Revista

Erasmus
Publica]ie a S ociet]ii d e S tudii I storice E rasmus

N 14
2003-2005
oo

Bucure[ti, 2005

N o 14 / 2 003-22 005

Revista

Erasmus

Identitatea m oldoveneasc\ d up\ 1 991.

Instrumentele i nvent\rii u nei n a]iuni

Studii / Istorie contemporan\

Ilarion }iu

Lucrare de fa]` este o analiz` istoriografic` asupra modalit`]ilor de inventare a unei na]iuni.
Contribu]ia noastr` nu se dore[te a fi un instrument de critic` asupra guvern`rii post-sovietice
de la Chi[in`u, deoarece respect~nd criteriul istoric de analiz`, \ncerc`m s` ne apropiem c~t mai
mult de adev`r. Aduc~nd \n discu]ie problema adev`rului, dorim \nc` de la \nceput s` preciz`m
c` am utilizat o bibliografie clasic` privitoare la problema na]ionalismului, f`r` a devia de la
scopul [tiin]ific. Obiectivul nostru este s` contur`m o schem` identitar` a no]iunii de
moldovenism.
De asemenea, dorim s` preciz`m c` suntem \n stadiul unor considera]ii preliminare, at~t din
perspectiva surselor utilizate, c~t [i a bibliografiei de specialitate. Sursele folosite \n momentul
de fa]` sunt de dat` recent`, respectiv Istoria Moldovei1 [i Dic]ionarul moldovenesc-rom~nesc2,
ambele lucr`ri editate la Chi[in`u, sub semn`tura filologului [i istoricului Vasile Stati.
Instrumentele de analiz` problematic` le-am identificat \n lucr`rile a doi speciali[ti ai
domeniului, respectiv Eric Hobsbawn Na]iuni [i na]ionalism din 1780 [i p~n` \n prezent [i
Anne-Marie Thiesse Crearea identit`]ilor na]ionale \n Europa.
|n aceast` faz` dorim s` demonstr`m c` publicarea unor astfel de materiale, ap`rute sub
egida Academiei de {tiin]e a Republicii Moldova, nu constituie simple tentative de creare a unei
ideologii politice la Chi[in`u. Astfel c`, nu putem trece neobservat faptul c` apari]ia unei istorii
alternative a statului dintre Prut [i Nistru3 a fost urmat` de publicarea unui dic]ionar
moldovenesc-rom~nesc. |n consecin]`, identific`m o schem` metodologic` de definire a unei
na]iuni, care are la baz` fundamente teoretice clasice ale na]ionalismului, av~nd ca miz`
demonstrarea existen]ei moldovenilor [i a limbii moldovene[ti. |n continuare, vom pune
accent pe interpretarea dat` de autor, intervenind c~t mai pu]in \n polemicile legate de
veridicitatea afirma]iilor.
|n cele dou` lucr`ri, Vasile Stati folose[te ca metodologie instrumentele na]ionalismului
clasic, cu care s-a operat preponderent \n secolul al XIX-lea. Preocup`rile sale se leag` de
aspecte ale definirii [i identific`rii unei na]iuni, [i nu de accelerare a poten]ialului s`u creator,
a[a cum s-a \nt~mplat \n anii 1930-1940. Voluntar sau incon[tient, autorul parcurge cele trei
etape pe care Eric Hobsbawn le identific` ca fundament al construirii unei na]iuni:
o asocierea istoric` a poporului cu un stat actual sau cu o oarecare tradi]ie istoric`;
o existen]a unei elite culturale cu vechi tradi]ii, [i cu o limb` popular` scris`, \n
documente literare sau administrative;
o capacitatea de a cuceri4.

Identificarea str `mo[ilor. Aceast` etap` se reg`se[te \n toate \ncerc`rile de definire a unei
na]iuni. De cele mai multe ori, existen]a unor predecesori este foarte greu de documentat pe

145

REVISTA

Erasmus

N o 14 / 2 003-22 005

146

Studii / Istorie contemporan\

criterii [tiin]ifice, [i tocmai de aceea sunt inventa]i. Se constat` uneori o competi]ie privind
paternitatea unor str`mo[i cu trecut glorios, mai ales \n cazul statelor noi ap`rute, desprinse
dintr-un spa]iu mai larg5.
Definirea spa]iului \l preocup` pe Vasile Stati \nc` din studiile introductive ale celor dou`
lucr`ri. Pentru el, Moldova nu este un termen abstract de la Est sau Vest de Prut. Se folose[te
termenul \n \n]elesul s`u primordial, de spa]iu Extra-carpatic [i Vest-nistrean. Evit` c~t poate de
mult s` vorbeasc` despre Republica Moldova [i refuz` s` accepte termenul Basarabia, \ntruc~t
Moldova este un teritoriu atestat \nc` din evul mediu, modificat spa]ial doar de interven]ii
politice. Aceast` accep]iune este \nt~lnit` [i la istoricii rom~ni, \ns` dintr-o perspectiv` total
opus` scopurilor lui Vasile Stati.
Competi]ia pentru str`mo[i debuteaz` la \nceputul mileniului cre[tin, consider~ndu-i pe ge]i
premerg`torii na]iunii moldovene[ti. Apelul lui Vasile Stati la ge]i nu este \nt~mpl`tor, \ntruc~t
intervine s` precizeze c` dacii sunt o realitate a spa]iului intra- [i sud-carpatic, f`r` a avea vreo
leg`tur` de rudenie cu vecinii lor ge]i. |n consecin]`, autorul identific` primul abuz al
istoriografiei rom~ne[ti, care include \n arborele genealogic al na]iunii [i aceast` popula]ie
antic`. Ge]ii nu sunt desemna]i \nt~mpl`tor ascenden]ii moldovenilor. Fiind o popula]ie estic`
\n spa]iul carpato-danubiano-pontic, nu ar fi fost inclu[i \n provinciile organizate la nord de
Dun`re de Roma, evit~nd astfel s` poarte, dup` expresia autorului, lan]urile romane6. Astfel
c`, se lucreaz` cu o popula]ie pur` din punct de vedere etnic, dar care trebuia p~n` la urm`
romanizat`. |n opinia autorului romanizarea are exclusiv aspecte culturale, [i nicidecum amestec
etnic, realiz~ndu-se prin p`trunderi de popula]ii getice \n fostul spa]iu provincial roman vecin.
Acest schimb cultural, care a fost \nso]it de lipsa interac]iunii genetice, s-ar fi sf~r[it \n secolul
VI, prin invazia avarilor, care ar fi t`iat posibilit`]ile de comunicare, prin instalarea \ntre Curbura
Carpa]ilor [i Dun`re. Imposibilitatea interac]iunii dintre cele dou` popula]ii romanizate de la
nord de Dun`re a fost compensat`, \n opinia lui Vasile Stati, de bunele rela]ii cu popoarele
estice, cultivate de str`mo[ii moldovenilor \nc` din secolul al II-lea7. Astfel c`, \n opinia autorului
interac]iunea cu popula]iile est-nistrene este continu` [i ireversibil`, f`c~nd parte din check-listul identitar8. \n acest context, momentul de gra]ie este reprezentat de instalarea slavilor,
prezenta]i ca fiind o popula]ie pa[nic` de agricultori, cu rol civilizator \n regiune. Evul mediu
moldovenesc este a[adar dominat, \n opinia autorului, de contactul cu statele slave, [i nicidecum
cu cel`lalt stat romanic dintre Dun`re [i Carpa]i. Apartenen]a institu]iilor statale la modelul estslav \i ofer` autorului criterii de justificare a discursului s`u9.
|ntruc~t \n debutul expunerii noastre am f`cut apel la obiectivitate, nu putem observa
existen]a unor elemente de disput` istoriografic`. |n primul r~nd, consider`m c` stadiul actual
al cercet`rii nu a l`murit pe deplin problematica romaniz`rii \ntregului spa]iu locuit de vorbitorii
limbii romanice de est. |n special chestiunea continuit`]ii a ridicat serioase semne de \ntrebare,
\n prezent efectu~ndu-se o reevaluare a discursului oficial, care nu a fost definitivat` [i
publicat`. |n al treilea r~nd, unitatea est-romanicilor \n evul mediu ridic` probleme de
veridicitate, av~nd \n vedere sistemul politicii externe al statelor Moldova [i Valahia, c~t [i
interac]iunile culturale cu statele vecine (a se avea aici \n vedere modelul ecleziastic utilizat \n
cele dou` cazuri).
Tot ceea ce putem observa deocamdat` este c` Vasile Stati a folosit criterii bine structurate
de definire a na]iunii, interpretarea lui respect~nd unele norme metodologice. Contestarea
ra]ionamentului poate fi f`cut` pe acelea[i baze, [i nicidecum prin negarea absolut` a
observa]iilor sale.
Dup` ce este dezb`tut` chestiunea str`mo[ilor, autorul se va ocupa de identificarea checklist-uului identitar al moldovenilor. Punctul de pornire este de asemenea clasic pentru spa]iul
european, f`c~ndu-se apel la tradi]ia folcloric`10. Balada Miori]a \i va oferi autorului atestarea
istoric` a termenului de moldovean, plas~nd-o \n secolul al XIII-lea. El folose[te acest mit,
comun [i spa]iului cultural rom~nesc, extr`g~nd doar informa]iile de care are nevoie \n

Studii / Istorie contemporan\

N o 14 / 2 003-22 005

Revista

Erasmus

construc]ia sa.
Simbolul central al check-list-ului identitar este voevodul secolului al XV-lea {tefan, pe care
istoriografia rom~neasc` \l nume[te cel Mare, dar pe care Vasile Stati \l introduce \ntr-o list`
monarhic` de inspira]ie occidental`, denumindu-l al III-lea. De fapt, dup` 1991 {tefan cel Mare
/ al III-lea a este plasat \n centrul mitologiei de peste Prut, at~t prin ridicarea unei statui \n
centru capitalei, Chi[in`u, denumirii bulevardului principal din acela[i ora[ cu numele s`u, c~t [i
prin simbolistica monetar`, prin care voevodul apare pe toate bancnotele, de la 1 la 500 lei.
Vasile Stati are o alt` viziune despre politica intern` [i extern` a lui {tefan dec~t istoriografia
rom~neasc`, \ntruc~t \l a[eaz` \ntr-un sistem de alian]e [i rela]ii exclusiv cu lumea slav`. {tefan
ar fi fost \n permanen]` \n conflict cu voevozii munteni, care i-au ajutat pe otomani s`-l
mazileasc`. Dup` dispari]ia voevodului conflictul ar fi fost mo[tenit de to]i domnii moldoveni,
contur~ndu-se o ideologie anti-valah`11.
Momentul 1812 este plasat de Vasile Stati anterior unor agresiuni continue ale domnilor
munteni, cea mai important` situ~ndu-se la sf~r[itul secolului al XVI-lea, prin invazia lui Mihai
Viteazul. |n contextul evolu]iei istorice a statului medieval Moldova, anexarea jude]elor de la est
de Prut, sus]ine Vasile Stati, n-a constituit dec~t un act perfect legitim, deoarece ]arul i-a
eliberat pe moldovenii cre[tini de sub jugul turcesc12. Efectele acestui eveniment istoric sunt
considerate benefice, at~ta timp c~t dezvoltarea ulterioar` a jude]elor anexate ar fi fost
superioar` celor r`mase statului autonom Moldova13. Pentru autor, istoria Moldovei se leag`
fundamental de acest act modernizator, asupra c`ruia istoriografia rom~neasc` nu are nici un
drept de contestare, \ntruc~t teritoriul respectiv era parte a Imperiului Otoman [i nu a
Rom~niei. |ntruc~t un stat rom~n se fondeaz` \n 1859 [i cap`t` recunoa[tere interna]ional` abia
\n 1878, orice fel de comentarii sunt considerate simple specula]ii, f`r` legitimare juridic`.
Autorul este de p`rere c` de[i na]iunea moldoveneasc` se va dezvolta \n state diferite, va fi
unitar`, deoarece la 1812 era deja format` [i existau monumente de cultur` scris`: Polemicul
m`n`stirii Bistri]a, Cronica lui Macarie, Letopise]ul }`rii Moldovei de Grigore Ureche etc14.
Interesant este faptul c` phanteonul na]ional invoc` personalit`]i revendicate \n mare parte,
la modul cel mai serios, [i de cultura rom~n`: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Mihail
Sadoveanu, Ion Creang`, Calistrat Hoga[, Gh. V. Madan, Ion Dru]`, Vasile Alecsandri, Mihai
Eminescu, Alexe Mateevici, Nicolae Labi[, V. Teleuc`, Grigore Vieru15. Apartenen]a autorilor estcarpatici la cultura modern` rom~neasc` este aspru criticat`. De exemplu, Mihai Eminescu,
c`ruia i se recunoa[te contribu]ia monumental` la mo[tenirea cultural` a moldovenilor, se face
vinovat c` s-a v~ndut pentru un pumn de bani ziarului Rom~nul [i Partidului Conservator,
public~nd articole revan[arde, na]ionaliste16.
Folosind metode consacrate ale na]ionalismului clasic, Vasile Stati creeaz` oarecum o na]iune
\n sensul modern al cuv~ntului. Dar totu[i, nu trebuie s` trecem cu vederea faptul c` statele
medievale sunt elemente politice folosite pentru argumentarea identit`]ii na]ionale [i nu
neap`rat creatoare de state moderne. A doua problem` ce dorim s` o ridic`m aici se leag` de
argumenta]ia folosit` \n tratarea momentului 1812. Putem oare, din punct de vedere istoric, s`
contest`m tratatul semnat \ntre Imperiul Otoman [i cel }arist? Suntem de p`rere c` istoriografia
rom~n` \nc` nu a prezentat concret statutul pe care \l aveau }`rile Rom~ne \n cadrul Imperiului
Otoman [i propunem o medita]ie asupra argumentelor folosite aici de autor.
Pornind de la premisa ca a demonstrat c` la sf~r[itul epocii moderne exista o na]iune [i o
cultur` moldoveneasc`, Vasile Stati, \n finalul Istoriei Moldovei, apreciaz` c` \n perioada 19181940 s-a desf`[urat o agresiune a statului rom~n17, eliberarea venind din nou de la r`s`rit. Dup`
1991 statul moldovenesc poate \n sf~r[it s`-[i gestioneze autonom existen]a [i tocmai de aceea
autorul sus]ine c` \ncearc`, prin respectiva lucrare, s` stabileasc` ni[te puncte de reper \n
studierea istoriei proprii.
Problematica limbii na]ionale necesit` cele mai serioase [i atente criterii de analiz` din partea istoricului. Dup` cum am specificat \n clasificarea de la \nceputul prezent`rii noastre, un al

147

REVISTA

Erasmus

N o 14 / 2 003-22 005

o limba na]ional` a poporului moldovenesc: totalitatea graiurilor, variantelor de vorbire

moldoveneasc` actuale;
o limba moldoveneasc` literar` contemporan`, comun` [i rom~nilor22.

|n acest moment \n]elegem argumenta]ia autorului, \ntruc~t, din analiza documentelor

oficiale [i a presei din Republica Moldova nu deducem nici o diferen]` \ntre limba rom~n` [i a[azisa limb` moldoveneasc` (denumire cu care apare limba de stat \n Constitu]ie).
Modelul desprinderii de o limb`-mam` comun` este cvasicunoscut \n Europa: cazul galez,
sco]ian, basc, catalan etc. |n aceste cazuri vest-occidentale se pare, dup` cum relateaz` lucr`rile
consultate, c` s` se impune un studiu am`nun]it pe limbile locale. |ns` \n cazul unor limbi din
Europa de Est, cum ar fi croata sau moldoveneasc`, vom vedea c` se creeaz` unele structuri \n
afara criteriului [tiin]ific, din ra]iuni politice.
Ca [i na]iunea moldoveneasc`, limba moldoveneasc` este atest` de autor de timpuriu, prin
intermediul barzilor, care ar fi purtat tradi]ia arhaic` prin balada Miori]a23. Dezvolt~ndu-se
separat \n fostul spa]iu al romanit`]ii orientale, ar face parte din categoria limbilor romanice de
r`s`rit, al`turi de dalmat` (ast`zi disp`rut`) [i rom~n`24. |ntruc~t s-a dezvoltat \ntr-un teritoriu
neguvernat de popula]ia local`, ar fi fost dezvoltat` \n r~ndul popula]iei de r~nd (Volk),
pierz~ndu-se astfel, prin forma ei literar` promovat` de limba rom~n`, esen]a primordial`.
Sursele Dic]ionarului moldovenesc-rom~nesc sunt \n majoritate publica]ii editate de
forurile [tiin]ifice rom~ne[ti, ceea ce demonstreaz` fragilitatea instrumentelor cu care lucreaz`
Vasile Stati \n aceast` problematic`:
o Dic]ionarul limbii rom~ne literare contemporane, vol. I-IV, Bucure[ti, 1955-1957;
o Dic]ionarul universal al limbii rom~ne de L. [`ineanu, ed. A VIII-a, 1929;
o Dic]ionarul limbii rom~ne din trecut [i p~n` ast`zi, de I. A. Candrea, Bucure[ti, 193125.

Punctul de referin]` pentru definirea deosebirilor \ntre limba rom~n` [i cea moldoveneasc`
este edi]ia Dic]ionarului Explicativ al Limbii Rom~ne (\n continuare DEX) din 1998, \n care sunt
strangulate (dup` expresia lui Vasile Stati) peste 10.000 de cuvinte apar]in~nd limbii
moldovene[ti26. Identificarea cuvintelor ce nu apar \n DEX [i ar fi specifice limbii moldovene[ti
s-a realizat prin studiile asupra operelor scriitorilor na]ionali din regiunea Moldovei, despre care
am amintit anterior. Glosarele \ntocmite de editorii respectivilor autori (Ion Creang`, Mihail

148

Studii / Istorie contemporan\

doilea element \n existen]a unei na]iuni este limba proprie. Tradi]ional, exponen]ii culturii scrise
identific` un idiom c~t mai apropiat de celelalte variante ale limbii dintr-un spa]iu ce se dore[te
a deveni na]ional, transform~nd-l \ntr-o limb` comun`, care urmeaz` a fi [i limb` de studiu \n
[coal`18. Acest model, consacrat de teoreticienii francezi ai na]ionalismului, nu se poate aplica
\ntotdeauna la toate spa]iile. Perpetuarea dialectelor sau graiurilor locale a fost o realitate
curent` \n secolul al XIX-lea, ca un gest de protest fa]` de inten]iile centraliste, neasimilate
integral19. Interven]ia politicului20 este hot`r~toare \n acest caz, mai ales c~nd exist` mi[c`ri
separatiste sau tradi]ionaliste.
Ideea Dic]ionarului moldovenesc-rom~nesc porne[te cam de la acelea[i principii teoretice.
\n Cuv~ntul \nainte21, colegiul redac]ional specific` faptul c` se observ` dup` 1991 p`trunderea
unui fond important de neologisme (datorate contactului cu lumea occidental`), c~t [i a
modelului rom~nesc de limb` (prin dic]ionare ortografice, de sinonime, omonime, bilingve).
Acesta, colegiul, nu contest` rolul pozitiv al acestor realit`]i, \ns` observ` c` se pierde interesul
pentru limba poporului (Volk).
|n continuare, vom fi aten]i s` observ`m nu c~t de [tiin]ific este criteriul de identificare a
unei limbi moldovene[ti, c~t mai ales a modului cum este argumentat` existen]a acesteia.
Important`, pentru studiul de fa]`, nu este analiza fondului de cuvinte relatat (nu suntem
lingvi[ti), ci expunerea de motive a autorului. De[i uneori acesta folose[te afirma]ii complet
eronate, are momente c~nd r`m~ne \n cadrul discursului [tiin]ific, explic~nd rostul dic]ionarului
din ra]iuni lingvistice. Demersul s`u este ghidat de constatarea a dou` ipostaze ale idiomului
moldovenesc:

Studii / Istorie contemporan\

N o 14 / 2 003-22 005

Revista

Erasmus

Sadoveanu, Mihai Eminescu etc.), \n care sunt t`lm`cite pentru rom~ni expresii cu nuan]`
local` moldoveneasc`, sunt pentru Vasile Stati dovada incontestabil` a existen]ei limbii
moldovene[ti. Pe l~ng` cuvintele existente \n aceste glosare, au mai fost g`site alte c~teva mii,
care au men]iunea Mold. sau Bucov. \n sursele mai sus-men]ionate. A[a ca, folosindu-se de faptul
c` \n dic]ionarele editate de institu]iile de specialitate rom~ne[ti interbelice, [i mai apoi \n DEXul din 1998, expresiile utilizate de autorii din lista \n dezbatere sunt clasificate fiind Mold. sau
Bucov., Vasile Stati trage concluzia c` ace[tia nu fac parte din cultura rom~n`, ci din cea
moldoveneasc`. Rezultanta acestei realit`]i este, pentru autorul lucr`rii, existen]a na]iunii
moldovene[ti, purt`toare a culturii moldovene[ti, mai sus demonstrate.
Cu toate c` \nt~lnim elemente din afara criteriului [tiin]ific, trebuie avut` \n vedere
posibilitatea perpetu`rii unui astfel de ra]ionament. Existen]a a 19.000 de cuvinte \n dic]ionarul
studiat \n lucrarea de fa]` ar putea crea, poate, unele simpatii de veridicitate. Opinia personal`
este c` nu ne afl`m \n fa]a unui dic]ionar bilingv, \n sensul obi[nuit al termenului, ci mai degrab`
avem un dic]ionar de regionalisme [i arhaisme. |n fapt, \nsu[i autorul, la un moment dat, afirm`
c` dic]ionarul s`u este [i explicativ, \ntruc~t l`mure[te sensul cuv~ntului care nu exist` \n limba
rom~n`27.
De[i autorul nu a reu[it s` demonstreze existen]a unei limbi moldovene[ti, cu o structur`
gramatical` [i lexical` diferit` de cea rom~n`, trebuie totu[i \nregistrat demersul s`u de plasare
\ntr-o schem` a na]ionalismului clasic a moldovenismului. Publicarea acestui dic]ionar constituie
o contribu]ie \n mediul [tiin]ific, care trebuie tratat` atent din punct de vedere istoriografic.
Cel de-al treilea element din schema identitar`, referitor la capacitatea de a cuceri este
invocat printr-o orientare a discursului istoric \ntr-o direc]ie expansionist`.
A[a cum s-a precizat mai sus, demersul autorului este \n slujba \ntregului teritoriu care a
apar]inut \n evul mediu statului Moldova, inclusiv jude]ele de pe actualul teritoriu al Rom~niei.
Istoria la care face apel Vasile Stati nu apar]ine nici Republicii Moldova [i nici spa]iului ce este
asociat cu termenul de Basarabia. |n discursul s`u identific`m o orientare spa]ial` [i temporal`
cu r`d`cini \n statul medieval \ntemeiat de voevodul Bogdan. Aceasta ar fi o prim` constatare
privind discursul expansionist. Trebuie remarcat, \nainte de a elabora unele concluzii, c` autorul
nu este sus]inut \n nici un fel de coresponden]i la vest de Prut, tentativa sa fiind temerar`.
Faptul c` apeleaz` \n clasificarea chech-list-ului identitar la oamenii de cultur` comuni [i culturii
rom~ne demonstreaz` c` instrumentele sale nu au baze stabile, put~nd fi supuse oric~nd
interpret`rii.
Discursul expansionist este mult mai vizibil \n argumentarea r`sp~ndirii limbii moldovene[ti.
|n ambele lucr`ri studiate se remarc` preocuparea autorului de cartografiere a dispunerii
spa]iale a limbii. Conform respectivelor h`r]i, limba moldoveneasc` cuprinde un teritoriu extrem
de vast, care include pe l~ng` jude]ele din Basarabia, Bucovina [i Moldova din grani]ele
Rom~niei [i jude]ele din jum`tatea de nord-est a Transilvaniei: Harghita, Covasna, Mure[,
Bistri]a-N`s`ud28. Drept exemplu, este relatat` r`sp~ndirea cuv~ntului curechi \n jum`tatea de
nord a ]`rii, ca element de atestare a limbii moldovene[ti.
Ambele metode de definire a spa]iului identitar pot fi considerate, \ntr-un anumit moment
al dezbaterii, drept [tiin]ifice. Apartenen]a unui spa]iu din afara grani]elor statului na]ional la
comuniunea de cultura nu este o metod` inventat` de Vasile Stati. Na]ionalismul clasic de tip
german, etnic, respinge legitimitatea unor state zise na]ionale, cum ar fi Belgia sau Elve]ia,
tocmai datorit` criteriului apartenen]ei locuitorilor la spa]ii etnico-lingvistice caracteristice
statelor din jur. Dac` argumenta]ia este bine f`cut`, oric~nd se pot ridica preten]ii de unificare
a Moldovei vest-prutene la statul na]ional Republica Moldova. |ns` absen]a receptivit`]ii \n
spa]iul revendicat face ca teza lui Vasile Stati s` cad`, deocamdat`, \n derizoriu. O alt` ipotez`
eronat` de lucru a autorului este utilizarea h`r]ilor lingvistice, \ntruc~t este trecut` cu vedere
existen]a popula]iei vorbitoare de limb` maghiar` din jude]ele Harghita [i Covasna. Totodat`, se
utilizeaz` gre[it criteriul cuvintelor comune \n spa]iul revendicat, deoarece lingvi[tii au

149

REVISTA

Erasmus

N o 14 / 2 003-22 005

demonstrat c` formele lexicale se dezvolt` pe linie orizontal` [i nu vertical`.

Pornind de la studiul unor lucr`ri considerate a fi inspirate din ideologia de st~nga, ajungem
la concluzia c` am realizat o abordare marxist` a subiectului. Consider`m c` singura contribu]ie
[tiin]ific` adus` \n lucrarea de fa]` este realizarea unei scheme a identit`]ii na]ionale
moldovene[ti. Specific~nd c` suntem departe de a fi adep]ii legit`]ii \n istorie, putem atrage
aten]ia asupra faptului c` [ablonul utilizat de Vasile Stati \n lucr`rile sale poate fi oric~nd ad`ugit
[i \mbun`t`]it, ceea ce ar putea servi intereselor na]ionalismului moldovenesc, de inspira]ie
antirom~neasc`. Dac` istoricii rom~ni doresc s` demonstreze lipsa de substan]a a unor astfel de
preocup`ri [tiin]ifice, trebuie s` o fac` demont~nd punct cu punct argumentele aduse, [i nu
apel~nd la o retoric` cu nuan]e polemice.

150

Studii / Istorie contemporan\

NOTE
Stati, Vasile, Istoria Moldovei, Chi[in`u, Editura Vivar- 13 Ibidem, p. 237-240.
14
Editor, 2002, 404 p.
Ibidem, p. 9.
2
Idem, Dic]ionar moldovenesc romnesc, Chi[in`u, 15 Stati, Vasile, Dic]ionar, p. 8-9.
16
Tipografia Central`, 2003, 340 p.
Idem, Istoria, p. 253-254.
3
}iu, Ilarion, Antiromnismul prin istorie, n Dosarele 17 Ibidem, p. 265.
18
Istoriei, nr. 3/2003, martie 2003, p. 12.
Hobsbwan, Eric, op. cit., p. 53-54.
4
Hobsbwan, Eric, Na]iuni [i na]ionalism din 1780 [i pn` 19 Ibidem, p. 61.
20
\n prezent, Chi[in`u, Editura Arc, 1997, p. 40-41.
Ibidem, p. 74.
5
Thiesse, Anne-Marie, Creare identit`]ilor na]ionale n 21 Sati, Vasile, Dic]ionar, p. 3.
22
Europa, Ia[i, Editura Polirom, 2000, p. 8.
Ibidem, p. 9.
6
23
Stati, Vasile, Istoria, p. 17-19.
Ibidem, p. 5.
7
24
Ibidem, p. 20.
Ibidem, cop. 3.
8
25
Theisse, Anne-Marie, op. cit., p. 9
Ibidem, p. 11.
9
26
Stati, Vasile, Istoria, p. 25-29.
Ibidem, p. 12.
10
27
Theisse, Anne-Marie, op. cit., p. 17-23.
Stati, Vasile, Dic]ionar, p. 11.
11
28
Stati, Vasile, Istoria, p. 63-83.
Stati, Vasile, Istoria, p. 367; Idem, Dic]ionar, cop.
12
Ibidem, p. 231.
2.
1