Sunteți pe pagina 1din 7

COSTUMUL IN SECOLELE XV-XVII

Costumul in epoca Renasterii


Italia secolul al XV lea
Clima mediteraneana, mai blanda a favorizat reducerea numarului si grosimii
vesmintelor.
Sculptural, trupul parea mai masi, amplificat prin faldurile mantiilor drapate,
renuntandu-se treptat la colturile ascutite.
Pe cap, spre deosebire de obiceiul de peste Alpi de a acoperi complet capul, in
Italia parul era vizibil, pus in valoare prin coafuri complicate, cu cozi rasucite,
panglici, retele cu perle, etc.Linia generala a modei era respectata prin epilarea
fruntii si a aprancenelor si degajarea gatului subtire, prelungit de decolteul
ascutit la spate.
Pe trup,, camasa era uneori vizibila la gat si la fentele manecilor rochiei,
demontabile, legate cu sireturi de corsaj.
Pantofii urmau evolutia generala catre varfuri mai putin ascutite.
Bijuteriile evoluau si ele catre compozitii mai ampl, massive(mai ales in
medalioane suspendate sau brose), fiind din ce in ce mai mult preferate perlele, a
acaror forma sferica perfect regulata avea sa devina idealul stilului artistic din
epoca urmatoare Renasterii italiene.
Italia- secolul al XVI lea
Arta Renasterii a reflectat in imagini idealurile urbanismului. Orasenimea libera,
bogata datorita manufacturilor si comertului, isi impusese inca din secolul al XV
lea conceptia de spre lume, gusturile si aspiratiile.Idealul uman de frumusete
reflecta vitalitate, vigoarea trupuli si forta gandirii creatorare prin
supradimensionarea siluetei gnerale si prin efectul de bloc masiv dat de
vesmintele ample.
In costumul feminine puteam intalni unele piese masculuine ca bereta sau
pantofii dar aspectul general era deosebit de feminine.

Pe cap, parul bogat, lasat uneori pe umeri, alteori prins intr-o plasa, accentuand
masivitatea siluetei mascand gatul, era decolorat blond venetian sau
roscat.Turbanul accentua sfericitatea capului.Bereta cu medalii si perle putea fi
purtata orizontal sau aplecata pe spate, incadrand fata circular.
Pe trup, camasa se vedea la decolteu, incretita, ca si la umeri sau prin fentele
manecilor.Rochia era taiata in talie la loc normal, cu corsajul pe corp,cu decolteu
oval sau patrat. De obicei redusa la un singur strat, sugera doua straturi prin
manecile de montabile din materiae si in culori contrstante, prinse la umeri cu
siret.Fusta lunga era incretita fara pliur, sustinuta de pantaloni bufanti lungi pana
la genunchi.
In picioare se purtau pantofi cu talpa groasa, pentru a evita noroiul si pentru a
contribui la supradimensionarea staturii. Costumul era impodobit cu bijuterii
mari, grele, de forme regulate, mai ales siraguri de perle, si completat de
accesorii ca blana libera la gat, manusile, evantaiul de pene si batista, pe atunci o
noutate. Masca, cu buton tinut in dinti, apara de razele soarelui si de priviri
indiscrete.
Costumul german in epoca Reformei (secolul al XVI lea)
Femeia ideala era gospodina, mama de familie, avand attribute vestimentare
caracteristice boneta in forma de scufita, strangand parul, decolteul
decentacoperit de un guler-pelerina,(numit Goler sau Koller), sortul indicand
activitatea menajera ca si cheile camarilor atarnate la brau.
Mai de parte de centrele modei, si mai saraca, taranimea a pastrat o vreme mai
indelungataformele si croielile deceniilor trecute, hainele scurte, pe corp, si
ciorapi-pantofi-pantaloni.Vechea opinca inalta pana la glezne,cu nojite legate de
picior ajunsese simbolul luptei pentru libertate a taranilor.
Costumul spaniol in epoca Contrareformei
Menit sa faca vizibile deosebirile de rang social, costumul de curte spaniol
continua de fapt traditia modei cavaleresti burgunde, plina de fast, dar cu
puternice accente de severitate si gravitate.
Costumul era conceput ca o carapace aproape la fel de rigida ca o armura,
cuprinzand chiar placi, sarme si fire metalice si determinand o tinuta solemna,
inflexibila.
Sculptural, trupul era stilizat in forme geometrice plate, indeosebi trunghiulare.
Pictural, gama cromatica era redusa la lumina si umbra, alb , negru, aur..

In cazul costumului feminine, trupul era stilizat in forme geometrice rigide(ca


format din doua triunghiuri), vesmintele ascunzand linille corpului si stergand
orice feminitate.
Pe cap, parul era strans si ridicat,sustinut uneori cu sirme, acoperit cu o toca
mica.
Pe corp, corsetul, cu oase de peste sau lamele metalice, strangea talia. Camasa
nu se vedea, decolteul nefiind permisiar gulerul si mansetele erau rigide,
apretate si plisate.
Rochia avea corsajul stramt inchis pana la gat, cu talia in unghi si umerii vatuiti.
Fusta era sustinuta la inceput de un jupon din panzatara, cu par de cal, apoi de
cercuri de lemn sau metal.Mantoul larg, fara talie,avea maneci scurte, bufante
sau lungi despicate.
Picioarele nu era voie sa fie vazute.Cand doamna se aseza, le ascundea intr-o
cuta orizontala prevazuta in dublura fustei.
Bijuteriile erau fixate pe rochie, ca nasturi, colane,etc, pe degete se purtau
inelemari, iar batista era de dantela.

Costumul francez in epoca Renasterii(secolul al XVI lea)


Costumatia curtii franceze trada oscilatia acesteia intre reprezentarea rangurilor
inalte prin costumul de tip spaniol aristocratic si exprimarea libera a vitalitatii su
gerata de moda italiana a Renasterii.
Sculptural, trupul era modelat ca si in Italia, in volume largi, regulate, cu contur
rotunjit, gratios,dar si cu suprafete rigide sustinute ca in Spania de corset si
sarme.
Pictural,costumele erau ceva mai colorate decat in Spania, cu tonuri deschise, de
floare.
Materialele folosite erau de obicei matasuri si catifele italiene.
Fat a femeilor avea forma de inima, conturata de rulourile parului imbinate in
unghi pe frunte sau de scufia mulata in acelasi fel. Amaiscarea era reluata de
gulerul inalt, apretat, ridicat la spateinn jurul decolteuluisi apoi de fust sustinuta
pe solduri de un cerc de sarma in forma de roata.
Costumul in Anglia secolului al XVI lea

Prospera si puternica,Anglia s-a impus mai ales catre sfarsitul secolului in


vremea reginei Elisabeta, pe plan politic prin victoriile asupra Spaniei si
stralucind in domeniul literar prin opera lui Shakespeare.
Acceptand moda europeana in forma ei curteana, a interpretaii franceze,
aristocratia engleza punea mai putin prt pe armonia formelor, ajungand la
disproportii si supradimensionari.
In costumul masculin pantalonii erau atat de bufanti incat au trebuit largite
fotoliile in Parlament, iar in costumul feminin gulerul de dantela scrobita era
enorm ca si fusta pe schelet in forma de roata.Talia in unghi era alungita
nefiresc, facand sa apara picioarele scurte (in cazul portretelor reginei Elisabeta
acest efect ar putea fi dat de pozitia ei, de fapt asezata pe un scaun inalt, ascuns
sub fusta, dar parand in picioare si obigand astfel pe curteni la aceeasi tinuta).
In locul catifelelor si matasurilor italiene sau spaniole, cu motive tesute, in
Anglia se foloseau pentru rochii, haine, bonete sau manusi, broderii de mana cu
motive figurative, flori pasari, presarate fara simetrie sau repetitie.
Costumul romanesc in Evul Mediu si Renastere
Constituire Tarii Romanesti si a Moldovei ca state independente( la inceputul si
mijlocul secolului al XIV lea), a oferit cadrul unei costumatii in ritmul celei
europene contemporane.
Costumatia populara ca si cea curteana se caracterizeaza prin armonie, lipsa de
ostentatie, fara supradimensionarile pe verticala urmarite de aristocratia
apuseana (prin alungirea exagerata a bonetelor, trenelor sau varfurilor pantofilor)
si fara amplificarile de volume realizate prin vatuiri sau suprapuneri de straturi.
Sculpural, costumele, fie ele inspirate de modele rasarite bizantine fie de cele
apusene gotice sau renascentiste, se asterneau pe trup in suprafete netede,
linistite.
Pictural, acordurile cromaticeerau restranse la cateva culori de obicei calde
(galben, rosu) plus alb si negru. Compozitia era bazata pe un ritm regulat,
decorul alternand cu pauze.
Materialele pentru vesmintele de curte erau matasuri si catifele scumpe italiene
sau turcesti, ca si stofe flamande, germane, cehe, blanuri muscovite sau
unguresti, pe cand poporul de rand isi producea in casa panzeturile sau stofele
necesare.In croiala, structura era evidentiata in toate cazurile, cusaturile fiind
subliniate prin tivuri sau broderii.
Un costum de o deosebita originalitate si frumusete era cel al doamnelor din
Tara Romaneasca in secolul al XVI lea cum era cel al Despinei Milita si cel al
fiicei sale Ruxandra in picturile bisericii Episcopale de la Curte de Arges: pe cap
peste perul prins in plasa din fir de aur sau acoperit de un val,era asezata coroana
4

bogata, de care atarnau lungi pandelocuri cu ciucuri de aur si pietre pretioase.Pe


trup, camasa de matase lasa sa se vada doar gulerul mi, acoperita de o bluza
brodata in patrate pe piept si cu rauri pe manecile foarte largi, stranse in
mansete.Corsajul rochiei era ca un pieptar fara maneci. Fusta din tesatura de
lana plisata, din doua latimi de razboi, ajungea pana la pamant.
Pe umeri, caftanul din matase sau catifea,imblanit,cu maneci lungi, despicate,
avea multi nasturi in fata si la fentele manecilor.
COSTUMUL IN SECOLUL AL XVII LEA
Costumul in stil Baroc
Idealul de frumusete era cel al unei finite superioare prin hardivin, distante,
inaccesibile.
Sculptural, nobilimea se distingea prin marimea nefireasca a siluetei realizata
prin costum-bonete inaltate , fuste pe sarma, etc.). a carui incomoditate proclama
privilegiul de a nu munci.
Pictural, costumul nobiliar se distingea prin culori rafinate ca si prin materiale
bogate, tesaturi cu fir, dantele si bijuterii
Aspectul cel mai somptuos era atins de tinuta feminine de curte spaniola.In
picturile vremii infantile par coplesite de carapacea imensa a perucilor si
rochiilor rigide in forma de clopot, din matasuri si catifele scumpe.
Si la celelalte curti europene se imbracau costume de tip spaniol de o bogatie
imensa, brodate cu perle si pietre pretioase.
Costumul barbatesc a suferit insa in mare masura influenta modei burgheze
olandeze.
Costumul burghez olandez
A disparut aspectul de carapace al imbracamintei spaniole, hainele revenind la
proportii naturale.
Sculptural, costumul punea in valoare volume puternice, de butoias, linia
determinanta fiind curba larga inlocuind linia dreapta., rigida, formele
geometrice,seci, triunghiulare ale costumului spaniol.
Pictural, coloritul era ceva mai viu si mai variat si asezat in pete mari.
Tipul de frumusete preferat era cel al femeii voinice, pline.Costumul punea in
valoare virtutile gospodinei prin atributele caracteristice: boneta strangand
parul,esarfa-pelerinaacoperind decolteul, sortul indicand activitatea domestica.

Pe cap, parul de culoare intunecata, era tras spre spate, aplatizat pe crestet,
lasand fruntea degajata si adunat la spate in coc ridicat, cazand liber doar pe
lateral.
Camasa era vizibila la guler si mansete,gulerul era fie barbatesc, cu sau din
dantela, fie ca o pelerina plata din panza transparenta..
Rochia avea manecile importante, umflate, cu umarul cazut,cu slituri, deseori
stranse la cot cu doyua panglici, fo formand doua baloane si cu mansete
expunand incheietura mainii.
Fusta cade aliber pe mai multe jupoane disparand scheletul de sarma.Peste fusta
de dedesupt era imbracata o a doua cu poale deschise ca o tunica. Olanda a
lansat moda jachetei scurte pentru purtat in casa, de dimineata, la lucru, din
catifea sau matase marginita cu blana.
In picioare se purtau pantofi in genul celor barbatesti.
Bijuteriile erau mari, de forme regulate, de preferinta siruri de perle la gat si in
par.
Costumul in stilul classic francez
Burghezia franceza si-a impus punctual de vedere in structura rationala a
costumului, ca si a aintregii culturi. Mai cu seama hainele barbatesti au evoluat
catre forme mai sobre si mai confortabile.
Supradimensionarea volumelor, pentru a face persoana vizibila in spatiile
immense ale salilor, era obtinuta prin peruca leonine, tocurile pantofilor,
mansetele voluminoase, marcand gesturi largi-cu mana eventual sprijinita de
baston.Eleganta liniilor usor curbate ale siluetei era realizata prin croiala.Culori
dominante erau rosul si auriul, vesmintele dobandind stralucire prin tesaturile
lucioase, matase si fir.
Materialele folosite areu catifeaua si dantela in mop special.
Pe cap, pe cand fata era rasa, abundenta parului era sugerata la barbate, de
peruca enorma, leonine, din par de om sau de cal, uneori mai lunga pe umarul
stang. In casa era inlocuitra cu un turban sau cu o boneta de noapte. Palaria tare
avea borul indoit, formand tricorn si era impodobita cu pana mica de strut.
Camasa era vizibila la guler si la mansete, cu dantela.Spre a nu fi acoperit de
peruca, gulerul a fost adunat spre fata, devenind jabou, incretit vertical si prins
cu o funda si o bijuterie.Cravata a aparut la sfarsitul secolului al XVII lea.

In ceea ce priveste costumul de dama, caracteristica era silueta alungita data de


coafura montanta, tocuri,trena, talia sustinuta de corsetul rigid, manecile trei
sferturi.Atitudinea obisnuita era usor aplecata inainte, ca intr-un inceput de
plecaciune.
Pe cap, parul era ondulat in bucle, unele ridicate pe crestet, altele, lasate sa
atarne.Caracteristic era un pliseu din panza si dantela apretata asezat vertical pe
crestet, prins de boneta.Camasa se vedea marginind decolteul. Corsetul strangea
doar talia,, decolteul era oval, manecile trei sferturi, fusta in doua straturi,
deseori cu volane orizontale deschise in fata, lasand sa se vada fusta de dedesupt
sau ridicate bufant accentuand soldurile.
Pantofii aveau tocul ceva mai inalt decat al celor barbatesti.Accesoriile erau
aceleasi: gulerul si mansonul de blana, manusile si bastonul pentru
plimbare,mbijuteriile masive.