Sunteți pe pagina 1din 23

http://biserica.org/ro/viataduhovniceasca/ghidpastoral/ghid.

htm
GHID DE SPOVEDANIE
(SAU NDREPTAR PENTRU MARTURISIREA PACATELOR)
TAINA POCAINTEI
Oamenii nu se pot mntui, nu pot intra n Paradis daca nu se spovedesc si nu se mpartasesc.
Dumnezeu, cnd a fost pe pamnt, Iisus Hristos a dat aceste porunci. Despre Marturisire e
scris e scris n Sfnta Scriptura: Daca marturisim pacatele noastre, El este credincios si
drept ca sa ne ierte (I Ioan 1, 9). Despre Sfnta mpartasire Mntuitorul zice: Daca nu veti
mnca trupul Fiului Omului si nu veti bea sngele Lui, nu veti avea viata n voi (Ioan 6, 53).
Daca nu ne-am spovedit si mpartasit de Pasti putem sa o facem si acum postind cteva zile si
marturisindu-ne pacatele. Dupa nvierea lui Iisus diavolul nu mai are nici o putere asupra
celor care cred n Mntuitorul. Diavolul are putere asupra omului prin pacate. Daca
marturisim pacatele scapam de ele si diavolul nu mai are nici o putere asupra noastra.
Importanta pocaintei este att de mare nct orice ndemnuri spre o Pocainta mai serioasa nu pot fi
dect binevenite. Redam mai jos un mic ndreptar pentru marturisirea pacatelor. Ne vom
stradui sa raspundem la 3 ntrebari:
1.
2.
3.

Care este folosul Pocaintei?


Ce cuprinde adevarata Pocainta?
Cum ne spovedim?

1. CARE ESTE FOLOSUL POCAINTEI?


Pocainta nsemneaza ndreptare, adica parerea de rau pentru pacatele facute, marturisirea si
parasirea lor. Roadele Pocaintei sunt mari: iertarea, mngierea, salvarea din pacat si din
moarte, recucerirea Paradisului.
Dupa cum este adevarat ca nu este om fara de pacat, tot asa este de adevarat ca nu este om care sa
se mntuiasca daca nu se pocaieste, daca nu-si marturiseste pacatele si nu se ndreapta.
Care au fost primele cuvinte rostite de Iisus pe pamnt, cnd a nceput propovaduirea Evangheliei?
Pocaiti-va si credeti n Evanghelie (Marcu 1, 15). Cu aceleasi cuvinte ncepe si Sf. Ioan
Botezatorul predica sa: Pocaiti-va ca s-a apropiat mparatia cerurilor (Matei 3, 2).
La fel Apostolii si-au nceput nvatatura dupa Rusalii, dupa ce au primit Duhul Sfnt. Apostolul Petru
spune: Pocaiti-va si sa se boteze fiecare dintre voi n numele lui Iisus Hristos (Fapte 2, 38).
nca din Vechiul Testament Dumnezeu spune prin gura proorocului Iezechil: EU NU VOIESC
MOARTEA PACATOSULUI, CI CA PACATOSUL SA SE NTOARCA SI SA FIE VIU (Iezechil
33, 11). Din aceste cuvinte reiese clar ca omul se poate salva prin Pocainta. Si fara Taina
Pocaintei nu ne putem mntui.
2. CE CUPRINDE ADEVARATA POCAINTA ?
Patru lucruri sunt absolut necesare :
1. REGRETUL , parerea de rau ca ai pacatuit, ca l-ai suparat pe Dumnezeu care ti-a dat viata si toate
bunatatile. Regretul ca ai calcat Poruncile Sale, poruncile vietii care te duc n Rai si te feresc
de suferinta, de moarte, de iad, de diavolul.
Sunt nenumarate exemple n Sf. Scriptura despre acest regret, aceasta pocainta a oamenilor.
Psalmul 50 de pocainta, scris de DAVID cnd a pacatuit cu nevasta lui Urie, e un exemplu graitor:
Miluieste-ma Dumezeule dupa mare mila Ta si dupa multimea ndurarilor Tale sterge
faradelegea Mea... Ca pacatul meu naintea mea este pururea... (Psalmul 50, 1-4).
n Noul Testament ne amintim de minunata pilda data de Iisus cu fiul risipitor. El si-a revenit n sine,
spune Scriptura, a venit acasa si a spus tatalui sau: Tata, am gresit la cer si naintea ta. Nu
mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau. Primeste-ma ca pe unul din argatii tai (Luca 15, 1819).
2. PARASIREA PACATELOR. Nu-i suficient sa-ti para rau ca ai pacatuit. Trebuie sa parasesti imediat
pacatele, tovarasiile rele si ocaziile care te duc la pacat. n aceasta privinta Iisus spune
femeii prinse n adulter: Vezi, sa nu mai pacatuiesti (Ioan 8, 11). Slabanogului vindecat
dupa o boala de 38 de ani i spune: Vezi sa nu mai pacatuiesti ca sa nu ti se ntmple tie
ceva si mai rau (Ioan 5, 15).
Nu-i suficient pentru o adevarata pocainta nici parerea de rau pentru pacatele facute, nici parasirea lor
ci este de neaparata trebuinta si MARTURISIREA PACATELOR.

3. MARTURISIREA PACATELOR SI DEZLEGAREA LOR. Marturisirea pacatelor se face n fata lui


Dumnezeu. Lui ai gresit si Lui trebuie sa-i marturisesti pacatele. Dar aceasta marturisire se
face sub rnduiala lui Dumnezeu, adica la biserica, sub patrafirul preotului, avnd ca martor
preotul.
Iisus a dat dezlegare de pacate tuturor pacatosilor care au mers la el. Si tlharul care n ultimul
moment, pe cruce si-a cerut iertare, a fost mntuit. Dar Iisus dupa nviere si naltare a lasat
aceasta putere de a dezlega pacatele Apostolilor si urmasilor lor, Episcopilor si preotilor. El a
spus aceste cuvinte: Cum M-a trimis pe Mine Tatal, asa va trimit si Eu pe voi... Luati Duh
Sfnt: CARORA LE VETI IERTA PACATELE LE VOR FI IERTATE SI CARORA LE VETI
TINE VOR FI TINUTE (Ioan 20, 21-23).
Crestinul trebuie sa aiba constiinta ca se marturiseste n fata lui Dumnezeu, dar avnd ca martor
preotul prin care primeste dezlegare de pacate. Sunt multi crestini care nu se marturisesc
spunnd ca si preotul e om pacatos. E adevarat ca si preotul e om pacatos pentru ca nu
este om care sa fie viu si sa nu greseasca, dar asa a binevoit Dumnezeu sa ne dea
dezlegare nu prin ngeri, ci prin preotii sfintiti care au acest har special al Preotiei.
Apostolul Ioan spune: DACA marturisim pacatele noastre , El este credincios si drept ca sa ne ierte (I
Ioan 1, 9). Apostolul Iacob spune: Marturisiti-va unii altora pacatele (Iacob 5, 16). Unii
crestini pornind de la aceste cuvinte cred ca te poti marturisi oricui, nu numai preotului. Nu
este asa pentru ca Iisus a dat putere doar Apostolilor sa dezlege pacatele.
Iisus a zis: Cine nu asculta de Biserica sa-ti fie tie ca un pagn si ca un vames (Matei 18, 17). Deci
trebuie sa ascultam de Biserica, de Canoanele Apostolilor, ale Sfintilor Parinti. Iisus a spus
catre Apostoli: Cel care va asculta pe voi, pe Mine Ma asculta si cel ce se leapada de voi,
se leapada de Mine (Luca 10, 16).
Apostolul Pavel spune: Sa luam seama unul altuia, ca sa ne ndemnam la dragoste si la fapte bune,
FARA SA PARASIM BISERICA NOASTRA, precum le este obiceiul unora, ci ndemnatori
facndu-ne, cu att mai mult cu ct vedeti ca se apropie Ziua aceea caci daca pacatuim de
voia noastra, dupa ce am luat cunostinta de adevar, nu mai ramne pentru pacate nici o
jertfa, ci o nfricosatoare asteptare a judecatii si iutimea focului care va mistui pe cei
potrivnici. Cine a calcat legea lui Moise este ucis fara de mila, pe cuvntul a doi sau trei
martori; gnditi-va, cu ct mai aspra va fi pedeapsa cuvenita celui care a calcat n picioare
pe Fiul lui Dumnezeu si i-a necinstit sngele Testamentului cu care s-a sfintit si a facut de
ocara Duhul harului (Evrei 10, 24-29).
Din aceste cuvinte se ntelege ca nu trebuie sa parasim Biserica noastra. Si n acelasi timp ce grave
sunt pacatele noastre, ale crestinilor. De aceea Sfintii Parinti dau Canoane de 5-10, 15-20
de ani de pocainta pentru pacate.
Iisus spune: Orice pacat si orice hula se va ierta oamenilor, dar hula mpotriva Duhului Sfnt nu se va
ierta nici n veacul acesta, nici n cel ce va sa fie (Matei 12, 31-32).
Iata, deci, ca unii confrati de-ai nostri care vor sa fie pocaiti si si zic pocaiti se lasa de unele pacate
mai mici si cad n cele fara de iertare, pentru ca hulind Biserica lasata de Iisus, hulesc Duhul
Sfnt; hulind pe Maica Domnului, hulesc Duhul Sfnt, pentru ca Sfnta Marie era plina de
Duh Sfnt si Duhul Sfnt a umbrit-o ca sa-L nasca pe Iisus (Luca 1); hulind Sfintele Taine
hulesc Duhul Sfnt. Toate Tainele: PREOTIA, BOTEZUL, MIRUL, CUNUNIA,
SPOVEDANIA, MPARTASANIA, MASLUL se savrsesc de catre DUHUL SFNT, prin
preoti, prin credinciosi, prin Biserica. Si iata cum satana i baga pe pocaiti ntr-o capcana
din care nu mai pot iesi. Adevarata pocainta au stiut-o toti crestinii de 2000 de ani. Ea
nsemneaza sa te lasi de rele, nu sa parasesti Biserica si sa hulesti Sfintele Taine si sa
asculti pe proorocii mincinosi.
Chiar daca regreti greselile si daca le parasesti si daca le marturisesti, totusi nu este suficient pentru o
adevarata Pocainta. Ce mai trebuie? E necesara PRACTICAREA PORUNCILOR LUI
DUMNEZEU.
4. PRACTICAREA PORUNCILOR SI CANONUL. Adica: n-ai fost la Biserica ? De acum ncolo, mergi.
Ai suduit si nu L-ai laudat pe Dumnezeu? De acum cnta si lauda pe Dumnezeu. Ai citit tot
felul de carti si Sfnta Scriptura n-ai citit-o? De acum citeste-o, studiaz-o. Ai furat, ai dorit
cstig fara munca? De acum lucreaza cinstit si nu face nici o nedreptate. Ai desfrnat? De
acum traieste n post, castitate, nfrnare. Ai fost trufas? De acum fii modest s.a.m.d.
Trebuie sa observam ca toti cti au mers la Iisus si-au schimbat viata. Niciunul n-a mai stat n mocirla
pacatelor. La fel si azi, cel ce vine la Iisus prin preot, prin Biserica, trebuie sa-si schimbe
viata si sa practice zilnic poruncile vietii, poruncile lui Iisus. Iisus ne cere sa-l urmam:

Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze
Mie (Marcu 8, 34).
Sf. Ioan Botezatorul spune: Faceti roade vrednice de pocainta... Orice pom care nu face roada buna,
se taie si se arunca n foc (Luca 3, 8-9). Apostolul Pavel zice: Iesiti din mijlocul lor si va
osebiti, zice Domnul, si de ce este necurat nu va atingeti si Eu va voi primi pe voi (II Cor. 6,
17).
Iisus a zis: Daca Ma iubeste cineva, va pazi Cuvntul Meu si Tatal Meu l va iubi si vom veni la El si
vom face locas la el (Ioan 14, 23).
VAMESUL ZAHEU, CND S-A NTORS LA
DUMNEZEU A ZIS: Iata, jumatate din averea mea, Doamne, o dau saracilor si daca am
napastuit pe cineva cu ceva, ntorc mpatrit (Luca 19, 8). Si-a luat singur canon.
Evanghelistul Luca spune: Si au sosit n acel timp unii care-L vesteau despre galileenii al caror snge
Pilat l-a amestecat cu jertfele lor. Si El, raspunznd le-a zis: credeti, oare, ca acesti galileeni
au fost ei mai pacatosi dect toti ceilalti galileeni, ca au patimit acestea? Va spun: nu! Ci,
daca nu va veti pocai, toti veti pieri la fel (Luca 13, 1-3).
3. CUM NE MARTURISIM PACATELE ?
Ca sa ne marturisim pacatele cum se cuvine, cu credinta, cu nadejde, cu durere, trebuie sa meditam la
pedepsele cumplite pe care le aduce pacatul cu sine dupa cum e scris: Si pofta, zamislind,
naste pacat, iar pacatul, odata savrsit aduce moarte (Iacob 1, 15).
Sa ne gndim ca Dumnezeu nu a crutat pe ngerii neascultatori si au ajuns diavoli, care se chinuiesc
n veci. Sa ne amintim ce grele suferinte au venit asupra oamenilor prin pacatul lui Adam si
Eva. Apoi pierirea oamenilor prin potop. Nimicirea Sodomei si Gomorei cu foc din cer,
razboaiele, epidemiile, revolutiile si alte mari dezastre sunt urmarea pacatelor. Si ce este
mai important - chinurile vesnice n iad, chinuri mult mai grozave dect orice suferinta pe
pamnt.
Cei ce nu si-au marturisit pacatele si nu s-au ndreptat vor auzi la judecata de apoi condamnarea:
Duceti-va de la Mine, blestematilor, n focul cel vesnic, care este gatit diavolilor si ngerilor
lui (Matei 24, 45).
CE ESTE PACATUL ? Pacatul este calcarea poruncii lui Dumnezeu cu stiinta si cu voie libera.
FELURILE PACATELOR.
Pacatele sunt de trei feluri: Pacate capitale, Pacate strigatoare la cer si Pacate mpotriva Duhului
Sfnt.
PACATELE CAPITALE sunt: TRUFIA, IUBIREA DE ARGINT, DESFRNAREA, PIZMA, LACOMIA,
MNIA si LENEA.
PACATE MPOTRIVA DUHULUI SFNT sunt pacatele mpotriva CREDINTEI, NADEJDII si IUBIRII.
Aceste virtuti crestine sunt lucrari ale Duhului Sfnt n om. De aceea pacatele mpotriva lor
se numesc PACATE MPOTRIVA DUHULUI SFNT. Pacate mpotriva CREDINTEI sunt:
NECREDINTA (ATEISMUL) si CREDINTA GRESITA (EREZIA SI IDOLATRIA). Pacate
mpotriva NADEJDII sunt: DEZNADEJDEA CA DUMNEZEU TE IARTA SI TE AJUTA SI
NADEJDEA GRESITA CA DUMNEZEU IARTA ORICUM, SI FARA SA PARASESTI
PACATUL. Pacate mpotriva IUBIRII sunt: URA SI PIZMA mpotriva aproapelui pentru sporul
lui n fapte bune.
PACATE STRIGATOARE LA CER sunt:
1.
2.
3.
4.
5.

UCIDEREA, AVORTUL ;
SODOMIA (DESFRUL MPOTRIVA FIRII);
ASUPRIREA VADUVELOR, ORFANILOR SI SARACILOR ;
OPRIREA PLATII LUCRATORILOR;
BATJOCORIREA PARINTILOR.

Aceste pacate cer pedeapsa nca din lumea aceasta. Ele tind sa nimiceasca viata, firea omului.
Iisus a spus: De vrei sa intri n viata, tine poruncile (Matei 19, 17). Iata, deci, ca daca vrem sa
dobndim raiul, trebuie sa tinem CELE 10 PORUNCI.
Cele 10 Porunci le aflam n Sfnta Scriptura n cartea Iesirii cap. 20 si Deuteronom cap.5.
Primele 4 Porunci se refera la Dumnezeu, iar celelalte se refera la aproapele nostru.
DECALOGUL (CELE 10 PORUNCI)
1.
2.
3.
4.

EU SUNT DOMNUL DUMNEZEUL TAU, SA NU AI ALTI DUMNEZEI AFARA DE MINE!


SA NU-TI FACI TIE CHIP CIOPLIT, NICI VREO ASEMANARE A VREUNUI LUCRU DIN CER
SAU DE PE PAMNT SI SA NU TE NCHINI LUI!
SA NU IEI NUMELE DOMNULUI DUMNEZEULUI TAU N DESERT!
ADU-TI AMINTE DE ZIUA DOMNULUI SI O SFINTESTE PE EA!

5.

CINSTESTE PE TATAL TAU SI PE MAMA TA CA SA-TI FIE BINE SI SA TRAIESTI MULTI


ANI PE PAMNT!
6.
SA NU UCIZI!
7.
SA NU FI DESFRNAT!
8.
SA NU FURI!
9.
SA NU MINTI!
10.
SA NU POFTESTI CE ESTE AL ALTUIA!

Toate cele 10 Porunci se cuprind n porunca iubirii: sa iubim pe Dumnezeu si pe oameni.


Pentru o marturisire mai usoara putem sa ne gndim n primul rnd la PORUNCA IUBIRII si la toate
CELE 10 PORUNCI. Pacatele capitale, pacatele strigatoare la cer si pacatele mpotriva
Duhului Sfnt le putem introduce tot la cele 10 Porunci, astfel:
PACATELE CAPITALE:

TRUFIA la porunca iubirii si la Porunca 6: Sa nu ucizi;


AVARITIA la Porunca 8: Sa nu furi;
DESFRNAREA la Porunca 7; Sa nu fii desfrnat;
PIZMA la Porunca iubirii;
LACOMIA la Porunca 8: Sa nu furi;
MNIA la Porunca 6: Sa nu ucizi;
LENEA la Porunca 8: Sa nu furi!

PACATELE STRIGATOARE LA CER:

UCIDEREA la Porunca 6: Sa nu ucizi;


SODOMIA la Porunca 7: Sa nu fii desfrnat;
ASUPRIREA SARACILOR SI NEPLATA LUCRATORILOR la Porunca 8: Sa nu furi;
BATJOCORIREA PARINTILOR la Porunca 5: Cinsteste-ti parintii! PACATELE MPOTRIVA
DUHULUI SFNT intra la PORUNCA IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE OAMENI.

Pacatele dupa gravitate se pot mparti n doua :


1. Pacate de moarte, pedepsite n Legea Veche prin moarte.
2. Pacate usoare ce se iarta fara canon. Prin ele nu pierdem legatura de har cu Dumnezeu.
Exista si pacat prin complicitate. COMPLICITATEA LA PACATUL ALTUIA este cnd ai influentat pe
cineva sa pacatuiasca prin exemplul tau, prin cuvinte sau ai fost de acord cu el sau ai putut
sa-l opresti si nu l-ai oprit. Despre aceasta e scris: Cine stie sa faca binele si nu-l face pacat
are (Iacob 4, 17).
Iisus spune: Cine va sminti pe vreunul dintre acestia mici care cred n Mine, mai bine i-ar fi lui sa-si
lege de gt o piatra de moara si sa fie aruncat n adncul marii. Vai lumii din pricina
smintelilor! Ca smintelile trebuie sa vina, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala
(Matei 18, 6-7).
PREOTUL DUHOVNIC este preotul care primeste un har special printr-o rugaciune a episcopului,
pentru a spovedi pe credinciosi.
Oamenii cauta duhovnici buni. Ei sunt din ce n ce mai rari. Dar trebuie sa spunem ca nici un duhovnic,
orict ar fi de mare, nu este desavrsit. Spunem aceasta pornind de la urmatoarele
considerente:

sufletul omului e creat dupa chipul lui Dumnezeu;


orice om este univers greu de cunoscut, greu de sondat;
omul nu se cunoaste bine nici pe el nsusi, cu att mai mult pe altul;
orict l-ar ntreba duhovnicul pe crestin n ce privinta a pacatuit, nu nimereste totdeauna locul
ranit de diavol ;

Omul citind Sfnta Scriptura, scrierile Sfintilor Parinti si diverse carti si poate da seama de anumite
aspecte si atitudini n viata n care a gresit. De aceea spune Apostolul Pavel: Sa se
cerceteze omul pe sine nsusi... (I Cor. 11, 28). Cu alte cuvinte, te ajuta preotul prin
ntrebari si cu rabdare sa faci o marturisire, o spovedanie buna, dar efortul cel mai mare
trebuie sa-l faci tu prin rugaciunea si cercetarea faptelor sufletului tau, raportat la poruncile
Domnului.
E bine sa ai preotul tau din parohie, duhovnic si pe care sa-l asculti. Dar si aici poate fi un neajuns.
Adica poate si el e unilateral, are niste preferinte, poate are si el niste pacate si e mai
ngaduitor cu ele la fiii sai duhovnicesti. De aceea multi crestini, cel putin o data n viata

cauta sa se spovedeasca si la manastiri, la mari duhovnici, la mari ndrumatori n cele


sufletesti.
CANONUL
Preotul da canon cnd te spovedesti. De exemplu: sa nu te mpartasesti 5-10-20 de ani; sa postesti,
sa faci matanii; sa dai ceva de pomana; sa citesti Sfnta Scriptura; sa citesti anumite
rugaciuni etc.
Canonul te ajuta sa te ndrepti si sa-ti dai seama de gravitatea pacatului ce l-ai facut.
Preotul stie si crestinul trebuie sa stie ca trebuie sa practice virtutea opusa pacatului sau viciului pe
care-l are: lenea sa fie biruita prin munca, desfrnarea prin nfrnare, mnia prin blndete,
ura prin iubire, zgrcenia prin darnicie, trufia prin smerenie etc.
Dupa Spovedanie, preotul ti spune ce canon sa faci. Apoi rosteste rugaciunea de dezlegare a
pacatelor. Oricine a mers la Iisus a primit dezlegarea pacatelor. De aceea oricine vine cu
inima nfrnta la biserica si se marturiseste, i se da dezlegarea de pacate prin preot.
Se ntmpla n vremea noastra ca multi preoti si credinciosi nu mai respecta canoanele. Nu e bine.
Daca nu respectam canoanele nu ne mntuim. Suntem sacrilegii, batjocoritori de cele sfinte,
nu primim harul iertarii. n cartea MOLITVELNIC la Slujba Spovedaniei preotii sunt ndrumati
astfel: Afara din canoanele Sfintilor Parinti sa nu ngreunezi, nici sa usurezi pe cineva, ca
sa nu te faci pe tine partas la pacate straine (...) Nimeni sa nu se nsele pe sine si sa creada
ca ar putea fi mai iertator dect Sfintii Parinti (...) Si de unde poate avea aceasta putere?
De vreme ce pe acestia i defaima si lucreaza afara din canoanele si hotarrile lor LUCRUL
SAU NU POATE FI DE NICI UN FOLOS SI ESTE FARA TEMEI (Molitvelnic, Bucuresti
1992, pg.53).
Daca, de exemplu, daca un preot neglijent nu da canon unui credincios care a facut un pacat mare,
pentru care Sfintii Parinti au dat canon sa fie oprit de la Sfnta mpartasanie 20 de ani,
credinciosul acela nu-si va da seama de gravitatea pacatului si va face altele. De asemenea
se pot mbolnavi cei ce se mpartasesc fara pregatire, dupa cum e scris: Oricine va mnca
pinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie va fi vinovat fata de Trupul si
Sngele Domnului. Sa se cerceteze nsa omul pe sine si asa sa mannce din pine si sa
bea din pahar. Caci cel ce mannca si bea cu nevrednicie, osnda si mannca si bea,
nesocotind trupul Domnului. De aceea multi dintre voi sunt neputinciosi si bolnavi si multi au
murit (I Cor. 11, 27-30).
Se poate observa ca sufletul omului nu se linisteste dect dupa acei ani prevazuti de Sfintii Parinti.
Noi nu trebuie sa uitam ca un crestin botezat, mbracat n Hristos nu mai poate trai ca un pagn dect
cu mari riscuri. Parintii, Biserica, societatea trebuie sa aiba grija ca tnarul sa creasca n
credinta si credinciosul sa traiasca dupa nvatatura Domnului.
Repetam un citat de mai nainte: daca pacatuim de voia noastra, dupa ce am luat cunostinta de
adevar, nu mai ramne pentru pacate nici o jertfa, ci o nfricosatoare asteptare a judecatii si
iutimea focului care va mistui pe cei potrivnici. Cine a calcat legea lui Moise este ucis fara
de mila, pe cuvntul a doi sau trei martori; gnditi-va, cu ct mai aspra va fi pedeapsa
cuvenita celui care a calcat n picioare pe Fiul lui Dumnezeu si i-a necinstit sngele
Testamentului cu care s-a sfintit si a facut de ocara Duhul harului (Evrei 10, 24-29).
Cei care sunt ai lui Hristos si-au rastignit trupul mpreuna cu patimile si cu poftele. Daca traim n
Duhul, n Duhul sa si umblam (Gal. 5, 24-25).
Prin rugaciuni si profunda pocainta e posibila iertarea, ndreptarea, dar foarte greu si cu multa
nevointa. De aceea canoanele date de Sfintii Parinti sa le consideram minime. Noi gresim
nu ca pagni, cum au fost multi din cei veniti la Iisus, ci ca crestini botezati care am primit
Duhul Sfnt. De aceea pentru noi, pacatele, caderile sunt foarte grave si foarte periculoase.
MIC NDREPTAR PENTRU MARTURISIREA PACATELOR
Preotul poate ntreba si credinciosul se poate marturisi dupa acest ndreptar, dupa Porunca Iubirii,
dupa cele 10 Porunci. E adevarat ca unii Sfinti Parinti micsoreaza anii de canon cu anumite
conditii. De exemplu Sf. Ioan postitorul arata ca daca omul e tnar, daca a parasit pacatul de
mult, daca e hotart sa posteasca mai mult, sa faca matanii mai multe, sa faca milostenii
mai multe etc. i se mai scad din anii de pocainta.
PORUNCA IUBIRII:
Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot sufletul tau si cu tot cugetul tau.
Aceasta este cea dinti si cea mai mare porunca. Iar a doua, asemenea acesteiea: sa
iubesti pe aproapele tau ca pe tine nsuti (Matei 22, 37-38).
SA IUBESTI PE DUMNEZEU. n aceasta porunca se cuprind primele patru Porunci din Decalog.
PORUNCA I

1. EU SUNT DOMNUL DUMNEZEUL TAU, SA NU AI ALTI DUMNEZEI AFARA DE MINE!


LEGAT DE ACESTE PORUNCI marturiseste daca AI FACUT URMATOARELE PACATE :

n-am iubit pe Dumnezeu din tot sufletul meu si din toata puterea mea, ca fiind Creatorul si
Ocrotitorul meu ;
n-am crezut n Dumnezeu. Am fost ateu;
am scris, am vorbit si am sustinut ca nu este Dumnezeu. M-am unit si am sustinut pe atei.
Nu i-am mustrat;
am avut ndoieli de credinta
am crezut n idoli;
nu mi-am pus toata ncrederea n Dumnezeu;
n-am cinstit pe Dumnezeu, Biserica Sa, Sfintii Sai dupa cuviinta;
n-am consacrat lui Dumnezeu cele mai alese simtaminte, gnduri si fapte, cum i s-ar cuveni;
am crezut n soarta, n noroc si nu n Pronie, n purtarea de grija a lui Dumnezeu;
m-am ncrezut n mine si n fortele mele si nu n Dumnezeu, dupa cum e scris ca, spre
sfrsitul lumii oamenii se vor face pe sine dumnezei ;
mi-a placut sa fiu laudat, sa fiu dictator, sa mi se plece lumea, desi tot ce am e de la
Dumnezeu ;
n-am marturisit si nu stiu CREZUL ;
n-am citit Sfintele Scripturi si nu cunosc Poruncile Domnului, n-am nvatat religie desi stiu sa
citesc si am citit multe carti;
n-am crezut n Sfnta Treime, n Rai si iad, n judecata obsteasca, n nvierea mortilor, n
Sfintele Taine;
am ispitit pe Dumnezeu, cernd minuni si semne fara sa fie de trebuinta;
am citit carti eretice sau pornografice ;
am vndut sau cumparat harul lui Dumnezeu cu bani;
am tagaduit ca sunt crestin si cred n Dumnezeu ;
n-am ajutat Biserica si n-am adus daruri din cele ce mi-a dat Dumnezeu;
n-am multumit lui Dumnezeu pentru darurile Sale;
am judecat, am urt, m-am ridicat mpotriva lui Dumnezeu ;
m-am mpartasit fara sa cunosc bine nvataturile lui Iisus si fara pocainta;
mi-am pierdut nadejdea n Dumnezeu;
am crezut gresit ca orict as pacatui, Dumnezeu ma iarta si fara sa ma ndrept;
am hotart sa pacatuiesc pna voi putea apoi sa ma pocaiesc;
m-am lepadat de Dumnezeu cnd a trebuit sa sufar pentru credinta;
n-am respectat Canoanele si rnduielile Bisericii;
am sustinut si crezut ca toate religiile sunt bune;
am mers la adunarile ereticilor si sectantilor;
am dat pilda si sfaturi si am ajutat sa faca si altii aceste pacate si putnd sa le opresc nu le-am
oprit.

PORUNCA A II-A
2. SA NU-TI FACI TIE CHIP CIOPLIT, NICI VREO ASEMANARE A VREUNUI LUCRU DIN CER SAU
DE PE PAMNT SI SA NU TE NCHINI LUI!

mi-am pus nadejdea n bani si n oameni ;


am iubit, am cinstit si-mi petrec vremea cu placeri trupesti, fotbal, masini si diferite ocupatii
sau lucruri, ceea ce este tot o nchinare la idoli;
am confundat idolii cu icoanele, dupa nvataturile ereticilor si n-am cinstit dupa cuviinta
icoanele facute n Biserica dupa porunca lui Dumnezeu (Iesire 25, 30);
am apelat la vrajitori, ghicitori, magi, spiritisti si multi altii care lucreaza cu puterea diavolului
si n-am respectat porunca Domnului: Barbatul sau femeia de vor chema morti sau de vor vraji sa
moara neaparat; cu pietre sa fie ucisi, ca sngele lor este asupra lor (Levitic 20,27);
am facut vraji sau am chemat duhurile mortilor;
am cinstit creatia n locul Creatorului;
am purtat grija pentru materie si lucrurile lumesti, mai mult dect pentru credinta, pentru
Dumnezeu;
am fost lacom. Lacomia este nchinare la idoli (Col. 3, 5);

m-am mbuibat dupa cum e scris: Pntecele este Dumnezeul lor (Filip. 3, 19);
am o evlavie fatarnica si nu adevarata;
ma ocup de lucruri superficiale si uit de cele mai cu greutate ale legii: judecata, mila si
credinta (Matei 23, 23) ;
cred n nalucirile viselor;
sunt patimas si iubitor de placeri si am ntiparite n minte si inima chipul idolilor si patimilor
mele;
am devenit robul hainelor, al luxului, al aprecierii oamenilor;
am dat pilda, sfat si ajutor sa faca altii aceste pacate, am putut sa le opresc si nu le-am
oprit;

PORUNCA A III-A
3. SA NU IEI NUMELE DOMNULUI DUMNEZEULUI TAU N DESERT!

am hulit pe Dumnezeu ;
la boala, suferinta si ncercari am crtit mpotriva lui Dumnezeu ca fiind nedrept ;
am hulit Sfintii si Biserica ;
am hulit pe slujitorii Bisericii;
am njurat;
am blestemat;
am facut juramnt si l-am calcat;
am facut juramnt strmb la judecata;
am dat fagaduinte lui Dumnezeu si nu le-am tinut;
am jurat cu usurinta sau am zis Zau mereu;
am folosit la petreceri glume si cuvinte din Scriptura;
am spus ca n Scriptura sunt basme sau lucruri care se mpotrivesc unele altora;
am dat pilda, ndemn si ajutor sa faca si altii aceste pacate;
am putut sa le opresc si nu le-am oprit;

PORUNCA A IV-A
4. ADU-TI AMINTE DE ZIUA DOMNULUI SI O SFINTESTE PE EA!

am lucrat n zi de Duminica si n sarbatori;


am lipsit de la Sfnta Liturghie n zi de Duminica si sarbatori;
am fost la Biserica dar nu am fost atent la rugaciuni;
am mers la Biserica cu haine deosebite, ca sa atrag atentia;
am facut deranj n timpul slujbei;
am fost la concursuri sportive, la film, la teatru, la pescuit, la distractie etc. si am lipsit de la
Biserica n vremea Sfintei Liturghii ;
nu ma ngrijesc de suflet;
nu ma rog si n-am citit sfnta Scriptura, desi stiu sa citesc;
m-am unit cu ereticii, cu smbatarii si am tinut smbata n loc de Duminica, desi Scriptura
spune ca Sabatul a fost pentru evrei, pentru ca smbata i-a eliberat Dumnezeu din Egipt, iar pentru
crestini Ziua Domnului e Duminica pentru ca Duminica a nviat Iisus si ne-a eliberat de moarte si de
diavolul;
n-am tinut nici o sarbatoare, ntelegnd gresit Scriptura;
am dat pilda, ndemn si ajutor sa faca si altii aceste pacate;
am putut sa le opresc si nu le-am oprit;

URMATOARELE 6 PORUNCI CUPRIND:


IUBIREA APROAPELUI
Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine nsuti (Matei 22, 38)
Iubirea se manifesta prin fapte: faptele milei trupesti si sufletesti.
FAPTELE MILEI TRUPESTI:

n-am saturat pe cel flamnd si nsetat, dupa posibilitatile mele;


n-am mbracat pe cel gol;
n-am primit pe cel strain;
n-am cercetat si ngrijit pe cel bolnav;
n-am cercetat pe cel n temnita etc.

FAPTELE MILEI SUFLETESTI :

n-am ndreptat pe cel ce greseste ;


n-am nvatat pe cel ce nu stie si n-am spus adevarul ;
n-am sfatuit pe cel ce sta la ndoiala;
nu m-am rugat pentru aproapele;
n-am mngiat pe cel ntristat;

Iisus ne nvata ca daca slujim un semen al nostru Lui i slujim: Flamnd am fost si Mi-ati dat sa
mannc; nsetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si m-ati primit; gol am fost si mati mbracat; bolnav am fost si m-ati cercetat; n temnita am fost si ati venit la Mine (Mt. 25,
35-36).
PORUNCA A V-A
5. CINSTESTE PE TATAL SI PE MAMA TA, CA SA-TI FIE TIE BINE SI MULTI ANI SA TRAIESTI PE
PAMNT!

n-am cinstit parintii , nu-i ascult si nu ma rog pentru ei;


n-am recunostinta pentru ei;
nu am crescut copiii n frica de Dumnezeu;
nu i-am certat pe copii;
i-am lasat de capul lor;
n-am ascultat de preot, de nasi, de nvatatori, de crmuitori si de toti cti au rol asemanator
cu parintii;
n-am cinstit cum se cuvine pe binefacatorii mei ;
am casatorit copiii fara voia lor ;
n-am avut grija de copii sa nvete o meserie;
ca sot ma port aspru cu sotia si o chinuiesc;
ca sotie nu-mi cinstesc barbatul si-l ndemn la rele;
ca dregator, director, patron, sef, functionar m-am purtat aspru cu subalternii. Nu am fost
atent la necazurile lor si nu i-am ajutat si nu i-am nvatat dupa posibilitatile pe care le-am avut, nu iam ndemnat spre credinta si Biserica. M-am purtat ca un stapn, nu ca un frate al lor;
am dat pilda, am sfatuit si ajutat si pe altii sa faca aceste pacate;
am putut sa le opresc si nu le-am oprit;

PORUNCA A VI-A
6. SA NU UCIZI!

am ucis alt om cu mna, cu otrava, cu ndemnul sau cu alte mijloace (CANON: OPRIREA
DE LA MPARTASANIE 25 DE ANI);
am avortat (CANON: 25 DE ANI, PESTE 10 AVORTURI CANON TOATA VIATA);
am ucis fara voie (canon 10 ani);
am ucis sufleteste, ndemnnd pe altul la pacat, dupa cum e scris: cea care traieste n
desfatari, desi vie, este moarta (I Tim. 5, 6);
am ucis sufleteste pe altul raspndind nvataturi ateiste sau eretice;
am ucis sufleteste pe altul dnd exemplu de nepasare n cele sufletesti si ndemnndu-i la
distractii, neglijnd Biserica si meditatia la viata vesnica;
am fost sminteala pentru altii cu viata mea ticaloasa;
la vreme de boala, de epidemie stiind ca sunt contaminat m-am alaturat altora si i-am
molipsit;
am avut gnduri de sinucidere;
m-am aruncat n primejdie fara sa fie necesar;
m-am mniat;
m-am batut;
am pizmuit pe altul;
am urt pe fratele meu uitnd ca cine uraste pe fratele sau este ucigas de oameni (I Ioan
3, 15);
nu mi-am cerut iertare de la cel pe care l-am vatamat;
am dorit raul altuia si m-am bucurat de raul altuia;
am instigat si creat psihoza de razboi, de ura interetnica si interconfesionala, am provocat
cearta ntre oameni;

m-am razbunat singur;


am alungat pe sarmani cu vorbe urte;
am luat apararea celor rai;
am iscat cearta si sminteala;
am mustrat pe altul pe nedrept, din mnie;
am ajuns preot, dascal, doctor, inginer, avocat, dregator etc. fara sa fiu vrednic;
am suferit de pe urma mbuibarii, a fumatului, a betiei, a placerii trupesti, a neodihnei, a
istovirii si a altor abuzuri;
am istovit pe altul prin munca exagerata si i-am grabit sfrsitul;
am suparat pe altul mereu si i-am scurtat viata;
am lasat pe altul sa moara de foame si nu i-am dat de lucru desi am putut;
am ponegrit, am clevetit pe altul si l-am njosit ca persoana n fata altora;
m-am trufit si am facut viata insuportabila pentru mine si pentru cei din jur;
am dat pilda, am sfatuit si ajutat si pe altii sa faca aceste pacate;
am putut sa le opresc si nu le-am oprit;

PORUNCA A VII-A
7. SA NU FI DESFRNAT!

mi-am stricat fecioria nainte de cununie (canon 7 ani) ;


fiind casatorit m-am culcat cu alta femeie (canon 14 ani);
am facut sodomie (barbat cu barbat, femeie cu femeie canon 20 de ani);
n-am postit ;
m-am mbatat, fumez ;
m-am culcat cu sotul, sotia n post si n sarbatori;
am stat necununat mai multi ani;
am desfrnat cu dobitoace;
am facut onanie, mi-am facut poftele singur sau cu altii, aruncnd samnta la diavol;
am avut gnduri spurcate fata de alte persoane;
am facut glume si am cntat cntece de desfrnare;
m-am mbracat, m-am mpodobit si m-am vopsit ca sa atrag la pacat pe altii;
am citit carti pornografice. Am vazut filme si poze pornografice;
am dansat necuviincios;
am fost la vrajitor, m-am rugat la diavol sa-mi scoata femeie nainte sa pacatuiesc;
am dat pilda, am sfatuit si ajutat si pe altii sa faca aceste pacate;
am putut sa le opresc si nu le-am oprit;

PORUNCA A VIII-A
8. SA NU FURI!

n-am muncit cinstit pentru pinea pe care o mannc;


am dorit cstig fara munca;
am furat prin acte, prin diferite tertipuri;
am furat de mai multe ori valori mari;
am fost lenes ;
am nselat la cntar;
am luat camata mare;
am cumparat lucru furat;
am oprit plata lucratorilor. Nu i-am platit dupa merit;
am iubit banii si averea, vrnd sa fiu bogat;
am luat bani, mita pentru lucruri pe care eram dator sa le fac n cadrul serviciului;
n-am ntors lucrul mprumutat;
am primit plata pentru serviciu si nu mi-am facut datoria;
am cersit desi am putut sa lucrez;
am gasit lucruri pierdute si nu le-am dat napoi;
m-am lenevit si nu m-am ngrijit de Biserica, familie, scoala, societate, ntreprindere, oameni,
peste care am fost pus responsabil, sef;

am luat sau am dat daruri pentru judecata strmba;


am vndut marfa proasta n loc de buna;
am cumparat marfa mai ieftina dect valoarea ei;
am vndut marfa mai scump dect pretuia;
m-am nteles cu altii ca sa vnd cu pret nedrept;
n-am vndut cum mi-a poruncit stapnul;
n-am dat socoteala cinstita tovarasilor mei;
am mintit ca sunt sarac si dau faliment ca sa obtin cstig;
am jucat carti;
am pricinuit paguba n averea altuia;
am mutat hotarul tarinei;
am luat din averea bisericii, a statului, a scolii etc,;
am dat pilda, am sfatuit si ajutat si pe altii sa faca aceste pacate;
am putut sa le opresc si nu le-am oprit;

PORUNCA A XI-A
9. SA NU MINTI!

am mintit ;
folosesc viclenia;
am adaugat sau am scos din cuvintele altuia si le-am schimbat ntelesul;
am depus marturie mincinoasa;
am prt pe nedrept;
am vorbit cu doua ntelesuri ca sa nsel;
am ascuns minciuna sub chipul prieteniei, ca sa nsel;
am lingusit pe altul si l-am laudat pentru nsusiri pe care nu le are, ca sa obtin foloase;
am fost fatarnic, ipocrit. Una am gndit si alta am spus;
am calomniat, am pus pe seama altora greseli pe care nu le au;
mi-am batut joc si am criticat pe cei cu defecte din nastere;
am judecat nedrept pentru daruri si am sprijinit sa ocupe o functie cel ce nu merita, iar pe
altul care merita l-am mpiedicat;
am osndit, am purtat vesti si vorbe necontrolate, despre altii, am brfit si am clevetit, am
ncurajat pe brfitori;
am sustinut minciuni, erori n locul adevarului din dorinta de a parea nvatat, pentru trufie
sau pentru foloase materiale;
am dat pilda, am ndemnat si ajutat si pe altii sa faca aceste pacate;
am putut sa le opresc si nu le-am oprit;

PORUNCA A X-A
10. SA NU POFTESTI CE ESTE AL ALTUIA!

am dorit si am poftit n inima mea femeia altuia ;


am dorit masina, averea, situatia altuia;
am dorit inteligenta, priceperea, functia altuia, uitnd ca fiecare om are un dar si un amar si
cui i s-a dat mult i se si cere mult de catre Bunul Dumnezeu.

Toate acestea le-am facut si mai mari dect acestea am facut, deci, te rog Parinte, roaga-te pentru
mine sa ma ndrept si sa scap de chinurile iadului. Da-mi canon si dezlegare. AMIN!

Moldova
ntrebari n scaunul Tainei Sfintei Spovedanii - Marturisirea pacatelor
Avnd n fata aceasta lista de pacate, ne putem face un amanuntit examen de constiinta. Astfel
putem descoperi mai ales pacatele ascunse, pe care le-am facut si nu stiam ca sunt pacate sau
nu ne-am dat seama ca pacatuim.
Cel mai simplu si mai sigur este sa luati ceva de scris si o hrtie si, pe masura ce cititi pacatele,
notati pe hrtie pe cele pe care le-ati facut. Notati-le nu exact cum sunt n lista, ci cum s-au

10

ntmplat n viata dumneavoastra. Sa nu credeti ca le veti tine minte pe toate. Veti avea
neplacuta surpriza sa constatati ca la Spovedanie, sub epitrahilul preotului duhovnic, nu va veti
mai aminti mare lucru.
Daca veti avea hrtia cu dumneavoastra la Spovedanie, veti fi sigur ca astfel nu ramne nimic
nemarturisit din cauza uitarii. Totusi nu trebuie prezentate preotului pacatele pe larg cum sunt
scrise aici, ci ct mai pe scurt. La acestea foloseste lista de pacate.
Atentie!
La Spovedanie se marturisesc pacatele care s-au mai ntmplat de cnd v-ati marturisit ultima
data si cele care au ramas nemarturisite (fie le-ati uitat, fie nu ati stiut ca sunt pacate si ntre
timp ati aflat). Pacatele deja marturisite nu se mai repeta. De asemenea nu se povestesc
mprejurarile n care s-au petrecut pacatele. Nu au dect foarte rar importanta si aceste
povesti nu vor face dect sa consume din timpul de marturisire al altor crestini si sa mpovareze
pe preotul duhovnic. Eventualele explicatii va vor fi cerute de duhovnic.
De asemenea, daca nu sunteti hotart (hotarta) sa spuneti tot din diferite motive, mai bine nu
va marturisiti, pentru ca nicidecum nu vi se vor ierta cele marturisite, ci se zice chiar ca se vor
dubla. De ce ne este rusine de preot sa marturisim pacatele? Oare nu este si el om ca si noi? De
ce oare n-am avut aceasta rusine atunci cnd am facut pacatul?
Cele mai importante n privinta Spovedaniei sunt conditiile iertarii pacatelor marturisite:
- parerea de rau pentru aceste pacate;
- hotarrea de a nu le mai repeta;
- marturisirea sa fie sincera si completa;
- preotul duhovnic sa dea dezlegarea pacatelor;
- mplinirea canonului (epitimiei) primit de la duhovnic.
Preotul duhovnic la care ne marturisim se alege. Asa cum cautam pentru bolile noastre cel mai
iscusit doctor, tot asa trebuie si pentru pacatele noastre sa cautam cel mai iscusit duhovnic. Nu
trebuie sa schimbam duhovnicul dect pentru motive ntemeiate (ne-am mutat noi sau s-a
mutat preotul, a murit preotul, este stapnit de pacate mari etc.). Cu ct el ne cunoaste mai
bine, cu att ne poate sfatui mai bine.
Trebuie sa spunem lui Dumnezeu, sub epitrahilul preotului:
cnd ne-am spovedit ultima data;
daca atunci am spus toate pacatele;
daca am primit vreun canon;
daca am primit dezlegare la Sfnta mpartasanie.
ndreptar pentru spovedanie ( Lista de pcate)
1. Am deznadajduit n ajutorul si mila lui Dumnezeu.
2. Am zis ca nu ma mai iarta Dumnezeu, ca sunt prea pacatos(pacatoasa) si tot n iad voi merge.
3. Am zis: daca vrea Dumnezeu ma mntuieste, daca nu, nu.
4. Am zis ca nu-mi ajuta Dumnezeu, ca m-a uitat Dumnezeu.
5. Am crezut sau am zis ca nu exista Dumnezeu, rai, iad. Am ndoiala ca exista Dumnezeu, rai,
iad etc., pentru ca nu le-am vazut.
6. Am socotit Sf. Scriptura mincinoasa. Nu cred n anumite minuni, ntmplari povestite n Sf.
Scriptura.
7. Nu suport sa se vorbeasca despre Dumnezeu.
8. Am avut prea mare ncredere n mila lui Dumnezeu zicnd: orict as pacatui, ma iarta
Dumnezeu, ca El e bun.
9. Am avut gnd de sinucidere.
10. Am fumat. M-am drogat (fumatul si drogurile sunt sinucidere). Am vndut tigari si/sau

11

droguri.
11. Am njurat. Si de cele sfinte am zis (Grijanie, Biserica, icoana, candela, Dumnezeu, Hristos,
tamie, morti etc.)
12. N-am platit lucratorii. Nu le-am dat ct trebuia, ct m-am mpacat cu ei. Nu i-am platit la
timp. Am cumparat ceva si n-am platit.
13. Am asuprit pe slugi, pe saraci, pe orfani, pe vaduve, pe neputinciosi. I-am batjocorit.
14. Mi-am dorit moartea la necaz.
15. Am ucis oameni, cu voie sau fara voie. Poate din si din cauza mea, a murit cineva.
16. Am crtit la Dumnezeu la necazuri ca prea mi-e greu, ca de ce am pierdut tocmai eu, ca de
ce sunt prigonit eu si pacatosii traiesc bine, ca nu-i bine, sau ca e prea e frig, cald, prea ploua
etc., n loc sa am rabdare.
17. Am zis zau, sa mor eu, sa n-am parte de, sa chiorasc, etc.
18. Am fost nemultumit(a) cu starea mea (mai bine era asa dect asa).
19. Am jurat strmb. Am jurat ca voi face ceva rau.
20. Am blestemat. Si pe mine nsumi (nsami) m-am blestemat.
21. Am fost fatarnic(a), prefacut(a), lingusitor(oare), viclean(a).
22. Am vorbit cu mai multe ntelesuri.
23. Am purtat vorba de colo-colo.
24. Am pagubit sufleteste si trupeste pe aproapele meu.
25. Am mpiedicat pe aproapele meu sa dobndeasca ceva bun, din invidie si rautate.
26. Am clevetit, discutat, brfit, tinut contul altuia. Am clevetit pe parinti, pe preoti.
27. Am stricat numele bun al cuiva, brfindu-l si discutndu-l.
28. N-am nlaturat raul pe care l-am vazut venind peste aproapele meu pe ct mi-a stat n
putinta.
29. Am mprumutat cu camata (dobnda) la persoane fizice.
30. Fiind scumpaci, am vndut cu pret prea mare.
31. Am fost la vrajitoare, ghicitoare, spiritism. Am facut farmece cuiva.
32. Stiu sa descnt de rau. Stiu sa fac farmece.
33. Am trecut pe cei vii pe pomelnic la morti, ca sa le fie rau. Am ntors lumnarile " pentru
raul dusmanilor.
34. Am purtat ata rosie sa nu ma deochi, am uns toate cu usturoi la Sf. Andrei, am purtat pelin
la Rusalii, am purtat diferite obiecte de la vrajitoare date ca sa nu se mai prinda farmecele de
mine " , am facut focuri si am sarit peste ele si alte obiceiuri dracesti. Mi-am cautat norocul n
zodii, cu papagalul.
35. Am crezut ca sufletul, dupa ce iese din om, trece n diferite animale (reincarnare).
36. Am batjocorit, lovit, batut pe cineva. Pe parinti, pe preoti.
37. Am judecat pe altii ce fac, ce zic, de ce sunt asa si nu altfel etc.
38. Am presupus, banuit pe altii.
39. Am fost iscoditor (iscoditoare).
40. Am luat ceea ce se cuvenea altuia.
41. Am pacalit, nselat pe cineva. Am vndut marfa rea ca marfa buna.
42. Am nedreptatit pe cineva.
43. Am mprumutat ceva si n-am dat napoi.
44. Am ascuns n casa mea lucruri straine.
45. Am gasit lucruri straine si, stiind ale cui sunt, nu le-am dat napoi.
46. Am furat ceva. De la stat (averea publica), sau de la om? De la biserica? De la straini sau de
la parinti, de la rude? Pacatul acesta nu se iarta pna nu napoiem lucrurile. Daca nu mai putem
sa facem milostenie.
47. Am mutat hotarul ca sa iau din terenul vecinului.
48. Am ascuns furtisagul altuia. Am n casa vreun lucru de furat.
49. Am vndut sau am cumparat lucruri despre care banuiam sau stiam ca sunt de furat.
50. Am adunat bani cu acte false si cu viclesug.
51. N-am ntors paguba facuta aproapelui, chiar si fara voie.
52. Din rautate, am stricat avere straina (semanaturi, pomi, masina etc.).

12

53. Am nselat statul, depunnd declaratii de venit false.


54. Am mostenit cu buna stiinta avere agonisita prin pacate. N-am facut milostenie multa din
ea.
55. Am dat sau am luat spaga (mita).
56. Am cstigat bani prin metode necinstite.
57. M-am lacomit la avere, zgrcindu-ma la milostenie.
58. Sunt necumpatat(a) n cheltuieli. Dau bani pe lucruri de lux, care nu sunt strict necesare.
59. N-am ajutat biserica si pe saraci dupa putere.
60. Daca mi-au venit n gnd pacate, m-am ndulcit gndindu-ma la ele, n loc sa le alung
imediat.
61. Am cautat momentul potrivit pentru a face un pacat (exemplu: hotul care cauta sa fure,
curvarul care cauta femeie, etc.).
62. Am prt pe cineva cu scopul de a-i face rau.
63. Am mintit mpotriva cuiva cu scopul de a-i face rau (marturie mincinoasa mpotriva
aproapelui).
64. Am mniat sau am scrbit pe cineva cu vorbe sau fapte urte. L-am facut sa ma urasca.
65. Port ura pe cineva. Tin minte raul. As vrea sa ma razbun. M-am bucurat de raul altuia.
66. Doresc raul cuiva. Doresc altora boala, necazuri, moarte, etc.
67. n timpul rugaciunii m-am gndit la altceva.
68. Am vorbit n timpul slujbei. M-am foit, m-am miscat de colo-colo prin biserica.
69. Nu mi-a fost gndul la slujba. M-am uitat ce fac altii, cu ce sunt mbracati.
70. Am mncat, am baut ceva pe ascuns.
71. M-am lacomit la mncare. Am mncat cu nesat.
72. M-am ametit la cap cu bauturi alcoolice. M-am mbatat. Am si varsat dupa aceea.
73. Am vrut sa fiu deasupra tuturor cu ceva anume daca nu cu totul.
74. Am facut din saracia sau din bogatia mea un motiv de lauda.
75. M-am mndrit, m-am falit, m-am trufit, m-am dat mare, m-am ngmfat, m-am nfumurat.
M-am mndrit cu copiii mei.
76. M-am laudat. Am o parere buna despre mine. Ma cred a fi cineva n comparatie cu altii. Nu
mai e nimeni ca mine.
77. mi place sa ma laude altii. Cnd fac o fapta buna, astept laude de la altii si nu plata de la
Dumnezeu.
78. Am ncredere mare n mine, n loc sa am n Dumnezeu.
79. M-am crezut mai bun(a), mai credincios(oasa) ca altii, socotindu-i pe ei mai rai, prosti,
necredinciosi, etc.
80. Am rs de pacatele si defectele altora. Si de faptele lor bune am rs.
81. Am laudat pacatele altora.
82. M-am lenevit a face rugaciune n fiecare dimineata, seara, la fiecare masa.
83. Am mncat de dulce n vreo zi de miercuri sau vineri.
84. N-am tinut cele 4 posturi de peste an.
85. Am tinut post negru smbata si duminica.
86. Am zis: mai pacat este sa poftesti mncarea de dulce, dect sa o mannci.
87. Am postit cnd Biserica dezlega, exemplu miercuri si vineri cnd era harti sau smbata si
duminica cnd se mnca peste, socotind ca nu sunt bune aceste rnduieli.
88. N-am pastrat curatie cu sotul (sotia): miercuri, vineri, smbata, duminica, luni; n cele 4
posturi de peste an; n timpul sarcinii si al ciclului lunar; 40 de zile dupa nastere.
89. N-am pastrat curatie cu sotul (sotia) cu acordul lui (ei), ci fara, nct putea sa cada n
pacatul preacurviei.
90. Am luat pastile anticonceptionale, am folosit spermicide, ca sa nu fac copii.
91. Am facut pacatul onaniei ca sa nu fac copii, adica: am folosit prezervativ sau am varsat
samnta afara ca barbat, iar ca femeie am folosit diafragma.
92. Am facut avort. Ca barbat, am dat voie sotiei sa faca avort.
93. Am folosit sterilet ca sa nu fac copii (steriletul provoaca avort).
94. M-am mpreunat cu sotul (sotia) de mai multe ori n 24 de ore.

13

95. M-am mpreunat cu sotul (sotia) n diferite pozitii,ca animalele.


96. M-am mpreunat cu sotul (sotia) n vazul sau auzul copiilor mei, creznd ca sunt mici si nu
stiu.
97. Am curvit. Am preacurvit.
98. Am gnduri de desfrnare cu persoane de sex opus sau de acelasi sex. Cnd mi
vin aceste gnduri, nu le departez, ci ma ndulcesc cu ele, desi n-as vrea sa fac
pacatul.
99. Am preacurvit cu ruda, fin, nas, var, frate, fiu, fiica, nepot.
100. Am gndit sa preacurvesc sau chiar am preacurvit cu preot, preoteasa, calugar,
calugarita.
101. Am pipait alt trup pentru a simti si provoca placeri de desfru.
102. Am trait necununat(a), adica n concubinaj.
103. M-am casatorit cu alta femeie, nefiind divortat de prima.
104. M-am culcat cu femeia mea dupa ce am divortat de ea.
105. M-am casatorit cu rudenie de snge, de cuscrie (nu se poate dect de la gradul al 8-lea n
sus, altfel e pacatul amestecarii de snge).
106. Ca nas (nasa), m-am casatorit cu fina (finul) sau am dat voie copiilor mei sa se
casatoreasca cu copiii finilor mei.
107. Mi s-au facut mai mult de trei cununii n biserica( cununia a 4-a este pacat).
108. Am facut pacatul malahiei singur(a) (adica atunci cnd o persoana si provoaca placere
singura, masturbare). Acest pacat se numeste curvia cu diavolul.
109. Am facut pacatul malahiei cu alta persoana, unul la altul. Eu cu altul, altul cu mine, cu
femeie, barbat cu barbat, femeie cu femeie, cu copii.
110. Am facut pacatul sodomiei (barbat cu barbat, femeie cu femeie).
111. Am facut pacatul gomoriei (prostii cu gura, sex oral).
112. Am preacurvit cu animale, pasari (zoofilie), cu copii (pedofilie)
113. Am privit filme, poze cu prostii. Am n casa poze, statui cu prostii.
114. Am vorbit prostii.
115. Am privit cu placere cum se mpreunau animalele.
116. Am fost invidios (invidioasa). Mi-a parut rau de binele altuia. mi pare rau ca altul are si eu
nu. Invidia este aceeasi cu zavistia si pizma.
117. M-am lacomit la munca. Am muncit peste puteri, nct poate chiar m-am si mbolnavit.
118. Am mintit. Am obiceiul sa mint mereu.
119. mi place sa nfloresc " lucrurile si povestile.
120. Am dracuit. Am dat naibii. Si pe mine nsumi m-am dat dracului. Am zis: sa fiu al naibii " ,
sa ma ia " .
121. Am muncit n duminici si sarbatori.
122. Am lipsit de la biserica n duminici si sarbatori. n timpul slujbei nu m-am rugat, ci am
dormit ori m-am ocupat cu lucruri desarte, am fost la trg etc.
123. Daca am fost la biserica, n-am dat pomelnic si n-am aprins lumnari.
124. Am stat n fata la toti n biserica. I-am dat la o parte pe altii, zicndu-le ca stau pe locul
meu.
125. Am adus daruri, jertfe si donatii la biserica din ce era mai rau.
126. Am ucis animal, pasare. Le-am chinuit, batjocorit, le-am mpovarat peste puteri, le-am
lasat sa moara desi puteam sa le salvez.
127. Am mncat eu sau am pus altora n mncare spurcaciune (animal netaiat, carne de om,
jertfe satanicesti, necuratie etc.)
128. Am sfatuit si nvatat pe altii sa faca pacate.
129. Am fost la petreceri destrabalate. n posturi, miercurea, vinerea, n duminici si sarbatori.
130. Cred n superstitii: caldare goala, sa nu ma ntorc ca-mi merge rau, daca ntlnesc preot
mi merge rau etc.
131. N-am multumit lui Dumnezeu pentru binefaceri.
132. Am facut glume, bancuri cu si despre cele sfinte.
133. M-am machiat, rujat, vopsit la par, am dat unghiile cu oja etc. Am purtat cercei, margele,

14

inele, coliere, bratari, pantofi cu toc. Mi-am facut parul.


134. Ca femeie, am purtat pantaloni sau fusta scurta, n-am purtat capul acoperit, am mers sau
am vorbit, ca sa atrag barbatii.
135. Am scuipat sau am vomitat n ziua n care m-am mpartasit.
136. M-am mniat si nu mi-a trecut ndata, ci am tinut mnie.
137. Am ambitie, ncapatnare, obraznicie, nerusinare, iubire de sine.
138. Am fagaduit ceva si n-am mplinit. N-am tinut nvoiala, promisiunea.
139. N-am tamiat si stropit casa cu agheasma cel putin o data pe luna.
140. N-am iertat pe cei ce mi-au cerut iertare.
141. Nu mi-am cerut iertare pentru a departa orice vrajba, chiar daca n-am fost vinovat(a).
142. N-am aprins candela la rugaciune, n duminici si sarbatori.
143. N-am facut semnul crucii cum trebuie, drept.
144. N-am facut cruce cnd am trecut pe lnga biserica.
145. Am mers la mai multi preoti si am zis la unul unele pacate, la altul altele.
146. Din pricina rusinii sau a altor motive, am ascuns cu buna stiinta la Spovedanie unele
pacate. M-am si mpartasit dupa aceea.
147. M-am mpartasit la un preot, fiind legat de altul.
148. Ca femeie, m-am atins de lucruri sfinte din biserica, atunci cnd am avut ciclu.
149. Am venit trziu la biserica. Am plecat nainte de sfrsitul slujbei fa ra motive ntemeiate.
Am facut din acestea o regula.
150. N-am crescut copiii si finii n frica de Dumnezeu. Nu i-am nvatat poruncile lui Dumnezeu.
I-am nvatat la rau, contribuind la uciderea lor sufleteasca.
151. Nu mi-am pedepsit copiii cnd i-am vazut ca persista n greseli.
152. Nu am ascultat de parinti atunci cnd m-au nvatat de bine.
153. Nu mi-am iubit la fel toti copiii. Am fost partinitor (partinitoare) cu unul sau mai multi din
copiii mei.
154. Am amnat Spovedania. Am zis sa pacatuiesc, ca mai e timp sa fac pocainta si sa ma
spovedesc.
155. N-am facut canonul pe care l-am primit dupa Spovedanie.
156. M-am mpartasit dupa ce am avut necuratie n vis.
157. Ca femeie, m-am mpartasit cnd aveam ciclu.
158. Ca femeie, n-am facut molitfele la o zi, 8 zile si 40 de zile dupa nastere. Am intrat n
biserica nainte de a trece 40 zile. Am citit molitfa nainte de a trece cele 40 de zile.
159. Am pierdut sarcina fara voia mea. Daca mi s-a ntmplat asa, n-am venit la preot sa-mi
citeasca rugaciunea speciala.
160. Am nabusit copilul lnga mine, botezat sau nebotezat.
161. Din neglijenta mea, mi-au murit copiii.
162. Am lasat sa-mi moara copilul nebotezat.
163. Am abandonat copiii vii pe drumuri, n orfelinate.
164. Am mustrat prea aspru. Am cicalit. Am stat cu gura si am fost prea bagacios (bagacioasa)
pe altcineva.
165. Am lasat nefacuta sfestanie n casa mai mult de un an de zile.
166. Am facut jocuri si rsete la priveghiurile de morti.
167. Nu mi-am facut datoria fata de rudele moarte. Nu le-am facut tot ce trebuia.
168. N-am ngrijit mormintele. M-am zgrcit sa platesc sarindare, slujbe pentru sufletele celor
adormiti.
169. Am jelit mortii. Am pus bani pe crucea lor de pe piept sau n mna. Am dat lucruri peste
groapa lor. Am spart ceva cnd a fost scos mortul din casa.
170. Am n casa, am citit carti sectare. Am fost la adunari de sectanti, i-am primit n casa.
171. Am ucis oameni, cu voie sau fara voie. Poate din si din cauza mea, a murit cineva.
172. M-am casatorit cu evreu, turc, catolic, sectant etc.
173. Am dat anafora pe jos.
174. Cred n vise. Ceea ce fac a doua zi este n functie de cele ce visez.
175. Am cntat si am ascultat cntece lumesti si sectare.

15

176. Am jucat si am mers la discoteci si alte petreceri anormale.


177. Am facut nunti si petreceri cu mncare de dulce si cu muzica n post.
178. Am smintit si l-am facut sa pacatuiasca pe aproapele meu cnd a auzit ce zic si a vazut ce
fac (astfel sunt raspunzator n fata lui Dumnezeu pentru pacatul aproapelui meu).
179. M-am mascat.
180. N-am platit contributia la Sfnta Biserica.
181. Am ascultat discutiile altora, desi nu-mi folosea si i deranjam.
182. Am intrat n Sfntul Altar.
183. Am mostenire si n-am ngrijit pe cei care mi-au dat-o.
184. Nu mi-am cautat sanatatea dupa datorie.
185. Am luat anafora si agheasma, desi mncasem sau bausem apa dupa miezul noptii.
186. Am rvna nesocotita, habotnicie( post mult nct poate m-am si mbolnavit, milostenie fara
socoteala nct sufera cei din casa etc.).
187. Nu m-am rugat totdeauna cu fata catre rasarit.
188. Am dat importanta mai mare celor trupesti dect celor sufletesti.
189. n loc de a ma mpaca cu aproapele, l-am tras la judecata.
190. Nu mi-am iubit sotul (sotia) ca pe mine nsumi. Din pricina mea a facut pacate.
191. Am facut diferite pariuri diavolesti, prin care multi si-au pierdut sanatatea si viata.
192. N-am sfatuit pe cel care avea nevoie de sfat. N-am nvatat pe cel nepriceput.
193. Am dat de pomana mncare de dulce n zile de post.

Add this to your website

Ultima actualizare n Smbt, 02 Aprilie 2011 12:42

Dezgolete-i rana n faa doctorului i nu te ruina" (ruinea de dinaintea


spovedaniei)
,,Dezgolete-i, dezgolete-i rana n faa doftorului i nu te ruina.
A mea e buba, printe, a mea e rana. Din nepsarea mea s-a pricinuit, i nu din a
altuia.
Nimeni altul nu e pricinuitorul ei: nici om, nici duh, nici trup, nici altceva, ci negrija
mea!
Sfntul Ioan Scrarul
De multe ori ne apropiem de sfnta Tain a Spovedaniei cu sentimentul c de parc am vrea s
ne curim sufletul, c am vrea s nu mai rmie nimic tinuit n el, dar iat c un anume
pcat nu ne permite acest lucru. Nu-l putem mrturisi dei nelegem c nu poate fi ascuns
nimic, de ne dorim vindecare adevrat.
Dar exist acea ruine care ar fi de mare folos dac ar aprea naintea nfptuirii pcatului, i
care nu e bun de nimic nainte de mrturisire. Ruinea este un sentiment pe care l
mnuiete diavolul spre folosul su. Cnd suntem n situaia de a pctui o micoreaz
(pe ruine), iar cnd trebuie s ne spovedim o mrete. n continuare vrem s v propunem
ndrumarea Ieromonahului Savatie Bastovoi pentru a depi acest sentiment i a nu-l lsa s
v mpiedice s v curii sufletul cu adevrat. Aa s v ajute Dumnezeu.
Rusinea de dinaintea spovedaniei
Raspunsul la aceasta intrebare il vei gasi in orice indreptar de spovedanie, cred insa ca nu pe
cel tamaduitor. Sunt sigur a tocmai pentru asta cauti un raspuns, un alt raspuns decat cel pe
care nu ma indoiesc ca il stii deja, dar care, in starea in care esti, nu-ti este de nici un folos.

16

De aceea, nici eu nu te voi apostrofa clasic: "E de la dracu' rusinea, trebuie sa o depasesti si sati marturisesti pacatul!"
Vladica Antonie, episcopul Surojului, isi amintea cu duiosie o intamplare din adolescenta sa,
care i-a schimbat viata. Marturisesc ca aceasta intamplare a avut acelasi efect si asupra vietii
mele. Odata, dupa terminarea slujbei, tanarul s-a apropiat la miruit de preotul care il smintise
prin faptul ca-i parea beat. Totusi, dintr-o politete fatarnica, a incercat sa-i sarute mana, pe
care preotul si-a tras-o rusinat, scuzandu-se pentru starea in care este. Dupa ce lumea s-a
imprastiat, tanarul, atins de gestul parintelui, s-a apropiat de el sa-si ceara iertare. Parintele
era atat de mahnit, incat aproape ca plangea. Si i-a marturisit tanarului ca ii pare rau ca e asa,
dar nu mai poate, pentru ca tocmai i-au murit intr-un accident sotia si copilul. Atunci, viitorul
mitropolit al Surojului a avut urmatoarea revelatie simpla, dar fundamentala. El a inteles ca
una este a citi in Biblie despre rabdarea lui Iov si a-l da ca exemplu altora, cand ii vezi necajiti,
si alta este sa ti se intample chiar tie un necaz atat de mare.
Viata crestina autentica incepe cu incelegerea acestui lucru simplu. Sa intelegem ca nu
intotdeauna putem indeplini sfaturile atat de bune, de altfel, ale Sfintilor Parinti si chiar
ale Mantuitorului. Nu intotdeauna avem puterea necesara, curajul si, pur si simplu, vointa.
Dar, cu toate acestea, sa nu uitam ca chiar si atunci, fie ca suntem ispititi si chiar stapaniti de
draci, fie de pornirile normale ale firii, noi, totusi, ramanem crestini. Niste crestini loviti, dar
crestini. Sa intelegem ca viata crestinului nu este alcatuita doar din victorii, doar din
reusite, ci, poate, mai ales, din infrangeri, dar din niste infrangeri suportate cu barbatie.
Pentru noi, crestinii, o infrangere suportata cu barbatie e mai mare decat o victorie
dobandita miseleste, adica cu ingamfare. Foarte usor o astfel de victorie te poate arunca in
afara terenului de lupta. Adica, in cazul nostru, cineva care isi marturiseste pacatele cu prea
multa usurinta isi poate pune intrebarea de ce i se intampla asta? Nu cumva tocmai pentru
faptul ca nu ii par chiar atat de grave? Nu cumva, tocmai pentru faptul ca si-a pierdut duhul
adevaratei pocainte?
Da, pacatul tau poate fi si avort, si incest, si homosexualitate, si necrofilie, si crima. Dar sa stii
ca sunt oameni care marturisesc aceste pacate aproape cu seninatate, iar undeva, in vreo
manastire uitata, exista poate un frate care se tanguie grozav pentru faptul ca a mancat un
mar din copacul din care nu avea binecuvantare sa manance. Avem in Pateric cazul unui frate
care era chinuit ingrozitor de faptul ca, facand ascultare la trapeza (bucatarie), manca din oala
cu unt.
Asa ca, dupa parerea mea, rusinea pe care o simtim, atunci cand vine vremea sa marturisim
un pacat, poate ca nu depinde atat de gravitatea pacatului savarsit, cat de intensitatea
pocaintei noastre. Pentru a nu permite incunucarea unei pocainte atat de barbatesti si atat de
placute lui Dumnezeu, diavolul se ridica impotriva noastra si ne ingreuiaza si mai mult
framantarea, sporindu-ne nu doar rusinea, ci, odata cu ea, si deznadejdea.
Deznadejdea insa este lasarea mainilor in jos, este recunoasterea infrangerii. Noi nu trebuie sa
facem asta. Nu vezi ca pana si in filmele de duzina, sa zicem Rocki, eroul ne trezeste simpatia
nu atat pentru faptul ca a invins in ring, ca multi sunt invingatori, cat pentru ca a invins in
conditii vitrege, cand nimeni nu-i mai dadea nici o sansa. Toti il credeau invins, adversarul isi
ridicase de acum victorios mainile si se falea inaintea publicului exaltat. Dar Rocki, desi era de
acum jos si plin de sange, cand o vede pe fata aceea care il iubea, si care il indemna la lupta
cu atata nadejde, gaseste puteri si se scoala ca un biruitor si-si bate adversarul.
Pentru noi, crestinii, fata aceasta de la sfarsitul filmului, care ne da curaj, este Hristos. El
apare intotdeauna in ultima clipa, descoperindu-ne dragostea Sa pentru noi, tainuita pana

17

atunci. Sa nu abandonezi niciodata lupta, pana cand nu-L vei vedea pe Hristos venind,
altminteri te vei declara invins inainte de sfarsitul luptei.
Dar ce inseamna sa te declari invins? Oare faptul ca nu poti marturisi un anume pacat
preotului? Nu. Inca nu. Aceasta este doar o lovitura, o lovitura pe care e si firesc ca orice lupta
sa o presupuna. Dar inca nu este infrangere, inca este incaierare. Infrangerea este atunci cand
noi incepem sa fugim nu doar de preot, ci chiar si de Hristos, cand ajungi sa crezi ca nu
doar preotul nu te mai poate intelege, ci pana si Hristos, pana si El nu te mai poate ierta.
Ziceam ca rusinea aceasta poate fi nu atat din cauza gravitatii pacatului, cat poate din cauza
intensitatii pocaintei. Si-ar fi prea trist sa ratam sansa unei incununari pe masura zbuciumului
nostru. Cununa insa sta pe un loc mai inalt decat noi si inchipuieti ca nu avem nimic pe care sa
calcam pentru a o ajunge: nici scaun, nici vreo piatra sau buturuga. Tot ce avem la indemana
nu e decat pacatul nostru, pe care trebuie sa calcam, ca pe o scara, ca pe un loc inalt si sa
ajungem pana la cununa.
Asadar, daca nu o poti spune preotului la care te spovedesti de obicei, du-te si o spune unui
preot necunoscut, du-te intr-un oras strain, intr-o tara straina, unde nu te mai stie nimeni, si
spune-o primului preot care iti iese in cale, numai spune-o. Daca ti-ai pierdut increderea in
preoti, ca poti cadea si in aceasta ispita, spune-o unui om in care ai incredere. Daca nu ai nici
macar un astfel de om, spune-o direct lui Dumnezeu, spune-I-o neincetat. De fapt, sunt convins
ca amintirea pacatului te obsedeaza oricum, dar tu spune-o deschis, cu nadejde, nu fugind de
Dumnezeu.
Ia cazul lui Petru si Iuda. Si Iuda s-a aprins de pocainta, a fugit si a aruncat banii dobanditi pe
sange. Iuda, spre deosebire de Petru, a recunoscut sangele lui Hristos ca fiind "nevinovat",
adica, practic, a infruntat hotararea iudeilor, a infruntat tot Templul care L-a condamnat pe
Hristos la moarte. Petru nu a avut putere sa faca aceasta, nici macar in fata unei simple femei
care i-a zis ca l-a vazut printre ucenici. Petru s-a lepadat cu juramant de Hristos, in timp ce
Iuda L-a marturisit fara frica "nevinovat" si nu doar in fata unei simple femei, care nu i-ar fi
putut face nimic, ci in fata legiuitorilor iudei, care il puteau da la moarte. Si cu toate acestea,
pocainta cea mare a lui Iuda nu i-a folosit la nimic, pentru ca Iuda, desi se caia, fugea de
Dumnezeu, nu avea indrazneala sa I se marturiseasca. Iuda, care a avut curaj sa
marturiseasca inaintea oamenilor, nu a avut curaj sa marturiseasca lui Dumnezeu, iar Petru,
desi s-a speriat si s-a rusinat de oameni, totusi, atunci cand a fost vremea, s-a marturisit lui
Dumnezeu.
Care a fost marturisirea lui Petru? A zis el oare: "Doamne am gresit ca Te-am tradat, iarta-ma!"?
Nu. Petru a marturisit altfel, socant pentru noi. Petru a zis: "Doamne, Tu stii toate, Tu stii ca Te
iubesc". Asa sa repeti si tu, chiar daca nici tu nu o crezi. Sa o spui, tocmai pentru ca e o
minciuna, dar e o minciuna care ai vrea sa fie adevarata. Poate chiar e un adevar, un adevar la
care putini dintre noi putem ajunge, dar il ravnim. Sa plangi si sa repeti minciuna aceasta lui
Dumnezeu, sa I-o spui in fata: "Doamne, Tu stii toate, Tu stii ca Te iubesc!"
Dumnezeu stie pacatul nostru, Il stia chiar mai inainte de a ne fi adus pe lume. Si totusi, El nu
a impiedicat nasterea noastra. Oare nu arata asta increderea lui Dumnezeu fata de noi, oare nu
arata marea nadejde pe care si-a pus-o El in noi? De ce sa dezamagim pe un om atat de
minunat Care este Dumnezeu?
Acelasi vladica Antonie, intr-o predica la Nasterea Domnului, care stiu bine ca n-a fost tradusa
in romaneste, propune o discutie, nu atat despre credinta omului in Dumnezeu, care este o
tema arhidiscutata, cat despre credinta lui Dumnezeu in om. Vladica aminteste de o
povestioara, se pare, de nu prea mare valoare literara, in schimb de mare adancime
duhovniceasca. Autorul isi inchipuie sfatul Sfintei Treimi la facerea omului. Dumnezeu Tatal ar

18

fi spus: "Sa facem om dupa chipul si asemanarea noastra". "Da, dar omul acesta va cadea zise Duhul -, si Tu, Fiule, va trebuie sa mori pentru El". "Sa-l facem, dar, sau sa nu-L
facem?" - a intrebat Tatal. "Sa-L facem" - a zis Fiul.
Iata nadejdea pe care si-a pus-o Dumnezeu in om! Acestui Dumnezeu ne marturisim noi, de
acesta ne rusinam, pe acesta Il iubim.
Daca inca nu-ti poti marturisi pacatul tau preotului, nu deznadajdui, spune-l lui Dumnezeu. Si
adauga la acel pacat si toate motivele pentru care nu-l poti marturisi. Sa-i spui lui Dumnezeu
toate asa cum sunt, cu simplitate. Sa nu te desparti de Dumnezeu. Poti sa-I spui ca nu e drept
cu tine, ca este chiar El vinovat pentru pacatul Tau, poti sa clevetesti macar tot pamantul
inaintea Lui, toti preotii si episcopii, dar sa spui totul cu fata catre El si sa nu te linistesti pana
cand nu obtii un raspuns de la El. Poate ca, la un moment dat, iti vei da seama ca ceea ce-i
spui este o minciuna, poate ca nu. Sa stii insa ca El te va intelege, orice i-ai spune. Si sa te
linisteti.
Lui ai voie sa-i spui toate, tocmai pentru a nu ajunge sa te reversi inaintea oamenilor. Dar sa te
pazesti a cleveti pe preoti sau pe oricare alt om in fata oamenilor, pana ce te vei linisti
desavarsit. Numai lui Dumnezeu sa-i parasti pe toti, ca El te va intelege, El stie toate. Si-n
toata vremea, oricat de deznadajduit sau revoltat vei fi, sa nu uiti ca totul nu este decat o
ispita, o ispita vremelnica, pe care trebuie sa o infrangi.
Va veni si timpul cand o vei putea spune preotului, adica tot lui Dumnezeu, dar cu martor. Nu-ti
va parea atat de greu, om este si el, chinuit de ganduri ca si tine, pentru ca, asa cum spune
Apostolul Pavel, oare nu "tot trupul geme si suspina cu suspine negraite, asteptand infierea"?
Gandeste-te ca acesta nu e decat un pacat neinsemnat, un pacat oarecare. Ca viata s-ar putea
sa te arunce, de acum inainte, in niste pacate atat de mari, incat ceea pentru ce te framanti
acum sa-ti para fleacuri. Si, daca pe acesta nu-l poti marturisi, cu acelea ce vei face?
"Indrazneste, Eu am biruit lumea".

Ce voi spune la Mrturisire?


Aflndu-ne n postul Sfinilor Apostoli Petru i Pavel, ndjduim c mul i cre tini s-au
pregtit sufletete i trupete pentru aceast mare Tain. ns, oricum ar fi, acest mic
ndrumar va ajuta fiecrui n nevoina i nzuina sa. Cu Doamne ajut!
Cnd mergi la duhovnic trebuie s-i spui pcatele, iar nu virtuile. ns pcatele tale i nu ale
altora. S nu mergi la duhovnic i s ncepi a-i spune ce a fcut unul i altul. Nu, ci ceea ce ai
fcut tu. Iar pentru a face o mrturisire bun, trebuie s ai n vedere urmtoarele:
a) Mai nainte de a merge la duhovnic, trebuie s te pregteti. Iar atunci cnd spun c trebuie
s te pregteti, am n vedere faptul c mai nainte de toate trebuie s te rogi.
b) Dup aceea, caut s-i aminteti toate pcatele tale pe care va trebui s le mrturiseti ca
s nu te strduieti s i le aminteti n clipa aceea i astfel s devii obositor pentru duhovnic.
c) Cnd te vei afla naintea duhovnicului tu, las-i inima s mrturiseasc pcatele tale cu
sinceritate i fr ndreptire de sine.
d) S mrturiseti numai pcatele tale, iar nu pe cele strine. S spui toate pcatele tale, nu
pe unele s le spui, iar pe altele s le tinuieti. S tii c pcatul nedescoperit rmne
neiertat, iar pe deasupra, l mniem i pe Dumnezeu. Dac ai de gnd s mergi la duhovnic i
s ascunzi pcatele, mai bine s nu mergi deloc. Sfntul Cosma Etolianul spune: Dac ai o sut
de pcate i spui la duhovnic numai nouzeci i nou, tinuind unul, atunci toate pcatele tale
rmn neiertate.
e) S nu te ruinezi, nici s te temi, deoarece unii din pricina ruinii i a fricii i spun pcatele
cele mici i nensemnate, iar pe cele mari i de moarte le ascund.
f) S mrturiseti pcatele tale aa cum au fost svrite, deoarece muli cretini, n strduina
lor de a se ndrepti, le nfiseaz n mod diferit fa de felul n care au fost svrite.

19

g) De asemenea, la duhovnic s spui pcatele tale, iar nu s-i povesteti diferite ntmplri din
viaa ta. Acestea s i le povesteti alt dat, cnd duhovnicul va avea timp i nu va atepta pe
alii pentru Mrturisire.
h) Atunci cnd te mrturiseti la duhovnic s spui nu numai ce ai fcut, ci i ce ai spus, ce
gnduri rele ai avut, ce ai poftit i, n general, tot ceea ce este pctos. S spunem nu virtuile
i lucrurile bune pe care le-am fcut, ci pcatele noastre.
i) Ia aminte, ca nu cumva s te asemeni cu acei cretini care merg la duhovnic i spun nu
pcate concrete de exemplu: am furat, m-am mniat, am hulit, am desfrnat i altele, ci:
"Eu, printe, sunt cel mai mare pctos". i nu spun ce au fcut de au devenit att de pctoi.
Sau iari: "Eu, printe, am fcut toate pcatele". ns nu mrturisesc nici unul. Iar alii, atunci
cnd duhovnicul le spune s mrturiseasc ceea ce le ngreuiaz contiina, ei rspund: "Nu am
nimic pe contiin" sau "ntrebai-m Sfinia Voastr, Printe!"

Tu, fratele meu, atunci cnd mergi la duhovnic, nu atepta s te ntrebe el dac ai fcut cutare
sau cutare pcat, ci spune tu mai nti pcatele tale cu zdrobire de inim. Descrie tu singur
duhovnicului starea ta sufleteasc, exact aa cum faci pentru trupul tu atunci cnd mergi la
medic, n sfrit, niciodat s nu mergi la duhovnic numai ca s i citeasc rugciunea de
iertare. Fr Mrturisire, rugciunea de iertare nu poate fi citit. Toate acestea s le ai n
vedere, atunci cnd vrei s faci o Mrturisire bun.
i acum s vedem consecinele unei Mrturisiri bune.
PRIMEJDIA AMNRII
Amnarea mrturisirii este o primejdie de moarte. Un proverb zice: "Drumul de mine ne
conduce n ara lui niciodat". Cu amnarea necontenit te osndeti pe tine nsui i n
aceast via, dar mult mai mult n cealalt, n viaa venic. Mai bine ar fi dac am spune:
"Mine voi pctui, astzi m voi poci".
tiu ce mi vei spune: c ai de gnd s mergi s te mrturiseti, ns nu acum, ci atunci cnd
vei mai mbtrni puin. Atunci cnd vor trece puin anii tinereilor tale, cnd se vor sfri
treburile care te preocup n acest moment i care te in cu sila n viaa cea plin de ticloii a
pcatului, nc mi vei mai spune c ai de gnd s te ndrepi i s devii un bun cretin, c vei
purta grij de suflet ns nu acum, ci mai trziu, cnd vei iei cu bine la pensie, atunci cnd
vor ncepe btrneile. Aadar, te vei mrturisi cnd vor lua sfrit treburile tale, cnd vei
mbtrni, cnd va sosi timpul potrivit etc.
Ah, ticloase suflete, ct de bine i-a ntins diavolul cursa amnrii i ct de uor te-a prins!
Acum am aflat de ce nu mergi s te mrturiseti i de ce amni aceasta pentru ziua de mine,
pentru mai trziu, pentru viitor. ns a vrea s te ntreb: Ia spune-mi, tot astfel amni i
treburile cu care te ocupi, precum i obligaiile tale familiale? Cu siguran c nu. Aadar,
pentru lucrurile cele pmnteti i trectoare nu ngdui nici o amnare, ns pentru mntuirea
sufletului tu i pentru lucrurile cele venice i netrectoare amni necontenit. Ai spus c vei
purta grij i de suflet, dar mai trziu, atunci cnd vei mbtrni. Bine, dar eti ncredinat c
vei apuca s mbtrneti? Ai fcut nvoial cu moartea? Nu vezi c mor mai muli tineri dect
cei btrni? Nu vezi cine sunt cei care mor n accidentele de circulaie? Nu vezi cine sunt ucii
n rzboaie? Aadar, s nu te batjocoreasc diavolul cu astfel de sfat pierztor c, adic, vei
purta grij de suflet atunci cnd vei mbtrni. Diavolul va avea i atunci cursa pregtit. S
presupunem c vei mbtrni i tu ca i ceilali. Dar atunci vei putea, oare, s pori grij de
sufletul tu? Crezi c vrsta btrneii este potrivit pentru pocin? Atunci de ce atia
btrni i attea btrne triesc departe de Dumnezeu? De ce arat i acetia atta nepsare
pentru mntuirea sufletelor lor? Dar s tii, fratele meu, c Dumnezeu nu se las batjocorit.
Afl c atunci cnd vei mbtrni, dac vei mai apuca s mbtrneti nu vei lsa tu pcatul,
ci pcatul te va lsa pe tine, dup ce i va fi fcut lucrarea sa distrugtoare n sufletul tu. S
nu crezi c este lucru uor ca s treci dintr-odat de la o via trit atia ani n pcat la o
via de sfinenie. Pcatul pe care l-ai slujit atia ani s-a nrdcinat adnc n sufletul tu i

20

nu va lsa nici voina, nici inima, nici trupul i nici mintea s rvneasc cele cereti. Nu te va
lsa s te pocieti i s-i plngi pcatele. mpreun cu trupul i va mbtrni i sufletul n
pcat.

Dup toate acestea mai continui s gndeti n acest chip? Vei continua s amni? Nu-L vezi pe
Hristos, Care te cheam s mergi lng El? Venii la Mine toi cei ostenii i mpovrai i Eu v
voi odihni pe voi. Nu auzi ct de tare bate la ua sufletului tu i ateapt s-I deschizi? Iat,
stau la u i bat. Dac va auzi cineva glasul Meu i va deschide ua, voi intra i voi cina cu el i
el cu Mine. Nu auzi cuvintele de Dumnezeu insuflate ale Apostolului Pavel? Noaptea a trecut,
ziua s-a apropiat. S lepdm, aadar, lucrurile ntunericului i s ne ntrarmm cu armele
luminii. Nu mai amna mntuirea sufletului tu. Nu mine, deoarece ziua de mine nu este a
ta; nu mine, ci astzi. Astzi de vei auzi glasul Lui, s nu v nvrtoai inimile voastre.
Acum, iar nu mai trziu. Acum ct eti tnr s trieti o via cretineasc i duhovniceasc,
ca s poi i la btrnee s duci o astfel de via. Acum este timpul potrivit i nu mai trziu.
Iat vreme bine-primit, iat acum ziua mntuirii. Dup toate acestea, fratele meu, s te
adresezi sufletului tu nepstor i mpreun cu imnograful Bisericii noastre s spui: Suflete al
meu, suflete al meu, scoal! Pentru ce dormi? Sfritul se apropie i ai s te tulburi. Deteaptte, dar, ca s se milostiveasc spre tine Hristos Dumnezeu, Cel ce este pretutindeni i toate le
plinete.
Ieromonahul Cosma
Traducere Ieroschim. tefan Nuescu
text adaptat de ortodoxia.md

Trebuie sa iertm la nesfrit, din toat inima!


De obicei, oamenii nu se ntorc la Dumnezeu dect atunci cnd dau de primejdii, adic atunci
cnd i ajunge dreptatea dumnezeiasc din urm i trebuie s dea seama de ce au fcut. Nu e
ru s te ntorci la Dumnezeu nici chiar atunci, n ceasul al unsprezecelea; ns ar fi cu mult
mai bine s vii, de bun voie, la rosturile tale venice, i nu tras de mnec sau plit cu prjina
din urm.
Dac am fi noi mai simii, am vedea c Dumnezeu, Preamilostivul, ne mbie cu iubire, nc din
dimineaa vieii, la Taina Sfnt a pocinei, ca s nu ajungem ctre seara vieii aa de
mbltii de rele. Taina pocinei este judecata milostiv, ce o face Dumnezeu cu noi pctoii,
cnd
mergem
noi,
de
bun
voie,
i
ne
mrturisim
greelile.
Mare este Taina Pocinei, nu numai c te face din ru, bun, din vrjma al lui Dumnezeu,
prieten al Lui, ci i pentru c un lucru aa de mare e acoperit cu chip smerit. Mila cea fr de
margini a Tatlui, ca s scape pe fiii Si de judecata cea aspr, a dreptii dup fapte, le
trimite, cobornd din ceruri, pe Fiul Su cel Unul Nscut, s le fac o judecat milostiv i fr
nici o nfricoare, i iari s-i mpace mpace cu Sine. n Taina Spovedaniei rogi pe Dumnezeu,
cruia I te mrturiseti, de fa fiind i sluga Sa, tlmaci al voii Sale ctre tine i cheza al tu
ctre Dumnezeu, s-i ierte mulimea relelor ce le-ai fcut, nirndu-le pe toate, dup cum te
ajut contiina. i bun e Dumnezeu, cci te iart de toate datoriile tale, dar numai dac ieri
i tu din inim, greelile frailor ti. Dac tu nu ieri, nici Dumnezeu nu te iart. i trebuie s
iertm la nesfrit, pe toi, din toat inima."
www.crestinortodox.ro

Taina Spovedaniei sau despre cum s nimerim inta


21

Cu toii trim vremuri de confuzie i cutare. Amgii i dezamgii de lucrurile n care ne


puneam sperana mplinirii individuale, dar care au ajuns s ne guverneze viaa, privim spre
spiritualitate ca spre o vest de salvare. O salvare de lucruri, de materie, dar nu o salvare de
sinele propriu i de prea multa iubire de sine. O salvare pentru care suntem dispui s cheltuim
foarte mult, mai puin o simpl ntlnire cu preotul n Taina Sfintei Spovedanii.
Adeseori aud oameni care spun c vor s se dedice mai mult aspectului spiritual al vieii, s
investeasc mai mult n latura spiritual a persoanei lor, dar vor s fac acest lucru de unii
singuri. De altfel, ntreaga societate contemporan este parc invadat de tot felul de oferte
spirituale" care promit iluminri, descoperiri ale sinelui, integrri n infinit, toate avnd
scopul declarat de a reduce stresul i a-l ridica pe om la un nivel superior de autocontrol. Cu
toate c exist aceast varietate de produse spirituale" se observ, totui, tendina ge neral
ca fiecare dintre noi s-i creeze propriul sistem de spiritualitate" din elemente aparinnd
unor sisteme religioase diferite, dar care se potrivesc propriului gust i prin care avem impresia
c
ne
putem
mplini
sufletete.
Aa c sfatul meu, atunci cnd sunt ntrebat, despre cum s se porneasc la un asemenea
drum, de regsire i mbuntire duhovniceasc, este vizita la duhovnic i spovedania. n unele
cazuri reacia oamenilor cnd aud de spovedanie mi aduce aminte de reacia atenienilor, la
discursul Sfntului Pavel despre nviere: Te vom asculta despre aceasta i alt dat" (F. Ap. 17,
32). n alte cazuri oamenii nu par s neleag care este relaia dintre dorina lor de a se
dedica spiritualitii, de a-i schimba perspectiva asupra vieii, i mersul la spovedanie. Ce
legtur s existe ntre hotrrea mea individual de a m dedica prii spirituale i
mrturisirea pcatelor mele, despre care nici nu sunt sigur c vor fi iertate?

n general, se poate spune c Taina Spovedaniei nu este neleas corect pentru c noi nu prea
tim ce s mrturisim, care este rostul mrturisirii i dac avem ce mrturisi. ntr-o lume n
care nu mai tim ce este pcatul, pentru c totul este permis att timp ct nu ncalc
drepturile omului", nelesul tainei este limitat, de multe ori, la o fals dubl perspectiv.
Spovedania este considerat sau o ceremonie prin care pcatele noastre dispar, sau ajunge s
semene mult cu o vizit la psiholog, n care ne calmm, ne descrcm de ceea ce ne apas. Aa
c piatra de ncercare pentru o corect raportare la Taina Spovedaniei, la taina mpcrii
noastre cu Dumnezeu, este contientizarea elementului care ne desparte de Dumnezeu, a ceea
ce
ndeobte
denumim
pcat
sau
starea
de
pctoenie.
Dei imaginat de multe ori ca un depozit, de care vrem s scpm ct mai repede, pcatul ne
dezvluie o realitate mult mai dinamic n momentul n care i cutm nelesul. Latinii
numeau peccatum vina, ticloia sau fapta culpabil fcut de cineva, termenul ajungnd s
fie asociat n limba romn de cele mai multe ori cu abaterea de la norma religioas. Aceast
relaie care se dezvolt ntre fapta culpabil i vina ce-i urmeaz acesteia a fcut ca pcatul s
fie neles, pe bun dreptate, ca o greutate care apas pe sufletul omului. Cu ct adunm mai
multe greuti, cu att mai grei devenim la suflet. Astfel, sub influena unui mod materialist i
mecanicist de a vedea lucrurile, muli dintre cretini vor considera Taina Spovedaniei doar acea
modalitate, de multe ori apropiat de magie, care face ca pcatele s dispar. Privit din
aceast perspectiv, ntrebarea cu privire la certitudinea iertrii pcatelor n Taina Spovedaniei
i gsete, oarecum, o logic. Suntem oare noi siguri c acele pcate, acele greuti sunt
iertate
de
Dumnezeu,
sunt
ndeprtate
de
pe
sufletul
nostru?
n Sfnta Scriptur gsim, ns, i o alt raportare la pcat. Astfel, acesta este indicat de
cuvntul grecesc amartia sau amartema, derivai din verbul amartan, care sugereaz ideea de
greeal, rtcire, imposibilitate de a ajunge la destinaie (vezi Mc. 3, 2829, I In. 5, 17 etc.).
n literatura profan, cuvntul are mai ales acest ultim sens, de eec, de ratare a obiectivului,
Homer folosindu-l n Iliada chiar pentru a indica aciunea de a trage cu arcul i a nu nimeri
inta (vezi Iliada 5. 287). Acest sens l mbogete pe cel latin, artnd pcatul ca o stare, o
realitate n continu micare, ce nu dispare doar prin simpla repetare a unor formule, ci
necesit conlucrare a omului cu harul dumnezeiesc, efort constant i, mai ales, ndrumare.
Tocmai aceast nelegere total a pcatului ne poate conduce ctre o reevaluare a
importanei
Tainei
Spovedaniei
n
efortul
nostru
de
schimbare
a
vieii.

22

Aadar, recapitulnd ideea din primul paragraf al acestui articol i corobornd-o cu nelesul de
mai sus al pcatului, este de apreciat c omul i dorete s ating un scop, o int: s se
dedice mai mult aspectului spiritual al vieii sale. Aa c ia arcul, aranjeaz sgeata, se
ncordeaz... dar mna i tremur i nu nimerete inta propus. nseamn c a ajuns s
contientizeze situaia n care se afl, dar are nevoie i de sftuire, de ndrumare, de
antrenament. i asta pentru c pcatul izbutete tocmai acest lucru: s-l fac pe om s
deraieze de la rostul su, s mearg ntr-un sens opus i s lase scopul drumului su n spate.
Cu alte cuvinte, pcatul lucreaz n om o alterare de perspectiv, de orizont. Am impresia c
merg
pe
drumul
cel
bun,
dar
de
fapt
merg
n
direcia
opus.
Iar aici intervine rolul Spovedaniei i al printelui duhovnic n viaa noastr. Spovedania nu ne
mai apare ca un simplu ritual asemntor practicilor amanice ori edinelor psihologice, ci
este o tain a lui Dumnezeu. O tain n care, prin harul Duhului Sfnt, ni se descoper direcia
de urmat i primim i ajutorul de a ajunge n punctul dorit. Iar Cel care ne arat direcia este
nsui Hristos prin poruncile pe care ni le-a lsat. Pentru c ce altceva sunt poruncile, dac nu
borne care ne ndrum spre adevrata noastr destinaie, dac nu indicatoare care au rostul de
a ne menine privirea vigilent pentru a nu grei din nou drumul i a ne deprta de cas. n
acest sens, putem spune c nu noi suntem cei care pzim poruncile, ci poruncile sunt cele care
ne
pzesc
pe
noi
s
nu
pierdem
direcia.
Iar martor pe aceast cale ne este preotul, printele nostru duhovnicesc, ca unul care poate da
mrturie despre veridicitatea traseului duhovnicesc ce ne este aezat nainte, prin nsi viaa
sa, ca unul care a urmat acelai parcurs duhovnicesc i cunoate strmtorrile i ocoliurile
spirituale ale drumului spre Dumnezeu. n aceast privin, putem vorbi n Taina Spovedaniei
despre o dubl mrturisire. Pe de o parte, ucenicul vine s dea mrturie, s mrturiseasc
despre direcia greit pe care a apucat i despre dorina sa de a se rupe de nsoirile diavolului
care-l punea pe drumuri greite. Pe de alt parte, i duhovnicul mrturisete: n primul rnd, el
d mrturie despre buntatea i iubirea lui Dumnezeu, Care ne ofer harul Su pentru iertarea
pcatelor, a rnilor create de greita noastr poziionare. n al doilea rnd, duhovnicul d
mrturie despre mijloacele duhovniceti pe care ucenicul trebuie s le urmeze pentru a merge
pe
calea
cea
ngust
(Mt.
7,
14).
Privit din acest unghi, Taina Spovedaniei este cel mai bun mijloc pe care omul l poate folosi
pentru nnoirea sa duhovniceasc. Este modul prin care, pocindu-ne, Dumnezeu ne descoper,
prin lucrarea preotului, nlimea spiritual la care trebuie s ajungem. O nlime spiritual la
care nu ajungem niciodat singuri, ci ntotdeauna n comuniunea cu ceilali, n Biserica

Mihai GROBNICU=

23