Sunteți pe pagina 1din 85

Specii zootehnice de

importanta economica
clasificare, cunoastere
Seminar 1
Asistent : Dr. Mariana GRODEA
marianagrodea@yahoo.com

Valoarea produciei
ramurii agricole - 2011
28.5

0.7
70.8

vegetala

animala

servicii

valoarea produciei ramurii agricole reprezint expresia valoric a volumului tuturor


produselor agricole vegetale i animale, fr pierderi i intraconsum, obinute ntr-un an
calendaristic, a cheltuielilor cu nfiinarea i ntreinerea plantaiilor de pomi i vii pn la
intrarea lor pe rod, a serviciilor agricole executate de ctre uniti specializate, precum i
a activitilor secundare neagricole neseparabile;
intraconsumul reprezint cantitile de produse agricole obinute i consumate n cadrul
aceleiai uniti, n aceeai activitate agricol (seminele utilizate la nsmnrile din
toamna anului, laptele utilizat pentru hrana animalelor;
evaluarea produciei vegetale i animale n preuri curente, s-a fcut cu preurile medii de
baz pe ar (preurile productorului la care se adaug subveniile pe produs i se scad
impozitele pe produs)

Structura valorii produciei


animale pe principalele grupe
de produse
3.2
24.3

20.3

29.4

16.9

5.9

bovine
ovine si caprine
porcine
pasari
produse obtinute din prelucrarea laptelui in ferma zootehnica
alte grupe de produse (sercicole, apicole, cabaline, etc)

Zootehnia
notiuni generale
Zootehnia studiaza numai animalul domestic, "acel

animal care crete i se nmultete n preajma


casei omului, cruia i aduce n schimb anumite
foloase (sursa: Marea enciclopedie agricola)

n ultimul timp, interesul oamenilor s-a extins i


asupra unor specii slbatice, ori semidomestice
care se cresc astzi chiar industrial, pentru
scopuri economice: nurca, nutria, vulpea argintie,
jderul, zibelina, hermelina, enotul, bizamul,
castorul, chinchila, strutul, prepelia.

Specii de animale si
pasari - clasificare
Cu toate c numrul animalelor exploatate
de om crete mereu, totui grupul lor
rmne infim fa de totalul animalelor
care populeaz globul i care cuprinde
aproximativ 1500000 de specii
Vietuitoarele care fac obiectul Zootehniei,
apartin
urmatoarelor
subincrengaturi:

Molute, Artropode i Vertebrate

Subincrengtura Molusca
intereseaza:

stridiile-cultivate
came i perle
midiile
melcii

pentru

Subincrengtura

Artropode

intereseaza:

albinele (apicultura)
viermii
de
mtase
(sericicultura)

Subincrengtura

Vertebrate

intereseaza urmatoarele clase:

A.clasa Mammalia (mamifere)


B.clasa Aves (psri)
C.clasa Pisces (peti)

A.Clasa Mammalia
(mamifere mari)
cuprinde cele mai multe i cele mai
importante animale domestice
1. familia Bovidae (rumegatoare) cuprinde:
subfamilia Bovinae, din care fac parte taurinele
sau boul domestic (Bos taurus), zebul (Bos
indicus), bivolul (Bos bubalus)
subfamilia Caprovinae, din care fac parte oaia
(Ovis aries) i capra (Capra hircus)

A.Clasa Mammalia (mamifere


mari) - continuare
2. familia Suidae (nerumegatoare) cuprinde:
subfamilia Suinae din care face parte porcul (Sus
domesticus)
3. familia Equidae, din care fac parte calul
(Equus caballus), asinul (mgarul) (Equus asinus)
de reinut:
CATRUL se obine din ncruciarea dintre IAP i
MGAR
BARDOUL se obine din ncruciarea dintre MGRI i
ARMSAR

A.Clasa Mammalia
(mamifere mici)
1. familia Leporidae (rozatoare), din
care face parte iepurele de casa (Lepus
europaens)
2. familia Mustellidae, din care fac parte
nurca (Mustela lutreola), nutria (Myocastor
coypus), vizonul (Mustela vizon)
3. familia Canidae, din care face parte
vulpea argintie (Vulpes vulpes fulva)

B.Clasa Aves (pasari)


1. familia Anatidae, din care fac
parte gsca (Anser domescicus) si
raa (Anas plathyryncha)
2. familia Phasianidae, din care fac
parte gina (Gallus domestica), curca
(Meleagris
domestica),
bibilica
(Numida meleagris)

C.Clasa Pisces (pesti)


cuprinde:

(crapul, tiuca,
cleanul,
pltica,
mreana,
somnul,
carasul, linul, alaul, pstravul, macroul,
somonul )

ordinul

Teleosteeni

ordinul Acipenseridae (sturionii), din care


fac parte morunul, nisetrul, cega,
pstruga

Bovine Taurine - rase


1.rase locale
a) primitive(autohtone) : Mocnia (Vaca de
munte) si Sura de step
b) ameliorate :
mixte: Blat Romneasc, Bruna de Maramure,
Pinzgau de Transilvania
pentru lapte: Blat cu Negru Romneasc, Roia
dobrogean

Bovine Taurine rase continuare


2.rase importate
a) pentru lapte: Holstein-Friz, Rosie
danez, Jersey

b) mixte: Simmental, Schwyz, Pinzgau


c) pentru carne: Charolaise, Hereford,
Aberdeen-Angus, Santa-Gertrudis

Bovine Bubaline (bivolul)


rasa: Bivolul romnesc (omologat in
1987)
aria de raspandire a efectivului:
peste 90% n Transilvania, respectiv
n judeele
Slaj, Cluj, Bihor i
Maramure

Ecvine (cabaline) - rase


1.rase locale: Calul Romnesc de es, Calul de
Munte, Huul
2. rase ameliorate:
usoare: Arab, Pur Sange Englez, Gidran
mixte (intermediare): Nonius, Furioso-North
Star, Lipian, Trpaul romnesc
grele: Ardenez
alte rase formate/perfectionate: Semigreul
Romnesc

Ovine - rase
1.rase locale
a) pentru ln :
fin: Merionos de Palas, Merinos
transilvanean, Spanc
semifin: igaie
groas: urcan

Ovine rase - continuare


b) pentru lapte : Friz
c) pentru pielicele : Karakul
2.rase importate
a) cu ln fin: Merinos de
Stavropol, Merinos australian
b) mixte: Romney-Marsch, Ile de
France

Caprine - rase
1.pentru lapte: Sannen si Alpina
francez (rase importate), Alba de
Banat,
2. pentru ln: Angora
3. pentru puf: Camir
4. mixte: Carpatina

Porcine (suine) - rase


1.rase
locale:
Stocli,
Bazna,
Mangalia, Negru de Strei
1.rase importate: Marele Alb,
Landrace, Marele Negru, Pietrain,
Duroc, Hampshire, Berkshire

Psri (specii si rase)


1. gina domestic rase:
usoare: Leghorn
mixte: Rhode-Island, Plymouth-Rock, Sussex, Gt gola
de Transilvania
grele: Brahma, Cornish,Cochinchina

2.
3.
4.
5.
6.

raa domestic si leeasc


gsca domestic
curca domestic
bibilica
porumbelul

TAURINE
1.Rase locale

a) primitive (autohtone) :

Mocania (Vaca de munte) si


Sura de step datorita faptului ca:
productia media de lapte este scazuta 1000-1200
litri/lactatie (Sura de stepa) si 1200-1500 litri/lactatie
(Mocanita)
varsta maturitatii de reproductie la vitelele, este mai
mare comparativ cu alte rase de vaci (28-30 luni, fata
de in medie 15-24 luni)
aceste rase nu mai figureaza in planurile de crestere in
rasa curata, ele fiind insamantate cu reproducatori de
rasa Bruna si Friza

TAURINE
1.Rase locale

b) ameliorate - mixte :
Rasa Blat Romneasc de tip Simmental (carne-lapte)
a rezultat n urma unei lungi ncruciri dintre Sura de step
transilvnean i tauri Simmental importati din Eveia, Austria,
Germania, Cehia i Slovacia (s-a omologat in 1959)
viaa sa economic este de 8-9 lactaii cu durata acestora de 270330 zile/lactatie
culoarea este alb cu roiatic, capul i partea de la genunchi pn la
copite fiind ntotdeauna de culoare alb
o vac produce n medie, anual, 3000-3500 litri de lapte/lactatie,
cu 3,7-3,8% grsime i 3,45% proteine
este principalul furnizor de carne de bovine al rii noastre
randament la taiere de 55-56%, spor mediu zilnic 900 - 1300 grame

TAURINE
1.Rase locale

b) ameliorate - mixte :
Bruna de Maramure (lapte-carne)
lactaia variaz ntre 3000 i 3500 de litri, cu un procent de 3,8 %
grasime si 3,36% protein
calitate deosebita a laptelui (K-caseina de tip B), fiind cel mai
indicat pentru industria branzeturilor datorita randamentului
ridicat
laptele contine cu 7-8% mai mult calciu si fosfor, dar mai putine
cloruri, ceea ce-l face foarte gustos
culoare bruna, mucoase pigmentate, in jurul botului prezinta un
inel de culoare alba
spor mediu zilnic 800 - 1100 grame
randamentul la tiere este de 54-57% pentru tineretul taurin
mascul si 52-54% pentru vacile adulte recondiionate

TAURINE
1.Rase locale

b) ameliorate - mixte :
Pinzgau de Transilvania
are o arie mica de rspandire, doar in zona muntilor Apuseni
a fost atestata ca rasa Pinzgau de Transilvania in 1960
are caliti de rusticitate, de rezisten la mediul specific zonelor
colinare i muntoase si se preteaza cresterii la altitudine valorificand
bine furajele din zona de munte
productia medie de lapte este foarte variabila, in functie de zona, de la
1500 litri pana la 2500-3000 litri cu 3,8-3,9 % grasime
culoarea este rosie castanie cu o dunga alba care porneste de la
greaban, pe linia superioara a corpului, latindu-se pe spinare, sale,
crupa, coboara cuprinzand coada perineul, ugerul abdomenul si capul
pieptului, formand inele albe in regiunea superioara a membrelor
realizeaza sporuri de 700-750 g n sistem semiintensiv i de 400-500 g
n sistem extensiv
randamentul la tiere este de 50-53%

TAURINE
1.Rase locale

b) ameliorate pentru lapte :


Blat cu Negru Romneasc (lapte)
a fost omologat ca ras n anul 1987 sub denumirea de ras

,,Blat cu negru romneasc (BNR)

are o asemnare genetic de 38% cu rasa Friz Olandez, 37% cu


Friza Danez, 7% cu rasa Friz German i n proporie apropiat (de
cca. 4%) cu alte opt rase de tip Friz i Holstein
culoarea robei este, dupa cum sugereaz i numele, blat alb cu
negru, petele albe i negre avnd o repartizare variabil pe corp
este principalul furnizor de lapte al rii noastre, producia medie de
lapte fiind de 6000-8000 litri/lactaie, cu 3,8-3,9% grsime
tineretul supus ngrrii intensive realizeaza un spor mediu zilnic de
circa 900 g/zi
randamentul la tiere este de 53%

TAURINE
2.Rase importate
a) pentru lapte :

Holstein-Friz

poarta diferite denumiri n funcie de ara n care se crete (de exemplu: Friz
Olandez 98%, Friz Daneza 70%, Friz Israelian, Friz American 90%)
este cea mai rspndit ras de lapte din lumea ntreag i formeaz baza
aproape exclusiv al produciei de lapte n sisteme industriale de producie
in cadrul rasei, se deosebesc dou tipuri: american (mai usciv, selecia
fcndu-se numai pe producia de lapte, greutatea corporal fiind mai mic,
randament la sacrificare de 50%) si european (mai dezvoltat, cu greutatea
corporal mai mare, randament la sacrificare de 55%)
prezinta o roba baltata cu negru, cu proportii diferite intre zonele pigmentate si
cele nepigmentate, insa cu regiunea capului intotdeauna pigmentata, dar apar si
variante baltate cu rosu (Red Holstein)
productia standard de lapte este de 10000 litri/ lactatie cu un procent de
grasime de 3,5-4%, si 3,2-3,5% proteine, productia maxima realizand-o in
lactatia a- IV- a.

TAURINE
2.Rase importate
a) pentru lapte :

Roie danez
culoarea este rosie uniforma
productia medie de lapte este de 6000
litri/lactatie normala, cu 3,8% grasime
se adapteaz bine n aproape orice climat

TAURINE
2.Rase importate
a) pentru lapte :

Jersey
este a doua rasa de lapte din lume
este originar din insula Jersey (Anglia), situat n Canalul Mnecii
a fost importat i n ara noastr n perioada 1957-1961, pentru a fi
folosit la ncruciri de infuzie cu rasa Brun, Blat Romneasc,
Roie Dobrogean
productia de lapte este de 4000-4500 Kg cu 5,5 - 6,5 % grasime (se
mai numeste si rasa de unt)
randamentul la sacrificare este mic de doar 45 - 48%
taurinele de ras Jersey valorific foarte bine punea; capacitatea
acestei rase de a valorifica eficient punile de calitate mediocr sau
chiar inferioar nu este depit de nici o alt ras de taurine.

TAURINE
2.Rase importate
b) mixte:

Simmental (carne-lapte)
este originar din Elveia, bun productoare de lapte i carne
in Europa se crete ca ras mixt, n America ca ras specializat
de carne
culoarea este de la blat de culoare glbuie deschis, la o blat
cu un rou nchis; pe cap exist un desen caracteristic dominant alb
vacile au ntre 600 - 800 kg, taurii ntre 900 - 1300 kg
tineretul taurin mascul supus ngrrii intensive realizeaz sporuri
medii zilnice de 1100-1300 grame
randamentul la tiere este de 60%
producia medie anual de lapte oscileaz ntre 3000-5000
litri/lactatie cu 4,0-4,2% grasime (unele linii selectionate pot
ajunge si la 10000 litri), vacile fiind exploatate 4-5 lactatii

TAURINE
2.Rase importate
b) mixte:

Schwyz (lapte-carne)
este originar din Cantonul Schwyz (Elveia), fiind cunoscut i sub
denumirea de Brun elveian
este rspandita atat in Europa, cat si in America, Africa, Asia
culoarea este bruna, uniforma, de la nuante inchise la cele deschise,
mai intensa fetele laterale si extremitati, avind o dunga mai deschisa
pe linia superioara a trunchiului, iar injurul botului, un inel alb
producia medie nregistrat este de 5000 litri lapte/lactaie, cu 4,0%
grsime
sporurile medii zilnice la ngrarea intensiv a tineretului taurin mascul
sunt de 900-1000 g
randamentul la tiere este de 54-55%.

TAURINE
2.Rase importate
b) mixte:

Pinzgau (lapte-carne)
provine din zona de vest a Austriei (Salzburg) de la altitudine mai
mic de 1000 m
roba blat rou-viinie cu alb, oglinda botului este roie, desenul
robei este specific: dung alb de la nivelul spetei/grebnului
spinare crup abdomen la baza membrelor posterioare i
anterioare
productia medie de lapte este de 2500 3500 litri lapte/lactaie
normal cu 4% grsime
la ngrarea intensiv, sporul mediu zilnic este de n medie de
1000 grame, iar randamentul la tiere de 55%

TAURINE
2.Rase importate
c) de carne:

Charolaise

este una din cele mai vechi rase de taurine din Frana, specializat pentru
producia de carne, fiind rasa de carne numrul unu n Frana i n Europa
s-a adaptat la fel de bine n peste 70 de ri de pe 5 continente, la toate
latitudinile, din Canada pn n Australia, din Siberia pn n Africa de Sud,
inclusiv n Brazilia, Ungaria sau India
a fost importat n Romnia n 1964, fiind folosit la ncruciri industriale
la ngrarea n sistem intensiv tineretul mascul realizeaz sporuri medii zilnice de
1200-1300 g i randamente la tiere de peste 60%

produce cele mai grele carcase, cu o carne slab fara grsime

Greutate:
Vaci adulte : ntre 700 i 1100 kg
Tauri aduli : ntre 1000 i 1650 kg
Viei de 7 luni : n medie ntre 275 i 320 kg la femele; ntre 310 i 360 kg la
masculi

TAURINE
2.Rase importate
c) de carne:

Hereford
este originar din Anglia, Comitatul Hereford din ara Galilor(climat
blnd i puni abundente)
la ngrarea n sistem intensiv tineretul mascul realizeaz sporuri
medii zilnice de 1000-1100 g i randamente la tiere de 60-65%
Greutate:
Vaci adulte : ntre 650 i 700 kg
Tauri aduli : ntre 750 i 800 kg
greutatea optima la sacrificare la tineret este de 360-380 Kg
a fost importat n Romnia n perioada 1958 - 1964, fiind folosit la
ncruciri industriale
carnea obinut de la animalele ngrate n sistem semiintensiv sau
extensiv conine mult grsime (seu), motiv pentru care aceasta este
mai puin apreciat de ctre consumatori.

TAURINE
2.Rase importate
c) de carne:

Aberdeen - Angus
s-a format n Comitatele Aberdeen i Angus din nordul Scoiei, fiind
cea mai populara rasa de carne din insulele britanice
trstura de baz a acestei rase - nu prezint coarne
capacitatea extraordinar de cretere n sistem extensiv, valorificand
excelent pasunea
la ngrarea n sistem intensiv tineretul mascul realizeaz sporuri medii
zilnice de 1000-1300 g i randamente la tiere de 65-70%
carnea obinut de la animalele ngrate pn la vrsta de 15-18 luni
i pstreaz calitile organoleptice i culinare superioare
a fost importat n Romnia n 1960, fiind folosit la ncruciri
industriale
Greutate:
Vaci adulte : ntre 550 i 700 kg
Tauri aduli : ntre 800 i 1000 kg

TAURINE
2.Rase importate
c) de carne:

Santa Gertrudis
este originar din SUA, fiind format n statul Texas, format din
Zebu Brahman i rasa Shorthon (rasa tipic americana)
la ngrarea n sistem intensiv tineretul mascul realizeaz sporuri
medii zilnice de 1000-1200 g i randamente la tiere de 60-62%
Greutate:
Vaci adulte : ntre 650 i 700 kg
Tauri aduli : ntre 850 i 900 kg
Vitei la 15-18 luni : 500 kg
calitatea crnii e superioar celorlalte rase de carne englezeti

Ecvine (cabaline)
1.Rase locale
Hutul
ras autohton de cai mici (cu o greutate de aprox. 400 kg), care a
aprut n nordul Romniei, n zona Carpailor si a fost mentionata pentru
prima oara in anul 1606
in tara noastra, aceste cabaline se ntlnesc la herghelia Lucina
(Bucovina de Nord), care a fost infiintata in 1877, fiind una dintre cele
patru rase pure crescute in hergheliile de stat din Romania (alaturi de
Pur snge englez, Arab si Lipian)
este putin pretentios la conditiile de hrana si ingrijire, dovedeste o mare
longevitate, putand desfasura activitati de munca si de reproductie pana
la varsta de 25 ani si peste
datorita temperamentului bland, este ideal pentru copii care vor sa
inceapa de mici sportul ecvestru
se poate utiliza si pentru munca, jocuri pe echipe, turism ecvestru
pentru copii-calarie

Ecvine (cabaline)
1.Rase ameliorate
a) usoare

Arab

rasa isi are originile in Orientul Mijlociu (mai ales in peninsula Arabica) si este
cea mai veche si cea mai vestita rasa de cai din lume, calul arab fiind cel mai
frumos cal dintre toti caii
rasa
s-a dezvoltat in desert, caii fiind foarte pretuiti de beduini, care-i
adaposteau chiar in corturile lor, aceasta apropiere, creand cea mai echilibrata
rasa de cai inteligenti si ascultatori
de-a lungul secolelor, caii arabi s-au raspandit in toata lumea prin razboaie si
comert
pe teritoriul tarii noastre, caii Pur-sange Arab erau crescuti in hergheliile
boierilor din Tara Romaneasca si Moldova
in anul 1775 s-a infiintat herghelia de la Radauti iar in 1928 s-a infiintat
herghelia de la Mangalia, care este astazi principalul nucleu de reproductie
pentru caii Pur-sange Arab din Romania
pot fi folositi cu succes in orice activitate, sportiva sau in agricultura
datorita rezistentei extraordinare la efort, caii din aceasta rasa sunt cei mai
buni la competitiile de anduranta (capacitatea de-a rezista la efort fizic)

Ecvine (cabaline)
1.Rase ameliorate
a) usoare

Pur sange englez


rasa Pur Sange Englez este o rasa aristocrata din Anglia, acesti cai
fiind folositi cu succes in cursele de viteza, primele dovezi ale
existentei acestor animale magnifice aparand in secolul XIV
rasa a fost introdus n Romnia dup anul 1870, prin importuri
sporadice ntreprinse de marii proprietari de cai
in prezent, caii de ras Pur snge englez sunt crescuti n
hergheliile de stat la Cislu si Balc
este utilizat pentru competitii si calarie
rasa a fost folosita pentru innobilarea multor rase de cai, impunand
noblete, tarie, performanta si viteza

Ecvine (cabaline)
1.Rase ameliorate
a) usoare

Gidran
este o varietate anglo-araba, de origine
ungara, cu roba exclusiv roiba
are calitati deosebite pentru calarie si
atelaj, fiind un cal elegant
este o rasa foarte rara in lume, in pericol
de disparitie, in Romania, se creste la
herghelia Tulucesti - jud. Galati

Ecvine (cabaline)
1.Rase ameliorate
b) mixte

Nonius
ca si Gidranul, populatia Nonius face parte din grupul de varietati
create la inceputul sec. XIX in Imperiul Austro-Ungar
in grupul Nonius s-au format doua familii:
marele Nonius : caracter bland, greutate 650 Kg, caii find folositi
cu succes la muncile campului, nu sunt foarte buni la calarie
micul Nonius : temperament bland, o constitutie robusta, mersul
excelent, se deplaseaza rapid
in Romania, caii Nonius se cresc la herghelia Izvin (Recas), judetul
Timis

Ecvine (cabaline)
1.Rase ameliorate
b) mixte

Lipitan
este cea mai veche dintre rasele moderne de cai din Europa si face
parte din categoria cailor de sange spaniol
originile spaniole fac din Lipitan un cal predispus la probleme de
comportament, starnite, in special, de independenta si caracterul
energic
primele exemplare de Lipitan au fost aduse in Romania in anul 1874,
la Herghelia Sambata de Jos - Fagaras, intr-o zona in care clima
era asemanantoare cu cea din localitatea de origine
acesti cai exceleaza in dresajul de inalta scoala, avand calitati
innascute pentru aceasta disciplina

Ecvine (cabaline)
1.Rase ameliorate
b) mixte

Trapasul romanesc
istoricul rasei Trapas, mentioneaza ca a fost creat si consolidat in
secolul XVIII-lea, in Peninsula Scandinavica, de unde s-a raspandit
apoi in Europa, Asia, America
in Romania, formarea Trapasului a inceput in anul 1887, din Trapasul
american, Trapasul Orlov, francez, rusesc, si iepe locale, iepe Nonius
si Furioso North-Star
performantele pe hipodrom ale trapasului romanesc sunt inferioare
altor rase de trapasi din lume
a avut un rol important la formarea rasei Semigreu romanesc, dar si
la ameliorarea cailor autohtoni
este un cal cu temperament vioi, docil, linistit, in ciuda faptului ca
este o rasa de viteza
in Romania, la herghelia Rusetu, judetul Buzau se creste un nucleu de
reproductie

Ecvine (cabaline)
1.Rase ameliorate
b) mixte

Furioso-North Star
este o varietate de origine maghiara, formata prin contopirea a doua
familii, intemeiate de armasarii Furioso si North-Star
in Romania, aceasta rasa se creste la Herghelia Slatina si se
considera ca, la ora actuala, exemplarele din Romania au cel mai
curat pedigree, cu cea mai buna origine, fata de celelalte exemplare
Furioso din alte tari europene
au aptitudini care permit calarirea lor de catre copii sau de catre
persoanele cu handicap fizic, datorita faptului ca au un sistem
nervos foarte echilibrat
pe langa concursurile de obstacole sau de dresaj, abilitatile sale sunt
foarte apreciate si pentru serviciul politiei calare sau pentru
tractiune usoara

Ecvine (cabaline)
1.Rase ameliorate
c) grele

Ardenez
zona de formare a rasei este cuprinsa in regiunea de granita dintre
Franta si Belgia
este una dintre cele mai vechi rase de cai, fiind atestati inca din
timpul Imperiului Roman
in Romania, aceasta rasa se creste in rasa curata, structurat, pe
linii si familii, la Herghelia Izvin, din Timis
este o rasa tipica de tractiune grea si se preteaza la muncile
foarte grele din agricultura (masa corporala este de 800-1000 kg)
are o capacitate de rezistenta surprinzatoare chiar si in cele mai
grele conditii, caracter foarte bland, docil, limfatic, supus

Ecvine (cabaline)
1.Rase ameliorate

d) formate/perfectionate
Semigreul romnesc
conturarea rasei a inceput in jurul anului 1960, urmarindu-se crearea
unei rase pentru tractiune grea, care sa fie bine adaptata conditiilor
pedoclimatice ale tarii noastre si sa aiba in acelasi timp o rezistenta si
o mobilitate bune, dar si o putere de tractiune mare
la baza formarii acestei rase stau incrucisarile sistematice intre rasele
Trapas, Furioso North Star, Lipitan, Ardenez si iepe locale ialomitene
(s-a brevetat ca rasa in 1985)
este un cal docil, bland, cu un caracter bun si un temperament vioi
poate fi utilizat la tractiune, atat in alura de pas cat si de trap
caii pot sa tracteze o greutate de 3-4 ori mai mare decat greutatea
lor vie, pe distante lungi, in alura de pas
in Romania, la herghelia Rusetu, judetul Buzau se creste un nucleu de
reproductie

Ovine
1.Rase locale

a) pentru ln fin
Merinosul de Palas (rasa mixta de carne si ln)

a fost omologat ca ras n anul 1960, este considerat cea mai perfecionat
ras de oi din Romnia, fiind competitiv pe plan internaional cu rase de tip
merinos - caractristici:
producia de ln: berbeci 12-14 kg, oi 6-8 kg;
greutatea medie: berbeci 102 kg; oi 64 kg;
randamentul lnii la splare 50-55%;
berbecuti ajung in 4-5 luni la 40-50 kg; carcasele sunt de buna calitate;
randamentul de sacrificare: 54% ovine adulte si 52% berbecuti la ingrasat;
prod. medie de lapte pe per. de 128 de zile: 130 litri, din care 20 % lapte marf;
indici de reproducie: fecunditatea 95,6%, prolificitatea 130-135%,
FECUNDITATE=numarul de animale gestante dupa efectuarea insamantarii sau
montei
PROLIFICITATE=numarul de produsi viabili obtinuti in decurs de 12 luni

Ovine
1.Rase locale

a) pentru ln fin
Merinosul Transilvanean
este o ras de ovine, format n regiunile Criana i Maramure, prin
ncruciarea berbecilor Merinos (import Frana) cu oi autohtone
s-au format dou tipuri: de cmpie, mai masiv i precoce, mai numeros
i cel de colin localizat, n deosebi, n judeul Slaj
indicii reproductiei: 110-115% prolificitate; 95-96% fecunditate;
greutate medie : 45 kg/oaie si 68 kg/berbec;
mieii nrcai la 80-90 de zile, crescui n condiii tehnologice foarte
bune, au greutatea de 25-30 kg
randamentul de sacrificare este de 44-51%;
productia medie de lana: 4,5-10 kg/oaie; 10-14 kg/berbec;
productia medie de lapte pe perioada de 128 de zile este de 70-80

litri;

Ovine
1.Rase locale

a) pentru ln fin
Spanc

este un produs de ncrucisare dintre berbeci de rasa Merinos i


igaie
productia de lna berbeci 6-10 kg, oi 4-5 kg;
greutatea corporala berbeci 60-69 kg; oi 40-50 kg;
finetea fibrelor de lna 24-29 microni;
randamentul lnii la spalare 39-48%;
indicii reproductiei: 110-115% prolificitate; 98% fecunditate;

Ovine
1.Rase locale

a) pentru ln semifin
igaie

a fost creat la Staiunea de Cercetri pentru Creterea Ovinelor


Rueu, judeul Buzu, n perioada anilor 1962-1985 prin
ncruciarea oilor igaie cu berbeci Corriedale i Romney Marsh,
urmat de izolare reproductiv i selecie n direcia sporirii
produciilor de ln semifin i carne
a fost omologat ca ras n 1988
Caracteristicile rasei:
producia de ln: berbeci 6-8 kg, oi 4-5 kg;
greutate corporal: berbeci 80-90 kg; oi 45-50 kg;
sporul de cretere la miei 250-280 g/cap/zi;
producia total de lapte 150-170 litri;
prolificitatea 115-130%.

Ovine
1.Rase locale

a) pentru ln groas
urcan

forma salbatica din care deriva oaia urcan nu se cunoaste cu


precizie, dar cercetatori de prestigiu din Romania, sustin ca oaia
urcana a fost domesticita in inutul muntilor Carpati inca din
perioadele preistorice, de aici raspndindu-se prin transhumanta n
toate tarile din Europa Centrala, fiind considerata una dintre cele
mai vechi rase de ovine
Caracteristicile rasei:
indicii de reproducie sunt: 95% fecunditatea i 105% prolificitatea;
greutatea corporala la urmtoarele categorii de vrst sunt: 14 kg la
2 luni; 24 kg la 6 luni; 35-55 la oi; 48-80 kg la berbeci;
producia de ln: 2-4 kg oi i 4-6 kg - berbeci;
producia de lapte este de 140-160 litri, din care 55 l laptele marf
cu 7,8% grsime i 6,5% protein ntr-o perioad de 150-200 de zile
de lactaie

Ovine
1.Rase locale
b) pentru lapte

Friz

este o ras de oi de culoare alb, cu coada scurt,


originar din Insulele Frizice de est, Germania
este specializat pentru producia de lapte,
producia medie fiind de 400 kg anual, cu un
coninut de grsime de 6,4%
oile fat de regul cte doi i adesea trei, patru
miei
producia anual de ln este n medie de 6 kg
n Romnia este puin rspndit i folosit pentru
infuzie n rasa urcan

Ovine
1.Rase locale

c) pentru pielicele
Karakul (de Botoani)

s-a format din combinarea rasei Karakul (masculi proveniti din bazinul Buhara
Asia Mica, Germania, Austria, Basarabia) cu femele din rasa Turcana neagra si
brumarie, rasa cu lna grosiera, bine adaptata la conditiile specifice din nordestul Moldovei
omologarea rasei Karakul de Botosani, varietatea neagra si gri, s-a facut in 1988
1975 2010 : se pun bazele formarii liniilor de ovine Karakul colorate ( sur, roz
si alba);
1970 2010 : s-a creat, consolidat, sporit numeric si omologat linia Karakul
maro
Caracteristicile rasei:
pielicele din clasele Record i Elit 80-85%;
suprafaa pielicelelor 1 500-1 600 cm2;
greutate corporal medie la berbeci 70-80 kg, la oi 40-43 kg;
producia de lana fizica: 3 kg la oi si 4,5 kg la berbeci
producie total de lapte 80-90 litri pe oaie;
fecunditatea 95-97%, prolificitate 105-108%;

Ovine
2.Rase importate
a) cu lana fin

Merinos australian
este o rasa specializata pentru lana fina si reprezinta 70% din
populatia de ovine din Australia, fiind una dintre cele mai valoroase
rase pentru productia de lana si ca amelioratoare
greutatea corporala: 35-44 kg la oile de tip mic; 42-48 kg la oile de
tip mijlociu; 50-60 kg la oile de tip mare si 70-100 kg la berbeci;
productia de lana este de 5-6 kg la oi, 8-12 kg la berbeci si cu un
randament la spalare de peste 45%;
nsusirile sale superioare au determinat importul de reproducatori si in
tara noastra, in anii 1970-1974 pentru infuzia cu Merinos de Palas si
Merinos Transilvanean

Ovine
2.Rase importate
b) mixte

Ile de France
este larg rspndit n Frana i n Marea Britanie;
Caracteristicile rasei:
greutate corporal medie: la berbeci 110-125 kg, la oi 6580 kg;
tineretul ingrasat realizeaza la 100 zile greutatea de 32-35
kg, cu spor de 300 g/zi;
productie de lana (fina) este de 4-5 kg la oi si 7-9 kg la
berbeci
fecunditatea 95-99%; prolificitate 130-160%;

Caprine

1. pentru lapte
Alba de Banat
s-a format in zona Banatului prin incrucisarea caprelor din rasa
Carpatina cu rasa Saanen si Nobila Germana
Caracteristicile rasei:
greutate corporal medie: la tapi 50-70 kg, la capre 48 kg;
productia medie de lapte este de 500 litri /lactatie de 7-8 luni de
zile, cu un continut de grasime toamna de 5,5% si primavara de
3,6%, in conditii bune de intretinere, productia poate ajunge si la
800 litri
numarul de iezi fatati este mare, 50% dintre ele nasc cate doi iezi,
chiar 3-4;

Caprine
1. pentru lapte
Saanen
este o rasa specializata pentru productia de lapte fiind numita Holstein-ul
caprelor
este originara din Valea Saanen, in sudul regiunii Berna din Elvetia
Caracteristicile rasei:
greutate corporal medie: la tapi 90 kg, la capre 68 kg;
durata medie a lactatiei este de 9 luni si fata adesea unul sau doi iezi pe an
cu o prolificitate de 150-170 %;
productia medie este de 3 kg de lapte pe zi, sau 900-1100 kg pe lactatie cu
un continut de grasime de 2,5 4 %, si 3,1 % proteina;
culoare alba
in Romania se utilizeaza pentru ameliorarea diferitelor populatii de caprine
locale, pentru sporirea productiei de lapte, in special a rasei Carpatina

Caprine
1. pentru lapte
Alpina franceza
este o ras european format n munii Alpi, prin ncruciarea
raselor locale cu rasa Saanen, foarte raspandita in Franta(70%din
efectivul de capre)
Caracteristicile rasei:
greutate corporal medie: la tapi 90 kg, la capre 60-70 kg;
culoarea este rocat cu negru pe linia superioar, pe fa, pe
coad i pe extremitatea membrelor;
producia anual de lapte este de 650-750 litri n 250 zile de
lactaie cu 3,5% grsime
a fost importat si n Romania pentru a ameliora producia de lapte
la rasele de capre autohtone

Caprine
2. mixte
Carpatina

este o rasa de capre crescuta in sud-estul Europei atat pentru carne cat si
pentru lapte
detine un procent de circa 70% din totalul efectivului de capre din Romania, fiind
cea mai raspandita si cea mai veche rasa de capre;
este o rasa inca insuficient de ameliorata, o rasa rustica si rezistenta;
Caracteristicile rasei:
greutate corporal medie: la tapi 50 60 kg, la capre 30-40 kg;
culoarea este in majoritate gri de diferite nuante, alba, baltata si roscata;
nu este performanta la productia de lapte, productia medie este de 240-260 litri
in 9 luni de lactatie;
incrucisarea cu rasa Saanen a adus mai multe avantaje economice
prolificitatea rasei Carpatine este cuprinsa intre 125-150 %;

PORCINE
1.Rase locale
Bazna

s-a format n urma unor ncruciri nedirijate ntre scroafe de ras Mangalia i
vieri de ras Berk, ncepnd din anul 1872, n localitatea Bazna, dinTransilvania;
a fost atestat n 1948, dar este pe cale de dispariie pentru c d prea mult
grsime i prea puin carne;
Caracteristicile rasei:
culoarea caracteristic rasei este neagr, cu bru alb care nconjoar trunchiul n
dreptul spetelor, cuprinznd i membrele anterioare;
prolificitatea rasei este bun, cu o medie de 9,5 purcei la o ftare, din care
narc cca. 8 purcei;
purceii au 14-15 kg la nrcare, care se face la vrsta de 2 luni
sporul mediu zilnic este de 550-600 g, cu un consum specific ridicat, de 5-5,5
U.N.;
sacrificarea se face la 90-110 kg, dar fiind o ras mixt cele mai bune rezultate
se obin la ngrarea pn la greutatea de 140-160 kg, cnd rapotul
carne:grsime n carcas este de 1,3-1,4 : 1

PORCINE
1.Rase locale
Mangalia

este usor de crescut pentru ca mananca orice fel de furaje, poate fi tinut in
libertate, este rezistent la boli, iar slanina lui este foarte gustoasa ;
i se mai spune uleiul de masline cu 4 picioare, grsimea acestuia fiind la fel de
sntoas ca cea de somon.
reteta originala a salamului de Sibiu, se face cu carne din rasa Mangalita;
este una dintre cele mai apreciate rase n Europa datorit crnii gustoase i
parselate;
i se mai spune porcul cu lana trupul i este acoperit uniform cu pr cre care
poate avea 4 culori diferite (blond, gri, negru, roscat)
un porc (dintr-o alta rasa)crescut n sistem industrial are, n general, o cantitate
de grsime de circa 18 kg la 100 kg (animal tranat), spre deosebire de rasa
Mangalia unde grsimea e mai mult dect dubl;
acesta este i motivul pentru care porcii din rasa Mangalia nu sunt cutai de
procesatorii locali, ei fiind crescui n general pentru obinerea de produse
tradiionale;
datorita carnii sanatoase, care contine mai putine grasimi si un nivel redus de
colesterol, porcii Mangalita au reintrat in gratiile crescatorilor romani

PORCINE
1.Rase locale
Stocli
este cea mai veche rasa crescuta in tara noastra;
parul este abundent, aspru, si prezinta coama
(seamana cu mistretul);
la 2 ani, scroafele ajung la 145 kg;
prolificitatea este de 6,25 purcei;
a stat la baza formarii raselor de suine Alb de
Rusetu si Negru de Strei

PORCINE
1.Rase locale
Negru de Strei

este o populaie de porcine romneasc (ca si Bazna), format n depresiunea


Haegului de-a lungul rului Strei, ncepnd din anul 1870 prin ncruciri
nedirijate ale rasei locale Stocli cu rasele Mangalia, Cornwall, Berk;
Caracteristicile rasei:
culoarea caracteristic rasei este neagr, cu parul neted (ca la Cornwall) sau
uor ondulat (caracter motenit de la Mangalia) ;
se ncadreaz n tipul de producie mixt, de carne i grsime;
scroafele adulte cu greutatea corporal de 150-160 kg, iar vierii 180-190 kg;
prolificitatea scroafelor este de 9-10 purcei, din care intarcati 8;
este apreciat pentru rezistena i rusticitatea sa, probabil, se va menine ca
rezerv de gene;
porcii la ingrasat realizeaza sporuri medii zilnice de crestere in greutate de
480-550 grame, cu un consum specific de 5 - 5,3 UN/kg spor

PORCINE
2.Rase importate
Marele Alb

este o rasa formata in Anglia, pe baza porcilor locali, declarata ca rasa in anul
1868, rasa cosmopolita, cea mai raspandita din lume, considerata ca una din
rasele cu rol ameliorator universal;
in tara noastra a fost importata din Anglia in repetate randuri, incepand din anul
1900;
Caracteristicile rasei:
fecunditatea este de 92-95%, se obin 12 purcei la o ftare, din care se narc
cca. 10 purcei cu o greutate medie de 7-9 kg, la vrsta de 5 sptmni;
tineretul se preteaz la ngrarea timpurie, cu sacrificarea la greutatea de 105120 kg, pe care o atinge n condiii obinuite de cretere i ngrare la vrsta de
7-8 luni, realiznd un spor mediu zilnic de cca. 600 g cu un consum specific de
3,5-3,8 kg concentrate pe kg spor;
randamentul de sacrificare este bun, de 75-76% iar carcasele sunt de calitate
superioar;
rasa este larg rspndit n toate regiunile de la noi din ar, fiind crescut att
n ras pur ct i sub form de metii cu alte rase

PORCINE
2.Rase importate
Landrace
s-a format in Danemarca, intre anii 1850-1907, avand la baza
inrucisarea porcinelor locale cu rasele albe, in mod special rasa Marele
Alb, recunoscut ca rasa in 1907;
in anul 1956 s-au facut primele importuri in tara noastra;
datorit nsuirilor bune de producie, rasa Landrace este prevzut n
programul naional de ameliorare din tara noastra;
Caracteristicile rasei:

este specializat pentru producia de carne, i se preteaz cel mai

se obin 10-11 purcei la o ftare, din care se narc cca. 9-10


purcei;
tineretul la ingrasat, ajunge la 100 de kg n 175-180 de zile (circa 6
luni)

bine pentru producia de bacon

PORCINE
2.Rase importate
Pietrain
s-a format in jurul localitatii Pietrain din Belgia in anul 1950;
Caracteristicile rasei:
culoarea este alba baltata cu pete de culoare neagra
mergand pana la roscat;
prolificitatea este buna mergand pana la 10 purcei/fatare;
purceii realizeaza 80-90 kg, la 6-7 luni;
randamentul la taiere este de 78-80%;
proportia de carne in carcasa est de 70%

PORCINE
2.Rase importate
Duroc
s-a format la mijlocul secolului 19 in Statele Unite ale Americii din
incrucisarea mai multor rase;
in tara noastra s-a importat pentru prima oara in anul 1968;
Caracteristicile rasei:
culoarea este rosu - ruginiu deosebita fata de culoarea celorlalte
rase;
tineretul porcin mascul, ajunge la 108 de kg, la varsta de 180 zile
(circa 6 luni);
sporul mediu zilnic este de circa 560-590 grame;
prolificitatea este buna mergand pana la 9- 10 purcei/fatare;
valorifica foarte bine furajele, productia de carcase este de calitate
superioara si rezista foarte bine la conditiile de mediu

PORCINE
2.Rase importate
Marele Negru
a fost rezultatul incrucisarii dintre rasele de culoare neagra
Devon si Cornwall si porcii europeni descoperiti in estul
Angliei;
in prezent, in Anglia, Marele Negru este crescut pentru
productia de carne macra si sunca
este cunoscut si pentru adaptabilitatea crescuta ,
prolificitate, pentru natura sa docila;
culoare neagra este o caracteristica nu foarte apreciata
de procesatori.

PORCINE
2.Rase importate
Hampshire

este o rasa mai noua (recunoscuta ca rasa in 1904), formata in America in


statul Kentuchy;
este apreciata pentru calitatea superioara a carcaselor (are un strat subtire de
slanina);
este o rasa de porci de carne, cu dezvoltare rapida si cu calitate foarte buna a
carcasei
in anul 1968 a fost importata pentru prima data in Romania;
Caracteristicile rasei:
culoarea este neagra cu brau alb pe la mijloc, care acoper picioarele din fa ;
tineretul porcin mascul, ajunge la 92 de kg, la varsta de 180 zile (circa 6 luni);
sporul mediu zilnic este de circa 500 grame;
prolificitatea este de 9 purcei/fatare;

PORCINE
2.Rase importate
Berkshire

sunt porci care apartin uneia dintre cele mai vechi rase identificate, au fost
adusi cu peste 350 de ani in Statele Unite ale Americii iar in 1875, crescatorii
de porci au format asociatia american Berkshire (ABA), facand astfel primul grup
de crescatori din lume care aveau si un registru de certificare a rasei;
porcii se preteaza, in special, la un sistem ecologic de crestere, pentru ca
traiesc in aer liber si sunt adaptati perfect pentru cresterea pe pasune;
sunt porci de culoare negra, cu puncte albe (zona picioarelor, bot si coada);
carnea lor este mai inchisa la culoare, mai suculenta si mai aromata;
mai nou, in SUA, s-a demonstrat, in urma testelor si analizelor, a 19 rase, ca
este rasa care da cea mai gustoasa carne de porc;
carnea de porc din aceasta rasa este cautata la export, indeosebi in Japonia

PASARI
Gaini rase usoare
Leghorn

rasa provine din portul Livorno, Italia, dintr-o populaie italian foarte veche;
prezint 12 varieti de culoare, cele mai reprezentative fiind: alb, brun,
potrnichie, neagr, barat, pestri, albastr, galben, argintie i aurie;
productie medie anuala de 220 de oua cu greutatea medie de 55-57 g si coaja de
culoare alba (la unii hibirizi industriali se ajunge la 250-270 bucatioua, in timp de
13-14 luni de exploatare);
maturitatea sexuala se instaleaza la 130-150 zile (4,5-5 luni)
au instinctul de clocit foarte redus, de doar 4%;
INCUBATIA (CLOCITUL) LA GAINI DUREAZA 3 SAPTAMANI
greutatea corporala la cocosi variaza intre 1,7-2,0 kg (tipul american, german,
olandez) si 3-3,5 kg (tipul englez);
greutatea corporala la gaini variaza intre 2,5-2,7 kg (tipul american, german,
olandez) si 2-2,5 kg (tipul englez);
in Romnia rasa Leghorn deine primul loc n asigurarea produciei de ou

PASARI
Gaini rase mixte
Rhode-Island
este recunoscut ca cea mai important ras mixt cu aptitudini
aproape egale pentru producia de ou i de carne;
s-a format n SUA (Rhode Island i Massachusetts) n perioada 1850
1899;
exista dou varieti de culoare: roie i alb, dar datorit faptului c
ultima este foarte puin rspndit n Europa, la noi in tara, sub
denumirea de Rhode-Island, se nelege aproape ntodeauna numai
varietatea roie;
puicutele incep sa oua la 6 luni;
tineretul creste multumitor (cocoseii ajungand la 2 luni la peste 1,3 1,4 kg)
productie medie anuala de 170-200 de oua, cu greutatea medie de 58
g si coaja colorat brun-nchis;
greutatea corporala: coco 3,5 4,5 kg i gina 2,5 3,5 kg

PASARI
Gaini rase mixte
Sussex
este o rasa veche a carei origine este controversat ;
crescut n sudul Angliei (Sussex i Surrey) a participat la expoziii n
anul 1845;
productie medie anuala de 170-190 de oua, cu greutatea medie de 6065 grame si coaja pigmentata in brun-cafeniu, cu o oarecare nuanta
de roz;
puicutele incep sa oua la 6 luni;
greutatea corporala: coco 3 4 kg i gina 2,5 3 kg;
are trei varietati de culoare: pestrita, herminata-deschis si rosie (in
Romania cea mai raspandita si apreciata este cea herminata-deschis);
carnea este foarte frageda, de calitate superioara, gustoasa si
suculenta, ceea ce face ca gainile rasei Sussex sa se incruciseze cu
cocosii raselor Cornish, Rock-Island sau Rock-Alb, pentru a realiza pui
de tip broiler.

PASARI
Gaini rase mixte
Plymouth-Rock
sunt orignare din Statele Unite ale Americii, formate prin
incrucisarea gainilor locale cu rasa Dominicana, varietatea barata,
Cochinchina si Brahma, in Europa fiind aduse pentru prima oara in
1870;
are sase varietati de culori: alba, barata (porumbaca), albastra,
potarniche, caramizie si herminata;
puicutele incep sa oua cu 2-4 sapt mai tarziu decat Rhode si
Sussex;
greutatea corporala: coco 3,5 4 kg i gina 2,5 3 kg;
productie medie anuala de 150-170 de oua, cu greutatea medie de
60-65 grame si coaja colorata;

PASARI
Gaini rase mixte
Gat golas de Transilvania

este o rasa originara din Transilvania, de o importanta deosebita pentru noi,


reprezentand o valoare nationala (fost pentru prima oar prezentat la o
expoziie internaional la Viena, n anul 1875);
iniial s-a considerat c aceast ras de gin s-a obinut prin ncruciarea
dintr-o gin i un curcan; cercetrile ulterioare au dovedit c gtul gol al
acestei rase se datoreaz unei mutaii genetice.
aa cum i spune numele, are gtul, gua i pieptul fr pene;
culoarea penajului este negru, alb, roiatic sau barat;
greutatea corporala: coco 2,5 3 kg i gina 2-2,5 kg;
productie medie anuala de 130-170 de oua, cu greutatea medie de 65-75 grame
si coaja de culoare alba;

PASARI
Gaini rase grele
Brahma
rasa a fost format n China, adus n SUA, unde a fost ameliorat i
de unde a ajuns n Europa n anul 1850;
greutatea corporala: coco 3,5 5 kg i gina 3-4,5 kg;
productie medie anuala de 120-140 de oua, cu greutatea medie de 53
grame, culoarea cojii oualor este brun galbuie;
precocitatea buna pentru o rasa de carne, (varsta depunerii primului ou
este de 10 luni),
este o ras rustic, avnd o carne foarte bun din punct de vedere
calitativ i, cel mai important, nu i nceteaz ouatul n lunile de iarn;
ca semn distinctiv, se remarca penajul foarte abundent (incaltatura),
din care atrag atentia mansetele de pe picioare

PASARI
Gaini rase grele
Cochinchina
format n mod natural, rasa Cochinchina este originar din China i
a fost adus n Europa n secolul al XIX-lea;
face parte din rasa de gini grele dar este crescut i pentru
ornament;
prezint cinci varieti de culoare: galben, potrnichie, alb,
neagr i barat;
fluierele picioarelor sunt inclate cu pene mari avnd culoarea
galben ;
greutatea corporala: coco 4,5 5 kg i gina 3,5-4 kg;
produce anual 80-110 ou, cu coaja pigmentat n rou-brun, cu
greutatea medie de 55 g i cu o mai mare proporie de glbenu

PASARI
Gaini rase grele
Cornish
s-a format n Anglia (inutul Cornwall), fiind specializat
pentru producia de carne;
greutatea corporala: coco 4,5 5,5 kg i gina 3,5-4 kg;
culoarea penajului este alb, negru, rocat, galben, rou
marginat cu alb ;
productia de oua este mica, de 80-130 oua anual, greutatea
medie a oului este de 60-65 grame, coaja pigmentata in
brun;

PASARI
Rae
Rata domestica
este foarte populara si se gaseste peste tot in lume, mai putin in
Antarctica inghetata;
in Europa cresterea ratelor se situeaza pe locul trei, dupa
cresterea gainilor si a curcilor
ratele sunt crescute pentru carnea, ficatul, ouale, fulgii si puful lor
incubaia oulelor de ra dureaz 4 saptamani (28 zile), o ra
putnd cloci 9-11 ou n acelai timp;
productia de oua este foarte variata, la unele rase fiind foarte
mare, ceea ce duce la o productie mare apropiata de a gainilor 180220 oua;
raele au nevoie de ap (cea domestic petrece doar 10% din
timpul su n ap)

PASARI
Rae
Rata leseasca
in ciuda numelui ei (leesc=polonez, rusesc), aceast specie provine
din Mexic;
in jurul anului 1600 a fost domesticit pe scara larg n Europa;
raa leeasc are ca specific noduli roii n jurul ochiului;
dintre toate psrile de curte, la aceasta ra clocitul dureaz cel
mai mult,respectiv 5 sptmni;
este o ra care nu mcne, emind niste sunete asemntoare
ssitului;
greutatea corporala poate fi de 3-4 kg la femela, si de 5-6 kg la
mascul

PASARI
Gaste

este rspndit mai ales n Europa Central unde este reprezentat de gsca cenuie
(Anser anser) din care provine gsca domestic;
dup afirmaia oamenilor de tiin locul de batin iniial al gtei este regiunea
arctic, unde de fapt este locul de cuibrire a celor mai multe specii de gte slbatice;
este prima pasare care a fost domesticita, cu peste 3000 de ani in urma, in Egipt
este una dintre orataniile nelipsite din gospodariile individuale rurale, unde este
ingrijita si pretuita, pentru ca, in afara de adapost, hrana si apa din belsug, cresterea
acestor pasari nu ridica alte pretentii;
gastele se cresc usor, sunt rezistente la diferite conditii de mediu (frig, caldura),
perioada de ouat este scurta si productia variaza intre 20-80 oua;
carnea de gsc este considerat o delicates ea putnd fi comercializat ca atare
(piepul de gsc) sau procesat ;
gastele sunt de asemenea utilizate pentru productia de ficat gras, mai ales in Franta,
Ungaria, Bulgaria si, mai recent, in Lituania;
fulgii de gsc snt considerai o materie premium, utilizai n producerea de umplutur
pentru perne, pilote sau n cptueala unor haine de iarn

PASARI
Curci
curcanul este o pasare de talie mare, originara din America,
domesticita inca din timpul aztecilor si a fost adusa in Europa cu 400
de ani in urma
poate sa aiba penajul alb, rosu, negru sau pestrit;
carnea de curca este cea mai slaba dintre toate varietatile de carne,
de aceea este recomandata ca o hrana foarte sanatoasa, in dieta
curenta, dar si in cazul persoanelor care tin regim de slabire sau care
au probleme cu valorile colesterolului;
curcanul este una dintre cele mai cunoscute pasari din America de Nord
un curcan adult poate atinge inaltimea de 1 m si o greutate de 10 kg;
femelele sunt mai mici , au circa 90 cm si o greutate de 4 kg;
productia de oua dintr-o perioada de ouat este in medie de 80-90 oua

PASARI
Bibilica

denumite si picherite, sunt originare din Africa;


se cresc n special pentru carnea lor de calitate superioar, care
este considerat delicates;
greutatea corporala la bibilica comuna este de 1,5-2 kg, iar la
bibilica de rasa grea, de 2,5-3,5 chiar 4 kg
producia anual de ou este de 60-80 buci, greutatea medie a
oulor fiind de 45 g, coaja tare, pigmentat i presrat fin cu
pete maro;
penajul este de culoarea gri nchis, mpestriat cu pete albe;
nu este recomandabil ca bibilicile s fie inute n acela loc cu
celelalte specii domesticite, pentru c ele alung restul psrilor
de la hran;

PASARI
Prepelita

prepelitele isi au originea in toate continentele (mai putin in America), dar


au fost domesticite in Asia;
exist dou mari categorii de prepelie: prepelite slbatice i prepelite
domestice;
prepelia de cresctorie a fost obinut prin eforturi indelungate ale
oamenilor- in special ale japonezilor-din prepeliele slbatice;
coloritul este brun-cafeniu cu striuri longitudinale de culoare deschisa si
intunecata
oul de prepeli este considerat "medicament" universal datorit calitii
proteinei din albumen, a lecitinei care emulsioneaz grsimile (de aceea se
spune c oul de prepeli nu conine colesterol) i a compozitiei sale, are rol
vitaminizant, cu efecte terapeutice;
productia medie anuala de oua este de circa 280-300 bucati;
greutatea corporala medie este circa 130-150 grame