Capitolul VII

PROCEDURA SUCCESORAL
Articolul 55. Deschiderea procedurii succesorale
(1) Notarul, primind informaia despre decesul persoanei, deschide procedura succesoral n
baza declaraiei scrise:
a) a motenitorilor legali, motenitorilor testamentari ori a mandatarilor lor legali de
acceptare a succesiunii sau de renunare la ea;
b) a reprezentanilor organelor de stat;
c) a creditorilor defunctului.
(2) n cazul n care pe unul i acelai teritoriu i desfoar activitatea mai muli notari,
competena de ndeplinire a procedurii succesorale aparine primului notar sesizat. Notarul este
obligat s verifice dac procedura succesoral nu a fost deschis de un alt notar din acelai
teritoriu.
(3) Notarul, primind informaia despre deschiderea procedurii succesorale de alt notar, este
obligat s informeze despre aceasta motenitorii al cror domiciliu i este cunoscut.
(4) Notarul poate, de asemenea, chema motenitorii prin publicarea unui aviz n mijloacele de
informare n mas.
(5) Evidena dosarelor succesorale i testamentelor ntocmite o ine Ministerul Justiiei.
Articolul 56. Depunerea declaraiilor de acceptare a
succesiunii sau de renunare la ea
(1) La locul de deschidere a succesiunii, notarul primete declaraiile de acceptare a
succesiunii sau de renunare la ea.
(2) Declaraia de acceptare a succesiunii sau de renunare la ea se prezint n scris.
Articolul 57. Primirea preteniilor de la creditorii defunctului
(1) La locul de deschidere a succesiunii, n conformitate cu legislaia, notarul primete
preteniile creditorilor defunctului.
(2) Preteniile se prezint n scris.
Articolul 58. Refuzul de a deschide procedura succesoral
Notarul refuz s deschid procedura succesoral n urmtoarele cazuri:
a) declaraia de acceptare a succesiunii sau de renunare la ea a fost depus de o persoan
incapabil sau cu capacitate de exerciiu limitat;
b) declaraia de acceptare a succesiunii a fost depus dup expirarea termenului stabilit de
legislaie;
c) declaraia a fost depus de ctre creditorul defunctului dup expirarea termenului stabilit de
legislaie; precum i
d) n alte cazuri prevzute de legislaie.
Articolul 59. Paza bunurilor succesorale
(1) Pentru ocrotirea intereselor motenitorilor, a legatarilor i a intereselor publice, notarul sau
persoana care desfoar activitate notarial de la locul deschiderii succesiunii, la iniiativa
persoanelor interesate, a executorului testamentar sau din oficiu, ia msurile necesare pentru
paza bunurilor succesorale pn la expirarea termenului stabilit pentru acceptare.
(2) Dac bunurile succesorale sau o parte din ele nu se afl la locul deschiderii succesiunii,
notarul sau persoana care desfoar activitate notarial de la locul deschiderii succesiunii,
trimite notarului sau, dac n aceast localitate nu este notar, persoanei care desfoar activitate
notarial de la locul aflrii bunurilor succesorale nsrcinare de a lua msuri pentru paza lor.
(3) Notarul sau alt persoan care desfoar activitate notarial, lund msurile pentru paza
bunurilor succesorale, informeaz notarul de la locul deschiderii succesiunii despre luarea
acestor msuri.
Articolul 60. Inventarierea bunurilor succesorale i
transmiterea lor spre pstrare

(1) Pentru pstrarea bunurilor succesorale persoana care desfoar activitate notarial face
inventarierea acestor bunuri i le transmite spre pstrare motenitorilor sau altor persoane.
(2) Dac n componena masei succesorale snt bunuri care necesit administrare, precum i n
cazul naintrii preteniilor de ctre creditorii defunctului pn la primirea succesiunii de ctre
motenitori, notarul numete custodele bunurilor succesorale.
(3) Custodele i alte persoane crora li s-au transmis spre pstrare i administrare bunuri
succesorale snt prevenii de rspunderea pe care o poart conform legii pentru irosirea,
distrugerea, tinuirea i nstrinarea bunurilor succesorale, precum i pentru cauzarea de
prejudicii motenitorilor.
Articolul 61. Recompens pentru pstrarea
bunurilor succesorale
(1) Custodele i alte persoane crora li s-au transmis spre pstrare i administrare bunuri
succesorale, dac ei nu snt motenitori, snt n drept s primeasc de la motenitori recompensa
respectiv.
(2) Persoanelor indicate la alin.(1) de asemenea li se compenseaz cheltuielile necesare pentru
pstrarea i administrarea bunurilor succesorale, cu excepia venitului realizat din folosirea
acestor bunuri.
Articolul 62. Acoperirea cheltuielilor din contul
bunurilor succesorale
(1) Pn la acceptarea succesiunii de ctre motenitori, dup acceptare - cu acordul lor, iar
dac succesiunea nu a fost acceptat - pn la eliberare statului a certificatului de motenitor,
notarul, n cazuri necesare, d dispoziie de acordare a unor sume de bani din contul averii
succesorale:
a) pentru acoperirea cheltuielilor legate de ngrijirea celui care a lsat motenirea n timpul
bolii, precum i de nmormntarea lui;
b) pentru cheltuielile de paz i de administrare a bunurilor succesorale, precum i pentru
publicarea avizului despre deschiderea succesiunii.
(2) n lipsa de sume bneti n masa succesoral, notarul d dispoziie de a elibera lucruri, al
cror pre nu va depi sumele cheltuielilor efectuate.
Articolul 63. Ridicarea msurilor de paz a
bunurilor succesorale
(1) Paza bunurilor succesorale continu pn la acceptarea succesiunii de ctre motenitori, iar
dac aceasta nu a fost acceptat - pn la expirarea termenului prevzut de legislaie pentru
acceptarea succesiunii.
(2) Notarul de la locul deschiderii succesiunii este obligat s informeze motenitorii despre
ridicarea msurilor de paz a bunurilor succesorale, iar dac bunurile succesorale pe baza
dreptului de succesiune trec la stat - organului financiar respectiv.
Articolul 64. Modul de eliberare a certificatului de
motenitor
(1) Certificatul de motenitor se elibereaz de notar motenitorilor sau statului la locul
deschiderii succesiunii n termenul stabilit de legislaia civil.
(2) Certificatul de motenitor se elibereaz motenitorilor care au acceptat succesiunea n
modul stabilit de legislaia civil pe numele tuturor motenitorilor sau, la dorina lor, fiecrui n
parte.
(3) Motenitorii care au omis termenul de acceptare a succesiunii pot fi inclui n certificatul
de motenitor cu consimmntul tuturor celorlali motenitori care au acceptat succesiunea n
termen. Acest consimmnt al motenitorilor va fi prezentat n scris notarului pn la eliberarea
certificatului de motenitor.
(4) Despre eliberarea certificatului de motenitor pe numele minorului sau al persoanei lipsite
de capacitate de exerciiu notarul informeaz autoritatea tutelar de pe raza domiciliului
motenitorului n scopul proteciei intereselor lui patrimoniale.

(5) Pn la eliberarea certificatului de motenitor legal sau testamentar, notarul stabilete

cercul de persoane care au dreptul la succesiune i la rezerva succesoral, prevenind motenitorul
despre rspunderea ce i revine pentru tinuirea faptului existenei altor motenitori.
(6) n cazul n care masa succesoral trece cu drept de succesiune n favoarea statului,
certificatul de motenitor se elibereaz organului financiar respectiv.
Articolul 65. Condiii pentru eliberarea certificatului
de motenitor legal sau testamentar
(1) La eliberarea certificatului de motenitor legal sau testamentar, notarul verific faptul
decesului celui care a lsat motenirea, timpul i locul deschiderii succesiunii, raporturile de
rudenie, existena testamentului, compunerea masei succesorale i costul ei. Documentele
justificative vor fi prezentate de motenitori.
(2) Motenitorii legali lipsii de posibilitatea de a prezenta documentele, care confirm
raporturile de rudenie sau de cstorie cu cel care a lsat motenirea, ce dau dreptul la motenire
legal, pot fi inclui n certificatul de motenitor cu acordul scris al tuturor celorlali succesori
care au acceptat succesiunea i au prezentat dovezi cu privire la raporturile de rudenie sau de
cstorie cu cel care a lsat motenirea.

BIROUL NOTARIAL
ORGANIZAREA
1. Funcia Biroului Notarial
Nucleul de baza al activitatii notariale il constituie Biroul Notarial, asa cum este prevazut in
Legea nr. 36 / 1995 (art. 14) : activitatea notarului public se desfasoara in cadrul unui
birou, in care pot functiona unul sau mai multi notari asociati, cu personal auxiliar
corespunzator.
Raporturile dintre notarii asociati sunt stabilite de art. 1 din Regulament in sensul aplicarii
dispozitiilor privitoare la contractul de societate civila, legea facand completarea ca prin
asociere notarul public nu-si pierde dreptul la biroul notarial individual.
In cadrul activitatii notariale titularul unui Birou Notarial nu poate indeplini singur toate
sarcinile specifice ce le implica aceasta. Din aceasta cauza legea permite angajarea de
personal de specialitate care sa ajute notarul in indeplinirea atributiilor sale, precum si
notari stagiari, caz ce va fi prezentat ulterior.
Datorita liberului schimb si a liberei circulatii a persoanelor, in numeroase cazuri Notarul
Public se confrunta cu acte sau persoane ce solicita redactarea unor acte intr-o limba
straina. Intrucat Notarul nu este tinut a cunoaste in mod temeinic o alta limba decat cea
romana si pentru cazurile in care nivelul

limbilor straine cunoscute nu este suficient, pot fi

angajati cu contract de munca sau in regim de conventie civila, traducatori autorizati. In cele
mai frecvente dintre cazuri aceasta solutie nu este agreata fiind mai constisitoare si
neasigurand acoperirea intregului numar de limbi in care se poate solicita Notarului
intocmirea unui act, astfel incat este preferata colaborarea cu birouri de traducatori
autorizati constituite in acest scop.
Nu in ultimul rand, ca orice activitate, si cea specific notariala implica pentru buna sa
desfasurare, o eficienta administrare. Pentru aceasta in cadrul biroului notarial poate fi
angajat personal administrativ si de serviciu.
Drept urmare a caracterului de serviciu public programul de functionare al biroului notarial
trebuie sa cuprinda toate zilele lucratoare. In unele cazuri exceptionale activitatea notariala
poate fi asigurata si in afara orelor de program19.
Afisarea programului de functionare se va face pe usa biroului notarial.
Totusi, fiind o profesiune liberala programul de functionare, precum si durata acestuia sunt
lasate la aprecierea notarului.

Evidenta Birourilor Notariale precum si lucrarile privind numirea si incetarea functionarii

Notarului Public se tine si intocmeste de catre personalul de specialitate din Ministerul
Justitiei.
In circumscriptia unei judecatorii pot functiona unul sau mai multe birouri de Notari Publici.
Numarul Notarilor Publici se stabileste de catre Ministrul Justitiei la propunerea Consiliului
Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania (art. 15 alin. 1 lege). Propunerea se face
in functie de numarul actual de Notari Publici, numarul de Notari Publici ce urmeaza a-si
inceta activitatea, dinamica populatiei si numarul de acte notariale incheiate precum si de
nivelul economic al zonei. Tinandu-se cont de caracterul de serviciu public infiintarea si
existenta birourilor notariale trebuie sa se faca in asa fel incat numarul acestora sa fie
satisfacator cerintelor populatiei, precum si pozitionarea acestora trebuie facuta dupa criterii
economice. Totusi datorita aceleiasi caracteristici nu trebuie permis ca actul notarial sa
devina o afacere, in acest sens numarul birourilor notariale trebuie sa fie strict limitat la
cerintele populatiei, justificarea acestuia trebuind facuta pe criterii clare si elocvente. Un al
doilea criteriu se refera la solicitarile de posturi din teritoriu, in acest sens ministrul justitiei
actualizeaza anual, de regula in primul trimestru, potrivit propunerilor Camerelor notarilor
publici din teritoriu, numarul de posturi scoase la concurs, tinandu-se cont de numarul de
notari stagiari ce au promovat examenul de Notari Publici. Propunerile Camerelor catre
Ministrul Justitiei se fac prin Consiliul Uniunii. Totusi, desi si acesta este un criteriu
pertinent, consider ca prioritate trebuie sa aiba acela potrivit caruia activitatea notariala
constituie un serviciu public lasand astfel numarul de solicitari in plan secundar.
Biroul Notarial se inregistreaza la Curtea de Apel in circumscriptia careia isi are sediul,
aceasta operatie trebuind realizata in termen de 60 de zile de la numirea Notarului Public.
In cazuri temeinice Ministrul Justitiei poate prelungi termenul. Acesta este un termen de
decadere intrucat nu afecteaza in mod direct existenta dreptului. Nerespectarea termenului
atrage dupa sine revocarea numirii Notarului Public (art. 18 alin. 3 lege). Sanctiunea isi
are ratiunile tot in caracterul de serviciu public, notarii neavand doar dreptul ci si obligatia
de a-l indeplini.
Cat priveste procedura inregistrarii aceasta are ca titular pe Notarul Public, acesta
adresandu-se printr-o cerere primului grefier al Curtii de Apel. In caz de absenta a acestuia
presedintele Curtii de Apel va delega un alt grefier sa efectueze inregistrarea ; aceasta se
face intr-un registru special. Cererea trebuie insotita de dovezi corespunzatoare cu privire la
existenta sediului Biroului Notarial, confirmarea Colegiului director al Camerei Notarilor
Publici in cazul in care activitatea se desfasoara pe baza unui contract de societate civila
precum si existenta spatiului necesar. O alta conditie de baza o reprezinta depunerea
specimenului de semnatura precum si sigiliul Notarului Public. In termen de trei zile de la
inregistrare primul grefier al Curtii de Apel este obligat sa elibereze certificatul care atesta
realizarea acestei operatiuni.

Certificatul eliberat de primul grefier reprezinta certificatul de nastere al Biroului Notarial

activitatea notariala neputand fi desfasurata in lipsa acestuia, cu toate ca a fost numit in
functie anterior.
Toate aceste acte formeaza dosarul Biroului Notarial in acesta consemnandu-se
operatiunile ce au ca obiect Biroul Notarial de-a lungul timpului : modificarile privitoare la
modul de desfasurare a activitatii in cadrul Biroului Notarial, schimbarea sediului, radierea
Biroului Notarial, precum si inregistrarea si radierea sediilor secundare.
Aceasta reglementare (art. 18 alin. 1 lege) isi are ratiunile in faptul ca spre diferenta de alte
organe statale organizarea institutiei notariale este lasata intr-o oarecare masura la
latitudinea titularului acesteia, pentru buna sa activitate fiind necesare a se indeplini si
unele conditii practice, materiale, pe langa cele legate strict de investirea in functie.

B.

SEDIILE SECUNDARE ALE BIROURILOR NOTARIALE

Potrivit art. 115 din lege pentru o mai buna acoperire a necesitatilor din teritoriu, titularii
birourilor notariale pot infiinta sedii secundare ale acestora20. Este evident ca si
aceste sedii functioneaza dupa aceleasi reguli, competenta fiind similara cu cea a
Biroului-mama, iar atributiile notarului fiind exercitate tot de notarul titular, insa cu reducerea
programului de lucru.
Pentru deschiderea de sedii secundare sunt cerute trei conditii :
a) sediul secundar sa se afle intr-o alta localitate. Deoarece persoanele interesate din
localitatea unde Biroul Notarial isi are sediul principal s-ar putea adresa la acesta este de la
sine inteles cerinta legii prin care se doreste favorizarea accesului partilor la servicii
notariale
b) localitatea unde se afla sediul secundar sa se afle in aceeasi circumscriptie teritoriala.
Intrucat nu este prevazita, s-a iscat o discutie21 asupra notiunii de circumscriptie teritoriala.
Intr-o prima opinie, prin aceasta se intelege circumscriptia judecatoriei, opinie bazata pe
referirea in unele prevederi ale Regulamentului la sintagma circumscriptie teritoriala in
sensul raportat la judecatorie.
Totusi pentru ca legea nu o precizeaza, deci nu instituie o norma imperativa, apreciez ca
referirea la circumscriptie teritoriala trebuie interpretata in sensul mai larg al acesteia si
anume cu referire la Curtea de Apel. In acest sens, evocand un caz particular 22, se aduce in
discutie problema posibilitatii unui notar public cu sediul in Bucuresti de a deschide un sediu
secundar in raza Curtii de Apel Bucuresti. Se apreciaza ca potrivit reglementarilor cu privire
la organizatiile notariale, Camerei Notarilor Publici ii corespunde Curtea de Apel si nu alta
forma de organizare judecatoreasca. Totodata, dat fiind faptul ca razele judecatoriilor de
sector din cadrul municipiului Bucuresti se limiteaza la acesta ar fi inechitabil pentru notarii

din municipiul Bucuresti ca sa nu beneficieze de acest drept mai ales atunci cand legea nu
distinge atunci cand reglementeaza sediile secundare. Iar ca un supraargument, trebuie
facuta o interpretare istorica a legii si intrevazuta motivatia pentru care au fost introdusa
posibilitatea de a infiinta sediu secundar. Aceasta isi are drept scop asigurarea
accesibilitatii cetatenilor la seriviciile notariale, neputandu-se diminua aceasta posibilitate
fara o reglementare expresa a Legii.
Un alt aspect il reprezinta prorogarea de facto a competentei notarului in problemele ce tin
de competenta teritoriala speciala, prin infiintarea de sedii secundare. O asemenea
problema poate apare doar prin recunoasterea dreptului de a infiinta sedii secundare si in
raza altei judecatorii decat in cea in care se afla sediul principal.
Este vorba de competenta biroului notarial in ceea ce priveste procedura succesorala si
actele de protest al titlurilor de valoare, intrucat eliberarea duplicatelor si reconstituirea
actelor notariale nu comporta discutii in problema de fata. S-ar putea considera ca birourile
notariale secundare nu ar putea efectua acte ce nu sunt de competenta sediilor principale.
Dar trebuie tinuta seama ca infiintarea si organizarea sediilor secundare se face dupa
aceleasi reguli aplicabile in dreptul comun, fiind totodata in interesul cetatenilor ca acesta
sa aiba competenta similara unui birou notarial de sine statator. Totodata prin instituirea
acelorasi reguli de infiintare (art. 115 alin. 3) ca in cazul sediului principal si pentru ca legea
nu distinge vreo derogare de la normele comune privind functionarea si organizarea sediilor
secundare, consider ca acestea sunt in fond niste adevarate biroul notariale singura
diferenta fiind natura temporara a acestora.
c) a treia cerinta a legii o reprezinta inexistenta in localitatea respectiva a unui alt birou
notarial. Este o cerinta fireasca, infiintarea sediului secundar avand tocmai scopul de a
usura accesul public la serviciile notariale, in cazul existentei unui birou notarial, acesta
putand fi realizat. Nu are importanta volumul cererilor sau al lucrarilor care ar putea fi peste
posibilitatile organizarii notariale existente. Este evident ca intr-o localitate unde exista un
sediu secundar nu poate fi deschis un al doilea sediu secundar de catre un alt notar public.
In cazul infiintarii unui birou notarial principal in acea localitate existenta sediului secundar
trebuie sa inceteze.
Privitor la programul de functionare, se arata ca acesta nu trebuie sa afecteze orarul
sediului principal.
In cazul desfiintarii sediului secundar, arhiva acestuia va fi preluata, in masura posibilitatilor,
de catre biroul notarial nou infiintat sau, daca acest lucru nu este posibil, de catre Camera
Notarilor Publici.

Fiind obligatorii toate reguliile aplicabile sediilor principale, aceleasi registre de evidenta ca
si la sediul principal, vor fi tinute si de catre sediile secundare.

C. INREGISTRAREA ACTELOR SI EVIDENTELE BIROURILOR

NOTARIALE
Pentru functionarea corespunzatoare a birourilor notariale este necesara
tinerea unei evidente prin inregistrarea actelor intocmite, in registre speciale.
Din aceasta cauza Regulamentul (art. 40 si urm.) impune obligativitatea
organizarii unei activitati de registratura atat pentru posibilitatea conservarii si
materializarii activitatii notariale cat si pentru exercitarea controlului
profesional prevazut de lege.
Actele intocmite precum si consultatiile notariale vor fi intregistrate
mentionandu-se totodata si onorariul. In cazul functionarii in acelasi birou
notarial a mai multor notari publici asociati in cadrul inregistrarilor se va
evidentia separat fiecare lucrare in functie de notarul care a efectuat-o, iar
daca prin contractul de societate s-a stipulat ca registrele sa fie tinute separat
vor exista atatea exemplare cati notari publici asociati sunt.
Aceste registre sunt23:
a) registrul general. Acesta cuprinde toate lucrarile notariale, cu exceptia celor privind
procedura succesorala, primirile in depozit si inscrisuri, documente si valori, precum si
protestele titlurilor de valoare. Fiecarei lucrari i se va da un numar distinct de inregistrare,
inscrisurile autentice fiind inregistrate separat dupa obiectul acestora, avand si un numar
special de autentificare. In cazul autentificarii unui act inregistrat anterior ca proiect, acesta
va primi un nou numar corespunzator autentificarii. Registrul General trebuie sa contina pe
langa numarul de inregistrare si cel al autentificarii si datele privitoare la act : data, numele
si prenumele partilor, felul actului, pretul sau valoarea estimativa precum si alte observatii ;
b) opisul registrului general. In acesta se trec, pentru o mai eficienta identificare a unui act,
numele si prenumele tuturor partilor in ordine alfabetica, data inregistrarii actului, numarul
de inregistrare si felul actului ;
c) in registrul de succesiuni se inregistreaza toate dosarele succesorale. Pentru evitarea
unei duble proceduri succesorale este obligatorie verificarea existentei unui dosar similar.
Pozitia din registrul de succesiuni se inchide doar la finalizarea procedurii (prin eliberarea
certificatului de mostenitor), in caz de suspendare sau incetare a procedurii succesorale. In
cazul repunerii pe rol a dosarului se va face o noua inregistrare. Acesta contine pe langa
numarul de inregistrare si data acesteia : numele, prenumele si ultimul domiciliu al
defunctului, data decesului, numarul de inregistrare in opisul de evidenta a procedurilor
succesorale, primul termen al dezbaterii succesorale, modul de solutionare, taxa de
timbru24, onorariul incasat, precum si numele notarului

public ;

d) opisul succesoral are in continut numarul de inregistrare a dosarului succesoral, precum

si numele, prenumele si ultimul domiciliu al defunctului, avand o finalitate similara cu cea a
opisului general.
Pentru evitarea dublei solutionarii a unei succesiuni un opis de evidenta a
procedurii succesorale se tine la biroul notarial desemnat de Colegiul director al Camerei
Notarilor Publici. Evident dat fiind competenta speciala a notarului public in materie de
succesiuni acest opis se tine numai daca in raza teritoriala a unei judecatorii exista mai
multe birouri notariale ;
e) in registrele speciale de renuntari la succesiune sunt consemnate toate declaratiile de
renuntare, precum si cele de acceptare sub beneficiu de inventar ;
24

Potrivit modificrilor Codului fiscal ce se aplica de la 01.01.2007 nu se mai precepe taxa

de timbru i timbrul judiciar.

f) in opisul de renuntari la succesiune sunt trecute numele si prenumele declarantului, felul
declaratiei, numarul si data inregistrarii. Aceste doua registre sunt tinute de un singur birou
notarial pentru o intreaga circumscriptie teritoriala a unei judecatorii. Aceasta solutie se
justifica prin eficientizarea procedurilor de cautare in cazul centralizarii datelor 25.
g) in registrul de termene succesorale sunt evidentiate sedintele si solutiile adoptate in
dezbaterea succesiunii. Datorita importantei procedurii succesorale notariale, precum si a
sanctiunilor ce le atrage nerespectarea sa, Regulamentul prevede dispozitii speciale
privitoare la inregistrarea in acest registru. Astfel, certificatele de mostenitor au un numar
evidentiat in ordinera solutiilor cauzelor. La sfarsitul fiecarei luni secretarul biroului notarial
inscrie in registrul de termene succesorale situatia dosarelor existente pe rol, a celor
rezolvate in luna in curs precum si solutiile date, onorariile si taxele stabilite.
h) un alt registru este cel in care sunt consemnate depozitele. Acesta cuprinde mentiuni
referitoare la inscrisurile, documentele, precum si valorile precizate in procesul-verbal de
inventariere a bunurilor succesiunii pe care notarul public a incuviintat sa le pastreze in
biroul sau. Este necesara o individualizare a inscrisului si semnaturile persoanei careia i se
va restitui depozitul.
g) registrul de proteste evidentiaza zilnic si in ordinea datei, efectele de comert prestate cu
efectuarea mentiunilor cerute de lege. In acesta sunt cuprinse pe langa data si ora aceasta
prezentand in numeroase cazuri o importanta deosebita, numele si prenumele celui care a
facut protestul, precum si a celui in contra caruia s-a facut, locul in care a fost adresat,
transcrierea exacta a efectului depus, somatia la plata si raspunsul sau motivul pentru care
nu s-a primit raspuns, numele notarului public si onorariul incasat.

25

Evidena declaraiilor de renunare la succesiune i a acceptrilor sub beneficiu de

inventar precum i evidena cauzelor succesorale nregistrate la birourile notarile se ine la

nivelul Camerei Notarilor Publici
j) registrul de consultatii pur notariale cuprinde toate consultatiile date de notarul public,
obiectul acestora, forma scrisa sau orala. In cazul consultatiilor date in scris se tine o mapa
speciala cu un exemplar al acesteia, acelasi regim avandu-l si proiectele actelor juridice,
precum si procesele-verbale si hotararea adunarilor generale a societatilor comerciale,
certificate de notar.
k) in cazul notarilor publici ce folosesc traducatori angajati se impune si existenta unui
registru de traduceri. Pe langa regulile comune in acest registru vor fi trecute : limba din si
in care se traduce, numele traducatorului, termenul si numarul de pagini.
l) registrul de corespondenta consemneaza corespondenta oficiala a notarului public,
corespondenta ce nu a fost consemnata in alte registre. In acesta se trece obligatoriu
destinatarul/expeditorul, precum si obiectul corespondentei.
Pentru buna functionare a serviciului de inregistrare in Regulament sunt prevazute anumite
norme26 ce trebuie indeplinite. Inainte de utilizare toate registrele vor fi numerotate, sigilate
si semnate de notarul public, aceasta procedura fiind certificata printr-un proces-verbal
incheiat pe prima pagina, iar la terminarea registrului sau la inchiderea anului calendaristic
se incheie un proces-verbal de inchidere a registrului, sub ultima inregistrare. Toate
inregistrarile se fac in momentul si in ordinea primirii lucrarilor, in acest sens consider a
avea importanta ordinea de primire a cererilor valabil incheiate. In cazul erorilor de
inregistrare acestea se remediaza fara a se sterge vechiul text, peste care se trage o linie,
astfel ca sa poata fi citit.
Datorita faptului ca birourile notarilor publici sunt organizare dupa principiul liberei initiative
acestea se constituie ca agenti economici, drept pentru care notarii publici sunt obligati sa
tina, pe langa registrele specifice profesiei, si anumite registre contabile27.
27

Pentru amanunte privind organizarea birourilor notariale a se vedea si N. Balan

Propunere de lege ferenda privind modul de organizare si functionare a cancelariei

birourilor notariale in B.N.P. nr. 1 / 1996, p. 26 si urm.
Acestea sunt :

registrul de casa ;

registrul de incasari si plati ;

registrul de inventar ;

registrul de control.

1. ARHIVA
Notarul public sau, dupa caz, notarul asociat, care a fost hotarat prin contract de asociere,
are obligatia de a desemna o persoana din randul angajatiilor sai care va raspunde
de problemele legate de arhiva. Daca acest lucru nu este posibil, raspunderea ii revine
notarului public.