Sunteți pe pagina 1din 16
/A\ Balter tens INTRODUCERE” IN ARHITEXT ~ FICTIUNE SI DICTIUNE ‘GERARD GINETTE Inraduetion &Porhiterte ‘Ofitins du Sul, wb Fiction et Diction ! ( Bins du Sel, 1 | ese depts espa sete ven si exert et UNTVERS. yj oomano oINETTE tears a temelor, seu temo (ation sted cate at ft dacs 0 aplicare a azztela ls ogee sna late tute acest dining — Nucl prea plate nolunee aa, Jat & vem dedi un pone: comm, fas 0 ,disc- pli (i pone nists ghee contasttare) nae at cel pfin ni trebue fi, institu, of dar un instr rent, ut moe tector, repede dentin spe a ove pti (cai bine fm det an at mao oats FICTIUNE sdssplni, are bd el, aa made, ff inaiatim. Am int pind arum ceva dinteastes, SI drar necrolgie Vi — Serviciu contre ME gindsam si venunf, dar vid of nu va seapd rnimic. Toate aceste ydiscpline gi altele citeva care fe inventate qi sfirimate Ja rindul lor — ital si telermind necontenit poetia, al cdzei obieet, erm, nix este textul, cf arkiterel— a lip de aleve tai bun le explorarea aces- arhitextuale, sau arhitexturale. Ori, cu cpult? modestie, ls navigatia in spatial el. Sap, ca gi ‘me, multi modest, la plutirea undeva dinolo de text. | DICTIUNE — Viodesis Tumesvoesrd © acum avetoroal: sé sitet pe o tansondenté La boil une yésilinet sortite sfarimarii (san reformei).... Domnele poetisian, ma ‘em e por pe un drom gest. — Dragul mew Frédéric, am spus eu ci pornest? Argument tive ert cole pr sud care ured aobiena reimuror, « eter $8 modi lterartiti, definita, de la Roman Jaleobeo:. Inenace, nd spate al Meat — care, com poke idee, compart nod multe elle, Trebol det ‘un text, oral sau seris, poste fh 0 oped ler, san iota Ss mal abies (etl x fate esto — een ruia operele constitnie 0 specie aperie, deti- ni ine aie pin carer infeneal ( perepat 3 atare) al Lunetiel owtel dase de idee i conegpande ex ape- gir deerme a comolex de inventii, de ra} conditional, care provine dintr-o apreciare estti hist mere reveal Categorie foarte tered adesesneoberatl) remo se inte cu ined una afaté mt lve, et este oarecum perpendicular: cea a eriterslad camoiric pe car se intemelaz, fe i cs intiiere, un diag ste de eran. Ast ctu pute fi fe tent, add prvnd oft text ope ce ee ore, fie loemal sau, intra sens mal lrg, remati, dicé le- a de caacerl tex isis de til de diss pecare il exempts. acrocierea cestr dod ceiegeritdetemind on tae ‘blow al modurior de literartate. Insé aoeste moduri no se repatimed in lin chip gel smo. Crit te- matic invocat cel mai adesea si mai cu indreptatire de 1a Arist ince, fitimalite,fnetioneest inttde una in regim ennstitutie: 0 oper (verbald) de fctiune ce aptope itera replat ca Iter, indepen ope § oHepUNE; sf este orice jue de vate, poet eat fate iene lector pe care o postu lancase ycspene dere volun neredulitati® este 0 ditudine exetil, in inflsllantan, do ernie priv vile ca bumea real. Cit despre oriteriul rematie, powie determina doud modi de lteraritate prin diet. Unul (puedia) ane on rezim constiutv - oricum ean defini fore a plat, poem ete totdosng 0 oped itera, pane Un cd trsiturlle forme (vanish) cared marchetzd ca a Tomdicarele iad cig aarti Indeptinesed conditile presmatie defn ¢ penta mine de secontes, fitne ou at su espe ata srs, ctbi peg/legtuon pe cree inten in cael ce ‘pSanfe de povestoraa gt anfordl ee itil stud revise pe Yerenel det, omsiderta cel mai conelifona,acela a wil. De- stenita de la Lingvisti (,stilul este functia expre- inbajulu) cere ea ins ointerpretare interment isu de a favoriza o once stint aac lor desi, Nofiuna idole Ue exre- Intro Tungd ofutare oe dug in zigzag ee (tent devotee), dé Ta Frege la Sarte fszes gi som) side a Sotze la Nebon dman — care ole, o daih ou distncia dine de- otf si exerpificaré mila dea analiza Int-un mod ve limpede, mal larg gal sooey, ella dnt link 3s, adie diate tenia semantiog 4 discoru ‘ersantelsiu de percept ter judace kept nein Quu prblomatid conyengenia asugra atelelasi fintiun! a axes. dowd vodurl paren elemgene are sit, pe de 0 pate, ce carl fcnal al uel nti om un tex, cinela de ceea ce spe, ik sega Se apreciee cea ce evi ol, Bini of Ciara od fine deo talburae @ transpareei discrsull: az (lure, pentru 8 obec sd este stabi, i chip mai mult sau ma putin explicit, ca inerstent, in lia (dicjune), de nda ce acest chiect o consdenst find mai potin important dct poopie intinsach ale disourslu ns. Ci despre intcebaree privind motivel penta care acest opcitat relatid constitule — orcare -ar fi mo- LZ camaa — otrsitud ou adevrat ett ex cet, ‘i tai vast anchet, care ar denis cimpl, fr pes stmt, a poetic "cyl I @aplrt sub tla Le saat pa 1s fiction naraire® (Statin pragmatic a Fen l in Pais, 1, aprile 195s, in eee, sub ial The Prag. iste Suits of Narative Fetion’, in Sil, 2h, prmarare 8. opt IE vg pice in Limba ene sub icon Nancie, Fatal Native, in Poi Ti, ‘le mujumase deer revise pentru baevotaren ani. wal 1, Ficfiuee gi difiane ef mest tome mai pkin de sid, oH pobt de ito! ou un du care a iret * — incl {usta pe cared intiulesd au rspunde on Cees cee lz urma ume, foam fend: a0 vue lao ileebare prosteaso pentru noe deviate infleciune ar fi poate eit fe ci, mal multe luerr fn 2) lag Pre paid cu cele canoscue de si prvi Impremnd, Ma voi mazgin deci acste 3 vl de fat el cere este aspect] ese evar un consens eproape universe, soup fap & Herat ese, i ny e mal petin evident fatal oi saiee a aoesiel atte este limbajul* — adi, i, lime (deoarece, dupe expresia cumpital a me, exist mai mutes) Formula cea mai obignit, pe cate voi edopta dec a punct de placer, este aoeiste: literatura e ata lin- baju. O opera nu este literard ect decd falsete, in sachet sau in mod esenfil, medioml lingvisto, Tosi ecensti odiia neesaré nae, evident, sufcents Anke toete materiale pe care omenires le poate io- Jos inte altel, in scopuriatstie, libaftl este, posta, cel mai pstin speci, cel mai lin strict rezerat aes {i soe si dei cel a cru Intrebunfare e cel mai pax {in sufiinti pentru a desermna drept artistic ecivitaten ae il folosste, Nu e intr tou sigur c§folasire sune- ‘elor sau a culorlore sufcientdpentra a defini macica 0 oteaen eNreTE ow dar e sigur ci folosirea cuvintelor ci ¢ p10- ns puj rata ca arts, Aovesth partulritatenegae a fost odinioard raiea de Hegel, care vedea in lie tard — chs, te dept vehi jn pote — 0 prac in mid conv neti $b, acre dre iepe cise dive gi sug la petal ef Ge e- ene oltre Teprezentarea religioasd si proza gindin sti- Ine, tratutnd mal ber lp keg, prone linbajulut obignult, — relig ae ‘ic, ci si utilitar si pragmatic. $i ¢ evident ca tocma i 7 (i proprietate a limbejulu: de si irl invita etic fix ‘Jekoboon ca object al poeticli nu literatura a al Hewat, daft cf ese] verbal o operd de sees spec, celia aspete ideclogie — pd, de fapt ou ce (cee ce ive din Brlvesie fn acelal timp dou dite ji de celeate aie owe yar al rt vert, on lings sein, Petia. Inte ue gira, FA de Hin, 1 Beaty cot 2 i, nave si degpre care tebuie de a dnp che sti, na fost refinitnici- vst de pool: spicata Merri ce art at seria in report cu ora, Literatura tind, coo ofimoigi, legal de stara'sciturelé 2 nb Eicon 2 nenumirate intelli naarstice a ser sole i overs, ces a mu mel pin nexemdratelanperfor- arti, Improvizete sal in regim de orll- sau sender, sn oufcinte pantry a rex de rspant, a nul bitte carat 2 feito #damen Si ein erunt verbal ca mesa) ~ adc ides. : ial un yin seni, cer ob aeatl stastene Secce ctusi de palin i se joe, manga, lene rere pe cre tres 1a atl male disuge de altel i ini 4 apreciem la vadere 9 citind ce tle unui poem, tot asa com un muzici fe poate aprecia pe cele ale unai simfoni! 2 2, Ca si piotura pentre Leonardo, si mal mare misurd datoitd ideaitatii pro i, literatura este cose mentale 5 rela intebaes lu Jekohsea sub amatd seu ma degrabi fc de orice serie oe face dintrn tet, oral san satis, 0 ope de art La aceustd intrebare, raspunsal lui Jekobson @ bine cunoseut — vot ajuge Je el mal depart Jes, incl mo ¢ deit unal dine rspunsanle psi- bile Si chigt existente, ay vrea si insist mai inti asa pra inebarii ins, Ea poate fi fnoleast, mi se pare, in dou flu deste de densebie Cea dintit contin a considera ca caecam dobin- U3, dein si universal perepitillerertaten ‘anumitor texte of in a se intreba cu privire la motivele Obisctive, tmanente sau inerente textului insusi, si care 1 insotesc in toate imprejurérile. Intrebares lui Jaleabean $e clete ste dupé cum urmeand; Ce texte sint apere ™ Voi mi teri cae subitind in mod imp 1 jor coors cit o caf de intergrelare tec etc, sev een silt le tert, Aeriogevier lel interpre ntlege intone c2 swt tnd 9 ce coi ca inc ‘mprejrc, pote un tet, fr weo moc inte, siden prs — Ges, as esd vl evel sscpra modeliatr acevel rcp}: Cu ce eect cine ieee pte on ten fd mmr Inter, of inetne mai fi oper Vo num tora ‘fe subintinde aceastd a doua interpretare inline Ea a pte i sea apie a clebel forme a lt Hi lagi neers chat i ar? aging if fe dowd sa, cop de ce se Iatinde umeori cu incl su exe dei nui texte coos pin tr, $f om rey Hos i an Da atte pe ee 0 dei i ‘etl ccena nu deine ia renminese cost lar, seat inermetare a nei sey dct ve, on med ea pe Hnbaes. a ote deci on ist scoptild de vrei ne de fll in ae nspde pri ‘nt, Infidel ec prope pentru dising texte terre de ele elierare—lt- ‘aspx, in fone de degre eeu de erertate onsittiv. [storia poet, explicit sen impligt art es sa impli ine do ter posi, pe ce Je aii, ni foarte mar, pe unl id tema 1 GHP, D, Les, Pegi cng Eg, Pb Mee rey Hepa 5 mepTRy 9 2, Grp celal ca find formal, dang depo ae, es cosiersie male au int aide ordi itr, is ‘oa pot seni poate sit ex un dl itl tus alt de «mee de a rn emai a Gili! ferral, eu cel pan dead Le oe es de al dle elitr de pina Gre mai vigoad ister 2 peti esntlii in ‘sua el malo ele erect cen hi Ail, auc teen sie x amo reautc, 2 do. mst ma mul d dower d ele cin ido. Nu sint en pried cere a observat! ca ie Fetes in ume pif, casi oun noted 2 preg pent: sine deat mai lee fal net farmen nea 2 a poeti, in sens larg, He, si ingest tial Poetioj indied faptul ci obiee ‘sos! ec fll fn cave inkulpwte fi eu de. ‘niu mle Ge cea, ail do proce 2 ane oes eee det cus cum Aisi arf abit Ample inte dou fei ele Unbjuh: fo. ‘obugnuiti, care e awea deg ‘Vorki flegein) penis a Sox ea diuli fine de retoriod — astizi ‘Sat spane lcd de regmtick—, a dun de poles Dar un fle deen lint, cae de bie i nsroment de 8 de ane, un moe de cai? Rispun- le limade: nu pote eit eee xi Tn deat dact cesta devine puritorl wet mune 8% ate al uel rpreneni su mal gata a unl sini de celui eveninente ‘naga, dct da serve [a niscoces unr ining, sav eel pun la ‘ransmteres usr timc invent ma ini Line "Ae voice mai dpe pines tl ange iy jcsmasp ornate jal ee creator tunel cd se pe in lofi fii siinelo at, sit eu ce int caves propund e- cree cuvitlt mimesis prin fine}, enw Arie toe, eeatitates poetulul nu ce manifests Je ohelul forme verbal, of nivel fen ect invested ciel Ambit unei ‘timp. Poet cutind pluton de subite det de stucco endl core poet fru sete 0 i i ‘nit aetumi*?. Altfel spas, ceea ce ue ie, ci fines, est Ine de pete cate es explo lunar, sou ma degra beef din came pul peli, a orice pret oeietrale, de tip dats sa cl: Eperc, 2ie Aste, 10 $i nu a callie dloc ce poet, inves, se pecte alt conchide o, dec practice feinit ai arf exstat pe vemea It, Aisttel nr fi slniede principe oa et Inga in Poe pane Huet cu devices de sec mind seat mexind at Ariat, don @ mal Peet prin Hciile pe care nsoceste le pe care le compune, pute: Si genie pe fe ctrl de Romene printre Poet, — si criine sie cum a folt Fielding sceatd auorizte fn benefice « cea ee a calf drpt 2popeecamit in pre remare, degur, pene teatrl in poz, cre nt ‘reznt?weo ificutatepentra 0 poetio de tip fox ral, Yu voi merge mal depart cu descrieres. ssteulad ested peli: eamintest dear o spatial len, co ie deni cea l pene ces eres, se eubivizen sie in dou moder de regtezentare: cel naratr i col dramatic, i In doul nivele de cemaitate « selector lem, on, 181 (Ail, vid A, Aredomi, RP, Biers, ‘De Friis dex romans (Desate 9 “ct, neds &Peciente febadatre in eter is, Sul, OTN ey 5 a oni iol velgar — de une cele patra nt Wragedi subi nail n nad dae pope (sublet bil In mod nari, comedia tga In med drat) parodia (obit vl- far i toed naa, cela {a ust fn chip ca Tot ese romana! modem, Nv simul genalor ae iat «ici, of eriterul de literaritate care-! cunduce, {pula formula in aes temeni care aso- lemaiica begelisnd cu rispunsel eritetelio entre poezie de a seépa de ria aig gi de a deve operi de umes nara so dramatic, Be ts are pula fi sats wd elie isnt cnfrmaie de fein (hie = eo ip ize ops se fe Gi mide ares mat), pum considera dy ua acolo unde el despite poiin de legen, ai Hegel mu ae, sau mu ae ind, validate vena integ domenil teat (ent ast an- sumblu po care limba germani il numeste Dickiung), lo unde ex apartine pin uli, mimesivu, fn est ce fonters de nelreut ce despare naaiu- eg fcjionalt de entin{ul de reatitate oricare ar f el, asied de sistemul enunfati, impiedied literatura si 52 ers: in proza gic singe, ali pus thoina’ ia sisiemul eounfirii, Existi aici ,facwe®, in sens de formar, de prduere i de repudaze® ate, santierul poites-ultui sau al mimestes-ului este cal ces float de limbaj onde un material ide in instrument, precum petrol ou calorie si sul ioral x piatra'. " Laie des gars lin ss, Par . ates (8H, Paris, Be Sf, (cena CANE impede ci aceasta e tesa (dic nu conside- veil nan m ls in chip exp: sav 10, cone sient saz ny, tft acia — poeticen, criti ort simglt cir! — pentru cae fcfiumea, gi mai exact fi raat, ot dec, asi, prin eoeenlS romencl,reere- int literatura isi. Poetcafictionalisté se deze asta at lang majrtar’ in opnia In rind wal ma pois cult ina isnt sigur e@ aoa favour tne de mesic! el teri Cit dese 0 froter sigur forte bine inchs In pros, in mod nara sau dremat, fs ‘rls tipi si manietd fave dee p cali ei ace plore dexntresetS care pear, cum ce i a tine dela Kan inca, mars jude ex fn fictiune inseamné 2 fegi din cl al exerci imbaut,maret de preoo sau de convingere care conde regulile come snisoga seul. Aga com au reetto & lusofi ce la Frege incoace, enuntul fictiunii nu este sick adviret nic fal (cf sum, ar fl spus Arist, til, au este In ala thap alevireh gt false ese dineio cau diner de edevrat ide fl, or contac oval de irespncabilitete ceiproca pe care flere ‘co reoeptorul shu este o desivirgitd emblemé a faimoae ecintreiniesieie. Dach exist deci un mie, ‘unul singur, pent limbaj de a deveni ou sigurae sera de atl, est mic efi inde tormal fice fees i Reverstl aceshui avantaj de nedintit este, eve Ingustinen de nesupiat a pov; sa, dank vs etul ce trebuie ptt ene interes, pe cre 0 cam ma sus in legSturd cu soe, a unul pre tare namie de texte, gf chiar de genial cir career are sit, chan decd este sigue Intr-an mod mal ceomat, mae mai putin evident. fn cide fidlitatt de fat de prineipil fiat, putin esi 2 putt reaista la nett presiunit acetel evident, cel putin in privinta genurilor nefictionale ale poerie, ia ORR $1 DETONE 97 chip comod federate sub termeral argent de pez Tir. Nu vi intra in aminuntle acelin, pe care am poveli-a altundeva sub wn alt unghi, i care ange, Incepnd ca Renaaenitaliand si pani 1 repartiza- rex cimpolui poetic in tei man gipar : dow ficioe rele — cel nacetiv seu yee, i've dramatic — pus unul nefictional — cel lite. Aces integrate a liu se fate ind in mod pur empiie toarecum pe sub mind, ‘in netumérate ,arte poetie! care propun tot aitea lista, ‘ral jul sau mal pujin metaritesin grab, de genuri — ‘uyele fiona, altel nefitionale (dar se trene repede si cu dise este aceastd nepotrivire) ; cind intr-un it $i mai argent, care tnde si ere ou pavilions ariotlic o mardi care na are ninic oi el —'de exemplu find din geno Ini uno! dine cole tri mol fondamentile als enum poet se exprind ai nani pent Pato, nu exis de- Cit moduri ale reprezentrit mimelice, i deci ale fei- Un, Sau, pe dessus, com se vee linpede la aberle Betteux — care a fst ubdimul mare potician dase fn sens strict —,susfiind cu faarte multe sofisme cé poe 2a lbied este gi ea mimetich in sens vec, denerece Dowie exprima niste Sentimente ,imite# — oi e deci si 7 fiimalé. [a zive fn care propria trauoilor german al lui Bette, Johann Adolf Schlegel, va contest intr ‘noid de sudsol aceasti anexare oarecum frauduloasa, chsurvind cé sectimertele exprimate de poetul lire got de asemenea, cum lisa s& se inteleegé Aristotsl, sf nu fi ite, so va fi terminat cu monopell fini ase a eran — dood mu se va reveni la excludere I= uli; ins penta acest intarcere nape era deja pea tire ‘Noul sistem, ilustrat de nenumérate variafii pe tema Iniadeiept-drematicnic,consté deci in repuinee to "opoul fea in favoaree unui fel de duogol mal ' Desre atest cntovers, ae Yea Inada & Par. hie, AED S—H5 ae edt de fe, oma ome seu mel putin miro, in care teraniaea va ft pated dd mal: edo igen (rama eu marti) pe de alla powia fc, ot mai adesea dsemnaté pin trmenul de poele ising. Pe ce lebih cma in 2 sewselInpri in cinda caver fide aritle (com am vin) al prbleatci le iil, ete fri indi Login gerarlor lieve a Katei Hamburer, det dee cae mu neemeage [a inp Dich dest aud geui* fundamental: cl fol sat inet, el lr, marale amindud, dar fica in fel el, de © rtrd x regal eign init — ce cl see abs ume redete,ace de limba) antec sine In leg ca reaiatr de cite un o-ring! real si deteminat In fictiue, avem de-e fate nu cu enontri de reaitate, cdc enunurt fone al coor verti en-orgne® tu exe auorl nit rarer, oper fice — al rr pune de vedere ia cor Ste satintemgo- re comand naga enn a povet lla r= sul ramet al rele sles frt a tent dramatic. fn pez, avem dea face chin even tur de ratte gi dei ca ace de limb ate, dar 2 caor sosé imine indeterminate eu! lire, prin een, m0 poate fie cu certtudne ii ct poe tain persed i ou em at sbi enue. Ernti- tora pes unite tear ek ind 0 sna rel, fe (nue) un persona fii fle (in poeza lnc) un ew indeterminat — cea. ce consitule care o form tent de ititate:! nu site: oat att de dept de trtaganele Ii Bate pina 2 ner ri in fine ‘Dar, cam am putt observa In reac, ates bipar- tii (dalle cer) u opin creer esenilente tenalc al ertero final (epenertae de even- ree iagiare) un carter in mod sinc formal ‘eri JaMare Scat, Pio, fete wai’, in rie, ini. CHIN gle 99 {af de crite pote: la elev sufintonttride lacormmantce, Rte Hamburger defines lel pit- tea attudine de eunare mai mult det print sare de limbs) Creal ev adeviet formal, pe care aut fam aticeor ca pandant sitio teil tematie in rafal, vom nti into alti trate ‘rei cre sare oii in romanismal geman, si cate ders indwei, de ls alam pind la fo roll rus, in ides un limba poetic distinct de limba prozac su big pin nse carrer fermale legte in mod supe de fosien vers, dar chip mai fundarental deo scare in flea limb — care mu mai e tataté ca un mijloc de come ‘nicare transparent, ci ca un material sensibil, autonom ai de seshinbat cv alverg, in cae 0 anume tani ahie formal, rfcnd cin ai multe vole un at toa co rin fe de ibd i care incer- ‘aio, emunereai defect limlor* si oereat inirea de nodapérit dntre suet gi sens’, Am innddit 4 aves fxd cera fig de formule ale li Malm ai Vly, inten foarte aprile din ses pet de vedere, Ist celut de al den Hideto, fre ne hia, desi eimgromotaté pe depart an Malherbe, imagines cea mei rituae 2 ase ten 2 inbeuld poetic; recast fat depron seu de inal ait, ceca ce dana ee fat de mer adic ofl a axe Tor resus, dar gael cordnate sia eile, fntran stan de fate care isi a (de am inte scop in ele isle Fat dato hui, re deere de resol cist, a cir fui ee de a se des- in in inflegere sin rental text etc ra se desc in mio din sve insu: seiiceia Ju sng, no fe ee forma ex nu pat fi despifti de aceasta cic ou remit din ea let 0 ae ‘reir care pat i foot in veun ac ce ga Ue tet cama, Inder pentru cf denen, pee mul nu moare fiinded a trait; el e facut anume ce sé renasca din cenugd gi si redevind la nesfinit ceea ce taj a fst. Powis pate fi reuse dup popi- lip joensen cree tide i se fad repro fn forma oi: ea ne hand 0 reconstituim exact cum a fost}, Rentel tele al setel mei et, eter, roliune, fa Jakobsen, de juncfc poetic, defini ca ax cent pus e text In forma sa verbli — 0 forma cate devine astiel mai usor de perceput si oarecum intranzi- ‘tind. {n poedia, sora Jakobson, incé din 1919, ,fuuctia comanialis,pope In soe tin Lnbjl! oma ‘qi limbajului emotional, este redusi la minima * ia folosl une fun care ru mel poste f caficah de fut ncolo det eee, si prin care saul sec | bulizsrd in exisenfa auiswiclentd a opere de att. fntrebares pe care am ales-o e2 punet de pleare, fap face dn aru ters core de ard Ju Felebsoa este, com fsese mai insnte, cu all o Yee a Mar i Wl, ote fe: functia peeticd. Formularee cen mai densé a tu cite fooled hel oth 114, pe care Iskobeon ‘a flct dein, pe acest pla, dect sii precieze ssl justice : ,Poezia este Tinbaul in fuia sa ett. Dac ne amin of, in gfe dei Seon ox bin pa, 1 abroct si de exclu, ceva previ: Funct es lint ‘te finest, misurdm dstanfa si fnelegem ce Tvetan Tecoor sia cu aponinai, au iva ani, ch pootica (ns, fa oe ma piveste, og predia ce orbs despre poctica exentilist) isune de dus defi ai cmeurele ale Ira una pin fine, cs ak prin pci’ Flecare intte ele ext indrepttd sb pretinds of rispunde, in fell si nelinitii lui Hegel ou privire la garantia ‘de speciicitate a arte literare. fn schimb 2 ddestul de evident cd nici una inte cele dowd nu poate rondo in chip loghim of acperd totalitaten acestl ri Same 72 Pci tee gee uy, ac meu me chp, Nu sein supra acetal tara ‘lor lui Bateux in seviil unei hegemoni a peti ficfionaliste asupra ‘Senuilor lirice, si reamintese off poetic petit oa incercat nit In mad sai 82 eallpesscl spe fem ca tare: ease pane co mil relied sau csr acess fom de Iterturd respingind- in linburle amore ale poze volgere 3 Iipsite de contingeri female a vedea Valéry vorbind despre roman), aga cum Aristatel repingca orice poco nein in ele ale uni i cars mal mult sau mai pufin didactic, Lucral cel cunt iu evident, impreund ace ys sie letmea poetcd de tiped epopl,tragatil of toe ‘odie clasice, dramei romantce sau romantl in vs sari de felul lui Jocelye ont Boghenti Onegin, Notin 4 tewedt od demenil lui Aristo tee fn intregine sub condominium, dat mu e ving mea «& Tada e sei fn versuri ‘ural eel mai grav nu, de altel, in aceasttconeue Tenf sau bi-apertenenté patil i, poate, binevent ‘a dowd precativaloreazi tal mul det ina singur, nu e desigur ru penn un tent ef satistace in aclas timp Gaut eter de Literrtate: prin continu fctio- ‘ali prin forma poetil, Larul col mai grav este ine cies celor dou poetic esenfalit ele nose, fie Unile — desi cu forla — de a acoperi, dear ele dul, | totalitatea cimpului literar, deoareee dublei lor cuprins * ler sca domenin foarte tnsernat a cea ce a§ run rovizeriy literature nefifionalé in proud: isola, loc etl eeu, autobiograte, de exemoly, find a enna 4a Uneletette apart, pe care extrema ler sng de impieicd st eere le orice fl de gen. Se vedo poate ‘mai bine de te spunea maj sue & poli esentaiste sint nisi poetic inchise: cent ela mu epartin iterae fe tee a ple marcate Ge petca gene. Sau mal degreba arhlgenericd, fictional eentan np joteanp omer st, He se demvAloie astel ca find inca- su peed cee op ee iste canonice, ar putes inta tie din pal teat ts functe de Imprejeér gi, indrémese st spu, in functe de anumite condift de cildurd gi de presume. Se pare cai devine neceser recoil la celal poetic pe care ao cali dept condiinaist, Sore densebire de celal, cee poetich usa ex- visa ie in texte dcrinare sau demonstrative, din ‘simplu motive e mai ‘mult instinctiva si cu caracter de fncercre de crstoae de teo,needntnd jude cl est, despre cae oie sie ce subietvd i ne pola, ceil erie terri. Pringle ete aprovimaiy acest: Cnr ca Lind ear oie tt care grovact in mine o stile esttol* Singural su raort co universalitates et, cum a artat Kant, de ‘inal dorifei sau al preteniel:ovea ce cred eu cd € drum, drese ca rie om Si agrecine ce atare, rr gen oie de ce m9 fae, Last intra am 8 cut, de dou setleinnae, mari progres (pe cae ur Je pling) ce relatvsmal tual, se intimplé ade sens din ce Inco msl mul aoa preteie de tni- vensitatee listé la vestaul mars ase, ix feos uel aprecer| mai deinvoltegoentrce: Este loraturd cea ce eu daceter ch ete, ev mie ade sau, lao atid e si prietenit mel, bie pe cae mam asvo* Pein a fusia sa sobictvism decal, timit de pil la Pzeeatetuld 1h Read Barn st emp am pt insullelse in chip incogtont un mare numér dintre vate ase ere. Aca nok rg ets jn ssi principale, ete Grd india creatia nei paturl ‘culturale mai inguste si mai luminate decit a {are plsese it fiune un rites automat si confor al eran, Ins ise Intimgla t coexist ce ie sin innerent, sce putin sub o form in cae srp- fivul cedgzi past evaluativalu, in juderéi in care dienes delta echivedesd cu un eric de elite: co aune cind in partzn al rer Bee fiona ref totugi sé-l corde unui roman de consumt, PCTIONE 3 DICTONE) 1h judecindv ce find prea ru seri ca fie iterates — ceea ce e, la urma urmelor, tot una cu a considera fiioatatea dept o cone neesaré dar nu sufcienté a itera. Convingerea men eie exact iver svi ‘Teveni asupra acestul punct, Jn ese, mise pare c& aceasta poetic conitioa- list provine in fap, decd u in princi, dint-o interprlae subietvizata gi ligt le domenil poz, a cierilui lui Valry-lefobson: un text este literar (6 num poetic) pentru cel ce se leat mai mul de Jana dect de confit hi, pentru cel care, de exom- plu, aprecaad mod de redatare rela in ao lagi timp semnificafa, Trebuio de altel si eomintese Japtl cl acest tinder la proc a crt inten aii faese adsl inant de Mallarmé in ntnele ameiprezerfe Vrs, cu muit dnelo de cea ce el umes yversul cic: Versl ete preitinder’ in acolo unde exisd rtm {Ori de ct ori exit riduinfi de stil, exist versificaie*!, Termenul de sti, cu sau fard efor, este evident penira nai cheia acest capecttipeetie sau lterare a orig fl de ‘ext, a acesteltranscendenfe a fumetiei poetie! in raport cu limite canonie, de altel mult estompate ast — sau deplete — ale formei metre Fraptul pus in cauzl aie este deci capacitatea oricdrui ‘text a caruifunefe origina, sau criginar dominant, nu era de orn esti, d, de exemly, date sa pee ric, dea supravientaceii func su de a 0 inoca into judeeal de gust individuals seu cletva care faces teal in prim pan ealtiile sale ette.Astfel 6 paging de istorie sau de Memorii poate supaviest ‘wlan ele stinie su infresuul ef dacumentar; in fell acest 0 sericee sau un discus pot gis adiae tori dincols de destinatia lor de orgine si de oazia lor preci; in fell acta un proverb, o maxing, un afo- ism pot emotiona oni etrage pe iste cititori care nu Ie recuosectusi de pot vltarea de ade. Un pro- verb, de aliminter, si ocd italian pe deaspra, ce jes ome Pats Calin de de Bat | fof fommazo cena formula acest tip de atitudne: Se, non & are he me te bt cord, dar merge diet Ia tit, $i arf ispititor de stot o relia de incompatiiltte inte sii fetick si adeziunea teoretic sau pragmatici, cea =f find oerecum elberté prin sles sa dsparitia de doc it tt pute na ap pe deste cons gi pe dba sds Tn elec ilo, mest a ge cm foarte bine ste Mel Dene, 0 ier frunasi si decd nu capita alta destinatie In ote ca, ede det nga eorex cng Lear concitonle se extinde neconteit, co urmate 4 tence aparent cumini, sau poole in reseed re- cuperare exc, ce acloneazh peste it si cae aduce creditui artei o mare perte din c2ea oe actiunca timp i el al via ltd ‘nid mal oor dact ise din cpu erat verde nla ae i tiie pl teres de 2 da seamd de lteraitle condiforale fn nu- nile une jedi ett, await rere mu septate eatine,oroe-ar ced, in trod spontan, patzani ei, ls omenis iterator cosine, Dani 0 epopes, © tragedie, un sonet sau un roman sint oper lterere, acest ue muse intinglé fn vrtutea.unel eval = tetice, fie ea si universala, ci datorita, unei trésaturi ce fine de natura lor, precu ficonalston sau forma Duele. Dacd ritomics este o oper literal, nd e er of acest plesk ii place, ni chiar penta cé lace tuturor Queru de care ma indies, i 7 este 0 plesi de teary, tot aga cum, dach Opus-ul 106 ori Veter din Dat ete o oper rauial sau pictur, ra fe pentru cd aceasl sonal ri acest tablou i atrag pe mu, zee sau 0 sud ce micane de amator, onde sint 0 sonata si un tablou. Cel mai pos: tablow, cea mai ‘eretisita sonata, cel mai ru sonet rain picturd, me ick ori poezie pentru simplul motiv ci nu pot ff nimic alcera, det prin adn, ir eea ce s¢ numese une tn gen mest! — sa cen, la Inimplare,epopea or 4 Bahétiqe et philsphie, Pris, Xlincsvc, 186, , 29 Fore sien 4p sonetul — e doar o forma care a deveit, definitv sau ‘momentan, seri si nepreductiva dar al cre producti trecute Ii pisteatd marca de litrartats, fie ea i ate ich sau pratt: chia si atunci cind nimeni mar mai serie sonete, chiar si atunctcind nimeni teat mai i sonel, rerun fre pull de Yigal sonetul este un gen literar i dei cé un sone orcare ar fi el, bun sau ru, este o oped liters, Liteerittea Consittivd aoperelor de fice su de pose — cas airistctatea*, de asemenee consti, 2 mejor celrate arte — este oarecu, it limite soil culty. tale a omsnil impreseripibild gi independent de oreo flaluare Jaded «atudinle poetic condone ‘ste it, f8 de ele fe impertinent, ints sin oh. perflue alunei cind sint poztve (,Aceasta tragedie este “eratura peru cd imi place) fie inoprants ind dit negative (yAceasd tragedie nu e ltraturd pentru ed ‘tum place*). Orice eventual Bretentie a posticii condi Vonalste de a conduce totalitatea eimpului ar fi deci abuaivé si Iteralmentenelegtind, depéindudrepu- i ‘nsdn sch cd doar ea putea explicn terarititile conditionale, cele care nu depind nic de continu floral, nit de forma poetic. Se impure asaar conscina:trebuie nu ef substtuim poetca con. ‘itinaliss poeticdor esntialse, cf S24 facem un log altur de ele, fieare dintreele'conducind in mod ex. closit resortul care aparfine de crept, adicé in mod Pertinet. Broarea tuturor poetilor de’ cups Aristotel a Wi fost, fib indi, in cama fecdteia,aceos de a ‘postaria ca yliteraturd prin excelent, chiar ca singurd, Uteraturd dered de acest mumet, setorl artlliterare cirela } se aplca criteriul ei gi in legSturd cu care a ‘ost conceput. Luat ad literam in pretentia ela unte Versltat, nicl una dinte aceste poetic nit e valid ci Scare cine ee exe asl in cimpul su gnats Gricom, merit de a fi pus in lumind gi fn valoate emul dlnite amerctle rte ale itera, Fed wn ft Plural, Uteraitates cere o teorepluralisté ca sia ase rs diverse moiuri de care dispune limbajul de a Seige si dee supravig fone sale pracie gi de a 106 (obnanD SENETTE pode tee cre spoof pita pele abiete ete Din acest netstat rez 0 imple pe cate 0 sei sthematiza in fla wrmdtor, Limbeul mene co unt de litreritae: cal constitu t reaste dou rim ‘ol conditional, Conform cotegorillor ‘raditionale, const fut adnisrend dood mari puri, seu ensanbarh de practic terre: fofuna (arativé sau cami) at peda, fri aula event lor ibinare i Senso fp formd poetil. Intruct nu dispumer, dup cite sti, Anni o imbé, de un fxmen comed si poz (aca in afar de forte stingaciol nein) peru a desma seas altel tip, si intr aceat lecord wrinlor fi mu conten i ne jens, ropn se Ble Soo cigime — cect ce pez mcr inssen, da Josie este, a set, st terebrd de fice ce fare» mpne in mod esenial prin craters sale formele — inci o dat, férd a ute amalgam st mix~ tua Inst mi se pate folostor sé se menfixd csinfia Ja mvelulesnelr si pasiiitta toric uno tai fntimplin care te emote Posi orcre a ft todl de repezectare (acest it~ finpae ee, cum se le, peru Ais, smal ele fwd pentru anumiti oameni, povestires ui Oedip); sau ea ied, unl forme ae Ye fsinaz in fers ‘tiie semniiti percep: ea, dup per I alr, onl mllor versuri rumosse care atonezé sopra nost frk ne tvele mare lu cen inva poste cf aus ne nee nimi Sea remarcatdesgur cl a anexal, in tract, peda tn pa mea categorie a cin, cre na mai este det area cla dou, Aceasta, pentru of intradevér — Malaré o sia foarte bine — poevia mse det o form ensoit de marcta ide codicaté — sl dec, in stale fale trations (revin asupra acetal fap), cu adevirat fonsittird — a eraturit prin dime. Exist dei hin a cor Iteraate e consti si dition de Titeartteconitonal, n timp ce fictuner este i c&=0 * Op. cy pH TUNE $C ICRUNE 1) privet, intotdezuna Iterard la mod 1 Voi gees no ari in_med eanstituty , Voi oe situafie disimetricd prin schema uri ‘Ragimn eal Seactite | Conon | tee | neue _| | Bematic ita 1 iT a css bloa vt ship cete mal mate rear pee sesame me i i, ii I, pe care oricir eee stele Pale ete mam facul-o in 2 it ut nmi fate ib alga ‘ede rnd eens, ie ora cia nse (nts pecan Mi poeme in proci este rematic pentru c& specified nu obec sce! calger,ca SplealPrit oe 2m sieges Gap st ox oe een va oe ey Dar, din motive care vor apnea mai lar nal ni a, ni sepa ch dines oie far fire cele fo we, pee ee eens, il epee deat an ene nel a fr, pt fs ilo wl dei i hay e 0 mea este seurta sau lung, cd un poem este sc tet ewes lei a ee un aspect al fine ets al nua die le Fn tm a oem pecan Serres ean a” we ede Soul, Pas, Bd au Sau i, 1. | 4 498 | GERD OE snontle sl, Cuvitl mit fame) dened. Tosi exemple, an pone erm, ve roti orl, atic mind et ioe eons ale semnifcantlul si, dar st altel « + de de, let of si, un covnt fern, propeietate formalé, devarece convonimul ue (a damn), ae oe, $1 ‘nota ceuale. Capac de exem- cuvin, ale tel faze, ale un testy se dec popretle sale pur formals, Tar dacs tee fol in ce ate capac se mani ig sup rb, crite Ge erate med mal exat, pei ch mel cmplet, Geral de termeaul remati ide formal, consider find er svmat etal de la cues forma Hat 2 Wecere pe ce — cad va Hl exitind — al siete “ove remarcl piveste nepazares nine cle dou regi le tere nine, pe ee 1 fate no fetid de nestblo., De un sta ar vere deve dn cn ce mai evident fap di- nea dnie prez pee se pate intemela pe 3h ‘pier, al pn calegorce, deel al verse, @ enfoile, de