C.N.C.D.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii este autoritatea de stat autonoma, sub control
parlamentar, care isi desfasoara activitatea in domeniul discriminarii.
Este garant al respectarii si aplicarii principiului nediscriminarii, in conformitate cu legislatia interna
in vigoare si cu documentele internationale la care Romania este parte.
Consiliul isi exercita atributiile in urmatoarele domenii:
Prevenirea faptelor de discriminare prin realizarea de campanii de informare, de constientizare
privind drepturile omului, efectele discriminarii, principiul egalitatii, cursuri de formare, de
informare, proiecte si programe la nivel local, regional si national, realizarea de studii, rapoarte, etc
Medierea faptelor de discriminare a partilor implicate in cazul de discriminare, in prezenta
reprezentantilor Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Consiliul National pentru
Combaterea Discriminarii urmareste reducerea si eliminarea faptelor de discriminare si nicidecum sa
aplice amenzi.
Investigarea, constatarea si sanctionarea faptelor de discriminare. Pentru analizarea cat mai
corecta a cazurilor si pentru luarea deciziilor in cazul petitiilor primite sau autosesizarilor, Colegiul
Director dispune de masuri pentru a investiga cazurile, in urma carora acesta constata existenta sau
nu a faptei de discriminare si dupa caz, sanctionarea acesteia.
Monitorizarea cazurilor de discriminare in urma constatarii unor cazuri de discriminare de catre
CNCD, prin supravegherea ulterioara a partilor implicate.
Acordarea de asistenta de specialitate victimelor discriminarii prin explicarea legislatiei celor
interesati de catre consilierii juridici ai CNCD, prin indrumarea asistata in ceea ce priveste activitatea
de depunere a petitiei si informatii suplimentare ce decurg din aceasta procedura.

Ce este discriminarea?
Prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta pe baza criteriilor
prevazute de legislatia in vigoare.
Criteriile stabilite de legislatia romaneasca sunt:
rasa
nationalitate
etnie
limba
religie
categorie sociala
convingeri
sex
orientare sexuala
varsta
handicap
boala cronica necontagioasa
infectare HIV
apartenenta la o categorie defavorizata
precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii,
folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice
alte domenii ale vietii publice.

Sursa: http://www.cncd.org.ro
accesat la data de 06.11.2014, ora 13:36

Formele discriminarii
DISCRIMINAREA DIRECTA
survine cand o persoana beneficiaza de un tratament mai putin favorabil decat o alta persoana care
a fost, este sau ar putea fi intr-o situatie comparabila, pe baza oricarui criteriu de discriminare
prevazut de legislatia in vigoare.
DISCRIMINAREA INDIRECTA
survine atunci cand o prevedere, un criteriu, o practica aparent neutra dezavantajeaza anumite
persoane, pe baza criteriilor prevazute de legislatia in vigoare, cu exceptia cazurilor in care aceste
prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere
acelui scop sunt adecvate si necesare. De asemenea, discriminarea indirecta este orice
comportament activ sau pasiv care, prin efectele pe care la genereaza, favorizeaza sau defavorizeaza
nejustificat, supune unui tratament injust sau degradant o persoana, un grup de persoane sau o
comunitate fata de altele care se afla in situatii egale.
Discriminarea multipla
survine atunci cand o persoana sau un grup de persoane sunt tratate diferentiat, intr-o situatie
egala, pe baza a doua sau a mai multor criterii de discriminare, cumulativ.
Hartuirea
este orice comportament care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv, pe
criteriu de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen, orientare
sexuala, apartenenta la o categorie defavorizata, varsta, handicap, statut de refugiat ori azilant sau
orice alt criteriu.
Victimizarea
este orice tratament advers, venit ca reactie la o plangere sau actiune in instanta sau la institutiile
competente, cu privire la incalcarea principiului tratamentului egal si al nediscriminarii.
DISPOZITIA DE A DISCRIMINA (ordinul de a discrimina)
este considerata a fi tot o forma de discriminare si reprezinta un ordin primit de o persoana sau un
grup de persoane de la o alta persoana sau grup de persoane pentru a discrimina.

Sursa: http://www.antidiscriminare.ro/forme-ale-discriminarii
accesat la data de 06.11.2014, ora 13:38

CNCD
Odata cu accelerarea procesului de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana, combaterea
discriminarii si egalitatea de sanse au devenit subiecte de interes si pe agenda publica si politica
romanesca. Armonizarea legislatiei interne cu aquis-ul comunitar a insemnat inclusiv eleborarea
unui cadru legislativ national care sa combata discriminarea pe criterii legate de gen, etnie, rasa,
religie, convingeri, etc. Acest cadru legislativ a facut posibila infiintarea Consiliului National pentru
Combaterea Dicscriminarii CNCD, in urma adoptarii Ordonantei Guvernului nr 137/2000 si a
Hotararii Guvernului nr. 1194/2001 privind organizarea si functionarea institutiei. CNCD si-a inceput
insa activitatea mai tarziu, in luna august 2002.
In Romania, fenomenul discriminarii este raspandit, iar gradul de intoleranta fata de anumite grupuri
este mare asa cum o arata cercetari nationale si internationale (AnA, 2006; Accept si IPP-Institutul
pentru Politici Publice, 2007; SOROS, 2007). Pentru construirea unui cadru democratic (legislativ,
institutional, societal), inclusiv fata de diferente si diversitate, activitatea derulata de Consiliul
National pentru Combaterea Dscriminarii in domeniul prevenirii si combaterii discriminarii este
extrem de importanta.

Prezentarea generala a institutiei

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii este institutia aflata sub controlul Parlamentului
Romaniei care isi desfasoara activitatea in domeniul combaterii discriminarii. CNCD are atributii in
domeniul prevenirii discriminarii, al medierii faptelor de discriminare, in investigarea, constatarea si
sanctionarea acestora, in monitorizarea cazurilor de discriminare si in acordarea de asistenta
victimelor discriminarii. In Romania, criteriile de discriminare sunt : rasa, nationalitate, etnie, limba,
religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica
necontagioasa, infectare cu HIV, apartenenta la o categorie defavorizata (O.G. nr. 137/2000, Art. 2).

Sursa: Institutii interne si Internationale

-Ghid pentru jurnalisti
Ed. Universitatii din Bucuresti, 2009

CE TREBUIE SA CONTINA O PETITIE?

Petitia trebuie sa contina urmatoarele date obligatorii:
numele si prenumele tau (a persoanei care ne sesizeaza);
adresa pe care doresti sa primesti raspunsul nostru, adresa de contact pentru ca noi sa putem lua
legatura cu tine, pentru informatii suplimentare, necesare solutionarii cazului tau;
numar de telefon, pentru a te putea contacta pentru informatii suplimentare;
continutul plangerii, in care tu vei scrie detaliat faptele pe care le consideri discriminatorii. Trebuie
sa scrii cat mai detaliat si sa prezinti cat mai multe argumente in favoarea cazului tau, pentru
demonstrarea faptei de discriminare, imprejurarile in care s-a petrecut fapta, martorii care au asistat
la aceasta;
datele de identificare ale persoanei pe care o acuzi de discriminare (adresa, eventual telefon etc),
necesare pentru contactarea acestuia de catre colegii nostri, in vederea audierii acesteia de catre
Colegiul director al CNCD sau pentru investigatii suplimentare.

Csaba Aszlatos presedintele CNCD

Csaba Ferenc Asztalos (n. 17 februarie 1974, oraul Baia-Mare) este un jurist i politician maghiar din
Romnia, fost membru al UDMR (a demisionat n septembrie 2013). Actualmente, este preedintele
Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminrii, fiind la al doilea mandat.
n 2002 a fost ales membru al Colegiului Director al CNCD, iar n 2005 a devenit preedintele acestei
instituii pentru un mandat de cinci ani. A nceput cel de-al doilea mandat la 26 aprilie 2010.
n perioada ianuarie-aprilie 2010 a fost Consilier de Stat n Cabinetul Vice Prim-ministrului Bla
Mark din Guverunul Boc II.
La 12 septembrie 2013, Csaba Asztalos a demisionat din UDMR, spunnd: Mi s-a reproat c sunt
ungur i c sunt membru UDMR i c nu a putea s soluionez echidistant anumite plngeri. Din
aceast cauz am decis s ndeplinesc i formal criteriul independenei, pe care pe fond l-am
ndeplinit din prima zi a numirii
Activitate publica
La 21 noiembrie 2006, CNDC a admis plngerea lui Emil Moise cu privire la afiarea simbolurilor
religioase n colile publice. Decizia CNDC, numit i Cauza Emil Moise vs. Ministerul nvmntului,
prevedea urmtoarele: Ministerul Educaiei trebuie s elaboreze i s implementeze ntr-un interval
rezonabil de timp un regulament intern care va reglementa prezena simbolurilor religioase n
instituiile de nvmnt publice. Aceast norm intern trebuie s se bazeze pe urmtoarele
principii:
Trebuie s asigure dreptul la educaie i accesul la cultur, pe baza de egalitate;
Trebuie s respecte dreptul prinilor de a asigura educaia copiilor lor pe baza convingerilor lor
religioase i filosofice;
Trebuie s respecte caracterul laic al statului i autonomia de religii;
Trebuie s asigure libertatea de religie, contiin i convingeri a tuturor copiilor, pe baz de
egalitate;
Simbolurile religioase pot fi afiate n timpul orelor de educaie religioas i n zonele destinate
exclusiv nvmntului religios.
Articol principal: Cauza Emil Moise vs. Ministerul nvmntului.
Preedintele CNCD n funcie, Csaba Ferenc Asztalos, a declarat c "*Prin aceast decizie+, am
recunoscut relaia dintre stat i religii n Romnia, nu am atins cu privire la recunoaterea istoric a
contribuiilor cretinismului la formarea poporului romn . Acum, facem apel la stat, prin Ministerul
Educaiei, s i asume responsabilitile cu privire la ceea ce se ntmpl n coli, n acest sens". La
data de 11 iunie 2008, nalta Curte de Casaie i Justiie a decis c prezena icoanelor n coli este
legal, practic anulnd decizia CNCD.
Asztalos i-a exprimat opinia asupra situaiei orelor de religie predate n colile din Romnia,
deplngnd relaia Bisericii cu Statul, care ar nclca dreptul i libertatea de contiin ale elevilor.
Potrivit acestuia, dac s-ar recunoate (cum ar fi legal) faptul c religia poate fi doar facultativ,
atunci profesorii de religie nu ar mai fi angajai permanent n coli, ci doar prin contracte temporare,
pe an colar iar nscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie - adic de ctre stat - ncalc
libertatea contiinei, dreptul prinilor sau al tutorelui legal de a asigura potrivit propriilor

convingeri educaia copilului, *pentru c+ nicio persoan din Romnia nu este obligat s rspund la
o ntrebare cu privire la apartenena sa la un cult.
n iunie 2013, dup ce ncercarea Comisiei Parlamentare de a amenda prin noua Constituie
cstoria ca fiind legal doar ntre un brbat i o femeie (schimbnd forma actual: ntre soi),
practic interzicnd cstoriile ntre parteneri de acelai sex, a euat, Comisia a reluat votul i asupra
amendamentului propus cu o zi nainte care prevedea protecie mpotriva discriminrii pe criteriul
orientrii sexuale, i a fost respins. Csaba Asztalos mpreun cu ali membrii ai societii civile au
reacionat, condamnnd public comisia de interese politice i discriminare mpotriva minoritilor
sexuale. El a spus c noile amendamente (care ar fi interzis cstoriile ntre parteneri de acelai sex)
sunt aduse pe mas tocmai pentru a manipula, tocmai pentru a incita, tocmai pentru a servi alte
inte dect o problem real i c n momentul n care noi canalizm ura societii prin acte cum ar
fi Constituia doar pentru, de exemplu, a avea cvorum la Constituie *...+ nu este normal.*4+
ntr-un interviu pentru Adevrul, n iunie 2013, a declarat c exist riscul ca CNCD s se politizeze.
Acesta susine c membrii colegiului director al CNDC, propui de PSD i PNL, voteaz decizii de
soluionare de petiii n funcie de interese politice.
n octombrie 2013, Asztalos declara pentru Hotnews c "mi este ruine de aceast decizie a CNCD.
Ea confirm temerile mele i semnalul meu de alarm c instituia poate sa ia decizii politice". Acesta
s-a referit la eecul instituiei de a sanciona afiirmaiile dicriminatorii ale unor politicieni, deputatul
PNL Alexandru Bianu fiind unul dintre cazuri.
Incidente
Pe 10 octombrie 2012, Csaba Asztalos a fost atacat pe o strad n centrul Bucuretiului de un grup de
patru persoane, amenintndu-l, bruscndu-l i aducndu-i injurii. Acesta a refuzat s comenteze pe
moment incidentul; ulterior a depus o plngere la Poliia Capitalei i a acordat un interviu n care a
spus c a primit scrisori anonime amenintndu-l pe el i pe familia sa.
Un grup de ONG-uri au adresat o scrisoare deschis Prim-Ministrului Victor Ponta, cerndu-i
garantarea integritii fizice a acestuia i nceperea unei anchete. Acestea i exprim profunda
ngrijorare cu privire la atacurile mediatice ndreptate mpotriva instituiei Consiliului Naional de
Combatere a Discriminrii (CNCD) respectiv a celor psihologice i fizice dar i mediatice" la adresa
preedintelui acestei instituii. Liderii UDMR au condamnat public agresiunea mpotriva directorului
CNCD.
n aceeai scrisoare adresat premierului, se mai precizeaz c atacul a avut loc la doar cteva zile
dup exprimarea unor poziii publice ale instituiei pe care o reprezint domnul Csaba Asztalos
privitor la derapajele rasiste nregistrate la nivelul clubului de fotbal Steaua. Considerm acest atac
drept inacceptabil i cu serioase efecte negative asupra instituiilor ce protejeaz drepturile omului
n Romnia, avnd n vedere c, cel mai probabil, motivaia care a stat la baz comiterii acestuia se
afl n direct legtur cu mandatul, rolul i hotrrile luate de Colegiul Director al CNCD. Grupul de
ONG-uri, reunit sub umbrela Coaliiei Antidiscriminare din Romnia i-a cerut premierului
condamnarea public a actului de intimidare, ceea ce s-a i ntamplat.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Csaba_Asztalos,
accesat la data de 06.11.2014, ora 12:31

CNCD
Consiliul National pentru
Combaterea Discriminarii

Pavel Andrada
Grupa 4, an I