Sunteți pe pagina 1din 28

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE "GR.T.POPA" IAŞI

FACULTATEA DE MEDICINA

PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE A FACULTĂŢII DE MEDICINA

2012– 2016

1. Introducere

CUPRINS

1.1. Momente de referinţă în pregătirea profesională a medicilor la Iaşi

1.2. Descrierea modului de elaborare a planului strategic

1.3. Caracteristici ale învăţământului superior medical

1.4. Factori actuali cu impact negativ asupra planului strategic

2. Misiunea Facultăţii de Medicina

2.1. Aplicarea reformei curriculare

2.2. Orientarea spre excelenţă a predării, cercetării ştiinţifice şi a asistenţei medicale

2.2.1. Asigurarea formării şi pregătirii continue a cadrelor didactice din Facultatea de Medicina

2.2.2. Motivarea cadrelor

2.2.3. Forme de organizare a procesului didactic

2.2.4. Învăţământul postuniversitar

2.2.5. Lărgirea ofertei academice a facultăţii

2.2.6. Cercetarea ştiinţifică

2.2.7. Asistenţă de profil

2.2.8. Informatizarea compartimentelor

2.3. Promovarea în cadrul învăţământului medical a spiritului democratic universitar,

a libertăţilor academice şi a deschiderii spre spaţiul european şi internaţional

2.4. Îmbunătăţirea managementului şi administrării resurselor la nivelul Facultăţii

2.5. Promovarea imaginii ofertei academice a Facultăţii

3. Obiective strategice. Strategii şi acţiuni propuse

3.1. Cifra de şcolarizare

3.1.1. Studenţi români

3.1.2. Studenţi străini

3.2. Strategii privind organizarea procesului didactic şi metode noi de transmiterea cunostintelor

3.3. Strategii privind managementul resurselor umane

3.4. Strategia de cercetare ştiinţifică

3.5. Strategia de gestionare a bazei materiale

3.6. Strategia privind informatizarea, documentarea şi bazele de documentare (biblioteci)

3.7. Strategia managerială

4. Concluzii

5. Anexe

1. INTRODUCERE

1.1. Momente de referinţă în pregătirea profesională a medicilor la Iaşi Apariţia unui nucleu de pregătire profesională medicală superioară la Iaşi îşi are locul printre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior din România. Deşi decretul de înfiinţare a Facultăţii de Medicină în limba română la Iaşi datează din 1 ianuarie 1851, instituţia respectivă începe să funcţioneze efectiv ani mai târziu, în 1879. Numeroase personalităţi remarcabile, reprezentative pentru medicina şi cultura românească, s-au perindat de-a lungul generaţiilor în cadrul disciplinelor didactice ale facultăţii şi în structurile spitaliceşti afiliate acestora, permiţând progresul continuu şi lăsând o amprentă de neşters. În ciuda numeroaselor evenimente istorice şi sociale care au afectat – implicit – şi viaţa ştiinţifică, medicală şi culturală a României din ultimii 150 de ani, activitatea Facultăţii de Medicină ieşene s-a desfăşurat fără întrerupere în tot acest interval; temporar, în timpul celui de-al doilea război mondial, condiţiile istorice ale momentului au făcut ca studenţii să urmeze cursurile universitare la Sibiu, în afara bazei materiale de predare obişnuite; în perioada postbelică, activitatea didactică a putut fi din nou strămutată la Iaşi, odată cu intrarea treptată a evenimentelor pe un făgaş de stabilitate. Pe lângă asigurarea continuă a formării de noi generaţii de medici cu o pregătire profesională de calitate şi cuprinzătoare, în cadrul Facultăţii de Medicină din Iaşi s-au desfăşurat preocupări ştiinţifice de cercetare care au contribuit la deschiderea de drumuri noi în ştiinţa medicală. Şcoli precum cea de semiologie medicală si medicină internă (sub coordonarea profesorilor I. Enescu, Gh. Tudoran, C.I. Negoiţă) şi chirurgie (ale profesorilor I. Tănăsescu, N. Hortolomei, Gh. Chipail, C. Dolinescu), boli infecţioase (aflate sub coordonarea a numeroase figuri marcante, începând de la prof. Al. Slătineanu şi până la prof. dr. A. Vâţă), preocupările interdisciplinare de neuro- endocrinologie ale profesorilor C.I. Parhon şi Gr. T. Popa sunt doar câteva exemple cu privire la contribuţia şcolii medicale ieşene la progresul medicinei româneşti şi chiar internaţionale. Cifra de şcolarizare a crescut progresiv de-a lungul anilor, în paralel cu necesarul de cadre medicale în teritoriu; la studenţii români s-au adăugat şi generaţiile de studenţi străini, care s-au întors după terminarea studiilor în ţările de baştină şi au făcut dovada unei solide pregătiri profesionale, permiţând menţinerea în timp a acestor legături de instruire medicală între facultatea noastră şi organismele sanitare şi de învăţământ din ţările respective. Datorită orientării politice a României de până în 1989, învăţământul medical ieşean a trebuit să se supună şi el rigorilor de organizare după un model mai putin occidental; cu toate piedicile care s-ar fi putut ridica în calea necesităţilor de modernizare continuă a capitalului ştiinţific şi informaţional, precum şi a bazei materiale de susţinere a acestuia, toate disciplinele didactice ale Facultăţii de Medicină ieşene s-au aflat în permanenţă la curent cu progresele lumii medicale internaţionale, pe care le-au adus la cunoştinţa studenţilor medicinişti, creându-le toate condiţiile pentru o pregătire profesională completă şi mereu actuală. Progresele învăţământului medical universitar ieşean au înregistrat un ritm încă şi mai alert în anii de după 1990, când a putut fi structurat după principii moderne şi funcţionale, când disciplinele de tradiţie au căpătat un avânt suplimentar de dezvoltare, pe lângă acestea înfiinţându-se discipline noi, totul în spiritul apropierii de eficienţa şi modernitatea modelelor didactice apusene de predare medicală. În acelaşi spirit de apropiere europeană a fost introdus sistemul de credite transferabile, deschizând posibilităţi de colaborare şi schimb între studenţii medicinişti ieşeni şi cei din alte centre universitare interne şi externe. În cadrul Facultăţii de Medicină din Iaşi s-au înfiinţat specializari cu durata de şcolarizare de patru (Asistenta Medicala Generala, Moase) si respectiv de trei ani (Laborator Clinic, Radiologie si

Imagistica Medicala, Nutritie si Dietetica) şi care pregătesc profesionisti pentru activitatea de asistent medical. Facultatea de Medicină ieşeană, instituţie de învăţământ universitar de mare tradiţie, cea mai veche din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi, îşi va continua în anii următori activitatea didactică şi ştiinţifică, formând noi generaţii de medici si asistenti medicali de mare valoare profesională şi aducându-şi în paralel contribuţia la progresul medicinei moderne româneşti.

1.2. Descrierea modului de elaborare a planului strategic

Prezentul plan stategic a fost elaborat în concordanţă cu legislaţia românească adoptată (LEN nr.1/ 20011) privind învăţământul medical superior, ţinând cont de integrarea României în Uniunea

Europeană, de schimbările majore din învăţământul universitar ca şi de intensificarea competiţiei dintre facultăţi si a avut la baza Programul managerial al Prof.dr. Vasile Astarastoae, Rectorul in functe (decembrie 2011) si Programul managerial al Prof.dr. Doina Azoicai, decanul in functie (aprilie 2012) La elaborarea sa s-au avut în vedere „Recomandările privind elaborarea planurilor strategice ale instituţiilor de învăţământ superior” al MEN şi „Ghidul managementului universitar”, pornindu-se de la faptul că planul strategic al facultăţii va reprezenta:

- substanţa care dă conţinut şi dinamică autonomiei universitare;

- suportul logistic pe baza căruia se va face finanţarea. Având în vedere cele menţionate, în cadrul Facultăţii de Medicina s-au parcurs următoarele

etape:

la nivelul conducerii facultăţii şi a Consiliului s-au analizat „Recomandările privind elaborarea planurilor strategice” privind formularea unei viziuni şi orientări de viitor a facultăţii;

prezentarea acestora Departamentelor şi supunerea spre analiză la discipline de studiu din cadru Departamentelor

întocmirea de către Departamente a planurilor proprii de dezvoltare prin implicarea tuturor cadrelor didactice, prin înţelegerea necesităţii întocmirii acestora şi înlăturarea condiţiilor favorabile apariţiei rezistenţei la schimbare;

analiza la nivelul conducerii facultăţii a planurilor întocmite de către Departamente şi transmiterea observaţiilor;

centralizarea programelor propuse de Departamente şi articularea lor în concepţia facultăţii;

întocmirea planului strategic al facultăţii de către o comisie formată din 4 cadre didactice, supunerea spre aprobarea Consiliului şi înaintarea sa conducerii UMF „Gr.T.Popa” Iaşi.

1.3. Caracteristici ale învăţământului superior medical

Întrucât actele normative şi recomandările la nivelul MECTS stabilesc în primul rând cadrul general al reformei manageriale, este necesar să menţionăm că învăţământul superior medical prezintă, în raport cu alte domenii ale învăţământului superior, o serie de caracteristici specifice. Identificarea acestor caracteristici revine Universităţilor de Medicină şi Farmacie şi trebuiesc acceptate de Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior. Dacă aceste caracteristici sunt eludate este posibil ca o serie de obiective să nu corespundă realităţilor din facultăţile de medicină şi, ca urmare, să nu îşi exercite efectele scontate. Prezentate succint, caracteristicile specifice învăţământului medical sunt următoarele:

medicina reprezintă un domeniu al învăţământului superior pentru care previziunile privind numărul necesar de medici se pot efectua cu o precizie satisfăcătoare; în unele ţări, a fost introdusă condiţia numerus clausus (ex. Franţa) dar opinia este ca aceasta nu a adus nici o îmbunătăţire a strategiilor pe termen lung în programarea pocesului de învăţământ; la noi în ţară,

această condiţie este puţin operantă prin apariţia nejustificată a mai multor facultăţi care şcolarizează un număr permanent in crestere de studenţi cu taxă;

o curriculă în care s-a remarcat tendinţa de îmbunătăţire a organizării ca urmare a introducerii de noi discipline, la specializarea Medicină, cu o durată a studiilor de 6 ani, cu un număr recomandat de minim 5500 ore de activitate organizată;

numărul de ore de studiu dirijat (28 ore pe săptămână conform criteriilor ARACIS) justificat prin faptul că studentul la medicină necesită pe lângă pregatirea practica dirijată şi o perioadă importantă de timp pentru studiu individual;

„libertăţii pedagogice”( discipline opţionale şi facultative) i se acordă o proporţie de 15% conform unui raport elaborat de AMSE (Association of Medical Schools in Europe); înnoirile de fond ale conţinutului învăţământului medical se realizează în cadrul disciplinelor deja existente sau a celor introduse, la cererea expresă a Comunităţii Europene în planurile de învăţământ;

costul învăţământului medical este ridicat;

o mare parte a formării viitorilor medici se realizează prin efectuarea practicii în reţeaua medicală/spitale.Se impune o periodică acreditare a acestor spaţii clinice. în cazul învăţământului superior medical este posibilă stabilirea unor standarde naţionale, concordante cu standardele europene, care să nu limiteze aspiraţiile proprii ale fiecărei facultăţi spre performanţe; în ceea ce priveşte sistemul de credite transferabile ar trebui să se insiste asupra unei puneri de acord, sub patronajul MECTS, între facultăţile de medicină din România, pentru a evita riscul apariţiei unor incompatibilităţi la nivel naţional;

1.4. Factori actuali cu impact negativ asupra planului strategic

Analiza factorilor cu influenţă negativă asupra dezvoltării şi îndeplinirii obiectivelor stabilite de către Facultatea de Medicina a condus la gruparea acestora astfel:

declinul economic şi criza morală din societatea românească în perioada actuală, la care se adaugă bulversarea priorităţilor sociale şi ale sistemului de valori, au ca efect marginalizarea şcolii şi educaţiei;

aplicarea cu reticienţă a strategiilor de atingere a indicatorilor de calitate cat si a proceselor de planificare strategică şi finanţare atrage după sine apariţia unor disfuncţionalităţi în derularea şi implementarea acestora;

rezistenţa la schimbare şi menţinerea ca prioritate a intereselor personale şi de grup pe fondul existenţei unor mentalităţi depăşite;

lipsa unei autorităţi decizionale reale la nivelul Departamentelor şi lipsa dorinţei de asumare a responsabilităţii faţă de deciziile luate;

diminuarea timpului extradidactic al personalului ca urmare a creşterii gradului de încărcare al normei didactice;

lipsa interesului şi a atracţiei absolvenţilor de medicina faţă de cariera didactică, mai ales in invatamantul fundamental, datorită discrepanţelor salariale existente între sectorul universitar şi oferta sectorului medical, inclusiv cel particular cat si a criteriilor de promovare care prevad detinerea titlului de Doctor in Medicina inca de la nivelul de asistent universitar;

Pentru diminuarea influenţei acestor factori asupra desfăşurării activităţii didactice la nivelul Facultăţii de Medicina se vor desfăşura următoarele activităţi:

calcularea şi asigurarea unui buget minim, în concordanţă cu realităţile existente, şi care să constituie suportul aplicării planului strategic;

menţinerea practicii actuale de discutare şi explicare a măsurilor stabilite la nivelul conducerii facultăţii cu toate cadrele didactice şi implicarea acestora în stabilirea şi aplicarea măsurilor luate, ca o condiţie importantă în înlăturarea apariţiei rezistenţei la schimbare;

îmbunătăţirea comunicării între conducerea facultăţii, departamente, între disciplinele componente ale departamentului şi transmiterea în timp a răspunsului din partea acestora către decanat;

accentuarea transparenţei actului decizional;

formarea directorilor de departament ca lideri de grup, în mod real;

aducerea fondurilor alocate Facultăţii de Medicina cât mai aproape de necesităţile departamentelor;

distribuirea fondurilor către departamente în funcţie de necesităţi, în corelaţie şi cu aportul acestora la creşterea calităţii actului didactic şi a cercetării, la prestigiul Facultăţii (creşterea ofertei prin cursuri postuniversitare, masterate, cursuri de specializare in domenii complementare domeniului de baza al medicului);

urmărirea îndeplinirii obiectivelor propuse prin planul strategic al facultăţii, corectarea şi adaptarea permanentă a acestora la evoluţiile şi schimbarile din mediul de acţiune.

2. MISIUNEA FACULTĂŢII DE MEDICINĂ

Misiunea asumată de către Rectorul Universităţii este “să fim recunoscuţi pe plan internaţional ca un mare centru universitar de ceretare, ca lider european în activitatea de cercetare şi excelenţă în învăţământ, dedicaţi impactului pozitiv în viaţa studenţilor noştri, a absolvenţilor şi a personalului nostru, preum şi în comunităţile de la nivel local, naţional şi internaţional.”

Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi, îşi asumă un rol important în crearea şi tezaurizarea valorilor ştiinţelor medicale româneşti, pregătirea specialiştilor, în menţinerea şi sporirea stării de sănătate a populaţiei, în promovarea cercetării ştiinţifice, în participarea specialiştilor la circuitul internaţional de valori şi afirmarea identităţii şcolii româneşti de medicină.

Misiunea facultăţii s-a redefinit în conformitate cu misiunea asumată de Universitate ca fiind cea de educaţie şi cercetare avansată.

Înscrisă în continuitatea învăţământului superior românesc Facultatea de Medicină din Iaşi, a dobandit, în anul 2011-2012, locul al II-lea în ierarhia instituţiilor de profil din ţară şi este parte componenta a Universităţii care a întrunit, în cadrul procesului de calificare a universitatilor, un loc important, fiind plasata între primele 12.

Facultatea de Medicină din Iaşi îşi exercită misiunea prin:

- recunoaşterea la nivel internaţional ca important centru academic de excelenţă în cercetare şi leader privind strategiile educaţionale

- asigurarea unui grad înalt de satisfacţie al studenţilor, absolvenţilor şi cadre didactice pentru care se asigură un bun echilibru între aşteptări şi ceea ce oferă în plan managerial şi educaţional facultatea

În scopul îndeplinirii misiunii sale, Facultatea de Medicină trebuie să realizeze:

creşterea performanţelor prin cercetarea de excelenţă recunoscută nu numai la nivel naţional dar şi internaţional

aplicarea reformei curriculare în concordanţă cu cerinţele Comunităţii Europene, ARACIS şi Ministerul Educaţiei

orientarea spre excelenţa predării şi a asistenţei medicale prin acţiuni concrete în ceea ce priveşte: selecţia, pregătirea şi motivarea cadrelor didactice; formele de organizare ale procesului didactic; lărgirea ofertei academice a facultăţii;

îmbunătăţirea strategiei manageriale printr-o flexibilitate a administrării resurselor la nivelul facultăţii

Facultatea de Medicină din Iaşi în toate domeniile menţionate în prezent impune adoptarea unor standarde europene, iar acest deziderat este concretizat în toate secţiunile planului strategic.

În acest sens, misiunea de bază a Facultăţii de Medicină rămâne formarea de medici, iar absolvenţii facultăţii trebuie să fie capabili după susţinerea examenului de licenţă:

- să-şi stabilească şi să-şi ocupe poziţia ce le revine în ierarhia medicală;

- să asimileze cu discernământ ştiinţific progresele medicale şi actele terapeutice în condiţii de maximă siguranţă;

- să identifice problemele medicale ale comunităţii în care îşi exercită profesia şi să recomande soluţii adecvate (informarea unor organe competente, îndrumarea pacienţilor);

- să urmeze, conform motivaţiei şi aptitudinilor, stagiile de rezidenţiat şi celelalte forme, ulterioare, de perfecţionare postuniversitară, care conferă o calificare şi o ierarhizare profesională

- sa dea dovadă de capacităţi reale pentru cercetarea medicală avansată prin implicarea în teme de doctorat şi prin publicarea rezultatelor cercetării în reviste recunoscute la nivel internaţional (cotate ISI, cu factor de impact ridicat )

În scopul îndeplinirii misiunii sale, Facultatea de Medicină îşi propune:

aplicarea reformei curriculare în concordanţă cu cerinţele nationale si europene actuale;

orientarea spre excelenţa predării, cercetării ştiinţifice şi asistenţei medicale prin acţiuni concrete în ceea ce priveşte:

- selecţia şi pregătirea cadrelor didactice;

- motivarea tinerilor cadre didactice si cercetatori;

- formele de organizare ale procesului didactic;

- învăţământul postuniversitar;

- lărgirea ofertei academice a facultăţii;

- cercetarea ştiinţifică;

- asistenţa de specialitate;

- informatizarea structurilor componente.

promovarea în cadrul învăţământului medical a spiritului democratic universitar, a libertăţilor academice şi deschiderii spre spaţiul european şi internaţional;

îmbunătăţirea managementului şi administrării resurselor la nivelul facultăţii;

promovarea imaginii ofertei academice a facultăţii.

2.1. Aplicarea reformei curriculare

În domeniul educaţiei este promovat principiul excelenţei prin :

Calitatea experienţei de student exprimată prin îmbunătăţirea experienţei de învăţare printr-o abordare coordonata pentru îmbunătăţirea serviciilor de sprijinire a studenţilor şi a infrastructurii, calitatea şi actualitatea curriculei precum şi a competenţelor de predare ale cadrelor didactice

Rivizuirea şi dezvoltarea continuă a programelor prin menţinerea, monitorizarea şi îmbunătăţirea proceselor regulate şi eficiente de evaluare, revizuire şi dezvoltare de programe pentru a asigura excelenţa şi de integritate ştiinţifică în curriculum şi materialele de curs

Atragere, menţinere şi progres prin oferirea unei experienţe pozitive educaţionale pentru studenţi prin îmbunătăţirea calităţii predării şi consolidarea serviciilor de

suport academic şi prin monitorizarea progresului academic; gestionarea timpului de activitate academica. Introducerea în planurile de învăţământ a unor discipline de studiu noi, moderne, regăsite în programele altor facultăţi europene, evaluarea periodică a structurii programelor analitice, armonizarea şi actualizarea permanentă a conţinutului şi a modului de susţinere a cursurilor, a lucrărilor şi stagiilor practice, reprezintă direcţiile importante ale aplicării reformei curriculare prin intermediul activitatii Biroului de reformă curriculară .

Acţiunile propuse în acest sens sunt:

- plan operaţional 2012- 2013:

ierarhizarea volumului de cunoştinţe la fiecare disciplină în raport cu treptele de specializare:

- student;

- masterand;

- medic rezident;

- medic specialist;

menţinerea cuantumului de ore pe grupe de discipline, având în vedere faptul că planurile de învăţământ sunt în ansamblu bine structurate;

menţinerea numărul de ore la o medie de 28 ore/săptămână

orele de activitate practică reprezentând 2/3 din pregătire vor fi adaptate necesităţilor formării viitorilor medici

precizarea din partea fiecarei discipline de studiu a abilităţilor care pot fi dobândite şi modalitatea practică prin care studenţii la finalizarea pregătirii pot să facă dovada executării acestora (aplicarea pe simulator sau alte materiale de practică înainte de efectuarea tehnicilor, manevrelor la pacient)

flexibilizarea planurilor de învăţământ care să permită introducerea unor discipline noi sau modificări de capitole, fără a afecta încărcarea totală a studenţilor;

introducerea în cadrul cursurilor a unor cunoştinţe în acord cu principiile Medicinei Bazate pe Dovezi (MBD) care să permită abordarea corectă a problemelor de patologie actuală prin tehnici şi metode moderne de transmitere a cunoştinţelor

elaborarea materialelor necesare pregătirii studenţilor prin creşterea ponderii studiului individual fiind accesibile cu ajutorul Platformei de e-Learning a cărei utilizare trebuie să crească atât prin activitatea cadrelor didactice (materialele elaborate, link-uri bibliografice, aplicaţii interactive mai ales pentru rezolvarea cazurilor clinic etc.)

- termen mediu 2013-2014:

lărgirea permanenta a ofertei de cursuri:

- discipline opţionale;

- discipline facultative.

utilizarea la parametri crescuţi a Platformei (80% utilizare de către cadrele didactice şi peste 80% de către studenţi)

revizuirea şi actualizarea programelor analitice în concordanţă cu nivelul informaţiilor medicale cât şi reducerea fenomenului de repetare a temelor şi continutului la disciplinele complementare cu creşterea nivelului de concordanţă între cunoştinţele dobândite la disciplinele fundamentale şi cele clinice

- termen lung – 2014-2016:

oferirea, pentru studenţi, a posibilităţii unei pregătiri aplicative prin practica de vară sau a activităţior din cadrul stagiului în gardă

revizuirea periodică a planurilor de învăţământ elaborate în sistemul creditelor transferabile în vederea adaptării permanente la cerinţele educaţionale şi a compatibilizării cu programele celorlalte facultăţi de medicină din ţară şi din comunitatea europeană;

editarea de cursuri noi şi actualizarea celor existente cu noi metode şi tehnici de predare, în corelaţie cu cerinţele actuale (crearea la disciplinele cu evaluare pe baza testului unic tip grilă a unui manual care să cuprindă informaţii valabile pentru pregătirea studenţilor indiferent de cine este titularul de curs).

Cea de-a doua pârghie de realizare a reformei curriculare o reprezintă dimensionarea optimă a cifrei de şcolarizare. Acţiuni propuse:

- plan operaţional – 2012-2013

menţinerea cifrei de şcolarizare la nivelul aprobat de MECTS la care se adaugă numărul de locuri cu taxă, atât în cadrul studiilor la specializarea medicină (360 credite) ca şi la celelalte specializări (240 şi respectiv 180 credite) ;

organizarea în continuare a concursului de admitere, prin examen scris (tip grilă), în cadrul stabilit de Universitate şi încurajarea unei competiţii reale chiar dacă învăţământul de 6 ani respectiv 4 ani este mai putin încurajator pentru generaţiile actuale.

dirijarea eforturilor pentru formarea studenţilor la specializările Medicină (360 de credite) în limba română, engleză şi franceză; menţinerea specializării Nutriţie şi Dietetică (180 credite) cât şi a specializării Asistenţă Medicală Generală Iaşi (240 credite) şi intrarea în procesul de întrerupere a şcolarizării în anul I a studenţilor pentru filialele Botoşani şi Bacău fără însă a fi desfiinţate.

- termen mediu – 2013-2014

dimensionarea cifrei de şcolarizare pe forme de pregătire prin studierea datelor statistice privind plasarea forţei de muncă la nivel regional şi naţional, şi în funcţie de solicitările studenţilor străini corelată cu posibilităţile proprii ale facultăţii;

corelarea numărului de studenţi la resursa umană academică disponibilă;

promovarea, prin concurs, a cadrelor didactice si asigurarea unui echilibru evaluat prin raportul studenţi/posturi didactice. Acest raport trebuie îmbunătăţit la un nivel de 5 studenţi/ 1 cadru didactic

- termen lung – 2014-2016

diversificarea ofertei academice şi asigurarea cadrului instituţional pentru ca studenţii să aprofundeze un anumit domeniu prin libera opţiune, prin programe flexibile.

2.2. Orientarea spre excelenţa predării, cercetării ştiinţifice şi asistenţei medicale În scopul orientării spre excelenţa în predare, se impune aplicarea criteriilor valorice în recrutarea şi promovarea personalului didactic, în concordanţă cu normele existente la nivel de Universitate precum şi la cele mai bune instituţii din ţară şi străinătate.

Acţiuni propuse:

- plan operaţional – 2012-2013

întocmirea, de către membrii departamentelor, a statului de funcţii şi identificarea, în funcţie de politica departamentului a posturilor în vederea scoaterii la concurs prin existenţa posturilor vacante;

ocuparea posturilor (în conformitate cu legislaţia), prin concurs la departamentele cu discipline de studiu la care gradul de ocupare a posturilor este redus .

- termen mediu – 2013-2014

elaborarea unui calendar de revizuire periodică a cerinţelor fiecărui post şi stabilirea lor la nivelul celor mai înalte standarde internaţionale.

interesarea unor cadre didactice sau cercetători din afara facultăţii sau din alte ţări pentru a desfaşura activităţi de predare şi/sau cercetare prin ocuparea funcţiilor de cadru didactic/cercetare asociat

- termen lung – 2014-2016

organizarea unei scheme de perspectivă a carierelor, la nivelul departamentelor şi respectiv a disciplinelor din cadrul acestora care să permită asigurarea unei succesiuni a cadrelor didactice, cu posibilitatea desemnării viitorilor coordonatori prin selecţie dintr-un grup de cadre didactice formate în interiorul acestora.

2.2.1. Asigurarea formării şi pregătirii continue a cadrelor didactice din Facultatea de Medicină

Excelenţa în predare şi cercetare impune asigurarea pe de o parte a unei formări în plan

pregătirea continuă a cadrelor didactice

pedagogic, a competenţelor lingvistice şi pe de altă parte,

din facultate în cadrul programelor de:

masterat;

rezidenţiat;

mobiliati naţionale si internationale;

pregătirea în domeniul managementului educaţional şi academic.

Acţiuni propuse:

- plan operaţional – 2012-2013

întocmirea de către departamente a unui calendar anual al manifestărilor ştiinţifice de specialitate la care cadrele didactice sunt organizatoare sau participa în mod efectiv;

invitarea în mod periodic, în cadrul facultăţii a unor personalităţi recunoscute din ţară şi din

străinătate, inclusiv cadrele didactice cu titlul de profesor asociat, pentru a prezenta cursuri de specialitate, prelegeri şi demonstraţii practice; integrarea cadrelor didactice ale facultăţii în contractele cadru de la nivelul Universităţii în cadrul programelor: SOCRATES- ERASMUS, MUNDUS.

- termen mediu – 2013-2014

participarea cadrelor didactice la manifestări ştiinţifice, simpozioane, congrese internationale şi stagii de pregătire în ţară şi în străinătate, participarea la cursuri de specialitate, conform cu specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea.

- termen lung – 2014-2016

organizarea unui sistem coerent de pregătire a cadrelor didactice, bazat pe forme organizate la nivelul facultăţii cât şi pe studiu individual şi confruntarea de idei.

2.2.2. Motivarea cadrelor Un alt aspect important îl constituie motivarea cadrelor; pentru aceasta, la nivelul facultăţii, se vor stabili acţiuni concrete care să conducă la evaluarea stimulativă a performanţelor activităţii cadrelor didactice.

Acţiuni propuse:

- plan operaţional 2012-2013:

analiza periodică a valorilor profesionale şi didactice prin fişe de autoevaluare, evaluarea departamentelor şi decanatului

criteriile de evaluare a personalului didactic vor fi diferite, în funcţie de poziţia didactică a persoanei evaluate (asistent, şef lucrări, conferenţiar, profesor) şi vor aprecia:

- calitatea predării (teme selectate, calitatea bibliografiei, calitatea lucrărilor şi a stagiilor practice, opinia studenţilor privind calitatea şi nivelul ştiinţific al activităţii didactice).

- calitatea cercetării (valoarea proiectelor şi lucrărilor proprii, numărul şi valoarea

publicaţiilor şi relevanţa lor), contribuţia la ameliorarea dotării, prin aducerea în Facultate a unei aparaturi performante.

evaluarea activităţii didactice în baza aprecierilor formulate de studenţi

diferenţierea salariilor şi recompenselor suplimentare (salarii de merit, premii, gradaţii) în

funcţie de participarea la organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni ale Facultăţii; manifestări ştiinţifice organizate; admitere; licenţă; eventual, activitate didactică suplimentară, faţă de norma de bază; organizarea şi participarea la susţinerea unor cursuri de masterat, cursuri postuniversitare intensive sau complementare; urmărirea respectării şi instruirii personalului din facultate cu privire la legislaţia privind criteriile de calitate; altele.

- termen mediu – 2013-2014:

desfăşurarea activităţii de evaluare a performanţelor activităţii cadrelor didactice de către comisia de management a calităţii la nivel de facultate.

- termen lung – 2014-2016:

actualizarea criteriilor de evaluare a performanţelor în conformitate cu evoluţiile standardelor

la nivel naţional şi internaţional.

2.2.3. Forme de organizare a procesului didactic Formele de organizare a procesului didactic trebuie să asigure prin optimizarea lor permanentă, menţinerea ritmului şi a contactului cu cele mai noi cerinţe apărute în domeniu, asigurând un transfer corespunzător al cunoştinţelor de la cadru didactic către student.

Acţiuni propuse:

- plan operaţional – 2012-2013:

modernizarea formelor de comunicare şi transmitere a cunoştinţelor în procesul de învăţământ prin dotarea disciplinelor cu aparatură audio-video, computere, conform necesarului de finanţare;

adaptarea învăţământului la cerintele practice şi atragerea studentului în desfăşurarea actului didactic (prezentarea de probleme, cazuri, implicarea ca monitori ) şi reducerea rolului cadrului didactic în desfăşurarea lucrărilor şi a stagiilor practice.

- termen mediu – 2013-2014:

optimizarea continuă a sistemului de învăţământ integrat (învăţământ fundamental şi cel clinic) şi a celui de credite transferabile (ECTS);

transformarea cursurilor într-un real dialog, prin participarea interactivă a studenţilor;

introducerea de metode de predare şi verificare a cunoştinţelor care să stimuleze participarea şi creativitatea studenţilor (examinari de tip formati in concordanta cu recomandarile comisiilr de evaluare externa)

implementarea de produse soft originale pentru crearea la nivelul departamentelor şi disciplinelor de studiu a unor programe de modelare şi simulare a unor fenomene sau de simulare a unor tehnici; elaborarea şi asimilarea în disciplinele fundamentale şi de specialitate

a unor programe de simulare pe calculator a unor experimente pentru evitarea consumului

exagerat de reactivi sau în cadrul disciplinelor clinice a unor manevre care sa limiteze inconvenientele etice;

crearea de „Baze de informare didactică” la nivelul departamentelor şi de autoevaluare prin realizarea de CD-uri, programe pentru instruirea independentă a studenţilor în domenii teoretice şi practice (tehnici);

- termen lung – 2014-2016:

monitorizarea, la nivelul conducerii facultăţii a structurii de organizare a procesului didactic şi adaptarea sa la cerinţele apărute în domeniu;

adaptarea formelor de specializari definite sectorial (asistenţă medicală generală, nutriţie) la necesităţile actuale de pe piaţa muncii prin adaptarea curriculei şi programului de studiu.

creşterea accesibilităţii şi atractivităţii programelor de învăţământ prin opţiuni flexibile de predare a cursurilor şi programe de predare intensive de înaltă calitate folosind metode mixte, îmbinând prezenţa efectivă cu comunicarea online şi urmărirea oportunităţilor pentru oferirea de cursuri şi programe în colaborare cu parteneri externi

2.2.4. Învăţământul postuniversitar

Învăţământului postuniversitar, ca formă principală de perfecţionare a medicilor, va trebui să

i se acorde o atenţie deosebită, programele de învăţământ urmând să fie racordate la necesităţile actuale atât prin creşterea numărului de studenţi de la nivel naţional cât şi internaţional.

În acest sens propunem:

- plan operaţional– 2012-2013:

inventarierea temelor şi tehnicilor care să răspundă interesului de formare şi perfecţionare a medicilor sau asistenţilor din reţea, dar şi a unor specialişti din alte domenii (chimişti, biologi), pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor medicilor, dar şi ale altor specialişti (chimişti, sociologi, biologi); în cadrul Facultăţii de Medicină funcţionează programe de masterat, acreditate ARACIS

întocmirea unui calendar al deplasărilor în scopul desfăşurării de acţiuni şi manifestări ştiinţifice în zonele de îndrumare metodologică.

- termen mediu – 2013-2014:

menţinerea unui dialog continuu cu medicii din reţea, cu evaluări repetate;

dezvoltarea unui sistem de cursuri (în colaborare cu instituţii interne şi/sau străine autorizate), în domenii de interes;

depunerea dosarului pentru obţinerea recunoaşterii ca şi formă de învăţământ şi a altor direcţii sau specializări în concordanţă cu cererea de pe piaţa muncii

- termen lung – 2014-2016:

dezvoltarea şi diversificarea programelor de studii postuniversitare pentru atragerea interesului medicilor din reţea pentru această formă de pregătire în parteneriat cu centre de învăţământ sau de cercetare din strainatate

2.2.6. Cercetarea ştiinţifică Dezvoltarea tuturor formelor de desfăşurare a cercetării ştiinţifice, pentru deschiderea de noi

colaborări în domenii de vârf, cât şi pentru asigurarea unor surse de venituri extrabugetare reprezintă

o altă direcţie care va trebui urmărită. Strategia pentru crearea unui centru universitar de cercetare este justificată de :

atragerea unui nivel înalt de recunoaştere în întreaga lume

satisface cerinţele dreptăţii sociale şi egalităţii de şanse

creşterea gamei de discipline tradiţionale şi recent apărute

nivel înalt de productivitate ştiinţifică de impact

recunoaşterea interdependenţelor dintre activităţile de cercetare şi predare

recunoaşterea importanţei centrale a studenţilor şi responsabilizarea acestora prin oferirea unei experienţe educaţionale superioare

atragerea celor mai buni studenţi

atragerea unui număr de absolvenţi realizaţi în plan profesional atât prin calităţile de profesionist cât şi de cercetator

punct de contact pentru autorităţile locale şi naţionale pentru rezolvarea problemelor profesionale pe domenii specifice

independenţa financiară şi libertate academică

Acţiuni propuse

- plan operaţional– 2012-2013:

dezvoltarea formelor coparticipative de cercetare în cele două direcţii:

- internă – motivată de îndeplinirea unor obiective proprii ale fiecărui departament

(proiecte interne de cercetare cu implicarea cadrelor didactice tinere şi a asistenţilor de cercetare

pentru finalizarea temelor de doctorat );

- cercetare multidisciplinară

participarea la congrese naţionale, internaţionale asigurând reprezentarea corespunzătoare a Facultăţii;

atragerea de manifestări ştiinţifice la nivelul Universităţii si respectiv a facultăţii;

atragerea celor mai buni studenţi la cercurile ştiinţifice şi implicarea lor în proiecte de cercetare.

- termen mediu – 2013-2014:

dezvoltarea unor laboratoare de cercetare ştiinţifică de referinţă în cadrul Facultăţii de Medicină;

organizarea unor worshop-uri cu atragerea unor participanţi recunoscuţi din ţară sau străinătate.

- termen lung – 2014-2016:

încurajarea cadrelor didactice de a participa la realizarea unor contracte de cercetare ştiinţifică subvenţionate din surse guvernamentale prin elaborarea unor contracte cu finanţare prin CNCSIS şi ANCS;

obţinerea de granturi internaţionale sau cooperări care se pot dezvolta individual sau în grupuri de cercetare.

2.2.7. Asistenţa de profil Aplicarea în desfăşurarea actului de asistenţă medicală a celor mai noi metode şi tehnici apărute pe plan naţional şi internaţional în domeniul se impune ca o necesitate pentru realizarea misiunii facultăţii.

Acţiuni propuse:

- plan operaţional – 2012-2013:

asigurarea fondurilor necesare desfăşurării asistenţei de specialitate.

includerea in structura academică a unui număr crescut de unităţi medicale cu statut de spital universitar sau unitate medicală acreditată ca bază de învaăţământ

- termen mediu – 2013-2014:

realizarea unor actiuni programate de asistenţă medicală specializată cu cadre didactice implicate în îndrumarea metodologică din spitalele din Iaşi şi Moldova

- termen lung – 2014-2016:

asimilarea în permanenţă a celor mai noi metode şi tehnologii în domenii de interes practic şi contractarea de către instituţii de stat şi private a unor servicii sau prestaţii acordate de către cadrele didactice.

2.2.8. Informatizarea compartimentelor Stimularea procesului de informatizare va permite accesul facil al cadrelor didactice şi studenţilor la informaţii de specialitate necesare în procesul didactic sau în scop ştiinţific prin Platforma de e-Learning.

Acţiuni propuse:

- plan operaţional – 2012-2013:

dotarea tuturor disciplinelor din cadrul departamentelor cu tehnica IT

conectarea în reţea a calculatoarelor facultăţii, a celor din spitale, şi accesul la INTERNET, pentru mai mult de un calculator / disciplină.

- termen mediu – 2013-2014:

întocmirea şi utilizarea, de programe operative în domeniul de specialitate, dotarea cu soft-uri pentru alcătuirea şi prelucrarea unor baze de date medicale;

asigurarea accesului studenţilor la calculator pentru activitatea de cercetare şi documentare;

informatizarea actului didactic, asigurarea instrucţiei independente şi asimilarea de programe specifice specializării Medicină, Asistenţă Medicală Generală, Nutriţie şi Dietetică (soft-uri pentru prezentări 3D, simulări etc)

- termen lung – 2014-2016:

desfăşurarea întregului proces de organizare şi planificare a activităţilor din cadrul Facultăţii prin intermediul calculatorului (state de functii, curricule, planuri de învăţământ, orar, activităţi administrative).

2.3. Promovarea în cadrul învăţământului medical a spiritului democratic universitar, a libertăţilor academice şi deschiderii spre spaţiul european şi internaţional

spiritului de

echipă la nivelul disciplinelor şi catedrelor, îmbunătăţirea dialogului între generaţii, reprezintă premisa îndeplinirii cu succes a misiunii Facultăţii.

Promovarea spiritului academic în spaţiul universitar, formarea şi întărirea

Acţiuni propuse:

- plan operaţional – 2012-2013:

respectarea de către toate cadrele didactice ale facultăţii a Cartei Universitare întocmite la nivelul Universităţii;

asigurarea participării studenţilor în mod activ la toate formele de activitate didactică, exprimarea liberă a opiniilor, încurajarea dialogului şi a confruntărilor de idei ca modalităţi de desfăşurare a activităţii didactice;

promovarea spiritului deschiderii şi transparenţei procesului decizional prin consultarea în cadrul Biroului de Reforma Curriculara, Consiliul Profesoral, Consiliul Departamentului cât şi a comisiilor Consiliului şi ale Senatului.

- termen mediu – 2013-2014:

stimularea contactelor neinstituţionalizate, directe dintre cadrele didactice la nivelul disciplinelor, cu cadre din discipline similare din ţară şi străinătate.

- termen lung – 2014- 2016:

prin fiecare dintre disciplinele fundamentale sau de specialitate se va asigura promovarea ştiinţei în spiritul respectării opiniilor şi libertăţilor de gândire şi exprimare.

2.4. Îmbunătăţirea managementului şi administrării resurselor la nivelul Facultăţii Îmbunătăţirea activităţii manageriale, asigurarea transparenţei decizionale şi a comunicării la toate nivelurile organizatorice ale Facultăţii se impune pentru o funcţionare eficientă a sistemului.

Acţiuni propuse

- plan operaţional – 2012-2013:

organizarea la nivelul Facultăţii de cursuri, seminarii, dezbateri pe probleme de management si asigurarea calităţii (implicarea unor instituţii specializate).

- termen mediu – 2013-2014:

constituirea la nivelul Facultăţii a unui colectiv cu atribuţii de conducere şi participarea acestora la întâlniri şi contacte pe probleme de management si de asigurare a calităţii.

- termen lung – 2014-2016:

structurarea şi optimizarea permanentă a atribuţiilor personalului administrativ, a administratorului facultăţii şi a unei persoane desemnate de la nivelul fiecărui departament în problemele de management administrativ;

comunicarea operativă a problemelor stabilite la nivelul conducerii, luarea deciziilor prin consultarea şi participarea cadrelor didactice de la nivelul departamentului pentru asigurarea transparenţei actului decizional.

Îmbunătăţirea sistemului de administrare şi gestionare actuală a fondurilor şi bazei materiale a Facultăţii de Medicină şi revizuirea sistemului de finanţare sunt premize ce asigură un management mai eficient al administrării resurselor facultăţii.

Acţiuni propuse:

- plan operaţional – 2012-2013:

constituirea bugetelor la departamente şi întocmirea bugetului facultăţii până la 30 iulie 2012, pentru anul academic următor;

menţinerea în stare de funcţionare a dotărilor actuale şi asigurarea continuităţii procesului de învăţământ în spaţiile existente (întreţineri, reparaţii, aparatură, conform necesarului de finanţare);

extinderea spaţiilor existente şi finalizarea actiunilor de consolidare şi modernizare pentru unele discipline cum ar fi disciplina de studiu Abilităţi practice prin asigurarea unui spaţiu adecvat şi o dotare corespunzatoare

dotarea disciplinelor de studiu cu aparatura necesară asimilării tehnicilor noi apărute în domeniu cât şi pentru asigurarea învăţării manevrelor practice. Dezvoltarea şi extinderea Laboratorului de Simulare pentru a fi accesibil învăţământului aplicat la disciplina de Abilităţi practice şi disciplinele clinice pentru ciclul de licenţă cât şi pentru pregătirea rezidenţilor.

- termen mediu – 2013-2014:

stabilirea unui calendar de elaborare şi aprobare a bugetelor anuale, la nivel de departamente şi Facultate pentru stabilirea bugetului pentru anul academic următor;

fundamentarea pe criterii de eficienţă a veniturilor şi cheltuielilor din buget

- termen lung – 2014-2016:

revizuirea şi adaptarea bugetului Facultăţii în concordanţă cu evoluţia şi structura planurilor de învăţământ şi a programelor analitice, la condiţiile de mediu extern şi intern în care-şi desfăşoară activitatea;

identificarea surselor bugetare existente şi atragerea de venituri suplimentare.

2.5. Promovarea imaginii ofertei academice a Facultăţii Utilizarea formelor moderne de prezentare a ofertei academice a Facultăţii în mediile locale, zonale, naţionale şi internaţionale reprezintă o prioritate în vederea realizării unei identităţi specifice în spaţiul universitar naţional şi european.

Acţiuni propuse:

- plan operaţional – 2012-2013:

elaborarea, publicarea şi difuzarea într-un tiraj adecvat a broşurilor de prezentare a Facultăţii de Medicina;

actualizarea ofertei universitare a Facultăţii de Medicină pe pagina web a Universităţii şi Platforma de e-Learning;

participarea la târguri şi expoziţii cu specific educaţional;

dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu societăţi profesionale (ex: Colegiul Medicilor);

Prezentarea ofertei academice a Facultăţii în cadrul unor întâlniri cu elevi din liceele din Iaşi, Vaslui, Bârlad, Suceava, Botoşani, Piatra-Neamţ şi prin organizarea unor zile ale porţilor deschise.

- termen mediu – 2013-2014:

actualizarea continuă a imaginii cu evoluţia în timp a ofertei academice a facultăţii (web, mass- media).

- termen lung – 20142016:

îmbunătăţirea marketingului serviciilor academice din portofoliul Facultăţii de Medicină, oferite comunităţii locale, naţionale şi internaţionale.

Transmiterea permanentă a informaţiilor cu privire la misiunea, obiectivele, strategiile şi acţiunilor propuse prin prezentul plan şi corectarea lor în funcţie de evoluţia factorilor de mediu economic şi legislativ, a factorilor interni şi a cerinţelor pieţei.

3. OBIECTIVE STRATEGICE. STRATEGII ŞI ACŢIUNI PROPUSE

3.1. Cifra de şcolarizare

În anul universitar 2011/2012 sunt înscrişi la Facultatea de Medicina studenţi atât la forma de învăţământ bugetat cât şi în regim cu taxă.

3.1.1. Studenţi români

Cifra de şcolarizare pentru studenţii români bugetaţi în cadrul învăţământului de 360 de credite nu a înregistrat modificări semnificative faţă de anii precedenţi, chiar dacă locurile alocate de MECT studenţilor cu taxă a crescut în ultimii ani. Apreciem că pentru perioada 2012-2016 este justificată adaptarea cifrei de şcolarizare atât pentru studenţii de la specializarea medicină, cât şi specializările menţionate anterior, din următoarele motive:

absorbţia locurilor de la specializările la care s-a sistat activitatea spre cele eficiente (Medicină pentru seriile în limba engleză şi franceză, Asistenţă Medicală Generală Iaşi) ;

criteriul dezvoltării teritoriale a facultăţilor de medicină trebuie luat în considerare din mai multe motive: economice (absorbţia candidaţilor din Moldova), capacitate de asigurare a învăţământului universitar şi postuniversitar ca şi a educaţiei medicale permanente prin cursuri şi stagii de perfecţionare, specializare şi masterat, asigurarea în întreg teritoriul a asistenţei medicale de înaltă specialitate.

În ceea ce priveşte formele şi criteriile de admitere:

în prezent selecţia candidaţilor se realizează prin concurs de admitere, pe bază de teste; la nivelul opiniei publice este apreciat faptul că toate testele sunt aduse la cunoştinţa candidaţilor prin manuale de teste redactate de cadre didactice din UMF şi prin anunţarea cu cel puţin 6 luni înainte de data concursului a bibliografiei din care se extrag subiecte într-o proporţie stabilită de Senatul Universităţii anterior desfăşurării concursului;

introducerea unor criterii de selecţie obiectivă a candidaţilor la seriile în limbi străine (grila de evaluare sau chiar test de evaluarea cunoştintelor generale din domenul biologiei sau chimiei)

media de la bacalaureat care în prezent este luată în considerare la calculul mediei de admitere reprezintă un criteriu orientativ pentru selectarea unor studenţi cu performanţe crescute în educaţia preuniversitară.

În consecinţă, facultatea trebuie să acţioneze pentru:

îmbunătăţirea ofertei publicitare de atragere a candidaţilor şi accesul neîngrădit al acestora la informaţie;

optimizarea raportului dintre numărul studenţilor finanţaţi de la buget şi cu taxă;

îmbunătăţirea raportului dintre numărul de studenţi bursieri şi nebursieri precum şi dintre numărul de studenţi bursieri şi numărul total de studenţi;

menţinerea sistemului de realocare anuală a locurilor bugetate, în funcţie de rezultatele mediilor obţinute în anul universitar anterior (ierarhizarea anuală);

creşterea numărului de studenţi străini comparativ cu numărul studenţilor români (bursieri şi/sau cu taxă);

identificarea unor modalităţi de stimulare şi atragere a studenţilor în activitatea de cercetare ştiinţifică (includerea în cercetări comune studenţi / cadre didactice, cercuri ştiinţifice);

Ţinând seama de cele menţionate mai sus se propun următoarele acţiuni:

- plan operaţional 2012-2013:

studiu la nivelul anului I al relaţ