Sunteți pe pagina 1din 20

Criterii de proiectare

4.5.3.2. Tuburi radiante modulare cu functionare pe gaze


Tuburile radiante de temperatura medie (fig. 4.5.40), functionand cu gaz sunt emitori
obscuri caracterizati printr-o combustie interna efectuata pe un corp purtator de caldura la o
temperatura de 250 - 550oC . Lungimea de unda corespunzatoare intensitatii spectrale maxime
este de 4 m.
Principiul de functionare a tuburilor radiante consta in incalzirea unui tub din otel
aluminizat (de regula) prin produsele de ardere rezultate de la un arzator cu gaz. Radiatia
aparatelor este dirijata spre sol prin panourile reflectorizante plasate deasupra tuburilor.
Tehnicile de constructie si tipurile de materiale propuse sunt diferite dupa diversii
fabricanti, insa toti prezinta aceleasi elemente de baza: arzatoarele, tuburile radiante,
ventilatoarele, accesoriile.
Arzatoarele pot fi de tipul cu aer insuflat si flacara stabilizata, urmate de o camera de
ardere sau de tipul cu aer aspirat si preamestec partial aer gaz. In prima varianta,
circuitul gazelor de ardere este in suprapresiune in raport cu mediul ambiant in timp ce
in varianta a doua, circuitul gazelor de ardere este in depresiune in raport cu mediul
ambiant cee ce confera o siguranta deosebita in exploatare. Tuburile radiante
modulare sunt inzestrate cu o bujie de aprindere. Un termocuplu sau o sonda de
ionizare pentru detectarea flacarii, comanda deschiderea electrovanei principale de
alimentare cu gaz. Arzatoarele, in general, sunt cu debit constant. Reglarea
functionarii arzatorului se face prin tot sau nimic cu ajutorul unui sistem de control
comandat de o sonda de temperatura amplasat in zona de lucru a spatiului incalzit.
Aerul de ardere poate proveni de la o priza de aer inzestrata cu un filtru fixat pe fiecare
arzator care preleveaza aerul de la interiorul localului de incalzit, insa se recomanda ca priza de
aer primar a fiecarui arzator sa provina de la exteriorul cladirii eventual prin intermediul unei
tubulaturi coaxiale. Se evita prelevarea aerului interior incarcat de diverse particule in suspensie.
Gazele arse trebuie obligatoriu evacuate spre exterior prin intermediul unei tubulaturi flexibile
sau rigide care, simpla sau coaxiala care trebuie sa reziste la temperatura relativ ridicata a
gazelor arse (cca. 150oC). Gazele arse sunt evacuate cu ajutorul unui exhaustor amplasat in
avalul circuitului realizat de acestea. Elementele componente ale unui tub radiant sunt:
Ecranul reflectorizant este realizat din oel inox AISI 430 cu un coeficient de reflexie foarte
ridicat montat deasupra tuburilor i repartizat pe toat lungimea acestora. Desi la prima
vedere pare un accesoriu lipsit de importanta, rolul ecranului reflectorizant este acela de a
uniformiza i direciona radiaia n planul captator, contribuind astfel la creterea confortului
n incinta nclzit. Acesta poate fi izolat la partea superioar pentru ca emisia ctre
acoperiul cldirii s fie complet eliminat.
Exista variante de ecrane reflectorizante realizate din otel aluminizat sau tabla zincata insa in
timp acestea devin mate, isi pierd proprietatile reflectorizante, scazand eficienta intregului
sistem radiant care se transforma intr-un sistem convectiv amplasat la partea superioara a
incaperii. Desi tuburile radiante consuma aceeasi cantitate de combustibil, eficienta
sistemului de incalzire scade foarte mult cu repercursiuni asupra conditiilor de confort care
nu mai sunt indeplinite.

Tubul radiant este un tub de seciune circular, diverse lungimi i diametru variabil n funcie
de tipul tubului radiant (de la 80mm la 100mm), prin care circul gazele de ardere. De
exemplu la tuburile radiante modulare INFRA (Systema), primul tronson are un diametru
mai mare coninnd la interior camera de ardere i, ceea ce este foarte important pentru
calitatea produsului i durabilitatea n timp, este din otel inox. Diametrul se micoreaz
ctre extremitatea prin care se face evacuarea gazelor de ardere, sistemul fiind astfel gndit
nct s asigure un transfer de cldur optim ntre gazele de ardere i peretele tubului.
Totodat se asigura o bun uniformitate a temperaturii peretelui tubului datorit intensificrii
transferului de cldur prin convecie catre finalul circuitului gazelor de ardere prin prezenta
unui sistem de turbionare.

Ventilatorul pentru evacuarea gazelor de ardere


este un ventilator rezistent la
temperatur relativ nalt a gazelor de ardere; caracteristici 230V, 50/60 Hz, IP 44 (IP 55),
50/100W

Alte componente: aprindere electronic, dispozitiv de detectare a flcrii prin ionizare


care au rolul de a realiza aprinderea i respectiv de a sesiza prezena sau absena flcrii.

Presostat diferenial este plasat la intrarea ventilatorului de extracie. El servete la buna


funcionare a electrovanei principale de alimentare cu combustibil.

Alte accesorii:
- panou de comand i control al sistemului care poate conine:
- O sonda de temperatura plasata n incinta nclzit. Ca n toate sistemele de nclzire prin
radiaie este esenial fixarea unui punct de funcionare a aparaturii de reglare (temperatura
medie radianta) i nu a unei temperaturi a aerului interior a ncperii. Este improprie
utilizarea unui termostat de camera
- senzor de temperatur exterioar;
- procesor programabil;
Caracteristici :
- poate comanda i controla dou arztoare;
- poate comanda trei regimuri de temperaturi: confortabil, economic, de gard (antinghe);
- poate comanda patru programe de lucru n funcie de solicitri: automat, confortabil,
economic, de gard;
- permite programarea temperaturilor dorite: zilnic, sptmnal, temperatura de gard n
perioadele de vacan;
Gama de puteri in care se produc aceste tuburi radiante variaza de la 15 kW la 60 kW.
Tuburile radiante modulare pot fi in forma de U, la care atat arzatorul cat si exhaustorul
sunt amplasate la acelasi capat al tubului sau pot fi monotub, la care arzatorul este
amplasat la un capat , iar exhaustorul la celalat capat. Avand in vedere proportionalitatea
intre suprafata corpului emitor si fluxul de caldura cedat prin radiatie, la aceeasi lungime a
modulului radiant, tubul in forma de U emite in incapere un flux de caldura dublu fata de
tubul monotub. Lungimile uzuale ale modulelor radiante sunt de 6m, 9m, 12m pentru
tuburile in forma de U si de 6m, 9m, 12m, 15m, 18m pentru monotub.

Sistemele de incalzire prin radiatie au o arie larga de aplicativitate si in ultimii ani s-a
inteles ca principala superioritate a acestora, din punct de vedere fiziologic, consta in aceea ca,
in aceleasi conditii de confort termic, temperatura aerului interior ramane la o valoare mai
scazuta cu 2-3oC, permit incalzirea locala a posturilor de lucru ceea ce se traduce prin economii
de energie, aerul interior are un continut de praf scazut datorita lipsei curentilor etc.
Aceste sisteme au insa limite de aplicabilitate cum ar fi de exemplu inaltimea minima de
montaj 5m sau montajul in cladiri in care nu exista degajari de substante volatile etc.
Tuburile radiante de medie temperatura utilizeaza potentialul termic al gazelor de ardere pe
care le produce arzatorul pana la o valoare de cca. 150-160oC temperatura cu care sunt
evacuate in exterior.
La aceasta temperatura insa gazele de ardere pot fi recirculate amestecandu-le cu noi
produse de ardere. Efectul general scontat este scaderea temperaturii de la care se radiaza
caldura in incaperile incalzite. Aceasta pe de o parte ar putea permite aplicarea acestei solutii de
incalzire si pentru incaperi de inaltime mai redusa stiut fiind faptul ca inaltimea minima de montaj
este dependenta de temperatura pe suprafata emitoare si, pe de alta parte, creste randamentul
echipamentului prin reutilizarea potentialului termic al gazelor de ardere.
In acest sens unii producatori de astfel de echipamente au dezvoltat tubulatura radianta cu
recirculare sau chiar tuburi radiante modulare cu recirculare. Recircularea se face post
combustie pentru a nu perturba caracteristicile arderii si pentru a obtine si efectul dorit adica
introducerea gazelor de ardere recirculate (de temperatura scazuta ) in lungul peretelui tubului
dupa dezvoltarea frontului de flacara. Un strat de gaze de ardere reci vor imbraca peretele
tubului radiant, in interiorul acestora gasindu-se(ca un nucleu) noile produse de ardere de
temperatura ridicata. Datorita transferului de caldura si masa, ulterior, se obtine un fluid de
temperatura variabila in lungul tubului radiant care va ajunge la evacuare la cca. 120-150oC si
din care circa 20% se evacueaza in atmosfera si 80% se reintroduce in circuitul radiant. Fluidul
caloportor este vehiculat cu ajutorul exhaustorului amplasat in avalul tubului radiant, intregul
circuit al gazelor de ardere fiind in depresiune in raport cu mediul ambiant. In figura 4.5.40 b se
poate vedea schema de principiu a unui grup de combustie cu recirculare (sau arzator cu
recirculare)

Fig. 4.5.40b Schema de principiu a unui grup de combustie cu recirculare gaze de ardere
4.5.3.3. Amplasarea tuburilor (panourilor) radiante
Amplasarea tuburilor radiante se face astfel incat in zona de lucru sa se realizeze o
temperatura cat mai uniforma. In functie de inaltimea spatiului care urmeaza a fi incalzit,
de tipul modulului radiant care se propune a fi instalat (putere termica) si de indicatiile
producatorului (tipologia ecranului reflectorizant) se stabileste distanta intre axele
modulelor radiante si distanta fata de peretii incintei.
4.5.3.3.1 Panouri radiante utilizand agenti termici (ramane la fel)
4.5.3.3.2 Tuburi radiante modulare pe gaz
Tuburile radiante pot fi montate la plafonul incaperilor, la inaltimi mai mari de 4,5m in
paralel sau in serie asa cum este ilustrat in fig. 4.5.44 . Atunci cand se doreste incalzirea
totala (generala) a incaperii trebuie sa se tina seama de inaltimea la care se poate realiza
montajul pentru stabilirea distantei intre axele tuburilor radiante (I) si a distantelor fata de
pereti (intre extremitatile tuburilor radiante si elementele de constructie) in conformitate cu
schemele indicate de producatori (exemplu: fig. 4.5.45 ).

De asemenea trebuie mentionat faptul ca la stabilirea inaltimii minime de montaj se face


in baza limitarii fluxului termic maxim asupra capului unei persoane aflata in planul
receptor.

a
b
Exemplu de montare a tuburilor radiante: a)in paralel; b) in serie

fig. 4.5.44

Alegerea inaltimii de instalare (H) a modulelor radiante este strict legata de dezvoltarea
pe verticala a spatiului care urmeaza a fi incalzit; in aceasta modalitate se iau in
considerare eventualele limitari pe care le pot aduce elemente ca poduri rulante, corpuri
de iluminat, rafturi inalte, paturi de cabluri electrice, conducte etc. Odata aleasa inaltimea
de montaj (H), se pot stabili (I) si (D) din tabelele din fig. 4.5.45. Valorile (I) si (D) se
determina pe de o parte din conditia ca intersectia conurilor de radiatie sa se faca la min.
1,8m (inaltimea unei persoane aflata in zona de lucru) si pe de alta parte din conditia ca
intensitatea fluxului radiant in zona de lucru sa fie suficienta pentru a realiza temperatura
dorita in incapere.
a) INCALZIREA TOTALA (la o viteza relativa a aerului inferioara valorii de 0,5 m/s)

H
l max
D max

4
5
2,5

INFRA 6, lungime modul radiant 6 metri, putere arzator 28 kW


5
6
6,5
8
3
3,5

H
l max
D max

INFRA 9, lungime modul radiant 9 metri, putere arzator 45 kW


5
6
7
8
9
10
6
8
9
10
10
10
3
3,5
4
4,5
4,5
4,5

H
l max
D max

5
6
3

INFRA 12, lungime modul radiant 12 metri, putere arzator 45 kW


6
7
8
9
10
8
9
10
10
10
3,5
4
4,5
4,5
4,5

11
10
4,5

12
10
4,5

11
10
4,5

12
10
4,5

Raportul intre puterea termica totala instalata (W) si suprafata incalzita (m2)
H
4
5
6
7
8
9
10
11
2
W/m
190
190
210
210
230
230
250
250
W/m2
190
200
220
220
240
240
260
270
W/m2
190
210
230
230
250
250
270
280

Temp.
exterioara
-5oC
-10oC
-20oC

b) INCALZIREA ZONALA

H
l max

4
4

INFRA 6, lungime modul radiant 6 metri, putere arzator 28 kW


5
6
4,5
4,5

H
l max

6
6

INFRA 9, lungime modul radiant 9 metri, putere arzator 45 kW


7
8
9
10
12
8
10
10
11
12

13
11

14
10

H
l max

4
4

INFRA 12, lungime modul radiant 12 metri, putere arzator 45 kW


5
6
7
8
9
5
6
8
10
10

10
11

12
12

H
W/m2

Raportul intre puterea termica totala instalata (W) si suprafata incalzita (m2)
4
5
6
7
400
420
450
480

H
W/m2

Raportul intre puterea termica totala instalata (W) si suprafata incalzita (m2)
4
5
6
7
500
550
580
600

H
W/m2

Raportul intre puterea termica totala instalata (W) si suprafata incalzita (m2)
4
5
6
7
700
730
760
780

H = INALTIMEA DE INSTALARE (m);

l = DISTANTA INTRE AXE (m) ;

D = DISTANTA INTRE EXTREMITATI (m)

Fig. 4.5.45 Limitele maxime ale distantelor dintre axele tuburilor radiante si fata de pereti
a) incalzirea totala; b) incalzirea zonala
Daca optiunea este pentru incalzirea zonala sau localizata (a posturilor de lucru),
beneficiind astfel de unul din avantajele pe care le ofera incalzirea prin radiatie, atunci se
poate opta fie pentru montarea tuburilor radiante la plafon fie pentru montajul inclinat la
perete. In ambele situatii se recomanda utilizarea unor ecrane speciale (mai adanci)
pentru concentrarea fluxului radiant in zona care urmeaza a fi incalzita ca in fig. 4.5.46

Fig 4.5.46 Tipuri de ecrane utilizate in incalzirea zonala si efectul obtinut


Distributia fluxului radiant la sol pentru un singur tub radiant modular si a fluxului total
pentru 5 module radiante Infra 12 (45kW) amplasate la o inaltime de 9m cu interaxa de
10m, dispunere paralela este prezentata in figura 4.5.47.

DISTRIBUTIA FLUXULUI RADIANT LA SOL PENTRU UN SINGUR TUB RADIANT MODULAR SI A


FLUXULUI TOTAL
ANDAMENTO
DEL FLUSSO
RADIANTE
AL SUOLO
SINGOLOde
INFRA
5 module radiante
INFRA
12 B (45kW)
amplasate
laPER
o inaltime
circaE TOTALE
9m interaxa 10m
n 5 Moduli radianti INFRA12B (45kW) posti ad una altezza di 9 mt circa con interasse 10 mt
160

modulo 1

140

modulo 2
modulo 3

Flusso radiante
- W /m2 -

120

modulo 4

100

modulo 5

80

TOTALE

60

40

20

0
0

10

20

30

40

50

60

70

80

- metri -

Fig. 4.5.47 Distributia fluxului radiant a tuburilor radiante la sol

4.5.3.3.3 Tubulatura radianta cu recircularea gazelor de ardere


Traseul tubulaturii radiante depinde de diversi factori dintre care cei mai importanti sunt
dimensiunile spatiului de incalzit (inaltime, latime si lungime). In functie de necesarul de caldura
si inaltimea halei, tubulatura radianta poate avea configuratie monotubulara sau bitubulara
(model M sau model U) asa cum este ilustrat in fig. 4.5.48

Fig.4.5.48. Solutii de montare a tubulaturii radiante cu recirculare

O data individualizata inaltimea de montaj a tubulaturii radiante (H) din tabelele 4.5.7. pentru
incalzirea totala a spatiului, se determina interaxa maxima (I) a liniilor radiante si distanta (D)
dintre tubulatura radianta si peretii perimetrali.
Tabelul 4.5.7. Limitele distantelor pentru tubulatura radianta -300mm model U cu 2 tuburi
(pentru OHA 100, OHA200, OHA400)
Inaltimea de
instalare
H m 4
5
6
7
8
9
10 11 12 13 14 15
Interaxa max.
I
Distanta fata de
peretii laterali
D
Distanta fata de
teretii opusi
grupului de
combustie
D
Distanta fata de
pereti (capacul final
al tubulaturii)
T

11

m 4

12
4,5

13
5

13
5,5

14
6

14
6,5

15
7

16
7

16
7,5

16
8

16
8

16
8,5

Limitele distantelor pentru tubulatura radianta -300mm model M cu 1 tub


(pentru OHA 20, OHA50/100, OHA150/200. OHA 300)
Inaltimea de
instalare
H m 4
5
6
7
Interaxa max.
I m 8
9
10 10
Distanta fata de
pereti
D m 2,5 3 3,5 4

Dupa stabilirea traseului aproximativ al tubulaturii radiante se trece la asocierea grupului


de combustie cu o tubulatura radianta corect dimensionata din punct de vedere al
pierderilor de sarcina ale gazelor de ardere pe traseul respectiv. Aceasta asociere se poate
face cu ajutorul datelor inscrise in tabelul 4.5.8.
Tabel 4.5.8 Lungimile maxime ale tubulaturii radiante in functie de modelul grupului de
combustie

TUBULATURA
RADIANTA MODEL U 2
tuburi 300
MODEL
OHA
100

OHA
200

OHA
400

VERSIUNE
OHA 10050
OHA100100
OHA 200115
OHA 200150
OHA 200180
OHA 400200
OHA 400250
OHA 400300
OHA 400400

TUBULATURA
RADIANTA MODEL M 1
tub 300
Lungime
Lungime
maxima
minima *(m)
*(m)

Lungime
minima *(m)

Lungime
maxima*(m)

25

35

40

60

35

50

60

120

50

70

80

130

60

80

115

140

80

110

140

180

90

115

160

190

110

130

190

220

130

160

220

250

TUBULATURA
RADIANTA MODEL U 2
tuburi 400
Lungime
minima
Lungime
*(m)
maxima *(m)

90

120

120

160

(*) Lungimea virtuala = lungimea efectiva a tubulaturii radiante majorata cu lungimea echivalenta la schimbarile de
directie, adica: 3 metri pentru fiecare curba la 45o; 6 metri pentru fiecare curba la 90 si 9 metri pentru curba finala
de 180 si derivatia in T.

Ventilatorul cu care este dotat grupul de combustie, trebuie sa asigure vehicularea unui
debit de gaze de ardere adecvat pentru a putea obtine: uniformitatea temperaturii pe
suprafata tubulaturii radiante, un timp redus pentru intrarea rapida in regim stabil de
functionare, randament ridicat al transferului termic radiant, randament global al
echipamentului ridicat. Daca exhaustorul nu are suficient debit se creaza varfuri de
temperatura pe tubulatura radianta, se pot produce degradari ale tubulaturii radiante in
prima parte a acesteia (in vecinatatea grupului de combustie), apare neuniformitatea
distributiei caldurii in mediul ambiant, deci un randament scazut al emisiei. Se mareste de
asemenea timpul de intrare in regim, iar randamentul global al instalatiei se diminueaza. In
figura 4.5.49 se observa diferenta intre variatia temperaturii in lungul tubulaturii radiante
pe o lungime de 160m in cazul unui grup de combustie cu ventilator corect dimensionat si
unul incorect dimensionat.

Fig 4.5.49 Variatia temperaturii in lungul tubulaturii radiante in functie de ventilatorul


utilizat
OBSERVATII:
1) Se reaminteste faptul ca toate tabelele cu limitele distantelor maxime sunt valabile
atunci cand este vorba de incalzirea totala a spatiului. Pentru incalzirea zonala
valorile parametrilor H, I trebuie sa fie reduse pentru diminuarea raportului dintre
suprafata de incalzit si suprafata totala a halei. Trebuie de asemenea luata in
considerare prezenta peretilor interiori, a masinilor si a gradului de ventilare a zonei
respective.
2) In cazul valorilor mari ale inaltimii de instalare (H), in scopul evitarii ca radiatia directa
sa atinga peretii perimetrali pe o inaltime mare, crescand astfel pierderile de caldura
prin acestia, este necesara pozitionarea liniilor radiante cat mai catre centrul halei,
marind astfel distanta fata de pereti (D) si micsorand in consecinta interaxa (I) (Fig
4.5.50)

Fig 4.5.50a Solutii practice de amplasare a tubulaturii radiante


3) Pentru suprafete mari de incalzit (ca in figura de mai jos) poate fi convenabila
cresterea interaxei maxime (Imax) a liniilor radiante centrale si micsorarea interaxei
liniilor radiante din zona periferica unde sunt mai mari pierderile de caldura (fig.
4.5.50b).

Fig 4.5.50b Solutii practice de amplasare a tubulaturii radiante


4.5.3.4

Dimensionarea instalatiilor de incalzire prin radiatie

Dimensionarea instalatiilor de incalzire prin radiatie de temperatura medie nu difera ca


metodilogie de cea prezentata la calculul instalatiilor de incalzire prin radiatie de temperatura
joasa, fiind necesare urmatoarele date:
- cunoasterea caracteristicilor constructive ale incaperilor:
- cunoasterea caracteristicilor constructive si termice ale panourilor radiante.
Calculul de dimensionare cuprinde urmatoarele etape:
- determinarea necesarului de caldura pentru incalzire conform SR 1907 (fara considerarea Ac
cazul incalzirii prin radiatie)
- determinarea numarului de module radiante din conditia de acoperire a necesarului de caldura
pentru incalzire si din conditia de respectare a acoperirii geometrice a spatiului de incalzit

(verificarea distantelor I si D in functie de inaltimea de montaj, H) sau cu alte cuvinte calculul


suprafetei incalzitoare necesare.
- verificarea intensitatii de radiatie asupra capului unei persoane aflata in planul captator cu
relatia de calcul 4.5.12 (in cazul in care aceasta nu a fost deja verificata prin indicatiile date de
producator).
Tabelul 4.5.9. Caracteristicile tehnice ale tuburilor radiante modulare

TUBURI RADIANTE MODULARE CU COMBUSTIBIL GAZOS INFRA


INFRA 6

INFRA 9

INFRA 12

INFRA 6B

INFRA 9B

INFRA 12B

MODELE
Puterea termic nominal

kW

28

45

45

Puterea termic efectiv

kW

24,1

38,9

39

Randamentul minim al arderii

86,1

86,5

86,7

Randamentul efectiv al arderii

90,1

90,3

90,6

Nmc/h

2,96

4,76

4,76

GPL Butan G30

kg/h

2,21

3,55

3,55

GPL Propan G31

kg/h

2,18

3,50

3,50

V/Hz

230/50

230/50

230/50

12

Gaz metan
o

Consumul nominal la 15 C i
1013,25mbar

Alimentare electric
Lungimea tubului radiant modular in forma de U

b) tubulatura radianta cu recirculare.


Se traseaza initial un circuit al tubulaturii radiante in hala. Fiind o hala cu inaltimea de 10m se
recomanda utilizarea tubulaturii in forma de U (bitubular). Traseul propus este reprezentat in
fig.4.5.52.
Un asemenea traseu ar satisface toate conditiile referitoare la acoperirea geometrica a
suprafetei incalzite, respectandu-se distantele corecte fata de peretii halei ale tubulaturii
radiante. Urmatorul pas este asocierea grupului de combustie la tubulatura radianta propusa. Se
face calculul lungimii virtuale a tubulaturii care este reprezentata de suma dintre lungimea reala
a traseului acesteia si lungimea fictiva introdusa ca urmare a transformarii pierderilor de sarcina
locale(din curbe) in pierderi liniare (conform tab. 4.5.8). Rezulta o lungime L=
53+47+8+6+6+9=129m. Se alege grupul de combustie OHA 400/250 avand 250kW putere
nominala.
Tabelul 4.5.10. Caracteristicile tehnice ale grupurilor de combustie OHA(producator SYSTEMA)

OHA 100

MODEL
VERSIUNE

OHA 200

OHA100-50 OHA100-100 OHA200-115 OHA200-150 OHA200-180

Putere termica nominala

kW (Hi)

50

100

115

150

180

Putere termica utila

kW (Hi)

45,5

93,0

105,2

138,0

165,6

91,0

93,0

91,5

92,0

92,0%

Nm/h

5,29

10,58

12,17

15,87

19,05

kg/h

3,88

7,77

8,93

11,65

13,98

Randament mediu de ardere


Consum nominal la
15C si 1013,25 mbar

Metan G20
GPL Propan G31

Alimentare electrica
Putere electrica maxima absorbita
Diametrul racordului de gaz
Greutatea aparatului
Diametrul cosului de fum
Lungimea maxima a cosului de fum

3/N/PE R 50Hz 400V


1350

3/N/PE R 50Hz 400V


3450
4450

Toli

kg

90

mm

200

200

B22

B22

Tipul aparatului

1
230

240

MODEL

OHA 400

VERSIUNE

OHA400-200 OHA400-250 OHA400-300 OHA400-400

Putere termica nominala

kW (Hi)

200

250

300

400

Putere termica utila

kW (Hi)

183,0

230,0

276,0

366,0

91,5

92,0%

92,0%

91,5%

Nm/h

21,16

26,46

31,75

42,33

kg/h

15,54

19,42

23,31

31,07

Randament mediu de ardere


Consum nominal la
15C si 1013,25 mbar

Metan G20
GPL Propan G31

Alimentare electrica
Putere electrica maxima absorbita
Diametrul racordului de gaz
Greutatea aparatului
Diametrul cosului de fum

W
Toli
kg
mm

3/N/PE R 50Hz 400V


4450
5700
1

11/2

240

260
200

Lungimea maxima a cosului de fum


Tipul aparatului

9
B22

fig. 4.5.52 Incalzirea unei hale cu tubulatura radianta cu recirculare g.a.


Panouri radiante ceramice
Din cauza temperaturii ridicate a suprafetei ceramice si a arderii practic cu flacara deschisa nu
este indicata utilizarea panourilor radiante doar in spatiile in care legislatia permite amplasarea
unor astfel de echipamente. Acest tip de echipamente se utilizeaza in combinatie cu sisteme de
ventilare care sunt obligatorii pentru compensarea aerului (oxigenului) utilizat de panouri pentru
intretinerea arderii (flacara deschisa). Este interzisa utilizarea acestui tip de echipament in
depozite, ateliere in care se utilizeaza substante inflamabile etc. Inaltimile de montaj sunt de
minim 6 - 7m de la pardoseala pentru panouri cu putere termica mai mare 7kW.
Metodologia de amplasare a panourilor radiante este redata grafic in figura 4.5.53

Fig. 4.5.53 Metodologie de amplasare a panourilor radiante ceramice: a -montare la tavan; b


montare la perete inclinat
H- inaltimea de montare a panourilor radiante
Exemplu de calcul 5
Pentru aceeasi hala din exemplul 4 se opteaza pentru amplasarea inclinat la perete. Acoperirea
geometrica a suprafetei se face cu respectarea regulilor expuse in fig. 4.5.53b. Se opteaza
pentru panourile radiante ceramice modulante INFRA ROSSO SCR produse de Systema. Astfel
se amplaseaza panouri radiante de 45 kW pe laturile exterioare ale cladirii si pentru panouri de
putere mai scazuta (25kW) amplasate inclinat pe stalpii dintre cele doua travei ale halei. Se
prefera montarea intercalata pentru o mai mare uniformitate a fluxului radiant din zona de lucru.

Deoarece puterea termica a acestor panouri este modulanta se va reglaputerea acestora pentru
a putea acoperi exact necesarul de caldura al halei de 456kW.

fig. 4.5.54 Incalzirea unei hale cu panouri radiante ceramice

4.5.4

Utilizarea de software specializat pentru dimensionarea instalatiilor de


incalzire prin radiatie

Pentru a usura activitatea de proiectare tot mai multe societati producatoare de echipamente de
incalzire prin radiatie in colaborare cu universitati prestigioase au elaborat programe de calcul
specializate. Aceste programe, pe baza datelor introduse (caracteristici termice si geometrice
ale constructiei care urmeaza a fi incalzita cu un astfel de sistem), determina necesarul de
caldura pentru realizarea conditiilor de lucru dorite si propun solutii pentru alegerea
echipamentelor in functie de caracteristicile acestora si acoperirea geometrica asuprafetelor. Un
exemplu de astfel de program este cel realizat de specialisti ai Universitatii din Padova si
Systema.
Cu o interfata deosebit de prietenoasa, programul Systema calculeaza necesarul termic in
functie de parametrii indicati. In meniul programului, dupa ce s-au introdus datele referitoare la
dimensiunile spatiului ce urmeaza a fi incalzit, la rubrica General apar cotele de gabarit ale
spatiului; aceste cote se pot modifica in functie de dimensiunile spatiului, inaltimea acestuia etc.

Tot la rubrica General ca parametri ce pot fi introdusi de catre utilizator se mai gaseste si
temperatura interioara dorita si numarul de schimburi orare de aer.

La capitolul Materials se pot


modifica caracteristicile generale ale
constructiei: grosimea sau
conductivitatea termica a suprafetei.
In mod automat soft-ul considera
grosimea de 0.1m si conductivitatea
de 1 W/m2K. Aceste valori pot fi
introduse manual de catre utilizator

Soft-ul permite de asemenea si adaugarea suprafetelor vitrate caracterizate prin


suprafata, coeficient de transfer termic si tipul acestora( daca sunt ferestre perimetrale sau
luminoatoare).

Dupa stabilirea tuturor parametrilor spatiului programul genereaza o solutie pentru


instalatia de incalzire prin radiatie. Aceasta solutie poate fi schimbata de catre utilizator; se
poate alege folosirea altui tip de echipament sau se poate schimba modul de amplasare al
echipamentelor. Daca utilizatorul doreste poate sa renunte la un numar de echipamente, se pot
adauga sau se pot inlocui cu alt tip de echipamente, realizandu-se solutii hybrid.

-de la Model se poate alege tipul si modelul


echipamentului cu care se doreste sa se faca
incalzirea
- de la Side se alege orientare
-de la Daily Heating Hours se pot alege numarul
orelor de functionare
-daca Calculated Emission Yield este activat
atunci se iau in considerare si degajarile de caldura
de la sursele interne
-daca Calculated air stratification este activat se ia
in considerare fenomenul de stratificare
-la Machines Cost este calculat costul de investitie
al echipamentelor fara discount-ul aferent
-Installation Cost reprezinta costul de montaj care
trebuie introdus de catre beneficiar
Soft-ul are ca optiune salvarea mai multor solutii pentru a putea fi comparate intre ele atat
din punct de vedere al eficientei termice cat si din punct de vedere economic.
Din punct de vedere termic se pot compara solutiile alese prin compararea distributiei
fluxului radiant.

DISTRIBUTIA
FLUXULUI
RADIANT IN
VARIANTA
UTILIZARII
TUBURILOR
RADIANTE
MODULARE

DISTRIBUTIA
FLUXULUI
RADIANT IN
VARIANTA
UTILIZARII
TUBULATURII
RADIANTE CU
RECIRCULARE

Din punct de vedere economic soft-ul furnizeaza informatii asupra invistiei initiale,
consumului anual de gaze naturale, costurile pe 15 ani in functie de echipamentul folosit si de
tipul combustibilului; realizeaza grafice ceea ce poate face mai usoara compararea economica a
diferitelor solutii posibile pentru incalzirea aceluiasi spatiu:aer cald, radiatie si solutia clasica cu
cazane si aeroterme.
CONSUM ANUAL GAZ COST INVESTITIE

COSTURI ESTIMATE PT. 15 ANI