Sunteți pe pagina 1din 9

Teste de control

grupa 813, A doua specializare

Raileanu Elena

Unitatea de nvare nr.1.

1
Aceast lucrare trebuie rezolvat de voi i trimis coordonatorului de disciplin pentru
evaluare i notare ca tem de control.
Aplicaia I. Pornind de la studiul individual al bibliografiei Unitii de nvare 1 i de la
graficul de mai jos, realizai un studiu eseu privind tipurile misiunilor de asigurare i de audit.

Misiunile de asigurare se bucura de un grad ridicat de incredere in timp ce serviciile conexe


au un grad de incredere scazut.
Misiunile de revizuire ofera o asigurare moderata deoarece se aplica esantionarea pentru
descoperirea erorilor, fraudelor si se analizeaza doar datele semnificative pentru
determinarea pragului de risc.
Serviciile conexe nu ofera niciun fel de asigurare asupra fidelitatii situatiilor financiare, ele
confera, dupa caz rapoarte care arata constatari ale procedurilor sau identificarea
informatiilor financiare.
Aplicaia II. Suntei auditor n cadrul unei echipe de audit ce opereaz un audit financiar
asupra unui lan hotelier. Responasabilitatea dumneavoastr o reprezint auditarea fluxurilor
de trezorerie.
n cadrul vizitei preliminare observai neregulariti n modalitile de ealonare ale
datoriilor restante la bugetul de stat suma total a datoriilor are valoarea de 10 miliarde de lei,
cifra de afaceri total a ntreprinderii este de 15 miliarde de lei. Contabilul ntreprinderii a
observat suspiciunile dumneavoastr dar afieaz reticen n a v prezenta detalii pe motiv c
activitatea dumneavoastr nu are n vedere dect aspectul fluxurilor de trezorerie. Pe de alt

Teste de control
grupa 813, A doua specializare

Raileanu Elena

parte, ai observat c eful de misiune n audit, n faa cruia rspundei, d dovad de un


interes foarte mare n a mulumi managementul ntreprinderii auditate.
Detaliai n maxim 10 rnduri cum tratai problema.
In urma neregulilor observate, acelea ca firma are neregularitati la nivelul datoriilor
restante la bugetul de stat, auditorul stie ca firma risca, in urma unui control fiscal, penalitati
de intarziere.
Limitarea accesului la informatii ( chiar daca nu sunt legate de activitatea fluxurilor de
trezorerie) de catre managementul firmei sau contabilul care arata reticenta pot conduce
chiar si la retragerea din misiunea de audit, auditorul nu poate formula o opinie din cauza
accesului restrictiv la informatiile cerute.
Se pune desigur problema independentei intre seful misiunii si management din cauza
interesului acestuia din urma de a multumi firma. Conform codului etic, acest comportament
conduce la un conflict de interese si este recomandat ca acesta sa se retraga din misiune.
Unitatea de nvare nr.2.
1. Daca sunteti solicitat de clientul dumneavoastra sa intocmiti situatiile financiare fiind o
unitate mica si sa efectuati apoi auditul, a cui revine responsabilitatea intocmirii si prezentarii
situatiilor financiare? Responsabilitatea dumneavoastra ca auditor care este?
Participand la elaborarea situatiilor financiare, ca auditori, ne revine responsabilitatea
intocmirii si prezentarii acestora si vom raspunde impreuna cu managementul intreprinderii.
Chiar daca este vorba de o firma mica, nu este o scuza pentru autorevizuire si nu putem deci
participa la misiunea de asigurare in vederea exprimarii unei opinii independente cu privire la
conformitatea situatiilor financiare cu un anumit referential.
2. Care este scopul scrisorii de angajament ?
Scopul scrisorii de angajament este de a consemna acceptarea acceptarea efectuarii auditului
financiar pentru o societate si se stabilesc in ea responsabilitatile fiecarei parti:
-responsabilitatea managementului de a intocmi si prezenta situatiile financiare
-responsabilitatea auditorului pentru opinia din raportul de audit
In scrisoarea de angajament se precizeaza
situatiile financiare supuse auditarii
-perioada pentru care acestea sunt examinate
-referentialul contabil cu care acestea trebuie sa fie in conformitate
Se stabilesc deasemenea standardele pe care auditorul le aplica pentru planificare si
desfasurarea misiunii.

TEME DE CONTROL UNITATE DE NVARE NUMRUL 3


1.Riscul de control este recomandat a fi evaluat la :
a) 50%;
b) 0%;
c) 100%.

Teste de control
grupa 813, A doua specializare

Raileanu Elena

2.Termenul de aseriuni reprezint:


a) declaraii ale conducerii clientului, explicite sau de alt natur, care sunt ncorporate n
situaiile financiare;
b) declaraii ale auditorului financiar vizavi de aspectele negative constatate;
c) set de date din care este selecionat un eantion despre care auditorul dorete s trag o
concluzie.
3. Ce reprezint pragul de semnificaie n audit:
a) valoarea pn la care auditorul verific toate elementele din situaiile financiare ;
b) un procent care se aplic asupra fiecrei clase de conturi astfel nct auditorul s tie cte
elemente trebuie verificate;
c) o sum absolut, calculat conform
Normelor Minimale de Audit i care ajut la
stabilirea tipului de opinie i la determinarea naturii duratei i ntinderii procedurilor de audit.
4.tim c:
Situaii
financiare
Exerciiul curent
2010
90.000
900
1.800
240.400
1.202
2.404
de 50.766.68

Situaii financiare
Exerciiul anterior
2009
20.000
200
400
238.000
1.190
2.380
(360)

Situaii financiare
Exerciiul anterior
2008
80.000
800
1.600
225.000
1.125
2.250
45.000

Active totale
1%
2%
Cifra de afaceri
0,5%
1%
Profit nainte
impozitare
5%
2.538.33
(18)
2.250
10%
5.076.66
(36)
4.500
Precizai indicatorul n funcie de care se va alege pragul de semnificaie
a) active totale;
b) Cifra de afaceri; ( cea mai mica diferenta)
c) profit nainte de impozitare.

5. Care sunt componentele riscului inerent general ?


a) riscul de management, riscul contabil, riscul de afaceri si riscul de audit;
b) riscul inerent specific, riscul de control i riscul de nedetectare neasociat cu eantionarea;
c) riscul de nedetectare neasociat cu eantionarea, riscul de control si banda de risc.
6.Cum se poate defini riscul de audit:
a) reprezint riscul ca o denaturare, care ar putea aprea n soldul unui cont sau ntr-o
categorie de tranzacii i care ar putea fi semnificativ n mod individual, sau atunci cnd este
cumulat cu alte denaturri din alte solduri sau categorii, s nu poat fi prevenit sau detectat
i corectat la momentul oportun de sistemele de contabilitate i de control intern;
b) reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie de audit neadecvat, atunci cnd situaiile
financiare sunt denaturate n mod semnificativ;
c) reprezint asigurarea transmis ctre utilizatorii raportului de audit i a situaiilor financiare
aferente acestuia, c situaiile financiare sunt denaturate cu cel mult 10%
7.Riscul de control:
a) este direct proporional cu eficiena sistemului contabil i de control intern;

Teste de control
grupa 813, A doua specializare

Raileanu Elena

b) este invers proporional cu eficiena sistemului contabil i de control intern;


c) nici una din variantele de mai sus.
8.Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacii s prezinte erori ce pot fi
semnificative, fie c sunt considerate n mod individual, fie cumulate cu erori din alte solduri
sau categorii de tranzacii, presupunnd c nu a existat un sistem de control intern definete:
a) riscul de control;
b) riscul de nedetectare;
c) riscul inerent.
9.Valoarea pragului de semnificaie i dimensiunea eantioanelor se stabilete n una din
urmtoarele etape:
a) etapa de preplanificare;
b) etapa de planificare;
c) la fiecare seciune n parte.
10.Una i numai una din urmtoarele afirmaii este corect:
a) cu ct evaluarea riscului de control este mai redus, cu att mai multe probe trebuie s
obin auditorul pentru a susine faptul c sistemele de contabilitate i de control intern sunt
proiectate corespunztor i funcioneaz eficient;
b) cu ct evaluarea riscului de control este mai ridicat, cu att mai multe probe trebuie s
obin auditorul pentru a susine faptul c sistemele de contabilitate i de control intern sunt
proiectate corespunztor i funcioneaz eficient;
c) cu ct evaluarea riscului de control este mai ridicat, cu att riscul inerent este mai redus.
11.Una i numai una din urmtoarele afirmaii este adevrat:
a) riscul de control si riscul inerent se evalueaz n mod independent unul de altul;
b) riscul de control i riscul inerent se evalueaz concomitent, prin proceduri combinate;
c) riscul de nedetectare se evalueaz numai mpreun cu riscul inerent.

12.Care din urmtoarele afirmaii este adevrat?


a) cu ct evaluarea riscului inerent i de control este mai ridicat, cu att mai multe probe de
audit trebuie s obin auditorul din utilizarea performant a procedurilor de fond
b) nu se poate stabili nici o legtur intre nivelul riscului inerent i de control i probele de
audit;
c) dac riscul de control este evaluat ca fiind redus, auditorul nu va mai testa nivelul riscului
inerent.
13.Riscul ca auditorul s exprime o opinie de audit necorespunztoare atunci cnd situaiile
financiare sunt denaturate n mod semnificativ este cunoscut ca:
a) risc de nedetectare;
b) risc de audit;
c) risc inerent.
14.Atunci cnd exist stocuri la teri ale clientului de audit, cea mai
credibil prob pe care o poate obine un auditor este:
a) o declaraie scris de la gestionarul clientului de audit;
b) o declaraie scris de la conducerea clientului de audit;

Teste de control
grupa 813, A doua specializare

Raileanu Elena

c) o scrisoare de confirmare de la ter parte, unde se afl stocurile clientului de audit.


15.Testele de control reprezint:
a) testele prin care responsabilul de misiune revizuiete activitatea desfurata de ctre echipa
de audit;
b) testele efectuate pentru a obine probe de audit n scopul detectrii denaturrilor
semnificative din situaiile financiare;
c) testele efectuate pentru a obine probe de audit cu privire la proiectarea adecvat i
funcionarea eficient a sistemului contabil i a celui de control intern.
16.Procedurile de fond reprezint:
a) testele efectuate pentru a obine probe de audit cu privire la proiectarea adecvat i
funcionarea eficient a sistemului contabil i a celui de control intern;
b) testele efectuate pentru a obine probe de audit n scopul detectrii denaturrilor
semnificative din situaiile financiare i sunt de dou tipuri, teste ale detaliilor tranzaciilor i
soldurilor i proceduri analitice;
c) testele efectuate de ctre auditor pentru evaluarea generala a riscului de faliment al
clientului.

UNITATEA DE NVARE IV

I. n cursul auditului ciclului de cumprri-pli, una dintre


preocuprile auditorului vizeaz asigurarea faptului c plile nregistrate
corespund unor bunuri i servicii realmente primite.
Identificai :
a. Obiectivul de audit sub auspiciul cruia se afl aceast
situaie
Existenta, concordanta detaliilor
b. Enumerai trei proceduri de audit aferente acestui
obiectiv
Inspectia, confirmarea, observarea
c. Enumerai trei mecanisme de control intern care s
previn posiblele erori aferente acestui obiectiv
Separarea functiilor/responsabilitatiilor, persoanele care fac
inregistrari in contab nu efectueaza si platile, sa existe un
circuit al documentelor bine stabilit, imediat ce un bun este
cumparat si ajunge in entitate sa se intocmeasca NRCD(NIR)

Teste de control
grupa 813, A doua specializare

Raileanu Elena

d. Enumerai trei teste tipice ale mecanismelor de control de


la punctul c., efectuate de auditor pentru a verifica
eficiena acestora.
Chestionarea
angajatilor,
examinarea
documentelor,
observarea activitatilor legate de control, reconstituirea
procedurilor clientului.
II. n cursul auditului ciclului de cumprri-pli, una dintre preocuprile
auditorului vizeaz asigurarea faptului c operaiunile de plat
din
contabilitatea clientului sunt nregistrate la valoarea corect.
Identificai :
a. Obiectivul de audit sub auspiciul cruia se afl aceast
situaie
Exhaustivitatea
b. Enumerai trei proceduri de audit aferente acestui
obiectiv
Inspectia, confirmarea detaliilor tranzactiilor de catre tert, calcul
matematic-contabil
c. Enumerai trei mecanisme de control intern care s
previn posiblele erori aferente acestui obiectiv
O data ce factura este receptionata, se va intocmi un NRCD(NIR),
factura care depaseste o anumita valoare trebuie sa fie aprobata de
conducere.
d. Enumerai trei teste tipice ale mecanismelor de control de
la punctul c., efectuate de auditor pentru a verifica
eficiena acestora.
Chestionarea angajatilor, examinarea documentelor, observarea
activitatilor legate de control, reconstituirea procedurilor
clientului.

III. Suntei auditorul societaii AFC S.A. La data de 1 octombrie 2009,


societatea achiziioneaz o linie tehnologic pentru prelucrarea lacurilor i
vopselurilor, n valoare de 50.000 euro. Se nregistreaz cheltuieli cu
proiectul de amplasare : 500 euro, taxe vamale 5.000 euro, cheltuieli cu
reclama 2.000 euro, cheltuieli cu comisioanele aferente documentaiei :
300 euro, cheltuieli cu salariile departamentului de conducere : 1000 euro.
La sfritul duratei de via, se previzioneaz cheltuieli cu demontarea
liniei n valoare de 1200 euro.
La sfritul anului 2009, clientul prezint n conturile de imobilizari, valoare
de 57.000 euro. Suntei desemnat s realizai auditul imobilizrilor, asupra
exerciiului financiar 2009. Evidentiai obiectivele pe care il avei n
vedere, testele de fond pe care le vei aplica, identificai trei mecanisme
de control intern i testai-le.

Teste de control
grupa 813, A doua specializare

Raileanu Elena

1. Obiective : Existenta, exhaustivitate,concordanta detaliilor


2. Proceduri de fond/teste de fond: teste de detaliu asupra tranzactiilor,
verificam daca au fost corect alocate sumele si sunt evidentiate
corect in Bilant si in Contul de Profit si pierdere.
3. Chestionarea angajatilor, examinarea documentelor, observarea
activitatilor legate de control, reconstituirea procedurilor clientului.

UNITATEA DE NVARE NR.5


APLICAIA I

Clientul ALFA prezint urmatoarea situaie a creanelor incerte la sfritul anului N:


Client A: crean inclusiv TVA (24%): 124000, grad de recuperare: 75%
Client B: crean inclusiv TVA(24%): 1240000, grad de recuperare:40%
Client C: crean, inclusiv TVA(24%): 992000, grad de recuperare: 60%
Client D: crean inclusiv TVA(24%): 372000, grad de recuperare: 80%

La sfritul anului N, totalitatea ajustrii representat de soldul contului 491 are valoarea de
1.240.000. Suntei auditorul nsrcinat cu exprimarea unei opinii privind soldul provizionului.
Aplicatia rezolvata la seminar
Client
Alfa

Ex. auditat
Foaie de lucru
N
Sectiunea J - Debitori si plati anticipate Capitolul

Auditor
Data

Revizuit de
Data

Clienti Incerti
1.
2.
3.
4.

5.
6.

Obiectiv: Exactitatea
Procedura de audit: Recalcularea dimensiunii provizionului necesar si compararea cu cel obtinut
de client. Probe de audit obtinute din bilant, cont de profit si pierdere, registru jurnal, facturi,
instiintari de plata, confirmari externe.
Metoda de audit: Proceduri Analitice, incspectia, calcul, confirmari externe
Rezultate:
A: provizion necesar 119000*25%=29750
B: provizion necesar 1190000*60%=714000
C: provizion necesar 380800
D: provizion necesar 71400
Sold final 491 11950950
Rez client/rezultat auditor = 1190000/11950950 = 0.99 => <5%
Concluzie rezultat <5% Opinie cu reserve
Noi auditoria recomandam ajustarea soldului contului 491 pana la valoarea 11950950.

Teste de control
grupa 813, A doua specializare

Raileanu Elena

APLICAIA II

Compania Beta SA achizitioneaz pe 30 august 2008 o instalaie la costul de 700.000, valoare


rezidual estimat: 40.000. Instalaia este amortizat liniar pe 10 ani. La inceputul lui N+2, se
nlocuiete o pies de schimb n valoare de 10.000, ceea ce conduce la creterea capacitii de
producie i a duratei utile de via rmase, la 10 ani. La sfritul lui N+2, clientul prezent
cheltuieli cu amortizarea n valoare de 62.200. ntocmii o foaie de lucru privind contul de
cheltueli cu amortizarea pe anul N+2
Client
Alfa
1.
2.
3.
4.

5.

Ex. auditat
N

Foaie de lucru
Imobilizari corporale

Auditor
Data

Revizuit de
Data

Obiectiv: Exactitatea
Procedura de audit: Recalcularea dimensiunii provizionului necesar si compararea cu cel obtinut
de client. Probe de audit obtinute din bilant, cont de profit si pierdere, registru jurnal, facturi,
instiintari de plata, confirmari externe.
Metoda de audit: Proceduri Analitice, incspectia, calcul, confirmari externe
Rezultate:
Valoarea amortizabila la achizitionare = 700.000-40.000=660.000
Amortizarea anului N = (660.000/10)*3/12(se amortizeaza doar 3 luni din 2008)=16500
Am n+1=(660000-16500)/9= 71500
In anul n+2 daca se efestueaza o modernizare care are ca scop imbunatatirea parametrilor
atunci acesta nu afecteaza contul de profit si pierdere al exercitiului ci se va capitaliza
Valoarea contabila la inceputul n+2 = 572.000
Dupa montarea pisei de schimb valoare va deveni 582.000 iar perioada de amortizare va fi
de 10 ani
La sfarsitul anului n+2 amortizarea contabila va fi 582.000/10= 58.200
Rez auditor/rezultat client = 58.200/62.200 = 0.93=>7% diferenta
Concluzie rezultat <7% Opinie nefavorabila
Noi auditorii, recomandam ajustarea soldului contului de amortizare pana la valoarea 58200.

APLICAIA III

Dispunei de urmtoarele date legate de un mijloc de transport achiziionat de firma DELTA


SA: n urma unei prime reevaluri, s-au nregistrat diferene pozitive egale cu 9.000, n urma
celei de-a doua reevaluri, s-a nregistrat o diferen negativ egal cu 11.000; n urma celei
de-a treia reevaluri, s-a nregistrat o diferen pozitiv egal cu 6.000. n condiiile aplicrii
IAS 16, compania a ajuns la un sold final al contului 105 n valoare de 3.800. ntocmii o
foaie de lucru viznd exactitatea acestui sold.
Client
Alfa
1.
2.
3.

4.

Ex. auditat
N

Foaie de lucru
Reserve din reevaluare/imob corporale

Auditor
Data

Revizuit de
Data

Obiectiv: Exactitatea
Procedura de audit: recalcularea soldului contului 105. Probe de audit bilant contabil, balanta de
verificare
Rezultate:
1. Prima reevaluare: 2xx=105 9000
2. A doua reevaluare: 105=6xx 9000 si 6xx=2xx 2000
3. A 3-a reeval 2xx=7xx 2000 si 2xx = 105 4000
Soldul contului 105 este 4000=>
Rez client/rez auditor = 3800/4000 = 5% => opinie cu rezerve
Concluzie rezultat <5% Opinie cu rezerve
Noi auditoria, recomandam ajustarea soldului contului 105 pana la valoarea 4000

Teste de control
grupa 813, A doua specializare

Raileanu Elena

APLICAIA IV
Societatea OMEGA SA deine o instalaie achizitionat pe data de 30.12.N, la valoarea de
50.000, amortizat liniar pe 5 ani. La sfritul lui N+3, se decide reevaluarea sa, valoarea just
stabilit, fiind de 25.000. n condiiile eliminrii amortizrii cumulate din valoarea contabil
brut a activului (aplicarea metodei actualizrii valorii nete), clientul obine urmatoarele
valori n soldul conturilor: 281: 25.000; 105: 4.800.
ntocmii DOU foi de lucru viznd exactitatea soldurilor conturilor 281 i 105.
Client
Alfa
6.
7.
8.
9.

Ex. auditat
N

Foaie de lucru
Sectiunea
Iombilizari corporale

Auditor
Data

Revizuit de
Data

Obiectiv: Exactitatea
Procedura de audit: Recalcularea amortizarilor privind imobilizarile corporale si a rezervelor din
reevaluare si compararea rezultatelor cu cele obtinute de client. Probe de audit obtinute din
bilant, cont de profit si pierdere, registru jurnal, facturi, instiintari de plata, confirmari externe.
Metoda de audit: Proceduri Analitice, incspectia, calcul, confirmari externe
Rezultate:
1. Amortizarea anuala 50000/5= 10000=> la sf anului n+3 amortizarea = 30.000
2. Reevaluarea la sf n+3 se ef reevaluare => se anuleaza am 281=213 30000
3. Vnc = 20.000
4. Valoarae justa = 25.000=> 213=105 5000
5. Valoarea amortizarii este 0( a fost anulata)
In acest sens
Rezultat 281 rezultat auditt/rezultat cl = 0/25000=> eroare de 100%=> opinie
nefavorabila
Rezultat 105 rezultat cl/rez audit = 4800/5000= 0.96=> eorare 5 % => opinie cu rezerve

10. Concluzie
1. Eroare 281 100% Opinie nefavorabila
2. Eroare 105 4% opinie cu rezerve
Noi auditorii, recomandam ajustarea soldurilor conturilor 281 si 105 .