1.

Hiperestezia - definitii, tipuri, exemple

Psihopatologia senzorialitii
Tulburri predominant cantitative:
- hiperesteziile
- hipoesteziile
- sinesteziile
- agnoziile
Tulburri predominent calitative:
- iluzii
- halucinaii funcionale
- fiziologice
- halucinoze
- halucinaii propriu-zise
- pseudohalucinaii
Hiperestezia este reprezentat de scderea pragului senzorial
Este resimit de subiect ca o cretere neplcut a intensitii senzaiilor, privind un
singur analizator sau ansamblul lor hiperestezie general. Se ntlnete n surmenaj,
neurastenii, debutul unor afeciuni psihotice, debutul bolilor infecioase, hipertiroidie,
intoxicaii.
2. Hipoestezia - definitii, tipuri, exemple
Hipoestezia reprezint creterea pragului senzorial, nsoit de diminuarea intensitii
senzaiilor, cu scderea numrului de excitani receptai.
Se ntlnete n stri reactive, depresie, accese paroxistice isterice, oligofrenii, tulburri
de contiin mai ales cele cantitative, hipnoz, schizofrenie.
3. Halucinatii - definitii, tipuri, exemple
Sunt definite clasic drept percepii fr obiect, (Ball).
Definiia a fost completat de ctre Ey H. prin meniunea fr obiect de perceput, la
care o adugm pe cea a lui Porot A. experiene psihologice interne care determin
subiectul s se comporte ca i cum ar avea o senzaie sau o percepie, atunci cnd
condiiile exterioare normale ale acestor senzaii sau percepii nu se realizeaz.
Halucinaiile fiziologice- apar n condiii care modific starea de vigilitate trecerea
dintre veghe i somn (hipnagogice) sau somn-veghe (hipnapompice), inducia hipnotic,
individual i de mas
Halucinozele- fenomene de tip halucinator a cror esen patologic este recunoscut ca
atare de ctre subiect i n consecin el nu-i va modifica comportament n sens psihotic
Halucinoidele- fenomene de tip halucinator (situate de unii autori ntre reprezentri vii i
halucinaii vagi), care apar n perioadele de genez sau tergere a halucinaiilor, se pot
asimila halucinozelor, prin lipsa de convingere a bolnavului asupra existenei lor reale
Halucinatii psiho-senzoriale- Sunt cele care corespund ntru-totul definiiei halucinaiei
(au caracter de senzorialitate, se proiecteaz n spaiul perceptiv, subiectul crede n
realitatea lor).
Ele au fost numite i halucinaii adevrate, cu toate c alturarea celor doi termeni este
un paradox lingvistic.
Clasificarea halucinatiilor:
1

Halucinaii exteroceptive: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, autoscopice,

transpuse
Halucinaii interoceptive (viscerale)
Halucinaii proprioceptive (motorii, kinestezice)
Halucinatii auditive:

Subtipuri

Descriere fenomenologic

Circumstane de apariie

elementare

acoasme, foneme-sunt percepute ca zgomote

nedistincte (fonete, iuituri, pocnete)
sunete crora subiectul le atribuie o surs sau o
modalitate de producere bine definit (ex. dangt de
clopot, curgerea apei, sunete muzicale, zgomotul de
motor, etc.)

comune

patologia urechii,
boli neurologice,
stri confuzionale cu aur epileptic
unele psihoze.

Subtipuri

Descriere fenomenologic

Circumstane de apariie

complexe
(halucinaii
acustico-verbale)

pot fi fragmentare, cnd bolnavul percepe silabe,

cuvinte fr semnificaie, fragmente sintactice sau
pot avea un coninut precis, distinct, inteligibil.
Cnd subiectul nu poate nelege vocile pe care le
aude, se vorbete de vergiberaie halucinatorie.

psihozele
schizofrenice,
sindroamele
paranoide,
strile depresive,
parafrenie,
psihozele alcoolice
cronice

Halucinatii vizuale:
Subtipuri

Descriere fenomenologic

Circumstane de aparitie

elementare

fosfene, fotopsii, percepute ca puncte

luminoase, scntei, linii.

Complexe
Scenice

care pot fi fantasmoscopii, atunci cnd

obiectele i figurile nu sunt precis conturate,
sau figurate cnd se refer la obiecte
precise: dintre acestea, cele care reprezint
animale poart numele de zoopsii.
Panoramice (statice) sau cinematografice
(miscare)

afeciuni oftalm.,
neurologice (migrena
oftalmic,
tumori si leziuni ale lobului
occipital,
epilepsie, etc
stri confuzionale (n special
n cele alcoolice, clasic
descrise sub form de
zoopsii.
schizofrenii paranoide
parafrenii

Halucinatii olfactive si gustative:

Subtipuri

Descriere fenomenologic

Circumstane de apariie

plcute

parfumuri, esene, miresme

neplcute

mirosuri grele, respingtoare, de

putrefacie, gusturi metalice,
astringente

crizele uncinate n
epilepsia temporal,
unele tumori i leziuni ale
lobului temporal,
psihoze afective fiind n
concordan cu
tonalitatea afectiv,
delirium tremens,
sindroame paranoide,
unde pot fi nsoite de un
comportament
halucinator
psihoze de involuie
nevroze de tip obsesiv,
fobic i isteric.

Halucinatii tactile:
Subtipuri

Descriere fenomenologic

Interne

arsuri, dureri, micri ale unor

insecte sau viermi la nivel
subcutanat

externe

arsuri, cldur, atingere, srut,

curent de aer, neptur

Circumstane de apariie

intoxicaii cu cocain, chloral, hai, LSD

psihoze alcoolice acute i subacute (lund
adesea aspectul de halucinaii zoopatice percepia de gndaci, insecte, parazii,
viermi mergnd pe piele sau n piele),
psihoze de involuie

Halucinatii corporale:
Subtipuri

Descriere fenomenologic

Modificri ale
organelor interne

arsuri interioare, modificri ale viscerelor

(stomacul, plmnii, inima sunt
putrezite, rupte, nlocuite cu obiecte
metalice), schimbarea poziiei unor organe
localizri genitale ale acestora, percepute
ca violuri directe sau de la distan,
senzaii de orgasm, introducerea de
corpuri strine n rect etc.

Posesiunea zoopatic

percepute ca existena unor fiine naturale

(erpi, lupi, etc) sau supranaturale
(demoni, spirite, etc.) n interiorul corpului

Metamorfozare

Transformare ntr-un animal

3

Circumstane de apariie

deliruri hipocondriace,
schizofrenii paranoide,
psihoze de involuie
sindromul Cotard descris cu
un secol n urm, grupeaz
idei delirante de negaie, de
enormitate i de imortalitate,
asociind negarea halucinatorie
a viscerelor

Asocieri halucinatorii
Halucinaiile psiho-senzoriale sunt adesea combinate, adic intereseaz mai muli
analizatori n acelai timp;
Halucinaiile vizuale i auditive, cele olfactive i gustative, tactile i corporale sunt cel
mai adesea asociate;
n patologia de intensitate psihotic a involuiei apar n mod specific halucinaii
corporale, localizate n special n zonele genitale, asociate cu halucinaii olfactive.

Halucinaiile psihice (pseudohalucinaiile)

Sunt definite ca autoreprezentri aperceptive, caracterizate prin incoercibilitate,
automatism i exogenitate (Petit G.).
Spre deosebire de halucinaiile psihosenzoriale, halucinaiilor psihice le lipsete
obiectivitatea spaial i caracterul de senzorialitate;
Sunt localizate n gndirea proprie, n spaiul intrapsihic; neavnd dect obiectivitatea
psihic;
Datorit absenei caracterului de senzorialitate, prin contrast cu halucinaiile psihosenzoriale ele mai sunt denumite i pseudohalucinaii.
Difer de reprezentrile obinuite prin caracterul de stranietate, de exogenitate.
Bolnavul nu le percepe pe cile senzoriale obinuite, ci le triete ca pe nite fenomene
strine, impuse din afar, care i se fac i crora nu li se poate opune i pe care nici nu le
poate controla prin propria voin.
Tipuri de halucinaii psihice (pseudohalucinaii)

Tipuri de
halucinaie

Descriere fenomenologic

Halucinaiile
psihice acusticoverbale

Descriere fenomenologic

Tipuri de
halucinaie

Halucinaiile
psihice vizuale

voci interioare, ecoul gndirii sau al lecturii, murmur

intrapsihic, gnduri transmise
tririle vin din afara subiectului prin intruziune, se
insinueaz n gndirea lui, fiind atribuite altcuiva
transmiterea gndurilor care este interpretat ca
telepatie, comunicare misterioas, limbaj fr cuvinte,
dnd subiectului impresia c i-a pierdut intimitatea
gndirii sale, facultatea de a se conduce dup voina sa,
fiind supus influenei altcuiva

apar ca simple imagini sau sub form de scene panoramice, n

spaiul subiectiv al bolnavului, dndu-i impresia c triete
ntr-o lume a scenelor imaginare, a viziunilor interioare sau
artificiale
bolnavii le vd cu ochii interiori, cu ochii minii lor

Halucinaiile
psihice motorii

sunt legate de limbajul interior i de expresia motorie a

acestuia (verbale i scrise)
bolnavul are senzaia c vorbete (fr s fac nici un fel de
micare);
bolnavul schieaz micri ale limbii i buzelor;
bolnavul are impulsiuni verbale este fcut s vorbeasc
(sentimentul de automatism verbal).

4. Iluzii - definitii, tipuri, exemple

Iluzia este o percepie cu stimul real i specific, denaturat i/sau deformat.
a. Aceast deformare privete mai mult calitile senzoriale dect identificarea sau
sensul elementelor percepute.
b. Percepia este completat imaginativ; cu ct denaturarea este mai global,
semnificaia patologic crete.
Iluziile apar frecvent la subiecii normali, care recunosc i corecteaz uor sensul
deformrii perceptive.
Spre deosebire de acestea, n iluziile patologice, subiectul nu ncearc s
corecteze percepia deformat, considernd-o veridic, fiind adesea nsoite de
interpretare delirant, de superficializarea ateniei, memoriei i/sau a proceselor
asociative
Iluziile au fost clasificate n: iluzii fiziologice i iluzii patologice.
Iluzii fiziologice se produc prin modificarea condiiilor perceptive (obiective), a
mediului perceptiv sau a condiiilor interne (subiective).
Iluzii prin modificarea condiiilor interne (subiective):
prin tulburri de atenie (false identificri);
din stri afective (fric, anxietate, euforie);
modificri fiziologice ale strii de contien - iluzii hipnapompice i
hipnogogice;
stri de oboseal, suprasolicitare i surmenaj.
Clasificarea iluziilor patologice dup modalitile senzoriale:
Exteroceptive - vizuale
- auditive
- gustative
- olfactive
- haptice sau tactile
Proprioceptive
Interoceptive
ILUZII PATOLOGICE VIZUALE
Cele mai frecvente
Metamorfopsii - impresia deformat obiectelor i spaiului perceput
- macropsii
- micropsii
- dismegalopsii
5

- porropsii
- Pareidoliile sunt iluzii caracterizate prin deosebita intensitate i vivacitate a fenomenului
iluzoriu (entitate material, Jaspers) n care complementul imaginativ al percepiei atinge
gradul maxim de bogie. Critica variabil i participarea afectiv intens le confer un caracter
de tranziie ctre fenomenele halucinatorii (Ey H.) Sunt percepii deformate, anxiogene, frecvent
ntlnite la copii, n delirium tremens, epilepsie, schizofrenie, infecii, post TCC
ILUZII PATOLOGICE VIZUALE
Falsele recunoateri identificarea greit a diferitelor persoane
Apar n: stri maniacale, intoxicaii acute, stri confuzionale, sindromul Korsakov,
sindroame demeniale Alzheimer,
Fenomenele de tip deja vzut, cunoscut, trit.
Falsele nerecunoateri fenomenele de tip niciodat vzut, cunoscut, trit - apar frecvent
n patologia lobului temporal
ILUZII PATOLOGICE VIZUALE
Iluziile de persoan sunt erori de identificare a persoanelor i apar n sindroame delirante
sau lezionale:
- iluzia sosiilor (sindr. Capgras/Capgras- Serieux), sindrom delirant care are ca mecanism
falsa identificare+interpretare delirant; apare n schizofrenia nedifereniat i paranoid,
tulburare delirant de tip paranoiac, leziuni de emisfer drept
- iluzia Fregoli delir de persecuie , de urmrire, n care un unic persecutor poate lua
nfiri diferite; apare n aceleai circumstane patologice.
Alte iluzii patologice :
Auditive- cantitative sau calitative
Gustative i olfactive- de obicei asociate (perceperea eronat a gsutului/mirosului unor
substane) schizofrenii, tulburri delirante de obicei asociate ideaiei delirante de
otrvire
Viscerale sau interoceptive perceperea eronat a funcionrii unor aparate sau organe
Proprioceptive iluziile de modificare a schemei corporale perceperea eronat a
formei, dimensiunii, greutii, poziiei (tulburare total sau parial de schem corporal);
apar n patologia parieto-occipital, schizofrenie (dismorfofobie), patologia obsesivofobic, intoxicaii, stri confuzionale
5. ideile obsesionale definitii, tipuri, exemple
idei patologice, parazitare, care asediaz gndirea pacientului, n pofida dorinei sale de a
li se opune i care, datorit pstrrii caracterului critic, sunt nsoite de un mare grad de
anxietate. Bolnavul e contient de caracterul patologic al obsesiei ideea delirant.
Bolnavul tie c obsesia eman din propria via psihic automatismul mental. Temele
obsesive cele mai frecvente sunt cele legate de contaminarea cu substane murdare, de
preocupri sexuale, religioase, de a prejudicia / nedrepti pe alii, de a-i leza pe alii etc.
Se ntlnesc cel mai frecvent n tulburarea obsesivo-compulsiv, dar se pot ntlni i n
alte entiti psihiatrice (depresii, debutul schizofreniei).
6. ideile delirante definitii, tipuri, exemple
Ideile delirante sunt idei:
- n dezacord evident cu realitatea
- n a cror realitate bolnavul crede
6

- devenind impenetrabil la argumentele logicii formale

care-i modific concepia despre lume, comportamentul i tririle.
TIPURI DE IDEI DELIRANTE:
Idei de persecuie - convingerea bolnavului c sufer prejudicii morale, materiale sau fizice,
simind lumea ca fiindu-i ostil
Idei delirante cu coninut depresiv-(vinovie, ruin, autoacuzare)- raportarea imaginar a
unor situaii nefavorabile reale la aciunile sau tririle bolnavului, negarea capacitilor
intelectuale i fizice, a posibilitilor materiale proprii
Idei hipocondriace - convingeri privind existena unei boli incurabile, cu gravitate deosebit, de
care subiectul ar suferi, n dezacord cu starea de sntate foarte bun sau puin modificat a
subiectului.
Sindromul hipocondriac - centrat n jurul ideilor hipocondriace crora li se adaug anxietatea i
cenestopatiile.
Idei de gelozie i erotomanice - legate de infidelitate, a crei victim ar fi subiectul (Bleuler le-a
apropiat de ideile de persecuie).
Idei de filiaie - convingerea bolnavului c nu aparine familiei sale, ci ar descinde dintr-o
familie mult superioar sau chiar ar avea descenden divin.
Idei delirante (invenie, reform, mistice) - idei legate de capacitile deosebite ale subiectului,
de omnipotena lui creatoare, n domeniul tiinific, socio-politic sau religios
Ideile de grandoare - idei legate de calitile deosebite fizice,spirituale pe care subiectul le-ar
avea sau de bunurile materiale i situaia social pe le-ar poseda
7. legea regresiunii memoriei
Se uit n ordine:
1. evenimentele recente
2. evenimentele mai ndeprtate
3. afectele, sentimentele
4. obinuinele simple
Deteriorarea limbajului n sens invers evoluiei ontogenetice.
- primul dispare limbajul ideilor, forma cea mai complex a comunicrii (numele proprii,
numele comune, adjectivele, verbele, interjeciile)
- limbajul emoional
- limbajul mimico-pantomimic
8. amnezia lacunara
Hiatus mnezic temporar lacun n evocarea trecutului
Se refer la o perioad net delimitat de timp (ore, zile)
Apar: - stri confuzionale de diferite etiologii - AIT, TCC, echivalene epileptice, stri de
beie patologic, beie acut (stri black-out)
Pot fi : totale (stri comatoase, GM) sau pariale, cnd este meninut o oarecare capacitate
de nregistrare
9. sindromul Korsakov
Amnezie de fixare
Dezorientare temporo-spaial
Memorie sematic pstrat
7

False recunoateri, pseudoreminiscene

Confabulaii de jen cu tematic de grandoare(Halucinaii de memorie, reprezint
imposibilitatea de a deosebi realul de imaginar
Bolnavul reproduce evenimente imaginare (pe car nu le-a trit), nu spune adevrul, dar nici nu
minte, pentru s nu tie c minte, are convingerea deplin c ceea ce susine este real
Forme: de jen,mnestice, fantastice, onirice
Apar n : sindrom Korsakov, demene )
Dispoziie euforic, cu logoree
Apare n: - alcoolism cronic
- intoxicaii acute (CO)
- TCC
- infecii
- tumori
10. hiperprosexiile definitie, unde se pot intalni
Tulburrile ateniei = DISPROSEXII
DISPROSEXII CANTITATIVE:
- HIPERPROSEXII exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere
- HIPOPROSEXII diminuarea
- APROSEXII- dispariia oricror capaciti prosexice
DISPROSEXII CALITATIVE - PARAPROSEXII
* Intereseaz att atenia voluntar, ct i cea involuntar sau habitual

Cu caracter general, se reflect asupra ntregului comportament:

- stri maniacale
- stri de excitaie de diverse etiopatogenii
- stri de intoxicaie uoar cu alcool, cofein, eter
situaii de risc vital
creterea interesului general
Cu caracter selectiv se reflect ntr-un anumit sector al vieii psihice sau sub un anumit
coninut ideativ
la depresivi atenie concentrat asupra ideaiei depresive, amintirilor triste
la cenestopai i hipocondriaci atenie centrat asupra strii de sntate a organismului
la delirani i paranoiaci atenie concentrat pe temele delirante
La fobici, obsesionali concetrare asupra fobiilor, obsesiilor, de la care nu-i pot distrage
atenia

11. hipoprosexile definitie, unde se pot intalni

scderea capacitii prosexice, diminuarea cantitativ a orientrii selective a activitii
cunoatere
poate avea intensiti variabile
Intensitatea maxim = aprosexie dispariia oricrei capaciti prosexice- stri confuzionale
grave
Apar n:
8

Stri de surmenaj
Stri de iritabilitate
Stri de anxietate
Funcionare cognitiv global modificat:
- nedezvoltarea cogntiv
- deteriorare cognitiv
Schizofrenie debut sau n cadrul defectului cognitiv
n stri confuzionale n grade diferite

12. cauzele confuziei mintale

Afeciuni intracraniene:
traumatisme cranio-cerebrale, hematom subdural , epilepsie, postterapie
electroconvulsivant, encefalopatii careniale), afeciuni meningeale (hemoragii
meningeale, meningite febrile), afeciuni cerebrale (encefalite, tumori cerebrale),
accidente vasculare cerebrale
Afeciuni generale:
stri febrile (septicemii, febr tifoid, pneumonie, erizipel, grip, malarie)
alcoolismul (beia acut, episoade subacute, delirium tremens)
toxicomanii (barbiturice, amfetamine, heroin, clordiazepoxid)
intoxicaii medicamentoase ( antiparkinsoniene, litiu, barbiturice, tranchilizante)
Intoxicaii profesionale (arsenic, mercur, plumb, CO2, insecticide)
intoxicaii alimentare (ciuperci)
encefalopatii metabolice (diabet, insuficien hepatic, insuficien respiratorie,
insuficien renal cronic, hipoglicemie spontan, porfirie acut intermitent)
afeciuni endocrine (tireotoxicoza, mixedem, hiperparatiroidiE)
stri de oc (postoperatorii, traumatice, cardio-vasculare)
boli sanguine (leucemii, anemii)
alte cauze (electrocutare, insolaie, privare de somn, avitaminoze)
n evoluia bolilor psihice (psihoze post partum, schizofrenie, manie, depresie,
demen)
13. derealizarea
Sentiment de stranietate a lumii exterioare (n absena unor tulburri perceptive)
Nu apare aproape niciodat n mod izolat
Subiectul pierde funcia realului (Janet P.), adic senzaia de familiaritate pe care obiectele
lumii reale ne-o dau n mod normal.
n forma sa minor se refer la stranietatea lucrurilor care par false, artificiale, modificate.
n forma sa extrem se manifest ca o ndeprtare, o izolare sau o fug din lumea realului,
o detaare, o plutire fr nlime.
14. depersonalizarea
Depersonalizarea este o tulburare a contiinei propriului Eu, a sentimentului identitii
somatopsihice personale
cu destrmarea curgerii existeniale i a percepiei lumii ca loc de desfurare a propriei
existene.
Se ntlnete cu o intensitate variabil n :
- surmenaj
9

- stri hipnagogice i hipnapompice

- reacii afective
- stri depresive
- tulburri delirante
- tulburri obsesive
- personalitatea psihastenic
- debutul psihozelor.
15. agitatia psihomotorie (definitie, unde se poate intalni)
Excitaia psiho-motorie stadiu mai accentuat, cu tendin la dezorganizare
comportamental
Forma extrem este agitaia psiho-motorie:
dezorganizare global a conduitelor, concretizat n acte motorii necoordonate,
desfurate aleatoriu i corelate cu dezorganizarea ierarhizrii instanelor psihice (diferit
funcie de psihopatologie)
Agitaia psiho-motorie se poate ntlni n:
stri confuzionale
stri reziduale postpsihotice
tulburri de personalitate
stri maniacale
schizofrenie
epilepsie

16. catatonia (definitie, unde se poate intalni)

Catatonia - dezintegrare a conduitei psihomotorii prin:
- lips de iniiativ motorie, tradus prin catalepsie, inadecvare complet a
micrilor, reducerea lor la un nivel semiautomat i stereotip
Sindromul catatonic grupeaz o serie de fenomene psihomotorii: - catalepsia
- flexibilitate ceroas
- parakinezii, stereotipii
la care se adaug negativismul i sugestibilitatea ca i o serie de tulburri neurovegetative
Se ntlnete
n stri toxico-septice
encefalite acute i subacute
sifilis nervos- paralizie general progresiv,
intoxicaii
tumori cerebrale
schizofrenie
depresie major
17. tulburari induse de tratamentul cu neuroleptice: Distonia acut, Akatisia,
Diskineziile, Sindromul parkinsonian
Efectele neurolepticelor pe sistemul extrapiramidal se mpart n 4 grupe:
Distonia acut
Akatisia
Diskineziile
10

 Sindromul parkinsonian
Distonia acut const n micri lente, prelungite, contorsionate ale musculaturii axiale,
feei, limbii, etc.
Cele mai frecvente distonii induse de neuroleptice sunt:
Torticolis
Protruzia limbii
Crize oculogire cu plafonizarea privirii
Distonii cu aspect convulsiv ale braelor
Trismus, stridor cu cianoz perioral
Akatisia este o senzaie subiectiv de nelinite ce asociaz o component psihic i una
motorie.
Bolnavul simte n permanen nevoia de a se mica, de a-i pendula picioarele. Se
balanseaz de pe un picior pe altul i simte nevoia imperioas de a merge pentru a-i
ameliora senzaia de nelinite.
Diskineziile sunt micri involuntare, anormale, ntlnite n regiunea perioral, dar care
pot aprea i la nivelul musculaturii axiale i la extremiti, i sunt atribuite medicaiei
neuroleptice.
Diskinezia tardiv apare n special la nivelul musculaturii buco-maxilo-faciale i prezint
urmtoarele caracteristici:
Are caracter intenional
Dispare n somn
Este ireversibil
Nu toi pacienii care iau tratament neuroleptic ndelungat fac diskinezie tardiv.
SINDROMUL PARKINSONIAN
Cea mai frecvent manifestare extrapiramidal i apare dup zile-sptmni de tratament
Simptomele cuprinse n cadrul acestui sindrom sunt:
bradikinezia
bradilalia
bradipsihia
hipertonie (ncordarea musculaturii axiale)
tremor de repaus
la care se asociaz simptome neurovegetative: hipersudoraie, sialoree, seboree.
18. tulburarile de debit verbal - exemple, unde se pot intalni
Tulburarile de limbaj:
a. logoreea=cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ(sdr. Maniacal,
schizo paranoida asoc. cu excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de agitatie
psihomotorie)
b. bradilalia=incetinirea ritm verbal( depresie, vorbire monotona, ritm scazut cu
pauze,alterari cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in epilepsie)
c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr catatonic,forma catatonica a
schizo, tumori cerebrale, infectii oculare)
d.salata de cuvinte = incoerenta verbala extrema
e. jargonafzia = mania supraacuta schizofrenie ,
f. verbigeratia = juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura
g. stereotipii verbale = repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii care nu
au continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindr catatonic)
11

h. neologisme = cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala, paranoia)

i. ecolatia= sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor interlocutorului)
dementa
j. sel
=vorbeste de unul singur(schizo reziduala/ dezorganizata)
19. tulburari la nivelul gesticii si mimicii - exemple, unde se pot intalni
Mimica:
Reprezint un tip de comunicare non verbal folosind drept suport expresia facial i
modificrile acesteia dup coduri cu o important determinare socio-cultural i etnic.
Hipermimiile se ntlnesc ntr-o serie de tulburri psihice (stri maniacale, depresie,
delirurile expansive, deliruri de persecuie)
Hipomimiile se ntlnesc n sindromul catatonic, n stuporul depresiv, n oligofrenii etc.
Paramimiile sunt reprezentate de disocieri dintre limbaj i expresia mimic. Sunt
specifice schizofreniei, putnd mbrca aspectul sursului schizofren, prostraiei,
furtunilor mimice, incoerenei mimice, mimicii impulsionale, manierismelor i
stereotipiilor.
Gestica:
Este compus din ansamblul micrilor voluntare sau involuntare cu funcie de
expresie, simbolizare, conduite cu o anumit semnificaie.
Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar, fr necesitatea obiectiv, atingnd grupe
musculare n legtur funcional, reproducnd n general o micare reflex sau un gest
cu funcie precis n condiii normale, n absena oricrei cauze organice.
Ele se pot prezenta ntr-o nesfrit varietate clinic de la micri simple (clipit, tuse,
ridicri de umr etc.) pn la acte cu un grad mai mare de complexitate.
Ticurile sunt amplificate de anxietate, emoii, stri conflictuale i diminu atunci cnd
subiectul este linitit. Apar n tulburri anxioase, obsesiv-compulsive, la structurile
psihastenice.
Manierismul este reprezentat de micri parazitare care accentueaz inutil expresivitatea
gesticii, dndu-i o configuraie artificial. Se ntlnete n simulaie i ca un simptom
patognomonic n schizofrenie, isterie.
Bizareriile gestuale reprezint o form exagerat a manierismului, gestualitatea fiind
ncrcat de o simbolistic din ce n ce mai incomprehensibil.
Negativismul se caracterizeaz prin rezistena subiectului la orice solicitare exterioar,
prin refuzul stabilirii comunicrii.
Se ntlnete n schizofrenie dar poate exista ntr-o form incomplet exprimat i avnd o
alt semnificaie, n ntrzierile mintale, strile confuzionale i depresie.
Stereotipiile sunt conduite repetitive, atitudinale sau gestuale, mereu identice, cu caracter
mai mult sau mai puin simbolic i deci cu un grad mai mic de inteligibilitate. Majoritatea
autorilor sunt de acord asupra existenei unui sens iniial al expresiei motorii, deoarece
actele au o logic n sine dar aceasta este inadecvat momentului actual. Se ntlnesc n
schizofrenii, oligofrenii, demene, afeciuni neurologice cronice.
fac parte din grupul Parakineziilor,exprimnd deci disocierea intrapsihic, ambivalena
i pierderea unitii persoanei i vieii sale psihice

12

 Perseverrile se traduc prin persistena anumitor atitudini i gesturi care se repet

iterativ, cnd nu mai sunt justificate de o situaie sau de o comand; se ntlnesc n
tulburrile demeniale, oligofrenii, schizofrenie.
20. paratimia, inversiunea afectiva, ambivalenta afectiva definitii, unde se intalnesc

Paratimiile modificri predominant calitative ale emoiilor elaborate, caracterizate prin

inadecvarea extrem n raport cu contextul situaional al dispoziiilor, sentimentelor,
tririlor afective.
Se ntlnesc n stri reactive, psihoze schizofrenice, tulburri de involuie, tulburri
delirante
Inversiunea afectiv se manifest ca o schimbare a sentimentelor, pozitive, fireti, avute
de subiect anterior mbolnvirii, fa de persoane apropiate (din familie, ex. pe care le
iubea) n sentimente negative, ostilitate . Se ntlnete n schizofrenii, tulburri delirante,
delir de gelozie i rar n paranoia.
Ambivalena afectiv const n trirea simultan a dou sentimente antagoniste (dragosteur, dorin-team) ntr-un amestec indestructibil. Se ntlnete n schizofrenie i uneori
n tulburrile involutive.

21. anxietatea patologica caracteristici, unde se intalnesc, echivalente somatice ale

anxietatii
Anxietatea patologic prezint urmtoarele caracteristici:
este nemotivat
se refer la un pericol iminent i nedeterminat, fa de care apare o atitudine de
ateptare (stare de alert)
este nsoit de convingerea neputinei i de dezorganizare n faa pericolului
asocierea unei simptomatologii vegetative generatoare de disconfort somatic; se
declaneaz astfel un cerc vicios, prin care anxietatea se autontreine
Anxietatea se ntlnete n urmtoarele circumstane patologice:
n reacii de intensitate nevrotic i psihotic
n tulburri anxioase
n tulburri depresive,
n psihoze
n sindromul de abstinen din toxicomanii
n debutul psihozelor presenile
demene
22.Suicidul, contextul suicidar, conduite pseudosuicidare, tentativa de suicid,echivalente
suicidare

Suicidul (de la sui = de sine i cidium = omortor) semnific orice caz n care moartea
rezult direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, fcut de victima nsi, care
tie c trebuie s produc acest rezultat (Durkheim E).
Noiunea de suicid tinde s fie nlocuit cu cea de conduit suicidar, care nglobeaz
suicidul reuit, tentativele suicidare, ideile de sinucidere, sindromul presuicidar.
Contextul psihosocial poate juca un rol predictiv n suicid. Principalele coordonate care
anun precipitarea suicidului ar fi:
13

Evenimente de via defavorabile, mai ales cele care implic umilirea

Despriri recente, divor, eec sentimental
omaj, schimbri sau conflicte profesionale
Decesul unei persoane apropiate
Afeciuni somatice cronice
Abuz de alcool
Izolare social
Tentativele suicidare sunt aparent sinucideri ratate din motive tehnice (mijloace de
sinucidere inadecvate sau fortuite, intervenia unor persoane strine).
Datele statistice arat ns c exist diferene semnificative n ceea ce privete vrsta i
sexul celor care nu reuesc.
Tentativa suicidar pare a avea cel mai adesea semnificaia unei nevoi crescute de
afeciune i atenie din partea anturajului, fa de care subiectul se simte izolat,
subestimat, respins. Tentativa de sinucidere poate fi repetat.
se aseamn cu comportamentul suicidar prin caracterul simbolic, prin tendina la
autodistrugere, dar realizeaz o deturnare, de ultim moment, de la explicitarea pentru sine
i pentru ceilali a actului:
automutilrile,
refuzul alimentar,
refuzul tratamentului
aa-numitele sinucideri cronice (alcoolismul i toxicomaniile)

23. Schizofrenia paranoida diagnostic, descriere clinica

Tipuri SK:
Sk paranoida
Sk dezorganizata (hebefrena)
Sk catatonica
Sk nediferentiata
Sk reziduala
Sk simpla - CIM-10
Sk paranoida:
Idei delirante + halucinatii auditive
tensionati, suspiciosi, ostitli, +/- agresivi
debut mai tardiv decat Sk dezorganizata sau catatonica (spre 30 ani)
prognostic favorabil
raspuns mai bun la tratament
24. Schizofrenia catatonica diagnostic, descriere clinica
Imobilitate: catalepsie - flexibilitate ceroasa, stupor
Agitatie psihomotorie
Negativism (verbal, motor, alimentar), mutism
Stereotipii, bizarerii, manierisme
Ecolalie, ecopraxie
Forma actualmente rara
Evolutie buna, dar atentie la risc de malnutritie, char risc vital

14

25. Schizofrenia hebefrenica - diagnostic, descriere clinica SK DEZORGANIZATA

(HEBEFRENA)
Dezorganizarea vorbirii (incoerenta ideoverbala)
Dezorganizarea comportamentului
Tocire afectiva si/sau incongruenta afectiva
Comportament dezinhibat, dezorganizat, paramimie, paratimie, zambet natang
Debut timpuriu: sub 25 ani
Prognostic slab, evolutie deteriorativa
26. Principii de tratament in schizofrenie
Definirea simptomelor de tratat
Ce neuroleptic (NL) a fost eficient in trecut sau in functie de efectele secundare
Un NL
se trateaza 4 - 6 sapt cu doze adecvate inainte de a decide ca NL trebuie schimbat
se incepe cu doze suficiente, conform simptomatologiei si apoi se ajusteaza in functie de
evolutia acesteia
ameliorarea unor simptome are loc in ore-zile, dar o remisiune dureaza 6-8 saptamani
un raspuns terapeutic se obtine la doze de 4-6 mg/zi haloperidol, 80% dintre receptorii
D2 fiind blocati; cresterea dozelor nu pare justificata
raspunsuri similare la: 10-15 mg olanzapina, 4-6 mg risperidona

27. Tulburarea schizoafectiva maniacala si depresiva - diagnostic, descriere clinica

SK-af maniacal
simptome de SK si manie proeminente
Tulburarile de dispozitie:
expansivitate, autostima crescuta, idei de grandoare
sau: agitatie, iritabilitate, comportament agresiv, idei de persecutie
In ambele cazuri: hiperactivitate, hipoprosexie, dezinhibitie pulsionala
+/- Simptome ca: idei de referinta, grandoare, persecutie
Sunt necesare simptome tipice SK pt diagnostic:
transmiterea gandurilor
idei de influenta; automatism mintal
idei delirante bizare
De obicei: psihoze floride, debut brusc, remisiune completa
SK-af depresiv:
dispozitia depresiva + alte simptome depresive:
retard psiho-motor
insomnie
scaderea apetitului, scadere in G
scaderea interesului
hipoprosexie
idei de culpabilitate, inutilitate
idei de suicid
Simptome de SK:
transmiterea gandurilor
idei de influenta, de control
idei de persecutie, de urmarire
15

 halucinatii comentative amenintatoare

Episoadele sunt mai putin floride, durata este mai mare, prognosticul mai rezervat, uneori
cu defect

28. Tulburarea psihotica scurta - diagnostic, descriere clinica

un singur set de criterii diagnostice: delir, halucinatii, dezorganizarea vorbirii
(incoerenta), comportament dezorganizat sau catatonic
Durata: 1zi-1 luna, cu remisiune completa
+/- factor psihotraumatizant
Cu debut postpartum
Clinica:
Idei delirante cu aparitie brutala (sub 48 de ore); delir polimorf si dezorganizat +
halucinatii, iluzii
Dezorganizare psihica:
labilitate emotionala (anxietate, furie) si a afectiva (euforie, depresie)
modificari bruste de comportament psihomotor (agitatie, prostratie)
depersonalizare, derealizare
Evolutie favorabila
fara antecedente psihiatrice in afara altor episoade psihotice acute
dg dif.: tulburari organice, cele induse de substante, alte psihoze

29. Tulburarea deliranta persistenta diagnostic, tipuri

Kraepelin - paranoia: delir persistent, fara halucinatii si deteriorare
identifica si alte tulburari paranoide:
Parafrenia: + halucinatii, debut tardiv, evolutie similara - controversata!!! (intre SK si TD)

Dg: CIM 10
O idee/ un set de idei delirante altele decat cele considerate specifice SK (altele decat
cele total imposibile); ex: persecutie, grandoare, hipocondriace, de gelozie sau erotice
Delirul - min. 3 luni
Nu exista halucinatii persistente (pot aparea tranzitoriu)
Dg dif: SK, tulb dispozitie (depresia), organice sau induse de substante
Specificatii pt subtipuri: persecutie, litigiu, auto-referinta, grandoare, hipocondriace
(somatice), gelozie, erotomanie
Dg: DSM IV
Delir non-bizar (posibil: idei de urmarire, otravire, infectare, a fi iubit, inselat, idei
hipocondriace) - min 1 luna
Criteriile A pt SK (halucinatii, delir, dezorganizarea gandirii si a activitatii, simptome
negative) nu au fost niciodata indeplinite; pot aparea halucinatii tactile, olfactive legate
de delir
In afara de impactul delirului, functionarea nu este afectata
Subtipuri in DSM IV:
Erotomanie
Grandoare
Gelozie
Persecutie
16

Somatic (hipocondriac)
Mixt
Alte deliruri (TD nespecificata): sd. Capgras; sd. Fregoli; sd. Cotard (delir de negatie)
30. Episodul depresiv - diagnostic, descriere clinica
EPISODUL DEPRESIV
durata minim 2 sapt
dispozitie depresiva
scaderea interesului si a placerii
scaderea/cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o
luna)
insomnie sau hipersomnie
retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie
fatigabilitate, pierderea energiei
Sentimente de inutilitate, culpabilitate
autostima scazuta
scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta
ideatie suicidara, TS (tentative suicid)
Simptomele provoaca suferinta sau incapacitare familiala, sociala, profesionala
Trasaturi:
Intensitate: episod depresiv (ED) usor, mediu, sever
ED sever fara/cu simptome psihotice: idei delirante (congruente, incongruente),
halucinatii
ED cu trasaturi: catatonice, melancolice, atipice
(depresia - intensitate nevrotica/ psihotica)

31. Episodul maniacal - diagnostic, descriere clinic

EPISODUL MANIACAL
durata - minim 1 saptamana
Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila
cresterea autostimei, idei de grandoare
scaderea nevoii de somn
logoree
fuga de idei
distractibilitate
implicare excesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie
Implicare excesiva in activitati cu potential nociv - superficializarea judecatii: cheltuieli,
investitii
dezinhibitie pulsionala (sexuala), comportament inadecvat
afectarea functionarii sociale, profesionale, familiale
TRASATURI:
EM usor, moderat, sever
EM sever fara/cu simptome psihotice (congruente/incongruente)

32. Principii de tratament in depresie

Siguranta pacientului

17

evaluare diagnostica
plan terapeutic imediat si profilactic (intretinere) - prevenirea recaderilor
spitalizarea: evaluare, risc suicid, homicid, incapacitatea de a se intretine
farmacoterapie: un medicament eficient in alte episoade sau in functie de efectele
secundare
optim: farmacoterapie + psihoterapie (psihoterapia, sustinerea - pot ameliora complianta)
TRATAMENTUL DEPRESIEI:
Antidepresive
60-80% raspund la un AD daca doza e suficienta, timp de 6-8 saptamani
anxiolitice, sedative - durata delimitata !!
Depresiile cu cicluri rapide sau rezistente: se asociaza timoregulatoare
Depresile severe cu simptome psihotice: se asociaza antipsihotice (olanzapina etc)
ECT: electroconvulsoterapie - indicatii precise
ANTIDEPRESIVELE
Triciclice:
clomipramina: 75-150 mg/zi
doxepina: 50 - 75 mg/zi
amitriptilina: 75-150 mg/zi
Tetraciclice: depresii usoare
mianserina: 30-60 mg/zi
maprotilina: 75-150 mg/zi
Inhibitoare de monoaminoxidaza (IMAO) - depresii atipice:
moclobemid (reversibil)
Inhibitoare selective de recaptare a serotoninei (SSRI):
fluoxetina: 20-80 mg/zi
sertralina: 50-200 mg/zi
paroxetina: 20-60 mg/zi
fluvoxamina: 50-150 mg/zi
Serotonina + norepinefrina:
venlafaxina: 75-200 mg/zi, chiar 300 mg/zi

33. atacul de panica descriere clinica, diagnostic

Atacul de panica:
- episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste, senzatie iminenta de
moarte;
- apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara;
- are caracter crescator (in 10 min atinge maxim)
- debut brusc, plapitatii, dureri toracice, lesin, senz de cadere, transpiratii, tremor distal
- simte ca pierde controlul, nu mai e stapan pe sine
- DSM IV "teama de a nu innebuni"
- depersonalizare
- uneori dispnee,greata, frisoane
- dupa 30min-2h episodul se stinge lasand o stare de usurare, epuizare
- se repeta (cateva luni)
- apar comorbiditati: depresie, tulb de personalitate
18

- netratata evolueaza ani si se poate complica

- mai des la femei tinere; varsta medie de debut 16-20 ani
- sunt studii care atesta o origine genetica
ANXIETATEA
Definit de Janet P. ca team fr obiect, manifestat prin:
- nelinite psihomotorie
- modificri vegetative
- disfuncii comportamentale
Contribuie la activarea mecanismelor de alert ale organismului i la pregtirea pentru
aciune.
n faa unei situaii nou aprute, anxietatea ne ajut n mod obinuit s ne adaptm
(concentrare, mobilizare a forelor)
Anxietatea patologic prezint urmtoarele caracteristici:
este nemotivat
se refer la un pericol iminent i nedeterminat, fa de care apare o atitudine de
ateptare (stare de alert)
este nsoit de convingerea neputinei i de dezorganizare n faa pericolului
asocierea unei simptomatologii vegetative generatoare de disconfort somatic; se
declaneaz astfel un cerc vicios, prin care anxietatea se autontreine
- dureri musculare
Tulburri de somn insomnii de adormire
TIPURI DE ANXIETATE:
Anxietate liber flotant generalizat, nefocalizat, invadeaz scena cotidian a
persoanei
Atacul de panic anxietate acut, intens, n crize paroxistice
Anxietatea focalizat = Fobii team iraional, patologic, fa de stimuli inofensivi
(obiect, situaie, fenomen etc.) fa de care exist critic i se dezvolt atitudini de evitare
34. agorafobia - descriere clinica, diagnostic
-a)fobiile specifice: frecvente, benigne, debut in copilarie/adolescent, dispar sau nu la
adult; nesemnificative pathologic; constau in fric iraional de situaii / activiti /
obiecte specifice, care poate lua uneori forma unor crize anxioase acute (sugernd atacul
de panic) sau declana perioade cu anxietate generalizat. Se poate ajunge la conduite de
evitare care pot avea consecine negative asupra funcionrii normale a persoanei. Cele
mai frecvente sunt fobiile de animale, nlime (acrofobia), spaii nchise, aglomeraie
(claustrofobie), de obiecte ascuite.
- teama de un obiect precizat
- b) agorafobia=frica de spatii deschide si, dupa DSMIV,si de multime, de a calatori
cu autobuzul, de a sta la rand
- este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza) prin dezvoltarea treptata a conduitei
de evitare-> izolare
- se asoc frecv cu atacuri de panica; tratament: BZD+ antidepresive+psihoterapie
cognitiv-comportamentala
- c) fobia sociala= teama de a nu fi umilit, pus intr-o situatie in care subiectul poate fi
observat si criticat
19

- se poate ajunge la declansarea unui atac de panica; frecv la adolescenti; evolutie

cronica, cu oscilatii.
35. fobia sociala, fobia simpla, fobiile specifice - descriere clinica, diagnostic
Tulburare afectiv ? sau Tulburare de gndire?
Pot fi explicate/raionalizate, dar scap controlului voluntar
Fobii simple agorafobie, claustrofobie, zoofobii etc.
Fobii care complic alte tablouri anxioase
Fobie social
Pantofobii, Fobofobii etc.

36. tulburarea obsesiv-complusiva - descriere clinica, diagnostic

Preocupat de ordine, perfectionism, tendinta la control mintal si interpersonal in
detrimentul flexibilitatii, deschiderii, eficientei:
preocupat de detalii, regului, liste, ordine, organizare astfel incat obiectivul
principal se pierde
perfectionism cu riscul de a nu indeplini sarcinile
devotament excesiv fata de munca in detrimentul distractiei, prieteniilor
constinciozitate excesiva, scrupule, inflexibilitate cu privire la moralitate, etica,
valori
nu poate arunca lucruri vechi, fara valoare chiar si cele fara valoare
sentimentala
reticent in a delega anumite sarcini
zgarcit cu el si altii
rigiditate, incapatanare
Indecizie, pedanterie, conventionalism, respect pt autoritate, dificultate in exprimarea
emotiilor, totul trebuie planificat, verificare excesiva
mai frecvent la barbati
ICD-10: T.p. anancasta
Prezenta obsesiilor si compulsiilor care se asociaza si persista si induc pacientului o stare de
anxietate continua, care pot duce la invalidarea pacientului
- compulsii: definite ca aciuni repetitive (splat pe mini ablutomanie, numrat excesiv i
inutil, ordonarea la nesfrit a obiectelor) sau acte mentale (repetarea n gnd a unor cuvinte,
rugciuni, socoteli) pe care persoana le execut ca urmare a unor obsesii sau a unor reguli rigide
impuse, dei ncearc s li se opun, dar fr s reueasc. Atunci cnd subiectul li se opune se
declaneaz anxietate insuportabil.
- obsesii: gnduri persistente i recurente, impulsuri sau imagini intruzive i inadecvate, cu
caracter egodistonic, dificil de controlat care induc anxietate marcat, pe care pacientul nu le
poate ignora, dei ncearc i fa de care are critic
-conform ICD10: pacientul recunoaste ca sunt propriile ganduri; sunt constant anxiogene; cel
putin un gand/obsesie domina atat de mult incat nu mai opune rezistenta
- se complica cu depresie, alte tulb anxioase
- afecteaza adultul tanar, mai frecv baietii, evolutie cronica 2/3, fluctuenta 1/3
-dg diferential: sindrom Tourette, tulburari de personalitate tip borderline, antisocial sau
obsesiv-compulsiv, schizofrenia la debut, hipocondria.
37. tulburarea anxioasa generalizata - descriere clinica, diagnostic
20

- teama fara obiect pe care o traieste tot timpul

- anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la o anumita
circumstantatemporala sau ambientala
- anxietate "liber flotanta"
- se acutizeaza in anumite momente
- simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dificultati de concentrare, tulb de
somn
- in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu
- se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutie cronica
38. tulburarea de stres posttraumatic - descriere clinica, diagnostic
apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisnuita, acesta fiid considerat
trigger-ul unui raspuns endogen, in cadrul unei vulnerabilitati crescute. Marca tulburrii
de stress posttraumatic este reiterarea subiectiv a simptomelor iniiale i caracterul lor
intruziv
- clinic: retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini si ganduri , evitarea
oricarei stari evocatoare a evenimentului stresant, aparitia unor tulb. neurovegetative:
somn cu cosmaruri, dificult de concentrare, modificarea starii emotionale: capacitate
scazuta de a reactiona emotional, irascibilitate
- evolutie: acuta (1-3L), cronica (>3L), tardiva (debut la >6L de la impactul cu stresorul),
intermitenta, reziduala
- alterarea functionarii normale

39. tulburarea de conversie - descriere clinica

Unul sau mai multe simptome au deficite care afecteaza functia motorie sau senzitiva si
sugereaza o afectiune neurologica/organica
Factorii psihologici sunt asociati: aparitia sau exacerbarea simptomatologiei este
precedata de conflice sau alti factori psihotraumatizanti
Simptomele NU sunt provocate intentionat sau simulate
Simptomele nu sunt explicate de o suferinta organica/consum de substante !!!
Simptomele determina suferinta si afecteaza viata subiectului
Cu simptome/deficite:
motorii
senzoriale
convulsii criza isterica
mixte
Simptome conversive motorii:
lipsa de coordonare
ataxie
paralizia: mono-, hemi- tetraplegia
slabiciunea musculara
tremor
afonie
dificultati de inghitire (lichide + solide)
nod in gat globus hystericus
Simptome conversive senzoriale:
21

pierderea sensibilitatii, anestezie in manusa, in ciorap - nu respecta caile

anatomice
parestezii
vedere dubla
cecitate
surditate
Convulsii
constiinta nu este suprimata
Alte simptome: la belle indifference
Asociata cu tulburari de personalitate HY
Simptomele - mai asemanatoare cu ceea ce subiectul isi imagineaza despre
boala/suferinta; sunt f. schimbatoare
Conversie = saltul de la psihic la somatic
Beneficiu primar = exprimarea unui conflict psihologic inconstient printr-un simptom
somatic, reducand anxietatea si mentinand conflictul in afara constiintei
Beneficiu secundar = atentie, grija
40. tulburarile disociative - enumerare, scurta descriere clinica
DISOCIAIA:
Este un mecanism incontient de aprare care implic scindarea a dou (sau mai multe)
procese mintale, care altfel sunt integrate, o funcie proces mintal devenind, ca urmare,
incontient.
Disociaia contiinei poate determina fenomene de genul fugilor isterice sau
amneziilor isterice, care presupun ndeplinirea de comportamente nalt organizate n
ciuda importantelor tulburri de memorie i de nelegere a realitii.(desprindere).
Disociaia i conversia sunt principalele mecanisme implicate n patogenia isteriei, iar
simptomele prezentate sunt descrise ca disociative sau de conversie
41. dismorfofobia - descriere clinica= Tulburarea corporala dismorfica
Subiectul este preocupat cu un defect imaginar al aspectului sau fizic. Daca exista o
anomalie minora, preocuparea este excesiva
Simptomatologia duce la suferinta si incapacitare
De obicei in adolescenta, evolutie fluctuenta
Daca preocuparea - intensitate deliranta de dg. Tulburare deliranta tip somatic
Preocuparea - unul sau mai multe zone, frecvent la nivelul fetei
Ex: ochi, nas, buze, sani, organe genitale
Petrec ore in fata oglinzii pentru a repara defectele, evita situatii publice, cer asigurari
din partea celorlalti
Probleme asociate: depresie, idei de suicid sau TS,
Solicita interventii chirurgicale
42. tulburarea de personalitate de tip paranoid descriere
Clasificare DSM-IV
Grupul A:
paranoida, schizoida, schizotipala (ciudati, excentrici)
Grupul B:
antisociala, borderline, histrionica, narcisica (dramatism, exprimare ++ a emotiilor)
Grupul C:
22

evitanta, dependenta, obsesiv-compulsiva (anxiosi)

Altele:
pasiv-agresiva, depresiva
Neincredere, suspiciozitate fata de altii, ale caror motive sunt interpretate ca rauvoitoare,
ilustrata:
banuieste, fara motive suficiente, ca ceilalti il exploateaza, ii fac rau, il insala
banuieli nejustificate fata de prieteni, asociati
nu se increde in altii de teama ca vor folosi informatiile impotriva sa
interpreteaza negativ remarci, evenimente
ranchiunos, nu uita
se simte atacat si rectioneaza violent/agresiv
suspiciozitate permanenta fata de partener/sot
tensionati,ostili, incapatanati, defensivi
uneori - trasaturi adaptative la un mediu ostil
dg. mai frecvent la barbati
frecvent la rudele celor cu SK, tulburare deliranta
43. tulburarea de personalitate de tip schizotipal descriere
Deficite sociale si interpersonale disconfort si reducerea capacitatii de a stabili relatii
apropiate + distorsiuni cognitive si de perceptie + comportament excentric, ilustrate:
idei de referinta (NU idei delirante)
credinte bizare, gandire magica care influenteaza comportamentul si este in afara
normelor subculturale (telepatie, al saselea simt etc)
perceptii neobisnuite - iluzii somatice
gandire si vorbire bizara - vaga, circumstantiala, metaforica
suspiciozitate, ideatie paranoida
inadecvare afectiva
comportament/aparenta excentrica, bizara
lipsa prietenilor, confidentilor
anxietate sociala ++ asociata cu frici paranoide
ICD -10: Tulburarea schizotipala, alaturi de SK si nu tulburare de personalitate
mai frecvent la barbati
posibile decompensari psihotice
frecvent la rudele celor cu SK
44.tulburarea de personalitate de tip histrionic descriere
Exprimarea excesiva si dramatica a emotiilor, cauta atentia celorlalti:
inconfortabil in situatii in care nu este centrul atentiei
interactiunile caracterizate prin comportament excesiv de seductiv, erotizat,
provocator
labilitate emotionala, superficialitatea trairilor emotionale
utilizeaza aspectul fizic pentru a atrage atentia
limbajul - demonstrativ
dramatism, teatralism, exprimare exagerata a emotiilor
sugestibilitate
considera relatiile ca fiind mai intime decat in realitate
23

mai frecvent femei

manipulative, rol de victima sau printesa, intoleranta la frustrare

45.tulburarea de personalitate de tip narcisic descriere

Grandoare, pretiozitate (in imaginatie sau comportament) + nevoia de a fi admirat = lipsa
de empatie:
se simte f important (exagereaza realizarile, talentele, se asteapta sa fie recunoscut
ca superior)
fantezii de succes nelimitat, putere, frumusete
se considera special, unic si poate fi inteles doar de persoane importante
cere admiratie excesiva
considera ca i se cuvine, se astepta la favoruri speciale
exploateaza pe ceilalti
nu are empatie
invidie ++ si crede ca si restul il invidiaza
aroganta
autostima si imaginea de sine f. fragila
f. vulnerabili fata de critica, infrangere
mai frecvent la barbati
46.tulburarea de personalitate de tip borderline descriere
Instabilitate a relatiilor interpersonale + imaginii de sine + afectelor si impulsivitate
marcata:
eforturi majore pentru a evita abandonul real sau imaginar
relatii instabile si intense - intre idealizare si devalorizare
instabilitatea imaginii de sine, tulburarea identitatii -modificarea valorilor,
aspiratiilor, chestionarea identitatii sexuale
impulsivitate care poate pune persoana in pericol - abuz de substante, condus, sex
neprotejat
in mod repetat: idei, comportament, amenintari cu suicidul si autoagresivitate
(automutilare)
instabilitate afectiva marcata
sentimente de gol interior
furie intensa, dificultatea de a controla furia
ideatie paranoida tranzitorie, derealizare, depresonalizare
tendinta la autodistrugere, viata haotica
moarte prin suicid 8-10%
Factori: biologici + mediu (abuz sexual, fizic, conflictualitate, pierderea parintilor)
decompensari psihotice
ICD-10: Tulburare de personalitate emotional-instabila
47.tulburarea de personalitate de tip obsesional descriere
- ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor
- perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacit de a termina o actiune
- excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util
- insistenta exagerata de a-i determina pe altii sa respecte propriile reguli
24

- devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din timpul liber

- indecizie
- scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate/principii etice/valori
- lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor
48.dementa Alzheimer - descriere clinica
5% dintre persoanele peste 65 ani - forma severa; 15% - forma usoara
50-60% dementa tip Alzheimer
debut: dupa 60 ani
factori de risc: sex feminin, AHC, TCC in antecedente, sindrom Down
dementa vasculara: 15-30% din cei cu dementa
factori de risc: HTA, sex masculin
ETIOLOGIE DEMENTA:
Alzheimer
Genetica: AHC, monizigotii - 43%, proteina precursoare a amiloidului
Anatomopatologic: atrofie difuza, amiloid
Neurotransmitatori: hipoactivitate Ach, NE
Vasculara:
HTA, afectiuni c-v, AVC minore multiple
DG. ALZEIMER:
Deficite cognitive multiple:
tulburari ale memoriei (fixare, evocare)
afazie (limbaj)
apraxie (activitati motorii)
agnosie (nu mai recunoaste)
dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)
Disfunctie sociala/ocupationala, declin fata de nivelul anterior
Cu debut timpuriu: sub 65 ani
Cu debut tardiv: peste 65 ani
Asociat cu:
delirium
depresie
idei delirante
49.dementa vasculara - descriere clinica
TULBURARI CARE PRODUC DEMENTA:
D. Alzheimer
D. Vasculara (multi-infarct)
Boala Pick (atrofie fronto-temporala)
Boala Huntington asociata cu dementa
Boala Creutzfeldt-Jacobs
Boala Parkinson
Dementa din HIV
DEMENTA VASCULARA:
Deficite cognitive multiple
tulburari ale memoriei (fixare, evocare)
afazie (limbaj)
25

 apraxie (activitati motorii)

agnosie (nu mai recunoaste)
dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)
disfunctie sociala/ocupationala, declin
Semne neurologice de focar
Elemente de laborator care indica o boala cerebrovasculara: infarcte multiple in cortex si
substanta alba - rol etiologic
Asociat cu:
delirium,
depresie,
idei delirante
CLINICA:
Initial: fatigabilitate, dificultate in sustinerea eforturilor cognitive, dificultate in adaptare
la nou
Progresiv sunt afectate: orientarea, memoria, perceptia, functiile intelectuale, judecata
Memoria: recenta - nr de telefon, nume, evenimentele zilei apoi progresiv date mai vechi,
date personale importante (varsta, date de nastere, adresa); pierd: chei, acte; uita sa
inchida apa, gazul
Limbaj (afazia): vag, stereotip, circumstantial, anomie, mutism, ecolalie, palilalie
Activitatea (apraxie): duce la dificultati in sarcinile cele mai simple: imbracat, gatit,
desenat (teste)
Agnozia: nu mai recunoaste obiecte, persoane - chiat membrii ai familiei sau propria
reflectie in oglinda
Gandire: dificultate in abstractizare, in planificare, in adaptarea la sarcini noi
Orientarea: temporala, spatiala - se ratacesc in afara casei, apoi chiar si in casa
Modificari ale personalitatii: accentuarea trasaturilor, iritabilitate, ostilitate, uneori
heteroagresivitate, comportament dezinhibat
Risc de suicid - stadiul timpuriu
Halucinatii (vizuale) si idei delirante (persecutie) - in 30% din cazuri
Depresie - mai ales la debut
Anxietate - frecvent
Semene neurologice in special in D. vasculara
Delirium - se poate suprapune (datorat: boli somatice, medicamente)
NB: vulnerabili la stresul fizic sau psihosocial
50.delirium - descriere clinica, unde poate sa apara
tulburare a constiintei si a functiilor cognitive, care se dezvolta intr-o perioada scurta de
timp
este un sindrom !!!
majoritatea cauzelor - in afara SNC
subdiagnosticat, subtratat
1-20% din pacientii sectiilor de chirurgie, medicala
Cea mai mare rata: postcardiotomie
Factor de risc major: varsta inaintata
acetilcolina, posibil NA, serotonina
substanta reticulata
CAUZE:
26

Intracranian
Epilepsie
TCC
Infectii: meningita, encefalita
Boli vasculare

Extracraniene
substante: anticolinergice, sedative, alcool, antihipertensive, antiparkinsoniene,
antipsihotice
disfunctii endocrine: hipofiza, suprarenale, tiroida
boli hepatice (encefalopatie), renale, pulmonare, cardiace
tulburari hidroelectrolitice
infectii sistemice
postoperator
DG:
Tulburarea constiintei si scaderea capacitatii de concentrare, de mentinere a atentiei, de
comutare a atentiei
Tulburari cognitive:
memoria recenta, mai putin cea indepartata
dezorientare TS si la persoana
Tulburarea somnului, a ritmului nictemeral:
insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri
Debut brusc, evolutie fluctuenta
Dovezi clinice (istoric, examinare somatica, neurologica) care leaga simptomele de o
suferinta organica
Dispozitia: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie
Apatie, perplexitate, agitatie
Iluzii, halucinatii, idei delirante fragmentare
Dg dif cu dementa; se poate suprapune pe dementa
EVOLUTIE TTT:
debut brusc
durata se suprapune pe cea a cauzei
frecvent sub o saptamana
dupa inlaturarea cauzei - remisiune in 2-7 zile
amnezie partiala a episodului
Tratamentul: al cauzei, supraveghere, evitarea accidentelor
51.dependenta, toleranta, sevrajul diagnostic
DEPENDENTA: Un pattern maladaptativ de utilizare a substantei, care duce la o
incapacitare sau suferinta semnificativa clinic (1-12 luni) manifestata prin:
toleranta
nevoia de a creste cantitatea de substanta pt a obtine efectul dorit
scaderea efectului obtinut la aceeasi doza
Sevraj:
simptomul caracteristic de sevraj pt substanta
aceeasi substanta (sau una asemanatoare) este luata pt ameliorarea simptomelor
27

substanta este luata in cantitati mai mari si timp mai indelungat decat si-a propus (nu
poate controla consumul)
exista dorinta/efortul fara succes de a intrerupe sau controla consumul
petrece f mult timp in activitati necesare obtinerii substantei, consumului, recuperarii
Renuntarea la activitati recreationale, sociale, ocupationale - datorita consumului (este
preocupat excesiv de consum)
continua consumul desi stie ca are probleme fizice, psihologice datorita acestui fapt
dorinta intensa (compulsiva) de a consuma substanta
Dependenta fiziologica = prezenta tolerantei sau sevrajului
Dependenta psihologica = apetenta (craving) pt substanta pt a evita un disconfort

52.sevrajul alcoolic diagnostic, tratament

Oprirea/ reducerea unui consum excesiv si indelungat
Simptome care apar la ore/zile:
hiperactivitate autonoma: transpiratii, puls accelerat, HTA
tremor extremitati - 6-8 h
insomnie
Greata, voma, stare de rau
cefalee
iluzii, halucinatii tranzitorii, vizuale, tactile, auditive - 8-12 h
agitatie psihomotorie
anxietate
convulsii (grand mal) 12-24 h
Cu sau fara delirium (vezi criterii) 72 h
TTT sevraj:
Benzodiazepine: convulsii, delirium, anxietate, HTA, AV crescut, tremor - asociate cu
sevrajul la alcool
oral sau parenteral (iv de preferat)
diazepam 5-10 mg la 4-6 ore, apoi mai rar - functie de evolutie
lorazepam 2-10 mg
Carbamazepin 800 mg/zi asociat
TTT de urgenta:
Benzodiazepina la 2-4 h, apoi mai rar
hidratare eventual perfuzie
vitamine B: B1, B6
supraveghere stricta
dieta hipercalorica, vitamine
netratat - risc letal
53.sevrajul alcoolic complicat tratament
ALTE TULB INDUSE DE ALCOOL:
Dementa indusa/asociata cu alcoolul
Tulburare amnestica: sindromul Wernicke-Korsakoff
Alte tulburari psihice induse de alcool: psihotica, anxioasa, de dispozitie, sexuale
Intoxicatia idiosicratica (?) - cantitati mici, posibil microleziuni cerebrale
SINDROMUL WERNICKE-KORSAKOFF

28

Deficienta de tiamina
encefalopatia Wernicke (acuta, neurologica): ataxie, confuzie, anomalii motilitate
oculara; se remite (spontan) in zile/sapt. sau evolueaza catre
sindromul Korsakoff (cronic): sindrom amnestic cronic - amnezie anterograda,
confabulatie
Ttm: tiamina doze mari, 3-12 luni
TTT:
Psihoterapie: individuala, grup
Farmacoterapie: ttm tulburarilor coexistente (depresia), carbamazepina, acamprosat
Terapii comportamentale: relaxare, invatarea abilitatilor de afirmare, de autocontrol
Alcoolicii anonimi
Centre de reabilitare
54.tulburarile legate de consumul de amfetamine
=STIMULANTE
Amfetaminele: metamfetamina, metilfenidat
simpatomimetice
18-25 ani
elibereaza catecolaminele, DA
utilizate pt euforie, cresterea performantei
Pot induce o tulb psihotica asemanatoare cu SK paranoida
Utilizarea recenta
Tulburari comportamentale, psihologice:
euforie/tocire afectiva, incordare - hipervigilenta, senzitivitate, anxietate, furie,
tulburarea judecatii
Tahicardie/bradicardie
dilatare pupilara
hTA/HTA
transpiratii, frisoane
greata, voma
scadere in G
agitatie/lentoare psihomotorie
slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii
confuzie, convulsii, coma
SEVRAJ AMFETAMINE:
Incetarea consumului
Dispozitie disforica. Depresia poate fi severa, risc suicid
fatigabilitate
cosmaruri
insomnie/hipersomnie
cresterea apetutului
retard psihomotor/agitatie
55.tulburarile legate de consumul de cocaina
Blocheaza recaptarea DA, creste concentratia de DA (D1, D2), mai putin a
norepinefrinei, serotoninei
29

utilizare: inhalare, inj(sc, iv), fumat

Comorbiditate: depresie, anxietate, tulburari de personalitate (antisocial)
INTOXICATIA CU COCAINA:
Uilizare recenta
tulburari de comportament si psihologice: euforie/tocire afectiva, hipervigilenta,
senzitivitate, tensiune, furie, tulb. judecata
tahicardie/bradicardie
dilatatie pupilara
HTA/hTA
Transpiratii, frisoane
greata, voma
scadere in G
agitatie/retard psihomotor
slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii
confuzie, convulsii, coma
SEVRAJ COCAINA:
Oprirea sau diminuarea consumului
Disforie, depresie, anhedonie, iritabilitate
fatigabilitate
cosmaruri
tulburari de somn
retard/agitatie psihomotorie
cresterea apetitului
TTT:
Interventii psihologice
Interventii faramcologice: agonisti DA pt reducerea apetentei - bromocriptina,
amantadina
56.tulburarile legate de consumul de cannabis
Marihuana, hasis
s-a identificat un receptor specific - concentrare mare in ganglionii bazali, hipocamp,
cerebel
f raspandit intre pacientii psihiatrici -Sk
agraveaza evolutia unei SK !!
INTOXICATIA CANNABIS:
Consum recent
Tulburari comportamentale si psihologice: tulburari de coordonare, euforie, anxietate,
sentimentul de incetinire a timpului (deformeaza perceptia timpului), tulburarea judecatii,
izolare
conjunctivita, uscaciunea gurii, tahicardie, cresterea apetitului
RISCURI:
Nu se descrie un sindrom de sevraj
Utilizare indelungata: atrofie cerebrala, scade pragul convulsivant, afecteaza fatul,
reactivitatea imuna
57.tulburarile legate de consumul de halucinogene
30

LSD
tineri
sistemul serotoninergic
nu se descrie sindrom de sevraj
INTOXICATIE:
Consum recent
tulburari de comportament si psihologice: anxietate/depresie, idei de referinta, ideatie
paranoida, afectarea judecatii,
tulburari de perceptie, subiectul fiind intr-o stare de hipervigilenta: intensificarea
perceptiilor, depersonalizare, derealizare, iluzii, halucinatii
Dilatare pupilara
tahicardie
transpiratii
tulburari de vedere
tremor
incoordonare motorie
58.tulburarile legate de consumul de opioide
Opium, heroina
morfina, hidromorfona, codeina
metadona - ttm in dependenta opioida
antagonisti: naloxona, naltrexona, nalorfina
agonist-antagonist: buprenorfina
Receptori opioizi
enkefaline, endorfine
efect DA, NA
Toleranta se dezvolta rapid
Co-morbiditate: depresie, alcoolomanie, tulburare de personalitate antisociala, anxietate
INTOXICATIA:
Consum recent
Tulburari de comportament si psihice: euforie urmata de apatie, disforie, agitatie sau
lentoare psihomotorie, alterarea judecatii
mioza (midriaza in supradoza)
sedare, coma
dizartrie
tulburari de atentie si memorie
SUPRADOZA:
Deces prin stop respirator
coma, dispnee, hipotermie, hTA, bradicardie
Coma + mioza + depresie respiratorie = supradoza de opioizi
Urgenta!!
Naloxona, supravegherea functiilor vitale
SEVRAJ:
Oprirea sau reducerea consumului sau administrarea unui antagonist dupa o perioada de
consum de opioide
disforie
31

greata, voma
dureri musculare
lacrimare, rinoree
Midriaza, piloerectie, transpiratii
diaree
febra
insomie

32