Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
19, sector 1
Bucuresti, cod postal 011011
Telefon: 021 3107070
021 3107060
Romani CRISS Fax: 0318157623
Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii office@romanicriss.org
www.romanicriss.org
I. Precizari prealabile
II. Date privind localitatea Sanmartin
III. Evenimente care au precedat conflictul interetnic
IV. Derularea incidentelor incepand cu data de 31 mai 2009
V. Interventia autoritatilor locale
VI. Analizarea premiselor dislocarii unui grup etnic
VII. De jure
VIII. Solutionarea conflictelor interetnice de catre Curtea Europeana
a Drepturilor Omului
IX. Concluzii si recomandari
1
Declaratie verbala a unui locuitor de etnie maghiara in cursul intalnirii din data de 4 iunie 2009.
1
" Cu cine sa ai toleranta? Generatii intregi au suferit din cauza romilor.
Nu se poate sterge cu buretele si sa in cepi o era noua ...
Romii in ultimii 10 ani au comis crime, ii terorizeaza pe majoritari.
Romii daca gresesc sa-i omori cu pietre cum spune si Biblia.." 2
I. PRECIZARI PREALABILE
In data de 2 iunie, Romani CRISS a contactat telefonic pe dl. Ioni Geza (care
indeplineste functiile de Presedinte al Asociatiei Romi Harghita, Presedinte al filialei
judetene a Partidei Romilor si de expert pe problemele romilor din cadrul Consiliului
Judetean Harghita) pentru a obtine o informare preliminara cu privire la conflictul, care a
avut loc intre membrii comunitatii maghiare si cei ai comunitatii rome din localitatea
Sanmartin, judetul Harghita.
2
Declaratie verbala a unui locuitor de etnie maghiara in cursul intalnirii din data de 4 iunie 2009.
3
Declaratie verbala a unui locuitor de etnie roma.
4
Afirmatie a Prefectului judetului Harghita in cursul intalnirii din data de 4 iunie 2009.
2
Postului de politie Sanmartin. Adresa a fost trimisa spre stiinta Institutului pentru
Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii.5
In perioada 20-22 iulie 2009, o echipa formata din reprezentanti ai Romani CRISS
si ai Asociatiei “Sanse egale” a realizat o vizita de documentare in Sanmartin. In cursul
vizitei, autoturismul CRISS a fost blocat de trei padurari, intre care si vicepresedintele
ocolului silvic, si au fost dusi la postul de politie Sancraieni unde au fost agresati verbal
si au fost intimidati pentru a nu mai sprijini romii care sunt refugiati in padure.
5
Vezi adresa cu nr. de iesire 728 din 2 iunie 2009.
6
Respectiv Marian MANDACHE – Coordonator Departament Drepturile Omului.
7
Echipa CRISS a fost formata din Cezara David - PR, Huba Kernastz – Centrul regional de monitorizare a activitatii
mediatoarelor sanitare din Sf. Gheorghe si Steluta Batir - Centrul regional de monitorizare a activitatii mediatoarelor
sanitare din Brasov.
8
Respectiv Marian Mandache – Coordonator Departament Drepturile Omului.
9
Delegatia Asociatiei „Sanse Egale” a fost alcatuita din Robert Vaszi, Janos Varga si Andrei Markocsan.
3
Vicepresedintele Ocolului Silivic a solicitat fortelor de ordine ca sa fie insotit de 20 de
jandarmi pentru a ii “alunga” pe romi din padure. In ziua urmatoare, mai multi romi au
fost retinuti din padure si condusi la postul de politie.
In data de 25 mai 2009, la sediul Primariei din Sanmartin, a avut loc o intalnire
intre mai multi cetateni romani, atat de etnie maghiara, cat si roma. In cadrul intalnirii s-
a discutat despre infractiunile de furt din culturile agricole ale etnicilor maghiari, comise
de persoane de etnie roma. In cadrul intalnirii, romii prezenti si-au luat angajamentul ca
astfel de evenimente nu vor mai avea loc.
Totodata, de aproximativ 4-5 ani, romilor le era interzis accesul in locurile publice,
precum barurile din localitate.
5
11 gospodarii sunt situate “in camp”; o familie s-a intors acasa, cinci
familii merg in Ungaria la munca, iar alte cinci familii inca nu s-au
intors acasa;
11 gospodarii sunt situate “in camp”; o familie s-a intors acasa (sapte
persoane), trei familii (circa 15 persoane) au plecat in Ungaria la
munca (merg acolo in fiecare an pentru munci agricole), iar alte sapte
familii nu s-au intors acasa deloc acasa, fiind “refugiate” in padure. In
aceasta zona, localnicii maghiari au mai distrus tigla de pe acoperisul
caselor, geamurile de la ferestre si usi, gardurile, bunuri casnice (ex.
antena parabolica), contoare de curent, un autoturism 10 si au omorat
trei caini, in cursul conflictului initial. Un grajd a fost demolat de la
solicitarea politistului local “Vasile” la circa doua saptamani dupa
conflict. Primaria a emis somatii pentru demolarea tuturor celor 11
locuinte. Romii au vandut 9 din cei 11 la presiunile cetatenilor
maghiari;
10
Autoturismul marca DAIHATSU Applause, inmatriculat in Ungaria, culoare verde inchis a suferit urmatoarele avarii:
- luneta, cele doua geamuri laterale stanga si geamul lateral dreapta spate au fost distruse total;
- parbrizul a fost distrus;
- scticla ambelor stopuri a fost distrusa;
- sticla oglinzii lateral dreapta a fost distrusa;
- cel putin opt lovituri au fost aplicate caroseriei (in zona portbagajului).
6
a fost scris “Plecati de aici”. Cele 4 familii (13 persoane) au ramas in
sat. Primaria a emis somatii pentru demolarea a doua dinter cele
patru locuinte. Romii au vandut toti cei patru cai la presiunile
cetatenilor maghiari. Nu au fost ucisi caini. Alte 8 case se afla peste
drum de aceste patru case, deci pe partea stanga in sensul de mers
dinspre centrul localitatii spre iesire. O singura familie a revenit
acasa. Trei case si trei grajduri au fost demolate ca urmare a
somatiilor primite in acest sens din partea primariei. Pentru celalate 5
case nu au fost primite somatii. Aceste cinci gospodarii au fost
prejudiciate in urma conflictului, dupa cum urmeaza: au fost sparte
geamuri ale usilor si ferestrelor, bunuri casnice distruse (ex. un TV,
antena parabolica) contoare de curent sparte. Un autoturism marca
Dacie de culoare alba, cu nr. de inmatriculare HR–04-VSL a fost
distrus, respectiv parbrizul a fost spart si cele 4 cauciuri taiate. Trei
caini au fost ucisi. Romii au vandut 4 din cei 5 cai la presiunile
cetatenilor maghiari.
7
urmatoarele distrugeri: geamurile de la usi si ferestre, bunuri casnice
(ex. mobilier distrus), placi de azbociment de pe acoperis distruse,
gardul ditrus. Nu avem informatii despre uciderea cainilor si despre
vanzarea fortata a cailor. 2 case in sat. Acestea sunt situate in partea
dreapta a celor 12 case din zona Ciucanii de sus, respectiv pe strada
Caprioarei. In cursul conflictului, au fost aduse urmatoarele
distrugeri: contoare electrice sparte, 15 geamuri de la usi si ferestre,
antena parabolica distrusa, cauciucuri de la carute au fost taiate. Toti
cei 4 cai au fost vanduti la presiunile etnicilor maghiari. O familie are
acte de 50 de ari de teren agricol, cumparat inainte de conflict. Nu
avem informatii despre uciderea de caini. Ambele familii au revenit
acasa. 1 casa este situata pe strada Apei minerale. Familia alcatuita
dintre trei persoane a revenit acasa. In cursul conflictului, au fost
aduse distrugeri casei (geamurile de la usi si ferestre au fost sparte),
iar o dubita marca Volkswagen prezinta urmatoarele distrugeri: usa
spate taiata tabla cu tarnacop, luneta, cauciucurile, usile si geamurile
sparte. Inainte de conflict exista familiea detine deoi cai, insa, cu
cateva saptamani inainte de conflict, in conditii neclare a izbucnit un
incendiu, un cal fiind ucis in incendiu. Celalalt cal a fost vandut la
presiunile enticilor maghiari.
Observatii generale
11
Autoturismul marca DAIHATSU Applause, inmatriculat in Ungaria, culoare verde inchis a suferit urmatoarele avarii:
- luneta, cele doua geamuri laterale stanga si geamul lateral dreapta spate au fost distruse total;
- parbrizul a fost distrus;
- scticla ambelor stopuri a fost distrusa;
- sticla oglinzii lateral dreapta a fost distrusa;
- cel putin opt lovituri au fost aplicate caroseriei (in zona portbagajului).
8
incendiata la trei zile dupa izbucnirea conflictului, iar trei case si patru grajduri au fost
demolate la circa doua sapatamani dupa conflict. Este dificil de stabilit cu exactitate la
acest moment data la care a fost incheiat conflictul propriu-zis sau daca a fost incheiat,
tinand cont de faptul ca localnicii maghiari s-au adunat aproape zilnic timp de o luna, iar
apoi sapatamanal (luni seara) si de faptul ca maghiarii au produs distrugeri caselor si
bunurilor romilor aproximativ o saptamana dupa conflict si continua sa ii ameninte pe
romi.
Toti romii care au revenit in localitate, precum si multi dintre cei care nu au revenit
si-au vandut caii pe sume derizorii (chiar si pe 10% din valoarea de piata), din cauza
presiunilor exercitate de localnicii maghiari.
V. INTERVENTIA AUTORITATILOR
In data de 1 iunie 2009, la orele 09.00 a avut loc o intalnire pentru aplanarea
conflictului. La intalnire au luat parte 254 de persoane, dintre care doar doua persoane
au fost de etnie roma. Conform comisarului sef, Antal Stefan, intalnirea a decurs bine,
parea ca nu vor mai exista alte incidente. Cu toate acestea, in seara zilei de 1 iunie,
cetatenii maghiari s-au adunat si s-au deplasat la casele romilor, unde au produs din nou
distrugeri. Desi in localitate existau forte de ordine, acestea nu au impiedicat nici
gruparea cetatenilor de etnie maghiara si nici deplasarea grupului pe casele romilor si
avarierea acestora.
Echipa Romani CRISS a fost formata din Cezara David, Huba Kernastz – Centrul
regional de monitorizare a activitatii mediatoarelor sanitare din Sf. Gheorghe si Steluta
Batir - Centrul regional de monitorizare a activitatii mediatoarelor sanitare din Brasov.
10
citarea lui Goering: “moartea unei persoane e o tragedie, moartea a sute de mii e statistica”
sau “se stie ca daca pui un tigan sa munceasca e nevoie de 2 albi sa il supravegheze”.
Dupa trei ore de intalnire si o ultima interventie moderata din partea unui etnic
maghiar, s-a urmat propunerea inaintata de Prefect, respectiv de a stabili un grup de
lucru format din 5 etnici maghiari si 5 etnici romi care sa se intalneasca in sediul
Primariei, cu Prefectul pe post de mediator, pentru a lua o decizie. Sedinta a luat sfarsit,
urmand ca fiecare comunitate sa desemneze cinci reprezentanti.
In acea seara, s-a ajuns la un acord verbal: neromii sa nu ii mai atace pe romi, iar
romii sa nu mai faca acte antisociale, urmand sa aiba loc o alta intalnire luni dupa-
amiaza, Prefectul urmand sa aiba rolul de “mediator”.
Participarea presei a fost interzisa desi in urma votului, toti cei cinci reprezentanti
ai comunitatii rome s-au pronuntat in favoarea participarii jurnalistilor, in vreme ce
reprezentantii comunitatii maghiare, tot in numar de cinci, s-au pronuntat in favoarea
interzicerii accesului. Consideram injusta hotararea reprezentantilor autoritatilor locale,
care actionau in calitatate de mediator, de a inclina balanta in favoarea uneia dintre parti.
12
Reprezentantii la intalnire au fost Marian Mandache – Romani CRISS, Stanica Taba – Avocat si trei reprezentanti ai
Asociatiei “Sanse Egale”, respectiv Robert Vaszi, Janos Varga si Andrei Markocsan.
13
Conform declaratiei D-lui Prefect.
11
Prefectul a prezentat sumar discutiile purtate in cadrul intalnirii, declarand ca,
“solutii nu s-au gasit, insa partile sunt deschise dialogului. In Sanmartin va fi liniste... Va
mai urma o runda de negocieri, insa tine de romi daca isi vor respecta promisiunile” 14.
Primarul a mai precizat ca pentru cumpararea terenurilor pentru romi poate ajuta
si Romani CRISS, prin proiecte, iar Primaria poate fi partener. Si in ce priveste scoala se
poate aplica un proces similar.
In seara zilei de 8 iunie, dupa intalnirea comisiei de dialog, circa 200 de persoane
din randul maghiarilor s-au strans in comuna. Am fost informati ca maghiarii au mers la
casele romilor, au alergat cativa romi si au provocat distrugeri locuintelor romilor. Desi
zona era supravegheata de fortele de ordine ale politiei si jandarmeriei, tensiunile dintre
romi si maghiari persista, putand oricand escalada si degenera.
14
Conform declaratiei D-lui Prefect.
15
Conform declaratiei D-lui Prefect.
16
Conform declaratiei Primarului comunei Sanmartin.
17
Conform declaratiei Primarului comunei Sanmartin.
12
Politiei Romane, Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane, Inspectoratului de
Politie al Judetului Harghita, Inspectoratului de Jandarmi al Judetului Harghita si al
Postului de politie Sanmartin. Adresa a fost trimisa spre stiinta Institutului pentru
Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii.18
18
Vezi adresa cu nr. de iesire 728 din 2 iunie 2009.
19
Conform adresei cu nr. 1539615 dub 3 iunie 2006 a Inspectoratului de Jandarmi Judetean Harghita.
13
Din raspunsurile oferite de Inspectoratul General al Politiei Romane si de
Inspectoratul de Politie Judetean Harghita20 rezulta ca:
20
Vezi in acest sens adresele cu nr. 189243/S4/OG din 11 iunie 2009 si respectiv cu nr. 36005 din 29 iunie 2009.
14
Incepand cu data de 1 iunie 2009 au avut loc mai multe intalniri, fiind creata o
“comisie de dialog”. Aceste demersuri s-au concretizat cu adoptarea unui “protocol”.
Acesta a imbracat forma unui dictat, fiind o masura oficiala de pedepsire colectiva a
membrilor comunitatii de romi. “Protocolul” a fost negociat in conditii de presiune la
adresa romilor care erau amenintati si intimidati de etnicii maghiari, stransi in grupuri
numeroase in locurile publice. Protocolul a condus la asumarea de obligatii in sarcina
comunitatii de romi, fara sa stabileasca niciun fel de obligatii sau angajamente concrete
in randul etnicilor maghiari sau macar a autoritatilor locale. Masurile adoptate in
“protocol” au corespuns mai degraba emotiilor populare din randul maghiarilor, decat
realitatilor care au generat conflictul.
Problema care este probabil cea mai delicata si urgenta este acordarea de asistenta
si asigurarea securitatii romilor, in special a celor care nu au revenit la casele lor. In
pofida chiar si a reglementarilor “protocolului” (de altfel ilegale ele insele), maghiarii nu au
permis intoarcerea romilor cu cai in localitate, indiferent daca detineau pamant agricol
sau nu. Mai mult decat atat, trei locuinte si patru grajduri ale familiilor de romi au fost
demolate in conditii neclare. Maghiarii au declarat ca nu doresc ca romii sa mai revina in
sat, lucru sustinut partial si de minuta sedintei din 8 iunie 2009 care consemneaza
dorinta cetatenilor maghiari de a cumpara locuintele romilor care nu se pot intretine, iar
acestia sa paraseasca localitatea Sanmartin.
La aproximativ sapte saptamani dupa incident, cel putin o jumatate dintre romi nu
au revenit in localitate si locuiesc in padure sau in camp, sub cerul liber.
15
tensionate in judet, cum ar fi Sumuleu – Miercurea Ciuc, Madaras, Sansimion, Casinul
Nou.
VII. DE JURE
“Principiul nr. 3
21
Internally Displaced Persons – IDPs.
16
1. Autoritatile nationale au datoria si responsabilitatea primara de a asigura
protectie si asistenta umanitara persoanelor dislocate in interiorul propriei tari ce
se afla in jurisdictia acestora;
Principiul nr. 4
2) Anumite persoane disclocate, precum copii, in special minorii neninsotiti, mamele
insarcinate, mamele cu copii mici, femeile cap-de-familie, persoanele cu dizabilitati si in
varsta vor fi indreptatiti la protectie si asistenta conforma cu starea lor si la tratament care
sa tina cont de nevoile lor speciale.
...
Principiul nr. 6
1) Orice persoana va avea dreptul de a fi protejata impotriva dislocarii arbitrare din
locuinta sau locul sau de resedinta obisnuit.
2) Interzicerea dislocarii arbitrare include dislocarea:
...
e) cand este folosita ca o pedeapsa colectiva.
...
Principiul nr. 9
Statele au obligatia specifica de a proteja impotriva dislocarii popoarele indigene,
minoritatile, taranii, pastorii si alte grupuri cu o dependenta si atasament speciale fata de
pamanturile lor.
...
Principiul nr. 11
1) Orice fiinta umana are dreptul la demnitate si integritate fizica, psihica si morala.
2) Persoanele dislocate in interiorul propriei tari, indiferent daca libertatea lor a fost
sau nu restrictionata, vor fi protejate in special impotriva:
....
c) Actelor de violenta menite sa raspandeasca frica in randul persoanelor dislocate.
...
Principiul nr. 14
1) Orice persoana dislocata are dreptul la libera circulatie si libertatea de a alege
resedinta sa.
...
Principiul nr. 18
1) Toate persoanele dislocate au dreptul la un standard adecvat de trai.
2) Indiferent de circumstante, si fara discriminare, autoritatile competente vor oferi,
cel putin si vor asigura accesul sigur la:
a) Hrana esentiala si apa potabila;
b) Adapost cu minime conditii si locuinte;
c) imbracaminte adecvata;
d) Servicii medicale esentiale.
Principiul nr. 21
1) Nimeni nu va fi deprivat arbitrar de proprietate si posesiuni.
17
2) Proprietatea si posesiunile persoanelor dislocate in interiorul propriei tari vor fi
protejate in toate conditiile, in special fata de:
...
(b) atacuri directe sau nediferentiate sau alte acte de violenta;
...
(d) sa fie obiectul represaliilor;
(e) sa fie distruse sau apropriate ca o forma de pedepsire colectiva.
...
Principiul nr. 25
1) Datoria si responsabilitatea primara pentru asigurarea de asistenta umanitara
persoanelor dislocate revine autoritatilor nationale;
2) Organizatiile umanitare internationale si alti actori au dreptul sa isi ofere serviciile
in sprijinul persoanelor dislocate. O asemenea oferta nu va fi considerata ca un act
neprietenos sau o ingerinta in treburile interne ale statului si va fi analizata cu buna
credinta. Consimtamantul in acest sens nu va fi refuzat in mod arbitrar, in special atunci
cand autoritatile in cauza sunt incapabile sau nu doresc sa asigure asistenta umanitara
solicitata.
...
Principiul nr. 28
1) Autoritatile competente au datoria si responsabilitatea primara de a stabili
conditii, precum si sa asigure mijloacele, care sa permita persoanelor dislocate sa revina
voluntar, in siguranta si cu demnitate, la casele sau locurile de resedinta obisnuite, sau sa
se restabileasca voluntar in alte parti ale tarii. Asemenea autoritati vor face eforturi pentru
a facilita reintegrarea persoanelor disclocate care s-au intors ori s-au restabilit.
2) Eforturi speciale trebuie facute pentru a asigura participarea deplina a
persoanelor dislocate in planificarea si coordonarea intoarcerii sau restabilirii si
reintegrarii.”
“Toate persoanele sunt egale in fata legii si au dreptul la protectie egala a legii. In
acest scop, legea va interzice orice discriminare si va garanta tuturor persoanelor o protectie
egala si efectiva impotriva discriminarii bazate pe rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie
politica sau orice alta opinie, origine nationala sau sociala, avere, nastere sau alt statut.”
18
“In prezenta Conventie, expresia “discriminare rasiala” va desemna orice distinctive,
excludere, restrictive sau preferinta bazata pe rasa, culoare, descendenta sau origine
nationala sau etnica care are drept scop sau efect inlaturarea sau restrangerea
recunoasterii, beneficiului sau exercitarii, pe picior de egalitate, a drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului, in domeniul politic, economic, social, cultural sau orice alt
domeniu al vietii publice.”
Art. 3 - "Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane
sau degradante."
Art. 8 - "1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie,
a domiciliului sau [...].
2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat
in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care,
intr-o societate democratica, este necesara pentru [...], siguranta publica, bunastarea
economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a
moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora."
Art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO - “Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la
respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza
de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului
international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a dopta legile pe care le
considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau
pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor.”
19
“Art. 217 – Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui
bun apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui
astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o
luna la 3 ani sau cu amenda.
Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia cazului cand acesta este in
intregime sau in parte al statului, 22 actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. 1 se
pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura
raspunderea penala.”
Violarea de domiciliu este incriminata de art. 192 din codul penal: “Patrunderea
fara drept, in orice mod, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de
acestea, fara consimtamantul persoanei care le foloseste, sau refuzul de a le parasi la
cererea acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani.
In cazul in care fapta se savarseste de o persoana inarmata, de doua sau mai multe
persoane impreuna, in timpul noptii sau prin folosire de calitati mincinoase, pedeapsa este
inchisoarea de la 3 la 10 ani.
Daca fapta de asociere a fost urmata de savarsirea unei infractiuni, se aplica celor
care au savarsit infractiunea respectiva pedeapsa pentru acea infractiune, in concurs cu
pedeapsa prevazuta in alin. 1.”
Art. 75, lit. c1 din codul penal retine circumstanta agravanta in cazul in care fapta
este savarsita cu o motivatie discriminatorie.
“Art. 2 - (1) Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se intelege orice deosebire,
excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie,
categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica
necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt
criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau
21
exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice
alte domenii ale vietii publice.
...
Art. 12 - (1) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice actiuni
constand in amenintari, constrangeri, folosirea fortei sau orice alte mijloace de asimilare,
stramutare sau colonizare de persoane, in scopul modificarii compozitiei etnice, rasiale sau
sociale a unei zone a tarii sau a unei localitati.
(2) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice comportament
constand in determinarea parasirii domiciliului, in deportare sau in ingreunarea conditiilor
de viata si de trai cu scopul de a se ajunge la renuntarea la domiciliul traditional al unei
persoane sau al unui grup de persoane apartinand unei anumite rase, nationalitati, etnii
sau religii, respectiv al unei comunitati, fara acordul acestora. Constituie o incalcare a
prevederilor prezentei ordonante atat obligarea unui grup de persoane aflate in minoritate
de a parasi localitatea, aria sau zonele in care locuieste, cat si obligarea unui grup de
persoane apartinand majoritatii de a se stabili in localitati, arii sau zone locuite de o
populatie apartinand minoritatilor nationale.
...
Art. 13 - (1) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice comportament
care are ca scop mutarea sau alungarea unei persoane sau unui grup de persoane dintr-un
cartier sau dintr-un imobil din cauza apartenentei acestuia la o anumita rasa, nationalitate,
etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv din cauza
convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza.
...
Art. 15 - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra
sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de
propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel
comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere
de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei
persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acestora la o
anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata
ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia.”
22
103. Din probele prezentate de reclamanti si din deciziile civile ale instantelor
judecatoresti rezulta in mod evident ca lucratorii de politie au fost implicati in organizarea
actiunii de incendiere a imobilelor, iar ulterior, inclusiv dupa luna iunie 1994, au incercat sa
musamalizeze incidentul (a se vedea paragrafele 39, 40, 48, 50, 52 si 53 de mai sus). In
urma incidentului, fiind izgoniti din caminele lor si din localitate, reclamantii au fost nevoiti
sa locuiasca, unii chiar si in prezent, in conditii improprii si supraaglomerate - beciuri, cotete
de pasari, grajduri etc. - si sa-si schimbe frecvent adresa, mutandu-se la prieteni sau rude
in conditii de extrema supraaglomerare.
104. In consecinta, fata de repercusiunile directe ale actelor agentilor statului asupra
drepturilor reclamantilor, Curtea apreciaza ca se poate angaja raspunderea statului parat
in ceea ce priveste conditiile locative in care au trait ulterior reclamantii.
23
si care constituie prin ea insasi o ingerinta in drepturile reclamantilor la domiciliu si la
respectarea vietii private si de familie (a se vedea, mutatis mutandis, Akdivar impotriva
Turciei, Hotararea din 16 septembrie 1996, Reports 1996-IV, pag. 1.215, paragraful 88).
110. Mai mult chiar, retine ca elemente precum conditiile locative ale reclamantilor
aferente ultimilor 10 ani, in special supraaglomerarea si mediul neigienic, si efectele
acestora asupra sanatatii si bunastarii reclamantilor, coroborate cu perioada indelungata
pe parcursul careia reclamantii au fost nevoiti sa traiasca in asemenea conditii si cu
atitudinea generala a autoritatilor, au cauzat acestora suferinte psihice intense, prin
aceasta aducand atingere demnitatii lor umane si creandu-le sentimente de natura a-i umili
si injosi.
112. Curtea apreciaza ca cele anterior retinute nu au fost afectate in nici un fel prin
pronuntarea deciziei Curtii de Apel Targu Mures din 24 februarie 2004, definitiva si
irevocabila la 25 februarie 2005, de vreme ce aceasta nici nu a recunoscut si nici nu a
redresat incalcarea Conventiei (a se vedea, in acest sens, Amuur impotriva Frantei,
Hotararea din 25 iunie 1996, Reports 1996-III, pag. 846, paragraful 36, si Dalban impotriva
Romaniei [GC], Cererea nr. 28.114/95, paragraful 44, ECHR 1999-VI).
...
138. Curtea retine ca circumstantele cauzate cad sub incidenta art. 6 si 8 din
Conventie (a se vedea paragrafele 105, 109, 126 si 131 de mai sus) si, in consecinta, art.
14 este aplicabil.
24
continuare existenta remarcelor discriminatorii repetate, formulate de catre autoritati pe tot
parcursul solutionarii cauzei al carei obiect cadea in sfera de aplicare a art. 8 din
Conventie, prin respingerea capetelor de cerere privind acordarea de despagubiri aferente
distrugerii bunurilor mobile si a pieselor de mobilier, precum si respingerea cererii de
acordare de daune morale in urma distrugerii locuintelor reclamantilor.”
Solutii similare au fost dispuse, in baza hotararii date in speta Molvodan si altii c.
Romaniei, precum si in cauzele Kalanyos c. Romaniei (Cazul “Plaiesii de sus”), Gergely c.
Romaniei (cazul “Casinul Nou”) si Tanase c. Romaniei (cazul “Bolintin”).
Discriminarea etnica la care au fost supusi romii in mod public prin modul
de solutionare a petitiilor acestora de catre autoritati precum si conditiile
locative ale reclamantilor aduc atingere demnitatii umane, constituind
tratamente degradante in sensul art. 3 din Conventie. In ce priveste cazul de
la Sanmartin, nu pot exista observatii pana la acest moment cu privire la
modul de solutionare a petitiilor romilor, nefiind dispusa nicio solutie de catre
parchet sau instanta de judecata. In schimb, solutiile agreate prin asa-zisul
“protocol” pot constitui baza unei demers similar cu cel din cauza Moldovan.
Cat priveste conditiile locative, am sublinita anterior similitudinea dintre cele
doua cazuri.
CONCLUZII
25
Situatia descrisa este alarmanta, in contextul in care extremismul impotriva
etnicilor romi castiga teren in multe state europene. Violentele motivate rasial, indreptate
impotriva romilor, au luat amploare in tari precum Italia, Cehia, Slovacia, Ungaria sau
Romania. Mai mult decat atat, in Romania, la inceputul anilor ’90, conflictele interetnice,
aparute initial drept cazuri izolate, s-au raspandit apoi in toata tara.
RECOMANDARI
26
b) Stabilirea unei tabere pentru persoanele dislocate (Internally
Displaced Persons - IDPs) in care sa fie asigurate conditii minime
de siguranta si de sanatate;
4. Asa-zisul “protocol” agreat in data de 8 iunie 2009 sa fie declarat nul de catre
Primarie si de catre parti, avand in vedere constrangerea morala la care au fost
supusi romii, in asa-zisul proces de “dialog” si “negociere”, precum si caracterul
ilegal si discriminatoriu al mai multor clauze;
27
d) Promovarea principiilor educatiei interculturale in scoala din
localitate, ca o masura de intarire a coeziunii comunitare. Un prim
pas poate consta in efectuarea unor cursuri cu cadrele didactice si
actiuni comune ale copiilor de diferite etnii. Demersuri similare pot
fi realizate si la nivelul adultilor;
28
12.Crearea unei coalitii de organizatii neguvernamentale care sa contribuie la
stoparea/prevenirea violentelor si atacurilor indreptate impotriva romilor din
Romania, in special impotriva romilor din Harghita, prin interventii coordonate.
29