Sunteți pe pagina 1din 6

CURS 1

MATRICE SI DETERMINANTI

1. Mat rice si det erminant i

Fie mult imile M = 1, 2, ..., m si N = 1, 2, ..., n si fie K un corp


K se numest e matrice de tip m n.
comut at iv. Orice funct ie A : M N
Valorile A(i, j ) = aij se numesc element ele matricei si de obicei sunt scrise
nt r-un t abel cu m linii si n coloane ast fel:
a11 a12 .... a1n
a21 a22 .... a2n
A=
.
am1 am2 .... amn
Daca m = n matricea se va numi mat rice pat rat ica. Mat ricea care se
obt ine din mat ricea A schimbnd n aceast a liniile cu coloanele se numest e
transpusa matricei A si se not eaza At .
n cont inuare vom not a
n
m n(K ) mult imea mat ricelor de t ip m
avnd element ele din K .
Fie A, B
m n(K ), A = (aij ), B = (bij ).
Definim adunarea matricelor astfel:
A + B = (aij + bij )

i= 1,n
j = 1,m

nmult irea cu scalari o vom defini ast fel:


A = (aij )

i= 1,n
j = 1,m

,cu

K.

Adunarea mat ricelor are propriet a


t ile:
i) A + B = B + A;
ii) (A + B) + C = A + (B + C);
iii) A + O = A, unde O est e mat ricea ce are t oat e element ele nule;
iv) A + ( A) = O, unde A est e opusa mat ricii A, anume
A = ( aij ) i= 1,n .
j = 1,m

Daca A
m n(K ) si B
n p(K ) at unci put em defini produsul celor
doua mat rice ast fel:
n
A B = C unde C = (cij ) cu cij =
ait btj . Mat ricea C
m p(K ).
t= 1

nmult irea mat ricelor are propriet a


t ile:
(AB) C = A(BC);
A (B + C) = AB + AC;
(B + C) D = BD + CD.
Fie N = 1, 2, ..., n . Vom numi permutare de ordin n orice funct ie biject iva : N
N. De obicei ea se scrie sub forma unui t ablou ast fel:
1
2 ... n
=
.
(1) (2) ... (n)
Not a
m cu Sn mult imea permut a
rilor de ordin n.
Fie i, j
1, 2, ..., n cu i < j . Spunem ca (i, j ) formeaza o inversiune
pent ru permut area daca (i) > (j ). Vom not a cu m() numarul t ut uror
inversiunilor permut a
rii , iar cu () = ( 1) m() signatura (sau semnul )
permut a
rii.
Fie A o mat rice pat rat ica de ordin n, A = (aij ). Se numest e determinant
de ordin n element ul din K not at det A = definit ast fel:
= det A =
sn

()a1(1) a2(2) ...an(n) .

Se observa ca numarul t ermenilor ce apar n suma de mai sus est e n!


Numim minorul asociat elementului aij , det erminant ul mat ricei de ordin
n 1 (notat cu ij ) obt inut a
din A prin eliminarea liniei i si coloanei j .
Complementul algebric al lui aij est e element ul ( 1) i+ j ij .
Propozit ia 2. Determinantul unei matrice A coincide cu determinantul matricei transpuse. Deci daca A
n(K ), K corp comutativ, atunci
t
det A = det A .
Demonst rat ie. Fie A = (aij ) i,j = 1,n si At = (atij ) i,j = 1,n matricea t ranspusa. Vom avea atunci ca atij = aj i i = 1, n, j = 1, n si
(i) det A =
Sn

()a1(1) a2(2) ...an(n)

(ii) det At =
Sn

()at1(1) at22 ...atn(n) =

Sn

()a(1)1a(2)2...a(n)n.

Not nd (i) = r i rezult a


i = 1(r i ) rezult a
i = 1(r i ) si deci produsul
()a1(1) a2(2) ...an(n) =
= ( 1)a

1 (r

1 )r 1

1 (r

2 )r 2

....a

1 (r

n )r n

Dar numerele r 1, r 2, ..., r n sunt numerele 1, 2, ..., n event ual ntr-o alt a

1
ordine, deci ()a1(1) a2(2) ...an(n) = ( )a 1 (1)1a 1 (2)2...a 1 (n)n si deci

orice t ermen din suma (i) se afla n suma (ii) si reciproc.


Observat ia 8. Propozitia 2 arat a
ca orice proprietat e adevarat a
referit oare la liniile unui det erminant , est e adevarat a
si pent ru coloanele determinant ului. De aceea n cele ce urmeaza se vor demonstra propriet a
t ile referitoare doar la liniile unui det erminant specificnd ca ele sunt adevarate si
pent ru coloane.
Propozit ia 3. Daca toate elementele unei linii (coloane) sunt nule,
atunci determinantul este nul.
Demonst rat ie. Presupunem ca element ele de pe linia j sunt nule.
Fiecare termen al determinant ului est e un produs de element e n care se
afla si un element de pe linia j care est e zero, deci acest termen este zero si
atunci det erminant ul va fi nul.
Propozit ia 4. Daca ntr-o matrice schimbam doua linii (coloane) ntre
ele, obtinem o matrice care are determinantul egal cu opusul determinantului
matricei initiale.
Demonst rat ie. Fie matricea

A=

a11

a12

.... a1n

ai 1

ai 2

.... ai n

ak1

ak2

.... akn

an1

an2

.... ann

n(K ),

cu K corp comut at iv. Achimbnd liniile i si k ntre ele obt inem urmat oarea
mat rice:
a11

a12

.... a1n

ak1

ak2

.... akn

ai 1

ai 2

.... ain

an1

an2

.... ann

A1 =

al carui det erminant est e:

det A1 =

Sn

()a1(1) a2(2) ...ak(i) ...ai(k) ...an(n) .

Fie transpozit ia = (ik), at unci


det A1 =
=
Sn

Sn

()a1(1) a2(2) ...ak(i) ...ai(k) ...an(n) =

()a1()(1) a2()(2) ...ak()(k) ...ai()(i) ...an()(n) .

Dar ( ) = ()( ) =
det A1 =

Sn

() si atunci avem ca

()a1()(1) ...ai()(i) ...ak()(k) ...an()(n) .

Daca not a
m = , at unci cum parcurge toat a
mult imea Sn, vom
avea:
det A1 =

Sn

()a1(1) ...a2(2) ...an(n) =

det A.

Propozit ia 5. Daca o matrice are doua linii (coloane) identice, atunci


determinantul este nul.
Demonst rat ie. Fie A = (aij ) i,j = 1,n
at ratica de
n(K ) o matrice p
ordin n cu liniile i, j ident ice. Rezult a
ca aik = aj k, k = 1, n.
Daca schimam liniile i si j ntre ele, obt inem o mat rice A , egala cu A.
At unci din Propozitia 4 din acest capitol, avem ca det A =
det A. Dar
cum A = A avem det A = det A si deci det A = det A, de unde rezult a
ca
det A = 0.
Propozit ia 6. Daca toate elementele unei linii (coloane) a unei matrice
A
t ite cu un element K , obtinem o matrice al carui
n(K ) sunt nmul
determinant este egal cu nmultit cu determinantul matricei initiale.
Demonst rat ie. Fie matricea A = (aij ) i,j = 1,n si A = (aij ) i,j = 1,n mat ricea
care se obt ine din A prin nmult irea liniei i cu elementul . Vom avea ca
akj = akj pent ru k = i si aij = aij , j = 1, n. Deci
det A =
Sn

=
Sn

Sn

()a1(1) a2(2) ....ai(i) ...an(n) =

()a1(1) a2(2) ...(ai(i) )...an(n) =

()a1(1) ...ai(i) ...an(n) = det A. q.e.d.

Propozit ia 7. Daca elementele a doua linii (coloane) ale unei matrice


sunt proportionale, atunci determinantul matricei este nul.
Demonst rat ie. Fie matricea A = (aij ) i,j = 1,n n care liniile i si j sunt
proport ionale. Fie K ast fel nct aj t = ait , t = 1, n. Aplicnd Propozitia 6 din acest capit ol avem ca det A = det A , de unde A este o matrice
cu doua linii egale, deci det A = 0.
Propozit ia 8. Fie A = (aij ) i,j = 1,n
n(K ) o matrice patratica de
ordin n. Daca elementele liniei i sunt de forma aij = aij + aij , j = 1, n iar
A s i A sunt matricele ce se obtin din A nlocuind elementele de pe linia i
cu elementele aij , respectiv aij , cu i, j = 1, n, atunci det A = det A + det A .
Demonst rat ie.
det A =
Sn

=
Sn

()a1(1) a2(2) ... ai(i) + ai(i) ...an(n) =

=
Sn

+
Sn

()a1(1) a2(2) ...ai(i) ...an(n) =

()a1(1) a2(2) ...ai(i) ...an(n) +

()a1(1) ...ai(i) ...an(n) = det A + det A .

Definit ia 19. Fie A


a linia i a
n(K ), A = (aij ) i,j = 1,n. Vom spune c
mat ricei A est e o combinat ie liniara de celelalt e linii, daca exist a
element ele
b1, b2, ..., bi 1, bi+ 1...bn K astfel nct
aij = b1a1j + b2a2j + ... + bi 1ai

1,j

+ bi+ 1ai+ 1,j + ... + bnanj ,

j = 1, n. (Analog si pent ru coloane).


Propozit ia 9. Daca o linie (coloana) a unei matrice patratice este o
combinatie liniara de linii (coloane), atunci determinantul matricei este nul.
Demonst rat ie. Presupunem ca linia i a mat ricei este o combinat ie
liniara de celelalt e linii. Din Propozitia 8 din acest capit ol rezult a
ca det erminantul mat ricei A est e o suma de det erminant i ce au liniile proport ionale,
deci sunt nuli (Propozitia 7). De aici rezult a
ca det A = 0.
Propozit ia 10. Daca la o linie (coloana) a matricei A
n(K )
adunam elementele altei linii (coloane), nmultite cu acelasi element, atunci
matricea obtinuta are acelasi determinant ca s i matricea A.

Demonst rat ie. Fie A = (aij ) i,j = 1,n


a presupunem ca la
n(K ) si s
linia i am adunat element ele liniei j nmult it e cu . Obt inem o mat rice A1
care are aceleasi linii ca si A cu except ia liniei i care au element ele de forma:
ait + aj t , t = 1, n.
Din Propozitia 8 rezult a
ca det A1 este suma a doi det erminant i dint re care
unul est e det erminant ul unei mat rice cu doua linii proport ionale, deci acest
det erminant este nul. Rezult a
at unci ca det A = det A1.