Sunteți pe pagina 1din 15

I ItI11tsEEssss

l'F'

.tl
IT

I ll ll ill II tlJ ttl tll U

lll itj

tll tll

'l

ALFABETUL LIMBII ROMANE


f, E, h, i, i, j, k, l, mr nt o, P, Q, r) st $, t, t, urvrw'xrYrz.
A, A, A, B, C, D, E, E G, H, I, t, J, K, L, M, |{, o, RQ;R,S,$'T' T, u,v,w,X,Y, Z.
il) a) arb, c, d,

e,

NOTIUNI DE FONETTCA
SUNETUL

- partea ceamai micd aunui cuv6nt.

LITERA

semnul grafi c aI sunetului.


De obicei, fiecare sunet este redat printr-o lit efd.

Vocalele
Consoanele

Excep{ii:
grupurile de sunete cS, gz se scriu cu litera x;
grupurile de litere ce, ci, ge, Er, constituie un singur sunet;
grupurile de litere che, chi, ghe, ghi sunt grupe de cdte
doud sunete.
literele i gi d red au aceeagi vocald afl atd in diferite locuri
in cuv0nt: incet, a hotdri, romin
sunetele care se pronun!6 ugor, fatd ajutorul altor
sunete: a) d, e, I, o, u, i (a).
sunetele cate se pronunfd cu ajutorul unor vocale
b, e)d, fr g, h, j, k, 1, ffi, tt, PrQrt, s, $, t, f,rY, w, X, z

- grupuri de sunete: ea)la) oa' le' ua, ua


Exemple: catlad,foaia, cuier, steaua, ploud
Vocale in hiat (nu fac parte din aceeagi silabd):
i-de-e, l-s+i-an, we-a-tri-e, fa-mi-li-e, ro-chi-a, qti-in-td,
po_et etc.

IMPORTANT: inainte de b

gi p se pronunta 9i se scrie nI, nu

n!

TIPURI DE SCRIERE
Normal: Alfabet
ingro$at: Alfabet
inclinat: Alfabet

Ane:

!}tr'iltt,t[ttttrl

AllFABEry, 6l6666m6,

tttt,

AVFAAKf

ttt!nt.tuu

I'-

r
-

---

Illl

r-

r.-

SEMNELE DE PUNCTUATIE
SEMNULDE
PUNCTUATIE

UTILIZARE

SIMBOL

PUI{CTUL

$I DE ORTOGRAFIE
EXEMPLE

Marchea zd finaIul unei comuniclri.

SEMNUT IXTNNBARIT

Marcheazd

SEMI\UI EXCTAMARII

Elevii au plecat in excursie

fnalul unui enulrt interogativ,

Se scrie la sf0rqitul unei comunican care exprim[:

- o poruncd

frumos a recitat Andrei!


te

juca

cu

focul!

Invald mai mult!


Buna dimineala!
La multri ani!
Ioane, vino pand la mine!

- un indemn

: Ull Salut
- 0 urare
- o strigare

Ce

I{u

o exclamare

VIRGUTA

Cdnd vii la mineT

Separ[ in propo zitriecuvintele unei enumerdri.

George, Andreea, Alina Si Vlad sunt

Desparte cuvintele care aruIil o strigare de restul

- AnA, sa nu

prieteni buni.

uili sa-li faci temele!

comunic[rii.
Se scrie

DOUA PUI\CTE

inaintea - unei enumer[ri


- vorbirii directe (dialogului)

Am cu,les multe plante medicinqle muSelel, mentd,


sundtoari, tei
Tata ma lntreaba

- Ca,t mai ai de

'Apoi eu am sa mor, I,{iculdie$,

Indicd o intrerupere a pirului vorbirii,

PUI{CTELf, DE
SUSPEI\SIE

LINIADE DIALOG

PARANTEZELE

LINIUTADE UNIRE $I DE
DESPARTIRE, CR.{TIMA

GHILIMELELE

.,

fi tu sa nu spui la
"tJn om nacdjit")

-'Ai citit "Amintiri din copildrie"?

parte la o convorbire.

- Da, incd de anul trecut,

Cuprind o completare, o explicalie in am[nunt, un Pronumele line locul obiectelor (fiinle sau lucruri)
adaos in interiorul unui enunt.
Marcheaz[ rostirea impreun[ a dou[ cuvinte.

Ce-ai de scris la Limba romdna?

Se utilizriazaintre cuvintele unei expresii.

Pe cdmp, ici-colo, s-a topit zdpada.

o pauzdin comunicare, de obicei intre Andrei pleacd fn graba; are mult de mers pnnd
varful muntelui,

iyt

propoziliile unei fraze.

))

'nimeni',.." (M. Sadoveanu


Indic[ inceputul vorbirii fiec[rei persoane care ia

Marchea zd

PTII\CTUL $I VIRGULA

scris la romand?

CC

Marchea zdinceputul qi sfhrgitul

unui

clrtat,

un titlu folosit in interiorul unei propozdii.

,pdnd venea tata noaptea, de la padure, f,,.5


Jrig gi plin de promoroacd, nai
sdrindu-i fn spate pe fntuneric."

inghetrat de

'spariam,

il

(lon Crearcga -,,Amintiri din copilarie")

li
:

T
#

SUBSTANTIVUL
DEFINIIIE:

fepomene ale naturii' insuqiri' actiuni'


Partea de vorbire care denurneqte frinte,lucruri,
e substantiv'

"#-#"i.tii..

""-.s,

FELUL
SUBSTANTIVELOR:

I Comune (denumesiobiecte de acelaqi fel)


- fiiot"' om, cdPribard, fetild;
- lucruri: carte, bancd, tablou;
- f""o*""" ale naturii: vdnt, fulgea grindind;
insuqiri: bundtate, hdrnicie' inlelepciune;
- actiuni: citire, mers;
- tiiti."n"tesii: trisiele' veselie;
- relatii: Prietenie, inlelegere'
substantivele comune se scriu cu literd mic6 atunci
te una in interiorul propozitiei'-

f
|
I
I
I
I
I
I
I

;il

de acelaqi fel)
anumite o-biecte, spre a le deosebi de altele
lonescu;
_
de persoan e: Mihai Eminescu, Andrei
- ""*"
;;" de animale: Patrocle' Azorel;
- nume de tdri: Romdnia' Ftanla;
-;;" de Lraqe 9i sate: Bucuresti' Iasi' Ipotesti;
'nume de aPe: Dutndrea' oltul' Jiul;
Carpali, Fdgdras' Apusenil -J"

I Pronrii- (denumesc
'

I
I
I
|

;;
ffi;
- ;;;

I
I
I
I

FELUL

*Amintirt diicopildrie""'Poezii";
a" "i""ti'
,atuatoti: I Decembrie' 8 Martie'
J" "attii
cu literd mare'
S,rUrt'urrti',0"1e proprii se scriu intotdeauna

Simple:

A;J;;t"'

SUBSTANTIVELOR:

NUMARUL

plural

SUBSTANTIVEI OR:

GENUL
SUBSTANTIVELOR:

IL

masculin
feminin

,r.,ttru

lume, grddind;

[""a"Zma Fdt Frumos,

Detta Dundrii

copil;
ringurd fiintd, un singur lucru: carte' dltlap' floare'
_ aratdmuiutt" frin{e, mai multe lucruri: cdrli, dulapuri,
flori, coPii
singulat
U, fratg
O sord
Un tablou

plural
Doi fra(i
Doud surori
Doud tablouri

pentru masculin, cdt 9i pentru feminin'


Unele substantive au o singurd forqrd atdt
exemplu: furnicd' fluture' privighetoare
nu pot fi numdtate'
Un-ele substantive denumesc obiecte cate
exemplu: sdnge, miere, curai ' tnlelepciune
plural'
Unele substantive au mai multe forme de
exemPlu: cot - coli, coate, coturi
corn - corni, coarne, cornuri

Funcfia substantivelorin propozifie: -. ,. -yracata'


Pdcald'
Trdsura boietttlui s-a oprit l6ngd
subiect
Roau de la trdsurd s4 sticatatribut:
lon ane o trdstrd-fficomplement
- --.: ^.-xdffi

.o-"prcdicetiv:,rroslr'r,*Yfflfttff

f- '

I
I

J n t il__U! l

ADJECTIVUL
DEFINIIIE:
Partea de

vorbire care aratdinsugirea unui obiect (a unui substantiv)

Fizice:

se-nume$te

udjectiv.'-

- rotund, pdtrat;

- formd:

mdrime: - tnalt, mar;


- culoare: - verde, albastru;
-

- acru, amar, dulce;

- gust:

ADJECTIVUL
ARATA iXSU$rRr:

miros:

pldcut, parfumat, aroinat.

Exemplu: Mdrul acesta fnalt are fructe dulci


Suflete;ti: bun, harnic, cinstit, priceput, distins.

osi parfumete.

.v

Exemplu: Fata moSului era harnicd, cinstitd Si cural oasa.

Adjectivul se acordd in gen qi numdr cu substantivul a cdrui


insupire o atatd,.

ADJECTIVULUI
CU SUBSTANTIVUL

numlrul

Genul

ACORDUL

Oameni harnici

Feminin

singular
Om harnic
Femeie tdndrd

Neutru

Deal fnalt

Dealuri tnalte

Masculin

plural
Femei tinere

,i

Eru

Adjectivele care se te rmi nd in "e" (dulce, rece, tare) igi schimbd forma numai dupd numdr:

numirul

genul

pIuraI

singular

Eru

Masculin

Pom m%re

Pomimari

Feminin

Culoare rc

Culori rePi

Neutru

Tractor lllaqe

TTactoare mari

in textul literar, adjectivul are rolul de apreciza,

Atribut:
FUNCTIA

ADJECTIVULUI
/\
IN PROPOZITIE

imbogdfi gi a infrumusefa expunerea.

Munca cinstitd, via{a curatd, acestea fnsea,mnd

'
Complement:

patriotism,

HU

vorbe desarte.

Defldmdnd, lupului ti sftrdia gattejut.

Nume predicativ: $tirea era veche

PRONUMELE PERSONAL
DEFINIIIE:
Partea de vorbire iare inlocuiegte un substantiv se numegte pronume.
Pronumele.
persbane se numegte pronume personal.

*"

-Toudiferite
Pronumele pbrsonal are TREI PERSOANE:
Persoana I
- pers oana cate vorbeqte
Perso ana aII-a - pers oiana cu care se'vorbegte
Persoana a III-a - persoana despre care se vorbegte
Pronumele personal areDOUA NUMERE:
singular
plural
Perso anal
zu
noi
Persoana aII-a
tu
voi
Persoana a III-a
el, ea
ei, ele
Pronumele personal are GEN numa r lapersb anaa III-a
singular
plural
Masculin
e1
ei
Feminin
ea
ele
Pronumele personal are gi forme scurte, pe care le rostim uneori in silabd comund
cu alte pdrfi de vorbire aldturate, de care se leagd cu cratimd.
Exemplu: ne, mi-, ne, li, vd, v', le, li, l-, i-, etc.
It{e-am fntors la Scoatd.
Vd mai amintili de prima zi de Scoald?

FUNCTIII E
PRONUMELUI
PERSONAL

- subiect:
- atribut:
- complement:
- nume predicativ:

El cantd la vioard.
Casa lui este noud.
Lui ti plac florile.
Cartea este a lui.

NUMEMLUL
DEFINIIIE:
Partea de vorbire care exprimd un numIr, numdrul obiectelor gi ordinea obiectelor
prin num[rare se numegte numeral.

c: La examen am avut Subiec:tul cu numdrul doi


Exprimd numdrul sbiectelor: Bunicul are in grddind doi cire$i.
Exprimd ordinea obiectelor prin num[rarc: Gimnasta noastrd s-a clasat pe locul al doilea

FUrycTrrLE NUMERALULU IX pn OPOZTTTE :


Doi au plecat acasd
- subiect:
Al doilea q rezolvat corect exerciliul.
A doua ii au vizitat Gradina Botanicd.
- atribut:
- complement: O sd iau un noud la tezd.
- nume predicativ: Ei sunt patru.

ETHtrtrE FEEEHHHtrH

ItlllllnrruF

lll

alA

till]||l

HH MEEE BEE
Fr,;E ; F; ; nr rr

rh

llltllltttrtrftr

g, jf r|lf ft

ry

VERBUL
DEFINIIIE:
Partea de vorbire care exprimd acfiunea, starea sau existenta se numegte verb.
Exemp

t''

;:t'.'{ul":1,il1 Tff "'


verbe care exprimd existenfa:

a fnvdtra, a mutnci, a cdntA etc.


a astepta, a sta etc.'
a

fi, a se afla, a exista

Verbul are doud NUMERE:


- singular: acfiunea este fbcut[ de o singurd perso and:
exemplu: Eu cdrnt la chitArd.
- plural: acfiunea este fbcutd de mai multe persoane.
exemplu:

,A/o

i cdntdm in con

Verbul are trei PERSOANE:


- persoana

I: acfiunea este ftcuti de perso ana care vorbe$te.


exemple: singular: Eu scriu tema.
plural: Noi scriem tema.

- persoana a

II-a: acliunea

este

ftcut5 A. p.rro*a cu care

se vorbepte.

exemple: sln9ufar: Tu asculyi m.uzicd,


plural: Voi ascultatri muzicd.
- persoana a III-a: acfiunea este fbcut[ de persoana despre care se vorbegte.

Verbul are trei TIMPURI:


-

prezent: acliunea

trecut:

fn momentul vorbirii;
exemplu: Eu mdjoc cu mingea.
acfiunea se petrece inainte de momentul vorbirii;
se petrece

exemplu: Ei aufost tn tabdrd.


viitor: acfiunea se petrece dupd momentul vorbirii;
exemplu: Noi vom merge in excursie.
Functia verbului in propozilie: predical - exempltr El scrie un articol pentru revista Scolii.
-

a fi" poate alcdtui singur predicatul dacd este inlocuit cu verbele


"e exista", "a se aflo".
exemplu: Eu sunt tn clasd.

VerUut

'o

Cdnd nu poate fi inlocuit cu verbul "a exista", verbul

"afi"

face legdtura intre subiect

9i numele predicativ (intrd in alcltuirea prodicatului nominal).


exemplu: Vremea este frum,oasd.
il

DEFINIIIE:

.i.,i:;l

Partea princjpaH de propozifie despre care se sprine ceva cu ajutorul

predicatului se nume$Te sabiect.


intreb atea - Cine? (pentru nume de fiinte)
'a

Ce?

(pentru nume de lucruri)

adresatd predicatului

'

- Despre cine este vorba tn propozi{ie7


'":
a

'

'

'

FELUISUBTECTULUT
.,:.1

simplu

,,

- exprimat printr-o singurd parte de vorbire.


exempht Dana scrie poezii.

multiplu - cdnd avem doud

sau mai multe subiecte la acelaqi predicat.

exemplu: Ghioceii, brdnduSele Si clopoleii sunt primele

flori

)s-

de

r':

primdvard.

rr iri:!:li:

cana subiectul este multiplu, predicatul va fi exprimai printr-un verb


la numdrul

plural.

,:

exemplu: Cartea Si caietul sunt noi.


Subiectul poate fi exprimat prin: - substantiv Maria este colega mea.

A rdsdrtt soarele
- pronume: Ei vor merge la olimpiodd.
C e fae

Locur,

SUBTECTULUT

iN

e\i dum

n e av o a s

tr d?

pnopoztTru

.,'.

Subiectul poate sta inainte sau dup[ predicat.

exemple: Vdntul scuturdflorite

pomitor.

Bate vdntul
u

Reguld de punctuatie foarte importantd: intre subiect gi predicat nu se pune

OBSERVAIIE: Cuvintele care exprimd o chemare / strigare nu

au

virguli.

rol de subiect.

exemplu: -o'Fiule, e timpul sd-li faci un viitor!"

rtFFHFFFNFNFFRBSNNNNNH

EH
rlt

X'I

Ii

@PRE,DICATUL
DEFINITIE:
Partea principald depropozilie care aratil ceface, ce este, cine este, cum este subiectul
se numegte

predicat.

-:.,

tntrebdri:

- Ceface? exemplu: Irina citeSte un romanCe este? exemplu: Mama este profesoard.
- Cine estu? exemplu: invdtrdtoarea mea este Maria lonescu..
- Cum este? exenrplu: Filmul este interesant.
OBSERVA|IE: Predicatul poate fi aflat qi cu intreb area"ce se spune despre subiect?"

FELUL PREDICATULU
verbal . atribuie subiectului o acfiune, ardtdnd ce face subiectul.
exemplu: Copiii merg la teatru. (predicatul rdspunde la intreba're,a"ce face?")
nominal - atribuie subiectului o insugire sau o calitate, ardtdnd cine este, ie este sau
cum este subiectul.
exemple: Personajul principal din lectura "Wzitd" este lonel
(predicatul rdspunde la intrebare a " cine este?")
_ Bunicul este pddurar. (predicatul rdspunde la intrebarea"ce este?")
Ceaiul este aromaf. (predicatul rlspunde la intrebarea"cttm eiste?")

PREDICATUL NOMINAL

este format dintr-un verb de leg[turd gi numele predicativ.

exemplu; Caii sunt tineri. (sunt: verb de legdturd;


Cel mai frecvent verb de leg[turl este verbul "o'fr'.

NaMELE PREDICATIV

tineri: nurne predicativ)

aratd,o insugire sau o caracteristici a subiectului qi poate

fi expiimat.prin:

- adjectiv (exemplu: Floarea este roSie.)


. substantiv (exemplu: Mobila este de stejar.)
- pronume (exemplu: Prietena mea este ea.)
- numeral (exemplu: Rdspunsul llui este de zece.)
OBSERVApE: Cdnd verbul "o"/i" are sens de"a exista","a Se ofla", el are rol de pfedieat verbal.

LOCUL PREDTCATULUT iN pnOpozrTtB


De obicei, predicatul std dupd subict, dar poate sta oriunde in propozifie.
exemple: Zdpada se asterne in strat gros-

ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL: Predicatul verbal se acord[ cu subiectul in numdr.


exemple: Elevul se pregdteSte pentru examen.
Elevii se Pregdtesc Pentru exqmen'

PUNCTUATIA - Predicatul nu se desparte de subiect prin virguld.


- Cdnd verbul de legitur[ este urrnat de mai multe nume predicative,

acestea se

d":'":iiil,l";:Y;,^;::;:;#i,:;:::::::;,iiw"Hlll',ii;,

I]

G
ffi
ryATRIBUTUL
r-l"t-'''-J
qmr*;*
DEFINI|IE:
Partea secundard de propozilie care d.etermind un substanlrv se numestn atribui.

..

intrebdri: Al, a, ai, ale cui? Care? Ce fel de? Cdtri? Cdte? - adresate substantivului determinat.
exemple: Hainele copilului s'au prdfuit la joacd.
Dragostea de marhd'dslefd,rd pereche.
:,
Am doi copii frumoSi.
Atributulpoate fi exprimatprin: _,"istfstaltiv (exempht:. Cartea depovegtitmi esteprietynd.)

;ll;'#.

l:'n?T,';##f:,#' ;:;f:;:"'::;"#: :;' f;)o*,

Locul,

ATRTBUTULuT iN PRoPozrTrE
Atributul se poate afla atdtinainte cdt gi dupl substantirnrl determinat:
exemplu: Fetele frumoase au in mdini tinere ramuri de salcie

PUNCTUATIA

atributele care determind acelagi stibstantiv gi sunt exprimate prin aceleagi perfi
de vorbire se despart prin virguld, dacdintre ele nu se afll cuvdntul "si" ,sav'eori".
exemplu: Iedul Si-a intins"capul cu botul mic, caffilat Si umed.
de obicei, atributul nu se desparte prin virguld de cuvdntul determinat

COMPLEMENTUL
DEFINIIIE:
Partea secundar[ de propozrtie care determind un verb'sE nrxf*ege eomplement.

tntrebdri:

Ce? Pe cin:e? Unde? Cfrrd? Cum?

Cui? etc. - adresate verbului determinat.

exemple: Copiii scriu o compunere


il cunoa;tem bine pe Mihai
A* "fost fn tabdrd la munte
Bunicii i-au cumpdrat nepotului o minge.
Tbamna, ploile sunt reci.
Complementul poate fi exprimat prin:
- substantiv (exemplu: Elevii merg la soald.)
.. ..
- pronume (exemplu: Alina vine la noi.)
- nurderal (exemplu: Grupul se tmparte in doud.)

LoCUL CoMPLEMENTULUI iN PROPOZITIE


Complementul poate sta inainte sau dupd verbul determinat, aldturi'sau
la distanfd de acesta.
exemple: in poiand sunt multe plante medic:inale.
Mergem cu trenul la mare

PIJNCTUATIA
Complementul situat dup[ predicat nu se desparte prin virguld de acesta.
Se despart prin virguld mai multe complemente dintr-o enumerare.
exemplu: I-am invitqt de ziua mea pe lonel. pe Maria Si ite Andrei.

FIF

FFFEE

En:nnnmmHnn

rf

rf,

-.'E

x!

AXAI\UMERELOR
01
i

9 10 11 t2 13 t4 1516 t7 18 t9

sriginea

20

numere consecutive

unitatea

sensul

\',[.

NUMERE PARE

tt'

t6

NUMERE IMPARE,

SCRIEREA NUMERELOR NATURALE


Numdrul ordinului

Numele ordinului

unitSfile din
ordinul respectiv
Clasa

Dd un exemplu!

SEMNELE DE RELATIE DINTRE NUMERELE NATURALE


Relafia

Cum citim?

A,

b 9i C

Exemplu

a-b
a*b

a egal cu b

20=24

a difenit de b

2A*23

a<b

a mai rnic dec$t b

7 <10

a(b

a rnai mic sau egal cu b

5<7;7-7

a>b
a2b
al b < c

a mai mare decf;t b

10>5

b cuprins intre a gi c

5<7

'.|

<\0
l

,E

t-

It.tt

:/A

I'

Il

'tt

I'

Semnul operafiei este

!-

I|

(") (.) ori

invutrd Si aplicd tn exerc@l

Proprietifile inmulfirii

Expresii folosite:

Dacd x,

. t,

"

a fnmut1i clr ..." , " a repeta de ...

orl

"

a adlrna de ... ori" , " a mdri de...

on,rt

'=

y,z sunt trei numere nafur aIe,

x . y - y . x (inrnullirea este comatativd)

(y. x). z- x. (y , z) (inmultrirea este usociutivd)


x r 1 - x (1 est e e:lement neutru pentru inmulfire)

"mai mare de ... ori".

EXE:E

x.0-0
x.(y+z)-xoy*xoz

- prin inmullire:

5 0 3-

15

imp[(ire:

15 : 3 -

15 : 5 -

(y+

5+5*5: 15

- prin adunare repetatd:

(inmullirea este
distributivd

sau

Proba inmulfirii

z),x-y.x *z,x

x.(y -z)-xoy- x.z

fald,de udunure)

(inrnullirea

9*:

distribativd

sau

(V-z),x-y.x-z,x

fuld de scddere)

IMPAnfTREA

Semnul operafiei este (:) tmparlit

Expresii folosite:

in... de... ori", "a lua din


..o de... ori'", "mai mic dg... ori", "a scddga
de ... ori", "fn mod egal", "tn pdrli egale".
imp[rfirea cu rest zero (r - 0)

.\

Invald Si aplicd exercitrii!


impnrfirea cu rest diferit de 0:

"a se cuprinde

=E

(restr;

deimpdrfit imp[rfitor

,'.

E
deimp

dt$it

Il

INMULTIREA

- prin

tA

I'

DI
Proba

1(I
irnpdrfrtor

Proba imphrfirii cu rest zutoi

imparfire: 6 :2 - 3
- prin inmultrire: ) o 3:6

30)-6

cu rest:

7-2,3+1

C:-(D-r):t 2' :(7-l):3

- prin

rest

1<3

[=QoI*r
-

implrfirii

/\

cAtt

,A

T\

D-r=C.i

I-(D-r):C 3-(7-1):2
A,

ORDINEA EFECTUARII OPERATIILOR


ADUNAREA $i SCADEREA

- operalii de ordinul I
iNnnUrlIREA 9l tvtrARTrREA - operatii de ordinul II
REGULA

EXEMPLE

a) 2I + 15 - 8 - 3:
:36-8-3:28-3:

intr-un exercitriu cu gp eruflide acelagi ordin,


scrise ftrA paranteze, rczoIv[m operafiile in
ordin ea dat6 (de la stdn ga Ia dreapta).

:25

b)

2Io{:7:84 7 -12

44+42:7-2.5-

"Intr-un exercifiu fard pararfieze rezolv'dm


intdi operafiile de ordinul II, apoi operafiile
de ordinul I

:44+6 - 10:

:50 10:
:40

intr-un exercitriu putem intdln i parunteze:


- mici (rotunde) ( )
- mari (drepte) I $
- acolade
I $
Respect0nd ordinea efectudrii operafiilor,
rezolvdm intdi calculele din pararfiezamicd parantezele mari se transformd in paranteze
mici, rar acoladele, in paranteze mari q.a.m.d.

90 : i:: :i13 - 68 :(9 o J - 33 :3)q$:


;.ri33 :1i13 - 68 : (45 - 11)$$ :
- 68 : 34)e '{r:
: 90 'Y::
(13
:
-2)q :90 1i33
:'(33 : 11):

:90
:90

=90:3:
:30

PROBLEME,

patru operafii
Dintr-o carte care are'196 pagini, fratele meu a citit tntr-'o zi 8 pagini, iar a doua zi de 6 ori.mai mult.
Cdte pagini mai are de cititfratele meu?
Rezolvare:
1. cu cele

196 pagini - are cartea


8 pagini - a citit in prima zi
de 6 ori mai mult - a ctttt a dou a zi
CAte pagini mai are de citit fratele meu?

Citesc problema, apoi


scriu datele

Anali zez datele' problemei


;i observ relafiile
dintre ele.

Nr. de pa6 i1n1


rdmase de citit
nr. de pagini

nr. de pagini

aI cd4ii

\98

/
/nr

citite
de

pagini\

(tffir^,
/

nr. de pagini

rl.

nr. de pa1

citite
a doua zi

D'.

citite in pri ma zi

\8

pagir ri

-/

o6

Intocmesc planul de
rezolvare. Sunt atent la
calcule!

8 x 6 48 pagini (A doua zi, fratele meu a crttt 48 pagini).


8 + 48 56 pagini (El a citit 56 pagini)
196 - 56: I40 pagini (Fratele meu mai are de citit 140 pagini).

Verific dacd rlspunsul

8+48+ 140:196

corect.

FnRnnnn

-:

R: 140 pagini de citit

NRRRRR

nnnnnnn

f ltflrf,
2.

Ll

nu f f r f [l t r r g o ll g'g f

prin metoda figurativi


a.Aflarea a doul numere cind cunosc suma gi diferenp

Doi colegi au cumpdrat impreund 12 reviste. $tiind cd unul a cwnpdrat cu 2 reviste mai mult
decdt celdlalt, aflatri cdte reviste a cumpdratfiecare.
Citesc problema, apoi scriu datele

12 reviste - au cumpdrat impreunl .:,


cu 2 reviste mai mult - a cumpirat unul dintre ei
CAte revist cumpdratfiecare?

Analizez datele prablemei gi


observ relafiile dintre ele.

Pot folosi un desen - segmente, drepfunghiuri $.a.


avdnd grljd sd aproxime z mdrimile qi sa pdstrez
raportul dintre numere.

I
al Il-lea coleg I

coleg

I 12 reviste

Dacd din suma celor doud numere pe care le am de aflat


scad diferenla lof ob{in dublul numdrului mai mic.
intocmesc planul de rczo\Yare.
Sunt atent la calcule!

10 reviste (de

T2

10

2 o5t nr.

{e

reyiste

cump arate de primul coleg)


5 reviste (Primul cole g a cump drat 5 reviste.)
J revrste (A1 doilea colegacumpdratT rcvtste.)

2-

a
5+ L_

Verifi c dacd rdspunsul este corect.

5+7-I}reviste

incerc sd descopdr un alt mod de

Alt mod de rezolvare:


Dacd la suma celor doul numere pe care le am de aflat, adaug
diferenlalor, obtrin dublul num[rului matmare.
12 + 2 - 14 reviste (de 2 ort nr. de reviste

rezolv ate.

14:2=
7-

2:

" - te de la al doilea coleg)


cumpafu
J rcvtste (A1 doileacoleg a cumpdratT revtste.)
5 reviste (Primul coleg a cumptdrat 5 reviste.)

cfftul
Pe ultimulraft al unei biblioteci sunt de 3 ori mai multe cdrtri decdt pe primul raft. $tiind
cd pe cele doud rafturi sunt 64 de cirfi, sd se afle cdte cdrli sunt pe ultimul raft.
b. Aflarea a

doui numere cffnd

Citesc problema, apoi scriu datele

Anali zezdatele problemei gi


observ relatiile dintre ele.

se cunosc suma 9i

64 de cd$t in total
de 3 ori mai multe cirfi pe ultimul
C0te cltr[ sunt pe ultimul raft?

raft

Pot folosi un desen - segmente, dreptunghiuri $.a. - avdnd grij[


sd aproxime z mdrimile qi sd pdstre z raportul dintre numere.

Primulraft I I
ultimurraft l" I

ll64c'r\i

Observ cd,am obtrinut 4 segmente egale

intocmesc planul de rczolvare


Sunt atent la calcule!
Verifi

il
l'

dacdrdspunsul este corect.

16 c1tr\i (Pe primulraft sunt 16 cdrfi.)


64 : 4
16 x 3 = 48 elr\i (Pe ultimulraft sunt 48 c6(i.)
16 + 48

: 64 cilrfi

YI

UNITATI DE MASUM
Unitatea

Metrul

Simbolul

m"'
-

Ce mlsoara?

Cu ce m[soar[?

Submultiplii ;i multiplii

rcA**
/

J4\

lungimea

dam

dm/
cm

mm

Kilogramul kg
o
Gramul
b

:to

masa

%rKs
da_g

o
E
cg

mg

Litrul

Y,

capacrtatea

volumul

Secunda

Ora

timpul

Minutul 1 min - 60
:60min
lh
Ora
:24h
I zr
Ziua
s

Sdptdmdna

Luna
Anul

Deceniul

lsdpt. -7ztle
1lund :30-3 Iztle
lan :l2luni
1 deceniu

10 ani

Secolul 1 secol - 100 ani


Mileniul 1 mileniu: 1000 ani
Leul

leu

valoarea

Monede:
Ex., 1 leg, 100

lei, 1000 lei, 5000 lei

Bancnote:

Ex.

10 000 lei

50 000
100 000
500 000
1 000 000

B
t,.

FEEFFTTFEH:E:N

nm

lei
lei
lei'

lei

nrnnHH