ngrijirea plantulelor si puieilor reprezint ansamblul de lucrri executate pentru

prevenirea si nlturarea influenelor negative asupra acestora, n scopul asigurrii unor

condiii favorabile de cretere i dezvoltare. Factorii ce acioneaz negativ n perioadele de
cretere a puieilor pot fi
abiotici (cldura, umiditatea, nutrienii, aerisirea solului s.a.) sau biotici (bacterii, ciuperci,
plante ierbacee, insecte, psari, animale mici (crtie, obolani) sau mari (mistrei, iepuri,
cerbi etc.).
n spaiile adpostite, influenta factorilor dunatori este mai mic. n schimb,n terenul
deschis, fie ca sunt suprafete special destinate obinerii puieilor (pepiniere) ori acetia
provin din semnaturi i butairi pe terenul destinat vegetaiei lemnoase sau au fost
plantai, pericolele la care sunt expui pot compromite parial ori total cultura, daca nu se
execut lucrri de ngrijire specifice.
Culturile de puieti din cmpul pepinierei pot fi afectate negativ de diveri factori duntori
care sunt de natur biotic (buruieni, agenti patogeni, roztoare, psri etc.) i abiotic
(temperaturi sczute, arit, secet, crusta solului etc.). Efectele duntoare ale factorilor
abiotici pot fi sensibil reduse, iar ale celor biotici mai uor prevenite sau combtute n cazul
utilizrii spatiilor
adpostite. Buruienile (speciile ierbacee instalate spontan n culturile de puieti)
reprezint cel mai important factor duntor din pepinierele forestiere. Buruienile
reprezint un concurent al puieilor, consumnd substantele nutritive, apa, lumina i
cldura de care acetia au nevoie. Unele buruieni, cum ar fi plmida (Cirsium arvense), au
un sistem radicelar profund (ajungnd pn la adncimi de 1-1,5m) prin intermediul cruia
extrag substantele nutritive i apa din sol, necesare creterii puietilor. Multe buruieni,
crescnd mai repede dect puietii, i umbresc, astfel c reduc intensitatea fotosintezei
puietilor, iar uneori provoac fenomenul de
etiolare. De asemenea, buruienile pot contribui la propagarea unor boli i duntori
entomofagi n rndul puietilor. Apare astfel necesar combaterea activ a acestui duntor
al culturilor de puieti, mai ales n cazul unor specii de buruieni cu capacitate mare de
regenerare att pe cale generativ ct i vegetativ. Factorii abiotici ce pot avea influente
negative asupra culturilor de puieti sunt n primul rnd cei de ordin meteorologic, al cror
regim, dei uor de controlat n spatii adpostite, poate fluctua considerabil n conditiile
naturale de mediu din cmpul pepinierei, conducnd la pagube n rndul puietilor i uneori
chiar la calamitarea culturilor.
Gerurile i ngheurile pot provoca daune n iernile lipsite de zpad semnturilor
executate n toamna precedent sau pot determina degerarea
puietilor. Alternanta dintre nghetul i dezghetul solului poate conduce la deosarea
puietlor, iar ngheturile pot duce la degerarea plantulelor abia rsrite (ngheturile trzii de
primvar) sau a vrfurilor lujerilor care nu sunt suficient lignificati (ngheturile timpurii
de toamn).
Seceta, caracterizat prin lipsa sau insuficienta apei n sol i atmosfer, poate provoca
perturbri ale proceselor fiziologice ale puietilor, provocnd chiar moartea acestora, n
cazul persistentei prelungite. Seceta atmosferic determin intensificarea transpiratiei, ce
poate duce la ofilirea i uscarea puietilor dac se depete capacitatea de absorbtie a apei

din sol. Seceta solului apare cnd rezervele de ap din sol sunt epuizate (prin evaporare
direct sau consum de ctre plante) nefiind refcute de precipitaiile curente i
are efecte extrem de negative asupra puietilor. Pierderea apei din sol prin
evaporare direct este determinat de gradul de afnare n stratul superficial,
structura solului, temperatura i umiditatea atmosferic i viteza vntului. Prin
transpiratie se pierde o cantitate de ap ce variaz n functie de specie,
fenofaza de cretere i mersul vremii.
Arita din timpul verii poate afecta negativ culturile de puieti deoarece
determin frecvent supranclzirea solului pn la temperaturi ce ajung la 6070 C. Pmntul supranclzit poate produce arsura tulpinii (cojii) la nivelul coletului sau
opri plantulele n primul an de vegetaie. Arita afecteaz sensibil i procesele fiziologice
ale puieilor, care la temperaturi foarte ridicate (peste 40 C) sunt puternic afectate.
Crusta de la suprafata solului este un alt factor abiotic ce poate influenta negativ culturile
din pepiniere. Ea se formeaz de regul dup ploi abundente sau dup irigri excesive,
cnd cantitatea de ap czut depete capacitatea de infiltrare, iar stratul de sol de la
suprafat se nnmolete i dup uscare se transform ntr-o pojghit tare. Formarea crustei
este
favorizat i de distrugerea agregatelor structurale i prfuirea pmntului determinate de
aplicarea repetat a lucrrilor de ntretinere a solului. Plantulele rsar mai greu prin crusta
format, iar coletul plantulelor poate suferi leziuni sau poate fi chiar retezat datorit
presiunilor puternice exercitate de ctre pelicula de pmnt ntrit. ntrerupnd porozitatea
necapilar a
solului, prezenta crustei favorizeaz evaporarea direct i limiteaz schimbul de gaze dintre
sol i mediul aerian, cu efecte negative asupra desfurrii normale a proceselor biochimice
din sol.
Ca urmare, pentru prevenirea i nlturarea actiunii negative a diverilor factori duntori
de natur biotic i abiotic n pepiniere este necesar aplicarea lucrrilor de ngrijire a
culturilor de puieti. Ele ncep ndat dup instalarea culturilor i se aplic pn la recoltarea
puietilor. Efectuarea la timp i n bune conditii a acestor lucrri de ngrijire (mai ales n
primul an de viat,
n care plantulele sunt foarte sensibile la actiunea factorilor duntori) contribuie la
obtinerea unor productii bogate de puieti i de bun calitate.
Cele mai importante lucrri tehnice de ngrijire a culturilor de puieti din pepiniere sunt:
mulcirea plantulelor i puietilor, umbrirea puietilor, irigarea solului, combaterea
buruienilor i a crustei, combaterea duntorilor biotici vegetali i animali etc..
Mulcirea const in acoperirea solului cu un strat protector (mulci) cepoate fi alctuit din
diverse materiale in vederea protejrii impotriva actiuni unor factori duntori, cu efecte
benefice asupra plantulelor si puietilor.In functie de anotimpul in care se aplic si de scopul
urmrit, mulcirea
poate fi de iarn sau de var.Mulcirea de iarn este obligatorie in situatiile in care semintele
semnate toamna rman expuse degerrii, iar puietii amenintati de desosare,datorit
faptului c zpada intarzie s cad sau este spulberat de vant.Mulciul (stratul protector)
aplicat uniform pe semnturile de toamn impiedicin timpul iernii inghetarea solului si
degerarea semintelor, iar primvaraintarzie topirea zpezii si implicit rsrirea timpurie a
plantulelor, ferindu-le de

eventualele vtmri provocate de ingheturile tarzii. Mulcirea de iarn aplicatintre

randurile de puieti inltur pericolul desosrii.Pentru mulcirea de iarn se folosesc diverse
materiale organice (litier,rumegus, turb, paie de cereale si leguminoase, gunoi de
fermsemifermentat etc.), care se astern intr-un strat de 8-10 cm grosime, peintreaga
suprafat in care s-a efectuat semnarea toamna sau numai intreranduri, in unittile de
cultur ocupate de puieti.Acoperirea solului se face toamna, inainte de aparitia
temperaturilor negative, iar stratul de mulci se mentine pan primvara tarziu, cu scopul de
apreveni evaporarea apei din sol si formarea crustei. Cand incepe rsrireaplantulelor,
stratul de mulci se inltur la inceput de pe suprafata rigolelor in
care s-a efectuat semnarea si ulterior, de pe toat suprafata, dac nu estelsat in continuare
ca mulci de var.Desi este facultativ, mulcirea de var prezint numeroase avantaje:
influenteaz favorabil regimul factorilor ecopedologici (temperatur siumiditate), structura
solului, schimbul de gaze si activitatea microorganismelordin sol si impiedic instalarea in
mas a buruienilor.Vara, solul se protejeaz numai intre randurile de puieti cu un strat
demulci de 2-3 cm, care, pe lang materialele folosite la mulcirea de iarn,poate fi
constituit din: buruieni verzi rezultate din pliviri, cetin de brad,rumegus de lemn, panouri
speciale din impletituri de nuiele, carton gudronatperforat, pelicule perforate de material
plastic etc.Mulciul de var protejeaz solul de actiunea mecanic a precipitatiilor,iar apa
ptrunde mai lent prin stratul de mulci si umezeste uniform solul,evitandu-se formarea
crustei. Stratul protector reduce pierderea apei din sol prin evaporare direct, impiedic
inclzirea puternic a solului la suprafat si
dezvoltarea buruienilor, care, in cazul materialelor impermeabile perforate(carton,
materiale plastice etc.) nu pot strbate stratul de mulci. Pe de altparte, materialele de
natur organic imbogtesc solul in humus si substanteminerale nutritive prin
descompunerea lor treptat.
Principalul dezavantaj al mulciului de var este acela c impiedicefectuarea lucrrilor de
intretinere a solului, mai putin in situatiile in care esteconstituit din materiale rulabile, ce
pot fi usor adunate sau inlturate. In pepinierele de munte, unde cldura este frecvent factor
limitativ, mulcirea nuse aplic, avand efecte nefavorabile asupra cresterii puietilor.
Efectele favorabile pe care mulcirea de var le are asupra solului pot fiasigurate prin
mentinerea solului intr-o stare bun de afanare si lipsit deburuieni.
Umbrirea culturilor
Prin umbrire puieii sunt protejai impotriva efectelor duntoare ale radiatiilor solare
puternice. De asmenenea, prin umbrire se reduceintensitatea transpiraiei, evaporarea
intens a apei din sol si inclzirea exagerat a stratului de sol de la suprafat.
In pepinierele din tara noastr, umbrirea este obligatorie in cazulspeciilor cu temperament
de umbr (tisa, bradul, fagul etc.) ai cror puieti nupot suporta intensitatea luminii directe
din zilele de var. De asemenea,umbrirea este necesar cel putin in primul an de viat sau
in primele sptmani dup rsrirea plantulelor la numeroase specii (mai ales la cele de
semiumbr).
Oportunitatea si mai ales intensitatea umbririi trebuie s fie stabilit astfel incat efectul
acesteia asupra puietilor s nu fie negativ. Dac umbrireaeste prea intens, puietii au
tendinta de etiolare, iar cand este prea mult timpaplicat procesul de lignificare intarzie, iar
lujerii anuali pot fi vtmati deingheturile timpurii.Perioada de umbrire nu trebuie s
depseasc inceputul toamnei la campie si coline in subzona stejarului, respectiv luna
august in regiunile dedealuri. In regiunile montane, unde sezonul de vegetatie este mai
scurt,umbrirea nu este necesar sau se poate recurge in verile clduroase la umbrire de
scurt durat. Indiferent de regiune, in perioadele cu nebulozitate persistent si timp rece
umbrirea se reduce sau chiar se renunt la aceasta.
Pentru umbrire se folosesc, in general, materiale ieftine si usor de procurat. Pentru perioade
scurte pot fi utilizate ca umbrare ramuri cu cetin sau frunzare (ramuri cu lujeri si frunze),

care se fixeaz in pozitie vertical pe marginea sudic a stratului sau a randurilor de puieti.
Efectul lor este limitat si inegal distribuit pe suprafata protejat. Rezultate mai bune se
obtin dac
cetina sau frunzarele se aseaz orizontal pe diverse cadre-suporti din lemn Pentru umbrirea
temporar a puietilor se pot crea umbrare vii, prin cultura unor plante agricole repede
cresctoare (canep), dispuse intr-un randin partea sudic a suprafetelor de protejat.

Figura 1. Umbrare din panouri rigide (a) sau care pot fi rulate (b)

Irigarea culturilor
Apa din sol si umiditatea atmosferic influeneaz semnificativ siconditioneaz cresterea si
dezvoltarea puietilor in pepinier.In conditii naturale, solul este principala surs de ap
pentru puieti. Insol apa se acumuleaz din precipitatiile atmosferice (solide si lichide) la
care
se adaug apa urcat prin capilaritate din straturile adanci ale solului (franjulcapilar) si cea
higroscopic absorbit din aer (roua intern).Pentru prevenirea efectelor negative ale
deficitului apei din sol asupra puietilor, in pepiniere se recurge la administrarea
suplimentar de ap prin
irigare. Irigarea culturilor din pepinier se stabileste dup o analiz prealabil a bilantului
apei in sol, avand in vedere acumulrile de ap (din precipitatiileczute in perioada de
vegetatie, din zpada topit peste iarn, din apa freaticajuns in stratul fiziologic al
solului) si pierderile (prin transpiratie, evaporatie etc.).

Figura 2. Irigare prin aspersiune

a) in sectia de semnturi la foioase, b) in sectia de repicaj la rsinoase

Combaterea mecanic a buruienilor si a crustei

In campul pepinierei, pe solul cultivat cu puieti se instaleaz repedeburuienile si frecvent
se formeaz un strat de crust. Ca urmare, suntnecesare lucrri de intretinere a solului prin
care acesta s fie mentinut permanent intr-o stare bun de afanare, lipsit de buruieni si fr
crust.
Combaterea mecanic a buruienilor se asigur prin prsit si plivit.Prin prsit stratul de la
suprafata solului este mobilizat si afanat pe adancimea de 5-10 cm, iar buruienile sunt
fragmentate si distruse. Prasila se execut cu unelte tietoare (sape, prsitoare de diferite
tipuri, spligi) actionate manual sau mecanizat, cu ajutorul motoprsitoarelor.

Fig.3 . Unelte pentru prasit , manual si mecanizate

Prin mruntirea crustei se reduce pierderea apei din sol prin evaporare direct.
Vara, vaporii de ap din atmosfer se condenseaz noaptea n spatiile lacunare din
stratul afnat de sol i formeaz roua intern (subteran), care este absorbit de sol
pe cale higroscopic i suplimenteaz rezerva de ap capilar. ntr-un sezon de
vegetatie, apa acumulat n acest fel n sol poate
nregistra valori de ordinul sutelor de m3 la hectar (Damian, 1978), constituind
n anumite regiuni i o important surs suplimentar de ap pentru puieti.
Praila este recomandat curnd dup rsrirea buruienilor, cnd acestea sunt
nc tinere, fr rdcini profunde i puternice. Pritul manual sau mecanizat trebuie
aplicat pe intervalul dintre rnduri cu mult grij, pentru a evita vtmarea mecanic a
puietilor. Uneori, prima prail apare necesar nainte de rsrirea plantulelor, fiind
denumit "prail oarb". Aceasta se poate aplica pe toat suprafata cnd semnatul sa fcut mai adnc (peste 4

cm) sau numai ntre rigolele n care au fost semnate semintele, dac acestea au fost
ncorporate la mic adncime i sunt ncoltite i pe cale de rsrire. n cea de-a doua situatie
n lungul rigolelor se pot semna seminte de ovz, mutar etc., ale cror plantule rsar i
cresc repede, marcnd astfel pozitia rndurilor.
Numrul i frecventa prailelor se stabilesc n functie de zona
fitoclimatic, vrsta puietilor i gradul de mburuienare. Pritul se aplic cu att mai des
cu ct climatul este mai uscat, puietii mai tineri i abundenta buruienilor mai mare.
n regiunile secetoase ale trii noastre se execut frecvent ntr-o perioad de
vegetatie 5-6 praile la plantule i 4-5 praile la puietii de 2 ani. n regiunile de deal i de
munte unde de regul sunt precipitatii suficiente se execut 3-4 praile la culturile din
primul an i 2-3 praile la cele de 2 ani. Prailele se execut mai des n prima parte a
sezonului de vegetatie, n faza de cretere intens a puietilor, dect spre sfritul perioadei
de vegetatiei, cnd se urmrete lignificarea.
Plivitul const n nlturarea buruienilor prin smulgere cu mna, fiind o operatie
complementar n ntretinerea solului. Plivitul se aplic n cazurile n care pritul nu este
posibil: n culturi rezultate n urma semnturilor prin mprtiere, ntre puieti pe rnd
i n zonele de protectie din vecintatea rndurilor (pn la 5 cm de o parte i de alta a
rndurilor). Se execut dup
ploaie sau udat artificial, cnd solul este suficient de umed, iar buruienile se smulg uor,
fr a deranja puietii. Cnd solul este tasat i buruienile au rdcini profunde, acestea se
taie ct mai adnc posibil cu unelte manuale ascuite (spatule).
Combaterea mecanic a buruienilor din culturile instalate n spatii adpostite se face
numai prin plivit.