Sunteți pe pagina 1din 13

GENERALITATI

Numit i vitamina antihemoragic, vitamina K este unul dintre


factorii eseniali de coagulare a sngelui, iar n lipsa unui aport suficient chiar
i o mic tietur ar putea cauza sngerarea continu.
Exist trei forme de vitamina K: K1 - filochinon (care se gsete n plante
verzi), K2 - menachinon (varianta vitaminei K care este produs de bacterii
n intestine, dar i n produse de origine animal) i K 3 menadion (varianta sintetic a vitaminei K, inclus n suplimentele
alimentare).
Orice probleme de sanatate care afecteaza digestia si absorbtia de
substante
nutritive pot contribui la deficitul de vitamina K in organism. Aceste probleme
sunt bolile inflamatorii intestinale, colita ulcerativa, boala celiaca, sindromul
intestinului scurt precum si interventiile chirurgicale ale tractului digestiv (ca
de exemplu rezectie intestinala). Problemele cu functia pancreatica, functia
hepatica sau functia vezicii biliare pot creste, de asemenea, riscul de deficit
de vitamina K. Pentru ca bacteriile noastre intestinale ajuta la obtinerea de
vitamina K rezulta ca orice medicamente care modifica bacteriile intestinale
normale pot compromite nivelul optim de vitamina K din
organism.Medicamentele care afecteaza cel mai mult sunt antibioticele.

VITAMINA K AJUTA LA COAGULAREA SANGELUI


De fapt, litera K a acestei
vitamine a venit de la
cuvantul german koagulation.
Ori de cate ori avem o rana
(chiar si o simpla taietura),
avem nevoie ca sangele sa
se coaguleze pentru a
inchide rana si pentru a
preveni sangerarea excesiva.
Pe de alta parte, abilitatea de
coagulare nu trebuie sa fie
excesiva pentru ca nu ne
dorim sa sistemul nostru
cardiovasular sa arunca un
cheag de sange din greseala
si sa blocheze buna
functionare a intregului
sistem. Echilibrul corect intre
aceste necesitati este pastrat
tocmai de vitamina K.

VITAMINA K PROTEJEAZA SANATATEA OASELOR.


Cercetarile arata ca persoanele care au deficit de vitamina K prezinta un risc mai mare
de a face fracturi. In plus, pentru femeile care au trecut de menopauza si au oasele mai
fragile, s-a demonstrat ca vitamina K ajuta la prevenirea posibilelor fracturi. Beneficiile
aduse de vitamina K par sa depinda de cel putin doua mecanisme de baza.
Primul dintre aceste mecanisme implica un tip de celule osoase numiteosteoclaste.
Osteoclastele sunt celule osoase responsabile de demineralizarea oaselor cu scopul de a
face disponibile mineralele pentru alte functii in organism. Activitatea acestor celule este
foarte importanta dar nu vrem nici prea multe osteoclaste (sau prea multa activitate a
acestora) deoarece ar crea dezechilibre prin prea multa demineralizare osoasa. Vitamina K
face posibil ca organismul nostru sa tina sub control acest proces. Una din formele
menachinone de vitamina K (MK-4 numite si menatetrenone) blocheaza formarea a prea
multe osteoclaste si poate initia moartea programata a celulelor (proces numit apoptoza).
Un al doilea mecanism implica rolul vitaminei K intr-un proces numit carboxilare. Pentru
a mentine sanatatea oaselor, una dintre proteinele gasite in os numitaosteocalcina are
nevoie sa fie modificata chimic prin procesul de carboxilare. Osteocalcina nu este o proteina
oarecare in organism, ci una foarte importanta pentru densitatea mineralelor din oase si din
acest motiv este masurata in sange atunci cand medicii incearca sa determine starea de
sanatate a oaselor. Riscul de a avea fracturi (in special fracturi de sold) sporeste atunci
cand carboxilarea se produce pentru prea putine proteine osteocalcine.

VITAMINA K PREVINE CALCIFIEREA VASELOR DE


SANGE SAU A SUPAPELOR INIMII
O problema comuna in mai multe forme de boli cardiovasculare este
calcifierea nedorita, acumularea de calciu in
interiorul unui tesut care este in mod normal moale. Aceasta acumulare de
calciu duce la intarirea tesutului si nu-i mai permite sa functioneaze corect. In
cazul in care calciul se acumuleaza in interiorul arterelor se produce
rigidizarea acestora. Persoanele cu deficit de vitamina K prezinta un risc mai
mare de rigidizare a arterelor decat persoanele care au suficienta vitamina K
in organism.
Cercetatorii continua sa exploreze rolul vitaminei K pentru
sanatate. Cercetarile sunt indreptate in special in trei mari directii: (1)
protectia impotriva oxidantilor; (2) regularizarea corecta a raspunsului
inflamator si (3) sprijinirea structurii sistemului nervos si a creierului.

DEFICITUL DE VITAMINA K
Deficitul de vitamina K se poate manifesta prin: slaba coagulare a
sngelui, sngerri ale gingiilor, hemoragii nazale, snge n urin sau n
scaun, sngerare abundent la menstruaie, sangerare in tractul digestiv,
sangerare nazala sau in urina, hemoragie . o durat de sngerare mai mare
cnd te tai, vntile fr motiv, dar mai ales anemia, precum i un risc
crescut al hemoragiilor interne i o anume fragilitate osoas. n special nounscuii sunt predispui la deficiene de vitamina K, deoarece laptele uman
este destul de sczut n vitamina K, acetia putnd fi expui unui risc major
de sngerri intracraniene, motiv pentru care este recomandat ca la natere
s se administreze copilului o injecie cu vitamina K1. ns nici adulii nu sunt
ferii de efectele negative ale carenei de vitamina K, n special cei care
sufer de fibroz chistic i boala celiac, afeciuni care se manifest prin
incapacitatea organismului de a absorbi n mod adecvat vitaminele din
alimentaie.

EXCESUL DE VITAMINA K
Excesul de vitamina K este destul de rar, ns este indicat s nu luai
doze mai mari de 500 de micrograme fr consultul medicului, deoarece
aciunea acesteia ar putea interfera cu anumite medicamente anticoagulante.
De asemenea, dac este consumat fr limit, vitamina K poate duce la
apariia anemiei, din cauza distrugerii globulelor roii din organism, dar i la
intoxicaii la nivelul ficatului.
Vitamina K este considerata toxica pentru organism in forma sa
sintetica numita mendiona. Aceasta forma de vitamina K poate fi uneori
convertita de catre organismul in forme non-toxice, dar cercetarile arata totusi
ca exista riscuri nedorite pentru organismul uman. Acest risc implica un stres
oxidativ excesiv si daune implicite pentru o varietate de tipuri de celule,
inclusiv celule din rinichi si ficat. Pe baza acestor constatari, US Food and
Drug Administration (FDA) nu permite ca vitamina K sa fie vanduta ca
supliment alimentar in forma de menadiona. (Menadiona este denumite in
mod obisnuit vitamina K3.)

DOZA ZILNIC RECOMANDAT DE


VITAMINA K
Doza zilnic recomandat de vitamina K este de: 2 mcg pentru copii ntre
0-6 luni, 2,5 mcg pentru copii ntre 7-11 luni, 30 mcg pentru copii ntre 1-3
ani, 55 mg pentru copii ntre 4-8 ani, 60 mcg pentru copii ntre 9-13 ani, 75
mcg pentru adolesceni ntre 14-18 ani, 120 mcg pentru aduli brbai peste
19 ani, 90 mcg pentru aduli femei peste 19 ani i 90 mcg pentru femeile
nsrcinate sau care alpteaz.

SURSE DE VITAMINA K
Cele mai bogate
surse naturale de
vitamina K sunt:
legumele cu frunze
verzi, cum este
spanacul, broccoli,
salata, varza, feniculul,
ptrunjelul, nutul, varza
de Bruxelles, germenii
de gru, uleiul de rapi
i cel de msline, ficatul
de vit, ceaiul verde.

Vitamina K este un nutrient


esenial care ajut la prevenirea
hemoragiilor, afeciunilor pielii, scade
riscul de atac de cord, reduce riscul de
menstruaii abundente i dureroase,
mpiedic formarea pietrelor la rinichi,
v poate feri de grea, stri de vom,
osteoporoz, artrit i alte afeciuni ale
oaselor i favorizeaza refacerea
epidermei dup interveniile
chirurgicale.
Deasemenea joaca un rol
important in prevenire unor boli
precum:boli cronice de ficat, fracturi de
oase, cancer pancreatic, pietre la
rinichi, osteoporoza,etc.

www.proedita.ro
www.csid.ro

Realizator:Bican
Andrei, Seria E,
Grupa 46