Creierul este unul dintre cele mai uimitoare

organe, ne coordoneaza, ne ajuta sa percepem

lumea din jurul nostru si sa ne integram in
societate.
Creierul uman este o retea de aproximativ 100
de bilioane de neuroni.
Diferite experiente determina diferite conexiuni
neuronale, care aduc la suprafata diferite
emotii.

Creierul este capabil sa fie lucrat, adica noi

suntem capabili sa imbunatatim anumite
conexiuni neuronale astfel incat sa fim mai
eficienti in realizarea anumitor obiective.
Indiferent de ce emotii experimentam zilnic,
sau de ce realizam, creierul ne ajuta sa devenim
mai buni la acel lucru.
Spre exemplu cineva care se antreneaza sa
devina muzician va creea anumite legaturi mai
puternice, care vor lega cele 2 emisfere ale
creierului, pentru a fi mai creativ din acest
punct de vedere. La fel este si capacitatea de a
invata mai mult dupa o anumita perioada de
antrnament.

Cu totii simtim nevoia de a ne integra in

societate, indiferent daca o constientizam sau
nu. Aceasta functie este indeplinita in
intregime de creier prin diferite mecanisme.
Un alt lucru interesant este faptul ca unii
neuroni si neurotransmitatori declanseaza un
sistem de aparare atunci cand simtitm ca
gandurile noastre trebuie sa fie protejate de
influenta altora.

Daca suntem intr-o situatie in care opiniile

noastre sunt contrazise, in creier se elibereaza
aceiasi neurotransmitatori care sunt eliberati
atunci cand incercam sa supravietuim in
situatii periculoase.
Insa atunci cand ne exprimam parerea si
asceasta este apreciata, aceste chimicale din
creier scad si creste nivelul dopaminei, ceea ce
ne face sa ne simtitm bine si sa ne creasca
respectul fata de sine.

Respectul de sine este foarte legat de

neurotransmitatorul SEROTONINA, de aceea
lipsa sau o concentratie scazuta a acestuia in
organism duce la depresie, comportament
destructiv sau chiar suicid.

Emisfera dreapt este sediul funciilor creative i

imaginative, iar emisfera stng este sediul raiunii
i al gndirii abstracte. Creierul drept percepe
lucrurile global, iar cel stng analizeaz totul pe
bucele.

Daca separam emisfera stanga de emisfera

dreapta, in mod normal poti sa fii capabil sa vb
si sa gandesti, in timp ce emisfera dreapta ar
avea foarte limitate capacitati cognitive.
Emisfera stanga poate trai fara cea dreapta,
numai ca vom avea probleme de perceptie. O
consecinta a acestui fapt este ca nu vom mai
putea niciodata descrie partea dreapta a unei
fete, dar acest lucru nu va fi o problema
deoarece noi nu ne dam seama de acst lucru, ca
si cum partea dreapta a acelei fete nu exista.

Factori interni: depresia, Alzheimer sau

Schizofrenia.
Factori externi: alcoolul, drogurile.

Este o afeciune degenerativ progresiv

a creierului care apare mai ales la persoane de vrst
naintat, producnd o deteriorare din ce n ce mai
accentuat a funciilor de cunoatere ale creierului,
cu pierderea capacitilor intelectuale ale
individului i a valorii sociale a personalitii sale,
asociat cu tulburri de comportament, ceea ce
realizeaz starea cunoscut sub numele
de demen.

Este o psihoz caracterizat prin deteriorarea

proceselor de gndire i de rspunsuri emoionale
inadecvate. Tulburarea se manifest
prin halucinaii auditive, deliruri paranoide sau
bizare sau prin vorbire i gndire dezorganizate i
este nsoit de disfuncie social sau ocupaional
semnificativ. Debutul acestor simptome apare de
obicei la nceputul perioade adulte.

Ereditatea, mediul din frageda copilrie,

factorii neurobiologici, procesele psihologice i
sociale apar drept factori importani care contribuie
la apariia tulburrii; unele droguri recreaionale i
medicamente par a cauza sau nruti simptomele.
Tratamentul obinuit este reprezentat de medicaia
antipsihotic(neuroleptice), care n principal
blocheaz activitatea receptorilor de dopamin.
Daca devine cronica aceasta boala nu poate fi
vindecata.

Depresia clinic este o stare mental

de tristee/amrciune care persist pe perioade
ndelungate.
Simptome care dureaz mai mult de dou sptmni i
de o severitate care ncepe s mpiedice desfurarea
normal a activitilor zilnice deja semnific depresie
clinic.
Se presupune c doar o mic parte din cei care sufer
de depresie ajung s contientizeze aceast afeciune
i s se supun tratamentului corespunztor. Motivele
sunt frica de stigmatizare social, orgoliul personal
i ignorana.