in organism minerale care,datorita
proceselor de electroliza chimica produc curent electric in creier.
Acasta o disipeaza prin sistemul nervos pentru a realiza coordonarea tuturor functiilor organismului.
Pentru ca energia circula prin traiecte nervoase, in jurul corpului apare si se dezvolta un camp magnetic .Daca
organele implicate in acest circuit complex nu functioneaza la capacitatea lor optima,atunci potentialul electric al
creierului

scade

cu

consecinte

asupra

biocampului

uman.(19)
Datorita

faptului

ca

la

niveleul

corpului

fizic

canalele

energetice

primare

sunt

traiectele

nervoase,sanguine,coloana vertebrala si meridianele iar canalele bioenergetice subtile merg paralel,corelat si cu faptul
ca magnetismul se dezvolata perpendicular pe distanta transmiterii impulsurilor energetice, impulsurile se induc si se
potenteaza reciproc. Rezultatul acestei actiuni este marirea si intarirea camplului bioelectromagnetic propriu.Este
absolut necesar ca acesti curenti de energie sa se afle in faza si in armonie pentru ca procesul de inductie si potentare sa
poata fi mentinut.
Intensitatea gandurilor si a sentimentelor,starea psihica si de sanatate determina marimea aurei,claritatea
culorilor si uniformitatea ei. Aura umana se contracta sau se dilata in funtie si de influentele mediului ambiant.In
cazurile de boala, de frica si soc emotional aura se stringe in jurul corpului si se extinde in situatii favorabile.
Ca orice fenomen care se manifesta, aura umana este supusa procesului evolutiv.Ea se formeaza in jurul
fatului in viata intrauterina si culorile sale sunt stralucitoare in momentul nasterii. Ea se modifica in functie de evolutia
spirituala a fiintei umane.
In general, aura poate fi stralucitoare sau terna,mai ingusta sau mai larga,multicolora sau unicolora, perturbata
sau

calma,

maculata

sau

pura.
Culorile intalnite in aura sunt culorile de baza ,primare: rosu, galben si albastru iar din combinatiile lor se
obtin

alte

nuante

spectrale

numite culori

secundare ; rosu+galben

= portocaliu(orange);

galben+albastru

= verde;albastru=rosu = violet.
Culorile complementare sunt: rosu-verde; galben-violet ; albastru-portocaliu.
Culorile calde sunt rosu,portocaliu si galben.
Culorile reci sunt albastru,indigo si violet.
Culoare neutra:verde.
Diferite culori reflecta atitudini, reactii si tipuri de energie felurite. Culorile fundamentale indica fondul
persoanei. Tentele de culoare pastel indica gradul de spiritualitate. Culorile din aura mai apropiate de corpul fizic

reflecta, in marea lor majoritate, starea si energiile fizice iar cele exterioare reflecta energiile emotionale, mentale si
spirituale. O aura este mai echilibrata cu cat culorile sunt mai clare si mai bine definite. Culorile inchise, intense si
stralucitoare indica nivelele inalte de energie.
Se mai vehiculeaza ideea ca interpretarea culorilor aurei unei persoane trebuie efectuata prin prisma faptului ca
aceasta este vazuta prin propria aura. S-ar putea ,daca aura proprie este predominant galbena iar a celui observat
albastra de exemplu,culoarea rezultata vizibila sa fie verde iar de aici ar rezulta interpretari gresite. Adevarul este ca
subconstientul propriu prelucreaza datele si face abstractie de alte influiente exterioare si preia informatia
corecta.
Aura isi schimba frecvent culorile cele mai apropiate de corpul fizic chiar si in cursul unei singure zile. Ea se
schimba

de-a

lungul

anilor

dar

poate

pastra

aceeasi

predominanta

viata

intreaga.
1 Semnificatia culorilor
In intrepretarea culorilor din aura este necesar- pe langa cunoastere si de un indelungat antrenament si de
intuitie .
Fiecare culoare are caracteristicile ei proprii insa nuantele diferite ale aceleiasi culori introduc noi valante
interpretative. Un rol important il joaca forma, volumul, intenitatea si pozitionarea culorilor in campul auric.
1.Rosu
Rosu este simbolul fundamental al vietii cu o deosebita forta de dinamizare. Este culoarea puterii,a focului si a
fortei creative primare. Este culoarea care influienteaza sistemul circulator al corpului.
Rosu pur i strlucitor ncurajeaz, incit, dinamizeaz.
Rou viu strlucitor incit la aciune, exprim fora, impulsiv, dinamismul, tinereea, sntatea, bogia.
Rosu,visiniu,purpuriu,stacojiu,exprima,comptuozitatea,maiestozitatea,grandoarea si elevarea.
Rosu stralucitor exprima impetuozitatea,pasiune si trairile ardente,veselia.
Cand rosul este pal, nu luminos, persoana este nervoasa si instabila, mult prea activa. Neclaritatea culorii
reflecta stimularea,inflamare sau dezechilibru. Poate reflecta deasemenea, nervozitate, temperament navalnic,
agresivitate, impulsivitate sau excitare.
Rosul brun arata ca fiinta umana se confrunta cu starea de frica iar rosul maron inchis exprima satisfactia
animalica a simturilor iar rosul pamantiu arata furia sau mania.
Adolescentii au in aura mai mult roz decat rosu iar la adult aceasta nuanta releva infantilism sau insecuritate.
Persoanele care au rosu in dreptul extremitatii sternului sunt bolnave de nervi.
2.Portocaliu (orange)
Portocaliul este cea mai intensa dintre culori , este un amestec al planului fizic (rosu) cu planul mental (galben).
Este culoarea caldurii,creativitatii si emotiilor. Este culoarea cea mai des intalnita. Prezenta sa indica o
tendinta spre echilibru si armonie,iubire temeinica si fidalitate.Oamenii cu o frumoasa tenta oranj in aura sunt
fundamentali buni si sar in ajutorul semenilor. Este o culoare care poate reflecta deschiderea catre noi domenii
subitle,energia culorii orange este o forta constructiva fundamentala care mentine corpul fizic intr-o stare buna. Aceasta
sanatate si vitalitate ,confera fiintei o libertate interioara,o face sa se debaraseze de limitarile sale,sa fie mai toleranta.
Galben- portocaliu arata stapanirea de sine pe cand portocaliul brunapartine fiintelor lenese si indica rinichii
bolnavi care au calculi atunci cand apar si nuante de gri.

Orange-ul cu tenta verde caracterizeaza colericii,incomozii,pe cei care discuta interminabil doar pentru placera
de a discuta .Nuantele mai tulburi pot reflecta orgoliu,ambitie,mindrie,vanitate si ostentatie.Personalitatile care
refuleaza,care reprima au un amestec de rou brun,verde si portocalu acoperind zonele plaxului sacral si solar care
exprima de altfel si probelmele de sanatate la nivelul intestinului subtire si a celui gros.
3.Galben
Este culoarea care poate fi observata cu usurinta in aura si este culoarea activitatii mentale si a luminii
solare,este datatoare de stabilitate.Galbenul este cea mai expresiva ,cea mai calda si cea mai ardenta dintre culori .
Fiinta umana care are in aura sa culoarea galben-aurie manifesta inteligenta,intuitie,iubire pura,armonie
launtrica,o inalta spiritualitate.Toti sfintii au haloul aurit.
Galbenul exercita o influienta binefecatoare si stimulatoare asupar sistemului limfatic care are rolul de aparare a
organismului.
Galbenul viu indica o persoana cinstita si directa in care poti avea incredere.
Nuantele pastelate ,in special cele de galben pal spre alb reflecta entuziasmul pentru ideile marete,dezvolarea
spirituala si forta ideilor.
Galbenul este culoare care reporezinta o etapa de trecere in drumul progesiv de evolutie ,reperzinta puterea
ideilor insotie de trezirea calitatilor de medium si clarvazator.
Nuantele mai profunde si tulburi pot arata o pesoana caraterizata de gandire si analiza excesiva cu criticism
exagerat,dogmatism si sentimentul de nerecunostinta din partea celorlalti.
Un galben murdar are o persoana fricoasa,lasa iar galbenul roscat apartine celor timizi fizic si moral si cu o
slabiciune spirituala,care isi schimba parerile si religia cautand mereu altele ,nu sunt perseverente.
Galbenul cu tente rosii exprima puternic complexe de inferioritate iar cand rosul predomina,peroana sufera
mult.
Cand galbenul are striatii brune predominante este semanul unei maladii mentale iar peroanele cu dubla
persoanalitate au jumatate de aura galben-bleu iar cealalata jumatate galben-brun sau galben-verde.
Un galben-brun releva ganduri necurate si ii caracterizeaza pe betivi,vagabonzi,ratati.
4. Verde
Verdele este culaorea neutra ,mediatoare intre cald si rece,intens linistioare,profund umana.
Verdele
reinprospateaza,regenereaza,calmeaza,racoreste
si
tonifica
.Este
amabiliate,dragoste,bucurie si abundenta,credinta si vindecare.

invaluitor,exprima

Culoarea a vindecarii stimuleaza regenerarea tesuturilor afectate.Verdele stralucitor cu nuanta de albastru in

spectrul auric indica puterii tamaduitatoare.
Verdele pastel(verdele crud amestecat cu alb) semnifica liniste,calm,pace interioara.
Verdele cu pete de albastru inchis arata ca persoana se afla in plin proces de evolutie la nivel intuitiv.
Verdele smarald exprima dorinta de cercetare a unei gandiri logice,clare si profunde.
Verdele insotit de un rosu frumos releva un competent chirurg.
Verdele singur,fara alte culori este prezent in aura medicilor si a personalului sanitar care sunt dotati pentru meseria lor.
Nuantele inchise sau tulburi pot reflecta nesiguranta si zgarcenie.Verdele inchis apropiat de cel al sticlei denota
egoiam o intensa aviditate pentru realizari materiale,bogatie si onoruri.

Verdele cu galben-citron arata tendintele fiintei catre minciuna,siretenie si inselatorie.Escrocii au aura de un

verde galbui.Dar daca verdele este bleu frumos ca cerul sau un bleu electric atunci persoana este onesta.
Cei care au verde in obraji le lipseste imaginatia,subtilitatea si nu stiu sa distinga nuantele de opinie.
Oamenii rai au aura rosie-brun-galbena cu verde murdar.
In general ,verdele cu nuantele sale binefacatoare restabileste echilibrul psihic,neutralizeza starile de
nervozitate,are efecte speciale de regenerare a nervului optic.
5.Albastru
Albastru este ,dupa galben,a doua culoare care poate fi vazuta cu usurinta in aura.Este culoarea cea mai
adanca,cea mai rece si cea mai pura.
Se

considera

adesaea

ca este

culoarea

lumii

spirituale,a

iubirii

pure,durabile,a

afectiviatii

neconditionate.Este culoarea calmului si a linistii,a reveriei.Reflecta adevar,seriozitate,talent artistic.

Albastrul are ca efect narirea capacitatii de aparare imunitara a organismului facilitand regenerarea celulara.
Prezenta albastrului in aura semnifca intuitie.
Albastrul inchis apartine persoanelor care progreseaza prin eforuri proprii.Un albastru mai inchis,sumbru
apartine misionarilor cu vocatie.
Nuantele deschise de albastru arata o imaginatie activa,iar nuantele palide
sunt asociate cu dorinta dea reusi in plan social.
Albastru ultramarin dispus sub forma unei raze indica o anumita capacitate de a extarge informatii din cele mai
profunde starturi ale constiintei.
Albastru ciel,in proportie semnificativa arata o excelenta stare emotionala-afectiva iar este dispusa sub forma de
raze arata ca persoana in cauza invata, asimileaza aspecte esentiale pentru evolutia sa spiritualaNuantele inchise de
albastru pot reflecta diferite nivele de devotare iar albastru intens poate indica cinste si discernamant,poate indica
apropierea peroanei de vocatia sa. .
Nuantele tulburi de albastru pot reflecta blocarea perceptiilor,melancolie,graba si ingrijorare,dominare,teama
uitare si hipersensibilitate.
6.Indigo
Este culoarea care exprima spiritualitate,elevare si o cautare asidua a adevarului absolut.Este combinarea elevata
intre intuitie si spiritualitate ceea ce poate permite accesul direct la intelepciune .Este culoarea compasiunii superioare
si a starii de liniste si pace inerioara, a starii de hiperluciditate si a simtului de responsabilitate.Culoarea indigo
influientaeza fiinta umana,are efecte de purificare,calmare si reducere la nivelul fizic.
Persoanele care au preponderent in aura culoarea indigo manifesta atractie deosebita catre
infinit,catre supranatural,manifesta dorinta de purificare,de puritate.
Uneori poate arata revolta si evadarea persoanei intr-un mediu perceput ca nefiind asa cum
ar trebui sa fie si care nu o satisface.
7.Violet
Violetul este culaorea caldurii si a permutatiilor este culoarea imbinarii mintii cu inima ,a
fizicului cu spiritul.Arata o persoana activa in permanenta cautare,cumpatata,echilibrata,care
reflecta in mod egal luciditate si actiune adanc gandita.
Violetul este culoarea initierii pe calea spirituala,a activitatii spirituale,
Exprima optimism si nostalgie,atractie si detasare,indepartare si apropiere,stare de
atotpotenta,omniprezenta.
Pe

plan

fizic indica

intensificarea

activitatii

cardiovasculare,accelereaza

respiratia,influienteaza pozitiv rezistenta cardiaca si pulmonara.

Atributele acestei culori sunt iubirea,intelepciunea,sinceritatea deplina,
inocenta
nobletea.

originara,puritatea

,candoarea,forta

spirituala

si

Violetul lavanda (violet+alb) este caracteristica peroanelor care ghideaza indeamna spritual
alte fiinte.
Nuantele

pale

dar

clare

de

violet

cu

purpuriu pot

reflecta

umilinta

si

spiritualitate.
Nuantele rosiatice pot indica pasiune ori o vointa puternica sau nevoia pentru mai mult efort
individual.
Daca

apare

tenta

roz

ea

indica

un

caracter

urat.
Nuantele inchise si tulburi indica nevoia de a depasi o anumita situatie sau arata o imaginatie erotica
intensa,tendinta de a fi extrem de rebdator,nevoia de simpatie sau simtamantului ca peroana in cauza nu este inteleasa.
Uneori,persoanele care au violet in aura sufera de inima sau de stomac.
8.Auriu
Auriul este culoarea care reflecta energia spirituala dinamica si puteri cosmice,cele mai inalte energii de
devotiune si restaure a armoniei universale,reflecta timpul revitalizarii.
Nuantele mai tulburi indica faptul ca persoana in cauza este in plin proces de trezire a inspiratiilor inalte,ca
lucreaza pentru transformarea existentei sale in aur.
9.Alb
Nefiind o culoare ci o chintesenta,o inglobare a tuturor culorilor spectrului vizibil albul reprezinta prezenta
absoluta a luminii.Albul de sine statator in aura indica o stare de purificare exceptionala,o capaciate uluitoare de a
transcede lumea materiala,reflecta adevar si purificare.
10.Negru
Negru nu este o culoare ci are semnificatia absentei luminii .Este culoarea
Cea mai discutabila a spectrului auric.Nu intodeauna cand apare in aura poate insemna boala,moarte sau absenta
bunatatii,a frumusetii sau dezechilibru.
Negru este culoare de protectie care actioneaza ca un scut impotriva energiilor exterioare si poate reflecta o stare
de autoaparare sau ca persoana are secrete sau indica iminenta unei noi intelegeri a datoriilor sau sacrificiilor .
Negru poate indica dezechilibrare pana la nivelul fizic si da indicatii precise ale zonelor afectate prin localizarea
petelor in aura.
11.Gri
Culoarea gri este o culoare de initiere si poate indica trezirea unor capacitati inascute.Atunci cand griul
invadeaza o culoare indica o slabiciune de sanatate si de caracter .Benzile gri sau puncte gri pe alte culori de deasupra
unui organ arata ca acel organ este in suferinta energetica si ca se va imbolnavi in curand.
Pesoanele care au in aura gri au un comportament conformist ,conventional si complet lipsit de imaginatie.Sunt
fiinte reci caracterizate de vulgaritate,meschinarie si mediocritate.
Griul simbolizeaza depresia si atentie ,este o culoare care se autointretine.
12.Maro
Este o culoare care,atunci cand apare clara,stralucitoare,ilustraza un caracter laborios si spirit de
organizare,indica stabilirea de noi radacini si dorinta de implinire .Atunci cand apare deasupra capului sau in jurul
picioarelor reflecta o noua crestere.
Culoarea maro poate indica lipsa de energie sau dezechilibru,iar cand apare in zonele centrilor energetici este o
indicatie ca acestea trebuiesc purificate pentru ca energiile sunt blocate la acest nivel.

13.Argintiu
Atunci cand apar ca niste sclipiri sunt un semn de creativitate si fertilitate iar cand apar suprafete mai mari indica
o activitate cretiva inalta sau fertilitate.Poate avea semnificatia unei imaginatii debordante,placerea de a calatori,de a
visa de a contempla.
In aspectele sale negative indica tendinta catre mercantilism, dorinta de acumulari banesti.(19)

CAPITOLUL 2

STRUCTURILE PSIHOBIOLOGICE I INFLUENTELE MELOTERAPIE

1.

ENERGETISMUL MUZICII

Energetismul tipic muzicii descinde deopotriva din zestrea sa genitiv temporala (durata sunetului),
sau edificat temporala (cronologica), precum si dedus din acestea din potentarea unui continut temporalizat,
subimpartit intr-o pluralitate de mesaje temporale. Insertia timpului in chiar substanta promovata se explica prin
afinitatea absoluta dintre aparenta si esenta, dintre semnificant si semnificat, atat de caracteristica domeniului
nostru.(67)
Un pricipiu drag lui Cayce: puterea imensa a mentalului (de unde folosirea lui actuala in terapiile prin
vizualizare). Energia mentala emite vibratii atat de puternice, incat sunt in stare sa actioneze asupra materiei si, deci,
asupra unui corp omenesc. Mai mult decat atat, cand aceasta energie mentala se exteriorizeaza prin vibratii de sunet si
prin voce, indeosebi prin incantatii, aceste vibratii emise de vindecatori (sau, si mai bine, de un grup de vindecatori), pot
sa provoace pe moment si local trecerea din starea solida in starea lichida. Logic: acest pasaj este legat de schimbarea
nivelului vibrator. Cayce, ca si filipinezii, a considerat intotdeauna acest lucru posibil. Si daca este posibil ce ar
impiedica un chirurg filipinez se deschida cu mana goala un abdomen de gringo, sa-i extraga linistit tumoarea si sa
inchida, peste cateva minute, marginile plagii, mangaindu-le cu palma? De ce nu?(10)
Aceasta conjunctie ce merge pana la identificare face posibila contaminarea temporala (de catre materie si
configuratie) a fondului insusi; totodata, ea confera unicitatea sensului muzical solicitind celor integrati in procesul
artistic sa intreprinda numeroase contributii de modelare si reprezentare sono-temporala.
Se stie, auzul mijloceste captarea miscarii sunetelor, totusi retentia auditiva nu depaseste citeva secunde, urechea
noastra inregistrind elemente disparate ori fragmente sonore reduse ca intindere; in plus, peste ceea ce s-a stocat in
memorie se suprapun intr-un flux cvasi-neintrerupt evenimente noi, care adesea estompeaza ori chiar anuleaza conturile
imaginilor anterioare.(67)
Auzul este modalitatea specializata de receptie senzoriala la stimulii acustici, dar si proces de semnalizare si
reflectare sub infatisarea senzatiilor auditive, acesta reprezinta un receptacul prin care realizam comunicarea cu
exteriorul. Lucrari capitale dedicate subiectului au conciliat treptat granitele(destul de laxe desigur), dintre fiziologie (H.
Helmholtz, vezi teoria rezonantei), psihologie (W. Wundt), psihofiziologie (C. Stumpf) si estetica (Th. Lipps). De la
inceput trebuie subliniat ca denumirea generica de auz integreaza in cadrele sale mai multe subdiviziuni aferente si
anume: auzul fizic, auzul verbal, auzul muzical, auzul interior; la rindu-i, auzul muzical se poatea imparti in melodic si

armonic(anumiti cercetatori remarca si existenta unui auz polifonic), in absolut si relativ. In ceea ce priveste, suntem
interesati cu deosebire spre relevarea citorva dintre dominantele auzului muzical, in speta de aspectele legate de
psihologia auditiei sonore.
Cum au demonstrat numeroase studii dedicate cunoasterii mecanismului auzului, acesta este un simt analizator,
caci descompune masa sonora in componentele sale. Urechea defalcheaza informatiile auditive in sunete pure
adecvindu-si disponibilitatea la fenomenul vibratoriu obiectiv, care se divide in vibratii pendulare simple. Prin contrast,
starea provenita din auditie ce oscileaza intre placere si neplacere nu rezulta din suma impresiilor izolate, ci din felul
specific de combinare a lor, configurind printr-o subtila dialectica un sentiment estetic prevalent. Daca la nivelul primar
al senzatiei auditive datul sonic este scindat in partile alcatuitoare, la nivelul secund al reprezentarilor avem de-a face cu
o operatie de grupare a senzatiilor. W. Wundt considera cu indreptatire ca senzatiile sonore acced in reprezentari numai
daca se coreleaza intr-o consecutie presupunind legatura in timp, contribuind prin aceasta la optimizarea perceptiei
timpului (Elemente de fiziologie fiziologica). Relativ la specificul reflectarii auditive, comparativ cu alte tipuri de
reflectare, autorul mentionat distinge urmatoarele caracteristici ale reprezntarii fonice:
a) fundamentul bogat si omogen;
b) unitatea materialului formativ (sunete si zgomote);
c) limitarea la forma calitatilor intensive;
d) succesiunea impresiilor si analiza lor in timp;
e) organizarea fiecarui element al senzatiei complexe intr-o serie continua;
f) intuirea timpului si a miscarii;
g) raportarea dupa afinitati si inrudiri sonore.
Activitatea auzului este fundamental conexata intelectului, lucru surprinzator probabil pentru cei inclinati sa
creada ca muzica se adreseaza exclusiv sensibilitatii. Cercetarile psihologice au certificat respectiva cooperare, precum
si faptul ca, pentru inlesnirea aperceptiei fonice, paralel cu implicarea profunda a ratiunii se produce se produce o
concentrare a atentiei si vointei. W. Wundt defineste atentia drept punct de claritate, aratind ca in decursul auditiei
acesta se muta de la un sunet la altul, se restringe, se dilata, durata impresiei creste, iar numarul tonurilor succeptibile
de a fi percepute simultan si distinct se mareste. Atentia si vointa atrag in prelungirea lor adaptarea la impresiile
sonore, intensificarea simtului auditiv, cresterea acuitatii sale (Fehner a demonstrat cresterea tensiunii in ureche in
momentul auditiei). Dar concentrarea energiilor ascultatorului se canalizeaza in special in zona reprezentarii senzatiilor,
prin intermediul asociatiilor, produse succesiv si concomitent si efectuate prin analogie, prin contrast, prin coexistenta si
succedarea in timp si spatiu.
In principiu, reprezentarile sonore esalonate pe mai multe nivele de limpiditate si fidelitate imbraca fie o
forma concreata de exprimare, atunci cind reproduc in constiinta relatiile de inaltime, de ritm, timbrale dintre sunete, fie
una abstracta, atunci cind mai ales frecventele sunt imprecizabile. B. Teplov pune in corelatie reprezentarea abstracta cu
auzul interior, opunind ca ar fi o etapa inferioara pe scara evolutiei acestuia din urma. Totusi trebuie sa observam ca
particularitatile reproducerilor auditive se calchiaza pe specificul activitatii muzicale in perimetrul careia apar.
Facem citeva precizari: reprezentarea muzicii se realizeaza prin sunete si nu prin uneltele vorbirii (Tudor
Arghezi). In plus, in afra de reprezentarile sonore, arta noastra pune prin cuprinsul sau la dispozitia ascultatorului
expresia(ce poseda in sine valori evocatoare), precum si o abundenta de sensuri. Referitor la reprezentarile pur fonice,
B. Teplov le grupeaza in doua categorii si anume:

a) imitatia prin sunete, sau altfel spus, intonarea realitatii sonice in interioritatea subiectului;
b) reprezentarea unor forme in miscare ( viteza de inaintare a fluxului, continuitatea, discontinuitatea,
uniformitatea sau nonuniformitatea curgerii, accelerarea sau incetinirea acesteia si asa mai departe), sau aspecte legate
de dinamica fenomenului soni c(accentuat, neaccentuat, crescendo, descrescendo etc.). Acelasi autor arata in Psihologia
aptitudinilor muzicale ca intre reprezentarea pe de-o parte, semnificatie si expresie pe de alta parte, exista deosebiri.
Reprezentarea seamana in mod obligatoriu cu obiectul reprezentat, pe cind semnificatia si expresia exterioara ne
seamana cu realitatea exprimata, chiar daca porneste de la aceasta completam noi.
Ca atare, extensiile conceptuale nu sunt reprezentari explicit si nemijlocit muzicale, ci proiectiile in constiinta
ale semnificatiilor promovate de opus si realizate de meloman conform dotarii sale intelectuale si sensibile. (67)
De la inceput trebuie subliniat ca denumirea generica de auz integreaza in cadrele sale mai multe subdiviziuni
aferente si anume: auzul fizic, auzul verbal, auzul muzical, auzul interior; la rindu-i, auzul muzical se poatea imparti in
melodic si armonic (anumiti cercetatori remarca si existenta unui auz polifonic), in absolut si relativ. In ceea ce priveste,
suntem interesati cu deosebire spre relevarea citorva dintre dominantele auzului muzical, in speta de aspectele legate de
psihologia auditiei sonore.
Undele sonore colectate de pavilionul urechii, patrund in canalul auditiv si ajung la membrana timpanica.
Aceasta membrana incepe sa vibreze, iar vibratiile ei sunt transmise oscioarelor (ciocanul, nicovala, scarita), care sunt
un fel de parghii ce amplifica vibratia si o transmit lichidelor care umplu cavitatile urechii interne.
Sunetele prin vibratiile lor duc la modificarile de presiune in lichidul perilimfic al canalelor vestibular si
timpanic pun in miscare membrana bazilara, iar aceasta miscare stimuleaza celulele senzitive ale organului
Corti. Acestea transmit excitatia care a fost initiata la fibrele nervoase cu care sunt conectate, iar prin ramura cohleara a
nervului acustico-vestibular excitatia este dusa la talamus si de aici in regiunea temporala a scoartei
cerebrale.
In analiza senzatiilor auditive trebuie luat in considerare specificul structural al stimulilor;
Natura substantial-energetica a sursei, dupa care delimitam;
stimuli sonori generati de surse naturale ;
stimuli sonori artificiali;
stimuli sonori verbali;
Raportul dintre timpul ciclic al frecvetei fundamentale si timpul ciclic al frecventelor suprapuse (armonicilor),
dupa care obtinem doua clase de sunete:
1.

sunete muzicale (oscilatii periodice);

2.

zgomote (oscilatii aperiodice);

3.

frecventa, dupa care se delimiteza:

- sunete de frecventa joasa (16-300 c/s);
- sunete de frecventa medie (500-3.500 c/s);
- sunete de frecventa inalta (peste 5000 c/s);

4.

intensitatea, dupa care delimitam:

- sunete puternice;
- sunete moderate;
- sunete slabe;

Gradul de complexitate, dat, pe de o parte, de numarul vibratiilor suplimentare ce intra in structura unui sunet
individual, iar pe de alta parte, de numarul sunetelor ce intra intr-o stimulare concreta; dupa acest criteriu vom avea:
stimuli acustici simpli;
stimuli acustici complexi.
Calitatile lor modale sunt determinate si corespund diferitelor propietati ale vibratiilor acustice: amplitudinea,
frecventa, forma. Astfel, orice senzatie auditiva va pune in evidenta trei calitati fundamentale: taria, inaltimea si timbrul.
In urma actiunilor sunetelor se pot identifica efectele psihofiziologice ce sunt efectele unor modificari la nivelul
dispozitiei afective, echilibrului functional intern.Dupa natura lor, aceste efecte le putem imparti in trei grupe
vegetative, bioelectrice si psihice.
1.

Vegetative: modificari ale pulsului, ale sistemului respirator, ale diametrului vaselor sanguine, ritmului arderilor
in organism, modificari ale concentratiei sucurilor gastrice, variatii ale ritmului de activitate a glandelor
endocrine.

2.

Bioelectrice si psihice: variatii ale ritmului de desfasurare a proceselor mentale, ale nivelului de concentrare a
atentiei, reactii si trairi emotionale.
Dimensiunile nemijlocit implicate in generarea unor astfel de efecte sunt intensitatea, inaltimea, durata,

periodicitatea-aperiodicitatea (sunete propiu-zise sau zgomote), variata ritmica (sunete egale si monotone-sunete
ritmate).
Dupa semn, efectele mentionate sunt:
- pozitive, contribuind la facilitarea, potentarea si optimizarea desfasurarii proceselor fiziologice in organism, la
mentinerea si imbogatirea tonusului si echilibrului psihic, la relaxarea si atenuarea unor focare tensionale (stari de
suparare, de depresie), la stimularea asociatie de idei, a fluxului imaginative, a capacitatii generale de lucru, la
inlaturarea insomniilor si la facilitatea instalarii somnului dupa oboseala cumulata:
- negative; generand dereglari in plan fiziologic si neuropshic, care pot depasi pragurile de toleranta ale
organismului (vertije, greturi, dareri de cap, neuroastenie, scaderea libidoului, scaderea nivelui sensibilitatii), stimuli
auditivi devenind, in anumite situatii, unii dintre cei mai puternici stresori fizici.
Daca ne referim la sfera afectiva, se poate observa ca registrul reactiilor si trairilor determinate de actiunea
sunetelor este incomparabil mai bogat si mai intens decat cel determinat de actiunea stimulilor luminosi, fie ei si
cromatici.(30)
Urechea reprezentata sumar este un element vital pentru interpreti, dar joaca un rol foarte important si
pentru melomani, in special datorita particularitilor favorizate pentru aprecierea inaltimii unui sunet, recunoasterea
notelor (legata de structura membranei bazilare ale carei fibre vibreaza sincron cu sunetele muzicii). De asemenea,
urechea reprezinta si unul dintre punctele de impact somativ negativ al muzicii, in cazul hipoacuziei aparute la tinerii
care asculta muzica foarte bogata in decibeli.