UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINARION IONESCU DE LA BRAD, IAI

FACULTATEA DE AGRICULTUR
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

PROFESOR NDRUMATOR:
Prof dr. DAN BODESCU

STUDENT:
Dascalu Cristina

2012
1

Diagnosticul comunei
Mogosesti-Siret, Jud. Iasi
PARTEA I:

PARTEA II:

Analiza Economica a
firmei s.c.Agriland.s.r.l.

Partea I
Diagnosticul localitii
Comuna Mogosesti-Siret

Istoric
Mogosesti-Siret - Batranii din Mogosesti povestesc ca in a doua jumatate a secolului al VI-lea si
inceputul secolului al VII-lea, boierii moldoveni, datorita padurilor imense de stejar, fag, carpen si
salcie ce le aveau pe ambele maluri ale Siretului, fiind deci o fauna bogata in vanat, au intretinut relatii
de prietenie cu boierii din Ardeal, pe care i-au invitat la diferite vanatori. Se presupune, deasemeni ca
un oarecare boier "MOGOS" din Ardeal sa stabilit cu familia si argatii in partea de est a raului Siret si
primind ca donatie din partea Manastirii Neamtului o parte din mosie care se intindea intre actualele
comune Stolniceni-Prajescu, Helesteni si Halaucesti si satul Muncelu de Sus au pus bazele satului
Mogos care mai tarziu se va numi Mogosesti si isi schimba locul in partea dreapta a Siretului. Din
acesta legenda reiese faptul ca Mogosestii au fost infiintati in a doua jumatate a secolului al XVII - a ,
fapt ce este adevarat deoarece la 25 august 1454 este mentionata vama de la Mogosesti.

Prezentare comuna
Comuna Mogosesti-Siret este asezata in centrul Moldovei , in partea de vest a judetului Iasi , intre
raurile Moldova si Siret, la o distanta de 15 km de orasul Pascani si 28 km de municipiul Roman ,
fiind strabatuta de soseaua judeteana Roman-Pascani. Ocupa o parte din terasa inferioara precum si
din terasa superioara a raului Siret, prin asezarea satului Mogosesti-Siret si ajunge la cota cea mai
inalta de 320m fata de nivelul Marii Negre in satul Muncelu de Sus.

Date fizico-geografice

Relieful comunei este un relief colinar ca forma si infatisare , avand variatii de la lunca-Lunca
Siretului - pana la podis - partea cea mai inalta in centrul satului Muncelu de Sus (320 m) - precum si
cu cele doua terase ale Siretului, aproape de acelasi nivel cu lunca si care este inundabila , iar a doua
este mai inalta pe unde trece soseaua judeteana si calea ferata Bucuresti-Suceava .
Solul este brun roscat spre cernoziom degradat iar in partea de catre raul Siret si peste rau este un sol
aluvionar in suprafata de 331 Ha . Solurile acide in diferite stadii de podzolire care ocupa circa 45%
din suprafata totala a terasamentului agricol , solurile heto-argiloase usor degradabile care ocupa 37%
din suprafata agricola si cernoziomul de lunca gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri
aluvionare, cernoziomul de lunca slab aluvionat la suprafata gleizat la baza depuneri aluvionare grele
situate situate in partea centrala dintre raul Siret si mlastina .
Clima este temperat-continentala cu influente asiatice mai mult evidente iarna. Vanturile principale
care bat pe teritoriul comunei sunt : crivatul, bate din directia N-NE in perioada iernii. Vantul de SudVest un vant cald care topeste zapezile si Baltaretul care sufla din directia S-SE numai primavara.
Ape - Principala apa care trec prin comuna este raul Siret de la Nord la Sud pe o distanta de 4 km . A
fost folosit pentru irigare. In anii bogati in precipitatii revarsa inundand circa 400-500 ha teren si chiar
locuintele din partea de jos a satului Mogosesti.
4

Vegetatia- in aparenta o vegetatie de silvo-stepa in realitate vegetatia naturala este o vegetatie foarte
variata de cea de lunca pana la etajul fagului si carpenului . Arborii sunt reprezentati prin plop, salcie,
arin apoi ulm si stejar, carpen si fag, a mai fost plantat si salcam, celelalte plante sunt reprezentate de
stuf, papuris, pirul etc.

Date demografice

Populatia- In registrul agricol al Primariei Comunei Mogosesti sunt inregistrati un numar de 4140
locuitori. Din acest punct de vedere comuna Mogosesti-Siret este o comuna de dimensiuni medii.
Rata medie a natalitatii-reprezinta numarul mediu de nascuti vii la 1000 locuitori .

Numar de
Numar de
Anul
locuitori
nascuti vii
2007
4252
2008
4234
2009
4180
2010
4167
2011
4140
media natalitatii anii 2007-2011

35
39
43
47
52

Rata natalitatii
8,23
9,21
10,28
11,27
12,56
10,31

Din punct de vedere al valorii natalitatii, respective al puterii de reinoire a populatiei comuna
Mogosesti-Siret se situeaza printre comunele cu o putere medie de inoire a populatiei, natalitatea fiind
in continua crestere.
Rata medie a mortalitatii-reprezinta numarul de decese inregistrate la 1000 locuitori

Numarul de decese
Anul
Numar de locuitori
inregistrate
2007
4252
43
2008
4234
46
2009
4180
51
2010
4167
48
2011
4140
59
media mortalitatii anii 2007-2011

Rata
mortalitatii
10,11
10,86
12,20
11,51
14,25
11,78

Rata medie a migratiei nete-reprezinta soldul schimbarilor de domiciliu in perimetrul unei

comune(diferenta dintre numarul celor care si-au stabilit domiciliul in comuna si al celor care au
plecat cu domuciliul din comuna). Acest indicator se exprima la 1000 locuitori din comuna
Numar de
Numar de locuitori
Anul locuitori
stabiliti in comuna
2007
4252
35
2008
4234
39
2009
4180
37
2010
4167
30
2011
4140
20
media migratiei anii 2007-2011

Soldul schimbarilor de
domiciliu
30
34
28
19
5

Rata migratiei nete

1,17
1,17
2,15
2,36
3,62

2,14

La acest indicator, spre deosebire de situatia existenta la nivel national populatia comunei MogosestiSiret, a castigat in populatie prim imigratie .
Indicele de imbatranire al populatiei (60+/0-14 ani-reprezinta raportul intre populatia in varsta de
peste 60 ani si populatia in varsta de 0-14 ani.
Acest indicator reprezinta capacitatea sau incapacitatea unei comunitati rurale de a se regenera
demografic.In comuna Mogosesti-Siret acest indice inregistreaza urmatoarele valori dupa cum
urmeaza:
Numarul de
locuitori cu
varsta de
peste 60 ani
830

Numar de locuitori cu
varsta cuprinsa intre 0-14
ani
625

Indice de
imbatranire al
populatiei
1,32

Fata de media nationala pentru mediul rural care pentru acest indice este de 1,22 , in comuna
Mogosesti-Siret se inregistreaza un plus de 0,1. Acesta este efectul restructurarii industriei imediat
dupa anii 90 cand un mare numar de disponibilizati s-au pensionat anticipat si s-au intors inapoi in
comuna si in present fac parte din categoria persoanelor in varsta de peste 60 ani.
Indicele de innoire a fortei de munca (15-29/30-44 ani)-este raportul intre populatia de varsta 15-29
ani si populatia din grupa de varsta 30-40 ani si se prezinta asfel :
Numarul de
locuitori cu
varsta cuprinsa
intre 15-29 ani
632

Numar de locuitori cu
varsta cuprinsa intre
30-44 ani
668

Indice de de
inaire al fortei de
munca
0,95

Fata de cele prezentate, la nivelul populatiei din Comuna Mogosesti-Siret, populatia matura(30-40 de
ani) este inlocuita de un contingent diminuat cu 5%. Ca efect populatia matura nu este inlocuita decat
in proportie de 95% .
La nivel local trebuie incurajata ramanerea in comuna a acestui segment de populatie printr-o politica
economica si sociala adecvata.

Date economice

Structura fondului funciar-este constituit din totalitatea terenurilor cuprinse in unitatea administrativteritoriala Mogosesti-Siret si se prezinta asfel, dupa datele furnizate de Oficiul Judetean de Cadastru si
Geodezie Iasi :

CATEGORIA
Arabil
Pasuni
Fanete
Vii
Livezi
TOTAL AGRICOL
Neproductiv
Paduri
Tufaris
Ape, stuff
Teren cu
constructii
Drumuri
TOTAL
NEAGRICOL

SUPRAFATA
2.707,84
296,88
0,80
1,22
5,98
3.012,72
89,86
432,67
59,67

TOTAL GENERAL

Ponderea in
suprafata agricola
%
90,00
9,737
0,023
0,040
0,20
100
-

Ponderea in
suprafata teritoriului
administrativ %
70,86
7,77
0,020
0,031
0,16
78,85
2,35
11,32
1,56

128,53
97,50

3,36
2,55

808,23

21,15

3820,95

100

Efective de animale. In comuna Mogosesti-Siret se cresc bovine, cai, oi, capre, porci si pasari.
Cu privire la rasele de animale din speciile mentionate mai sus, toate fac parte din rasa comuna
neameliorata, cu descendenta necunoscuta. Bovinele sunt crescute aproape in totalitate pentru
autoconsum, surplusul este valorificat prin centrele de achizitie ale laptelui care exista in fiecare sat. In
ceia ce priveste marimea exploatatiei acesta nu depaseste 3 capete pe gospodarie.
Caii sunt crescuti pentru transport si rar in efecuarea lucrarilor solului.
Ovinele si caprinele sunt crescute in exploatatii avand marimea de 60-300 capete. Acestea sunt
pasunate aproape in exclusivitate pe islazurile proprietatea Primariei Comunei Mogosesti-Siret, avand
o vegetatie spontana. Caprinele sunt crescute in devalmasie cu ovinele si numarul acestora reprezinta
aproximativ 10% din structura efectivului.
Porcii sunt crescuti pentru autoconsum.
Pasarile in majoritate gaini sunt crescute pentru oua si carne in exclusivitate pentru autoconsum.
Gradul de complexitate a activitatii industriale. In comuna Mogosesti-Siret, exista o societate cu
raspundere limitata care executa elemente de tamplarie si mobilier din lemn cu patru angajati. Exista
de asemenea multe societati mici care executa lucrari de constructii.
Prelucrarea produselor agricole. Exista in comuna un numar de 5 mori in care micii proprietari isi
macina produsele pentru consum familial si animalele existente in gospodarie, in schimbul unui uium
8

de 10-12%. Morile existente sunt de capacitate mica si cu toate acestea capacitatea acestora este cu
mult peste oferta de produse.
Numarul agentilor economici in comuna Mogosesti Siret exista un numar de 15 agenti comerciali. Sau exceptat agentii economici care comercializeaza bauturi spirtoase cu servire tip bar .
Accesul la reteaua rutiera si feroviara. Hotarele comunei Mogosesti-Siret sunt delimitate pe toata
lungimea dinspre partea de vest pe o lungime de 2,5 kilometri de catre drumul European E85. Pe acest
drum se poate ajunge foarte repede la Suceava, Roman, Bacau, iar distanta pana la Bucuresti este
strabatuta in 5ore.
De asemenea comuna este strabatuta de drumul judetean care lega orasele Pascani(15 km) si roman(23
km). Toate drumurile comunale sunt pietruite si se prezinta intr-o stare buna. Drumurile de exploatare
sunt din pamant
Gradul de electrificare a gospodariilor din teritoriu communal comuna este complet electrificata, nu
exista gospodarii care san u fie conectate la reteaua electrica, de asemenea exista iluminat stradal, un
bec la doi stalpi electrici.
De asemenea comuna este traversata de doua linii de transport a energiei electrice de tensiune medie,
linii care ar permite racordarea la retea a evenualelor ferme.
Apa potabila distribuita consumatorilorPana in prezent nu s-au finalizat lucrarile de aductiune a apei.
Apa, atunci cand lucrarile de aductiune vor fi incheiate, va fi adusa din coducta de la Timisesti,
coducta care alimenteaza municipiul Iasi si care traverseaza comuna Mogosesti-Siret pe la vest.
Aproximativ un numar de 250 gospodarii au montate hidrofoare sau pompe de apa in fantani
individuale .
Locuitori/medic In comuna exista doi medici generalisti. O parte dintre asigurati s-au inscris la
medici de familie din orasul Pascani.
Locuitori/cadru sanitar mediu. Exista in comuna doua cadre sanitare cu studii medii. Insa mai exista
doua puncte farmaceutice, unul situat in satul Muncelul de Sus, iar altul situat in satul Mogosesti-Siret,
acestea fiind deservite de catre doua cadre cu studii medii de specialitate

Concluzii partea I:

Beneficiile ale unor investiii n infrastructura de afaceri ar fi accesibilitatea la piee, resursa umana
bine pregtit i ieftin, potenialul de creare i dezvoltare a unor industrii de nis competitive.

Comuna Mogosesti-Siret dispune de unele avantaje care promovate corespunztor ar putea atrage
investiii n zona i odat cu acestea dezvoltare economic:

localizare foarte bun

existena utilitilor n zon: ap, canalizare, energie electric;

existena spaii pentru deschidere mici afaceri;

calitatea bun a solurilor ceea ce poate determina obinerea unor producii agricole insemnate

10

Partea aII-a

DESCRIEREA UNITAII ECONOMICE

Numele:S.C.Agriland.S.A.
Anul nfiinrii:2007
Stare societate: inregistrat din data 02.IUNIE. 2007
Locaia: Mogosesti Siret jud. Iasi
Cod unic de identificare: 1996960
Nr. Registrul comertului: J22/790/1991
Telefon: 0232719181
Fax: 02322767277

11

POLITICA N DOMENIUL CALITATII SI SIGURANTEI

ALIMENTELOR

Agriland are si respecta proceduri clare de lucru, care asigura un nivel inalt, constant, in calitatea
produselor si serviciilor noastre. Personalul nostru e pregatit in mod constant in traininguri organizate
de companie.
Ne propunem sa efectuam servicii profesioniste de cultura vegetala . Flexibilitatea si diversificarea
produselor si serviciilor noastre, permite adaptarea continua la schimbarile si cererile pietei din
Romania. Toate produsele si serviciile Agriland sunt controlate si evaluate dupa un plan stabilit
anterior in conformitate cu reglementarile Uniunii Europene.
Agriland se bucura de aprecierea unanima a clientilor nostri actuali.
Agriland isi propune sa ofere potentialilor si actualilor clienti achizitionarea de produse de o calitate
superioara la cele mai bune preturi.

Indicatorii eficienei economice a investiiilor

Pentru realizarea unui obiectiv de investiii, n practic exist mai multe posibiliti
concretizate n diferite variante, fiecare avnd avantajele i dezavantajele sale. De aceea este necesar
ca alegerea variantei dup care se va executa investiia s fie fcut pe baza unor criterii i calcule
riguros tiinifice. Aceste calcule trebuie s indice alegerea acelei variante care prezint cele mai mari
avantaje, altfel realizarea investiiei se va dovedi neinspirat. n aceast idee, realizarea unor obiective
de investiii cu efort economic mai mic dect cel propus, reprezint concretizarea unei activiti
desfurat n mod eficient.
n esen, prin eficiena economic a investiiilor trebuie s se neleag faptul c prin
consumarea unor fonduri de investiii se impune obinerea de rezultate maxime.

12

O expresie la modul general a eficienei economice este dat de relaia dintre efectele utile obinute
dintr-o anumit activitate economic i cheltuielile, adic eforturile, realizate n activitatea respectiv.
Aadar, eficiena economic nseamn obinerea unor efecte economice utile, n condiiile
cheltuirii ntr-un mod raional i economicos a unor resurse materiale, umane, financiare, folosindu-se
pentru aceasta metode tiinifice de organizare a activitii.

1.SUPRAFAA TOTAL A EXPLOATAIEI AGRICOLE

Perioada n care am efectuat analiza a debutat n anul 2007 cnd societatea agricol
S.C.Agriland S.R.L deinea 30ha.Pe parcursul celor 5 ani suprafaa deinut a variat.Astfel in anul
2008 suprafat de teren a suferit un declin ,ajungand la 20 ha ,datorita crizei economice,dar ,tinandu-se
cont ca in ultimii doi ani s-au incheiat contracte de arenda ,suprafata a crescut pana in anul 2011 la 55
ha .

INDICATORI
Suprafaa exploataiei
economice(ha)
Suprafaa agricol(ha)
Suprafaa neagricol(ha)

media
36.6
35.4
1.2

min
20.0
19.0
1.0

max
55.0
54.0
2.0

2007

2008

ANI
2009

2010

2011

30
28
2

20
19
1

35
34
1

43
42
1

55
54
1

amplitudine
35.0
35.0
1.0

13

2.STRUCTURA CULTURILOR(ha)

INDICATORI

2007
6
9
2
4
4
3
28

Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara
TOTAL

media
11.8
6.6
4.2
5.2
4.4
3.2

min
6.0
3.0
2.0
1.0
2.0
2.0

max
19.0
9.0
7.0
8.0
7.0
5.0

2008
7
5
2
1
2
2
19

amplitudine
13.0
6.0
5.0
7.0
5.0
3.0

14

ANI
2009
10
3
5
6
6
4
34

2010
17
7
5
8
3
2
42

2011
19
9
7
7
7
5
54

Din structura culturilor reiese ca societatea S.C. Agriland S.R.L. cultiv pe suprafaa de teren grau,
ovaz, rapita, porumb, floarea-soarelui si secara . Suprafeele cultivate sunt bine evideniate n tabelul si
graficul de mai sus, unde se observ c societatea cultiv suprafee mari cu grau si ovaz, si suprafete
mai mici cu secara, floarea-soarelui si rapita .

3.STRUCTURA CULTURILOR(%)

INDICATORI
Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara
TOTAL

2007
21.4
32.1
7.1
14.3
14.3
10.7
100

2008
36.8
26.3
10.5
5.3
10.5
10.5
100

15

ANI
2009
29.4
8.8
14.7
17.6
17.6
11.8
100

2010
40.5
16.7
11.9
19.0
7.1
4.8
100

2011
35.2
16.7
13.0
13.0
13.0
9.3
100

media
32.7
20.1
11.4
13.8
12.5
9.4

min
21.4
8.8
7.1
5.3
7.1
4.8

max
40.5
32.1
14.7
19.0
17.6
11.8

amplitudine
19.0
23.3
7.6
13.8
10.5
7.0

4.PRODUCIA MEDIE(t/ha)
Productia medie(Qm) reprezinta cantitatea de produse brute (pe fiecare cultura) obtinuta pe
unitatea de suprafata cultivata.

INDICATORI

2007
19.0
20.0
12.0
15.0
12.0
9.0

Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara

media
25.8
21.8
18.0
18.0
14.8
11.4

min
19.0
14.0
10.0
7.0
9.0
8.3

max
34.0
27.0
26.0
28.0
19.0
14.5

2008
20.0
14.0
10.0
7.0
9.0
8.3

ANI
2009
22.0
23.0
17.0
18.0
19.0
12.0

2010
34.0
25.0
26.0
22.0
15.0
13.0

2011
34.0
27.0
25.0
28.0
19.0
14.5

amplitudine
15.0
13.0
16.0
21.0
10.0
6.2

Pe unitatea de suprafa cultivat se nregistreaz o crestere a productiei ,cu exceptia anului 2008
cand ,din cauza crizei economice ,o parte din suprafata de teren arabil a fost vanduta .Incepand din
anul 2009, productia creste considerabil datorita incheierii unor contracte de arenda.
16

De aici se observ c n agricultur nu se poate vorbi niciodat de constan i nici de producii fixe
pe unitatea de suprafa cultivat, acestea modificndu-se de la an la altul.

5.PRODUCIA TOTAL(t)
Producia total(Qt) reprezint cantitatea total de produse obinut pentru un anumit nivel de
utilizare a factorilor de producie; suma dintre producia vegetal principal i cea secundar,
obinute ntr-un an agricol, n cadrul unei exploataii
Qt = Qme

St

Qt-producia total
Qme-producia medie la ha
St-suprafaa total(ha)

INDICATORI
Grau
Ovaz

2007
114.0
180.0

2008
140.0
70.0

17

ANI
2009
220.0
69.0

2010
578.0
175.0

2011
646.0
243.0

Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara

media
339.6
147.4
86.8
109.4
71.6
38.0

24.0
60.0
48.0
27.0

min
114.0
69.0
20.0
7.0
18.0
16.6

max
646.0
243.0
175.0
196.0
133.0
72.5

20.0
7.0
18.0
16.6

85.0
108.0
114.0
48.0

130.0
176.0
45.0
26.0

175.0
196.0
133.0
72.5

amplitudine
532.0
174.0
155.0
189.0
115.0
55.9

Producia total este diferit att ntre culturi ct i de la an la an. ntre culturi diferena este clar i
neremediabil datorit genelor fiecrei culturi i tehnologiilor de cultivare diferite. Din tabelul de mai
sus reiese c cultura graului aduce cele mai mari producii dar i acestea oscileaz pe perioada celor 5
ani, in 2011 ajungand la un maxim al produciei de 646 t.

6.PIERDEREA(t)

Pierderea este valoarea negativa care ramane dupa ce cheltuielile au fost deduse din venituri si se
mai poate defini ca fiind diminuari de beneficii economice.
Pierderea este: nerealizare de profit, un minus de profit, un gol de profit, o pierdere de
profit.
Pierderile de profit reprezinta diminuari ale beneficiilor economice. Astfel, cand cheltuielile
depasesc veniturile, are loc o pierdere de profit.
Pierderile n culturile agricole sunt inevitabile deoarece n orice an i n orice condiii cel puin un
factor negativ i face simit prezena, ceea ce duce la pierderi mai mult sau mai puin nsemnate.

18

INDICATORI

2007
14.8
90.0
2.2
9.0
9.6
5.4

Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara
media
44.1
73.7
7.8
16.4
14.3
7.6

min
14.8
34.5
1.8
1.1
3.6
3.3

max
84.0
121.5
15.8
29.4
26.6
14.5

2008
18.2
35.0
1.8
1.1
3.6
3.3

ANI
2009
28.6
34.5
7.7
16.2
22.8
9.6

2010
75.1
87.5
11.7
26.4
9.0
5.2

2011
84.0
121.5
15.8
29.4
26.6
14.5

amplitudine
69.2
87.0
14.0
28.4
23.0
11.2

7.PRODUCIA MARF(t)

Producia marf(Qm) din agricultur reprezint totalitatea produselor care se valorific (se
vnd) n afara unitilor productoare.
Valorificarea produciei agricole cuprinde totalitatea aciunilor tehnico-organizatorice i
economice, respectiv conservarea, ambalarea, depozitarea, transportul i vnzarea propriu-zis.
19

Din ntreaga producie obinut n cadrul activitii agricole o parte o reprezint consumul
intern, una pierderile estimate iar cea mai important cantitate este destinat vanzarii.
Qm = Qt - Pierderi - Consumuri interne + Stocuri - Altele

INDICATORI

2007
99.2
90.0
21.8
51.0
38.4
21.6

Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara

media
295.5
73.7
79.0
93.0
57.3
30.4

min
99.2
34.5
18.2
6.0
14.4
13.3

max
562.0
121.5
159.3
166.6
106.4
58.0

2008
121.8
35.0
18.2
6.0
14.4
13.3

ANI
2009
191.4
34.5
77.4
91.8
91.2
38.4

2010
502.9
87.5
118.3
149.6
36.0
20.8

2011
562.0
121.5
159.3
166.6
106.4
58.0

amplitudine
462.8
87.0
141.1
160.7
92.0
44.7

Producia marf va aduce venituri n firm att la produciile mari(grau) ct i la celelalte cu o

cantitate mai mic. n tabel se observ o oscilaie a produciei ,n anul 2011 atingnd pragul cel mai
ridicat la grau si inregistrand pragul cel mai scazut la secara .

8.PREUL(lei/t)
Preul (Pv)se refer la suma de bani pe care o pltete sau o primete cineva pentru a intra n
posesia unui bun, respectiv pentru a ceda posesia unui bun.

INDICATORI

2007

2008

20

ANI
2009

2010

2011

Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara

media

1.50
0.60
1.70
1.30
1.00
0.40

min
1.5
0.6
1.7
1.3
1.0
0.5

max
1.3
0.5
1.5
1.1
0.9
0.3

1.7
0.8
1.8
1.4
1.2
0.7

1.30
0.50
1.60
1.20
0.90
0.30

1.51
0.80
1.80
1.40
0.90
0.50

1.60
0.60
1.50
1.14
1.10
0.60

1.70
0.70
1.70
1.30
1.20
0.70

amplitudine
0.4
0.3
0.3
0.3
0.3
0.4

Preul, lei/ton, variaz pe fiecare cultur n parte modificndu-se n funcie de anul

precedent ,iar de aici se poate observa cantitaile de producie sczute n anii precedeni unde se
observ o cretere a preului. Chiar dac modificrile exist nu sunt foarte mari i nu pot duce la
faliment sau la un profit extraordinar de pare pe termen scurt pentru o societate agricol.

9.CIFRA DE AFACERE(mii lei)

21

Cifra de afaceri cuprinde suma total a veniturilor din operaiunile comerciale efectuate de firm,
respectiv vnzarea de mrfuri i produse ntr-o perioad de timp determinat.n cuantumul cifrei de
afaceri nu se includ veniturile financiare i veniturile exceptionale.
CA=Vt
CA=Qm

Vt-venit total

CA-cifra de afacere
Pv-pret de vanzare

INDICATORI

2007
148.8
54.0
37.1
66.3
38.4
8.6
353.2

Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara
TOTAL

media
471.2
47.3
130.7
117.8
60.1
17.0

min
148.8
17.5
29.1
7.1
13.0
4.0

max
955.4
85.1
270.7
216.6
127.7
40.6

2008
158.3
17.5
29.1
7.1
13.0
4.0
229.0

amplitudine
806.7
67.6
241.6
209.4
114.7
36.6

22

ANI
2009
289.0
27.6
139.2
128.5
82.1
19.2
685.6

2010
804.6
52.5
177.5
170.5
39.6
12.5
1257.2

2011
955.4
85.1
270.7
216.6
127.7
40.6
1696.1

10.CIFRA DE AFACERE MEDIE(mii lei/ha)

INDICATORI
Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara
TOTAL

2007
24.8
6.0
18.6
16.6
9.6
2.9
12.6

2008
22.6
3.5
14.6
7.1
6.5
2.0
12.1

23

ANI
2009
28.9
9.2
27.8
21.4
13.7
4.8
20.2

2010
47.3
7.5
35.5
21.3
13.2
6.2
29.9

2011
50.3
9.5
38.7
30.9
18.2
8.1
31.4

media
34.8
7.1
27.0
19.5
12.2
4.8

min
22.6
3.5
14.6
7.1
6.5
2.0

max
50.3
9.5
38.7
30.9
18.2
8.1

amplitudine
27.7
6.0
24.1
23.8
11.8
6.1

11.CHELTUIELI MEDII(mii lei/ha)

Cheltuielile medii(CHm) reprezint suma de bani(mii lei) pe care societatea o utilizeaz pentru
o anumit cultura pe o unitate de suprafa(ha) de la nfiinare pn la recoltare.

24

INDICATORI

2007
6.2
5.6
15.5
1.4
4.2
5.8

Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara

media
5.8
5.6
13.5
1.6
4.9
5.6

min

max
5.5
5.3
11.2
1.4
4.0
5.3

6.2
5.9
17.3
1.8
5.6
5.8

2008
5.7
5.8
17.3
1.5
4.0
5.6

ANI
2009
5.8
5.9
11.3
1.5
5.3
5.3

amplitudine
0.7
0.6
6.1
0.4
1.6
0.5

12.CHELTUIELI TOTALE(mii lei)

25

2010
5.6
5.3
11.2
1.6
5.5
5.7

2011
5.5
5.4
12.0
1.8
5.6
5.4

Cheltuielile totale(CHt)

reprezinta ansamblul cheltuielilor fixe si variabile dintr-o firma

realizate pe parcursul unui ciclu de productie. n situaia noastr cheltuielile totale au fost calculate
facnd produsul dintre cheltuielile medii/ha i suprafaa culturilor.
CHt=CHm x Supr. Culturilor

INDICATORI

2007
37.2
50.4
31.0
5.6
16.8
17.4
158.4

Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea- Soarelui
Secara
TOTAL

media
67.0
36.6
52.4
8.3
22.5
17.6

min
37.2
17.7
31.0
1.5
8.0
11.2

max
104.5
50.4
84.0
12.8
39.2
27.0

2008
39.9
29.0
34.6
1.5
8.0
11.2
124.2

ANI
2009
58.0
17.7
56.5
9.0
31.8
21.2
194.2

2010
95.2
37.1
56.0
12.8
16.5
11.4
229.0

amplitudine
67.3
32.7
53.0
11.3
31.2
15.8

13.PROFITUL BRUT TOTAL(MII LEI)

26

2011
104.5
48.6
84.0
12.6
39.2
27.0
315.9

Profitul brut(Pb) reprezint diferena dintre total venituri(Vt) ncasate i total cheltuieli(Cht)
effectuate.
Pb=Vt-Cht

INDICATORI
Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara
TOTAL
media
404.3
10.8
78.3
109.5
37.7
-0.7

min
111.6
-11.5
-5.5
5.6
5.0
-8.8

2007
111.6
3.6
6.1
60.7
21.6
-8.8
194.8
max
850.9
36.5
186.7
204.0
88.5
13.6

2008
118.4
-11.5
-5.5
5.6
5.0
-7.2
104.8

amplitudine
739.4
48.0
192.2
198.3
83.5
22.4

27

ANI
2009
231.0
9.9
82.7
119.5
50.3
-2.0
491.4

2010
709.4
15.4
121.5
157.7
23.1
1.1
1028.2

2011
850.9
36.5
186.7
204.0
88.5
13.6
1380.2

14.PROFITUL BRUT MEDIU(MII LEI/HA)

Reprezint profitul brut la nivel de societate raportat la unitatea de suprafa(ha).

INDICATORI

2007
18.6
0.4
3.1
15.2
5.4
-2.9
7.0

Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara
TOTAL

media
29.0
1.5
13.6
17.9
7.3
-0.8

min
16.9
-2.3
-2.7
5.6
2.5
-3.6

max
44.8
4.1
26.7
29.1
12.6
2.7

2008
16.9
-2.3
-2.7
5.6
2.5
-3.6
5.5

ANI
2009
23.1
3.3
16.5
19.9
8.4
-0.5
14.5

amplitudine
27.9
6.4
29.4
23.5
10.2
6.3

15. EVOLUIA PESONALULUI

28

2010
41.7
2.2
24.3
19.7
7.7
0.5
24.5

2011
44.8
4.1
26.7
29.1
12.6
2.7
25.6

Structura personalului din cadrul societii este structurata pe ani i pe funciile ocupate, dupa
cum urmeaza:

INDICATORI
Conducere
Pesonal auxiliar
Tehnicieni
Mecanizatori
Muncitori
TOTAL
media
1.0
3.0
1.0
2.0
36.6
43.6

min

2007
1
3
1
2
40
47
max

1.0
3.0
1.0
2.0
26.0
33.0

1.0
3.0
1.0
2.0
42.0
49.0

ANI
2009
1
3
1
2
35
42

2008
1
3
1
2
26
33

2010
1
3
1
2
40
47

2011
1
3
1
2
42
49

amplitudine
0.0
0.0
0.0
0.0
16.0
16.0

16. TIMP DE LUCRU DISPONIBIL(ore/an)

Reprezint totalitatea orelor de lucru care se afla la dispoziia activitii unei societi pe
parcursul unui an calendaristic.
29

Se calculeaz ca produs al orelor de lucru efectuate pe zi, a numrului mediu de zile lucratoare
dintr-o lun i a numrului de luni muncite n cadrul societii.

INDICATORI
Conducere
Personal auxiliar
Tehnicieni
Mecanizatori
Muncitori
TOTAL
media
2054.4
2568.0
2054.4
4108.8
75191.0
85976.6

min
2054.4
2568.0
2054.4
4108.8
53414.4
64200.0

2007
2054.4
2568.0
2054.4
4108.8
82176.0
92961.6
max
2054.4
2568.0
2054.4
4108.8
86284.8
97070.4

2008
2054.4
2568.0
2054.4
4108.8
53414.4
64200.0

ANI
2009
2054.4
2568.0
2054.4
4108.8
71904.0
82689.6

2010
2054.4
2568.0
2054.4
4108.8
82176.0
92961.6

2011
2054.4
2568.0
2054.4
4108.8
86284.8
97070.4

amplitudine
0.0
0.0
0.0
0.0
32870.4
32870.4

17.NECESARUL DE FOR DE MUNC PE CULTURI(ore/ha)

Necesarul de forta de munca pe culturi este dat de totalul orelor necesare procesului de
producie agricol pe o suprafa determinat pentru o anumit cultur .Spre exemplu timpul necesar
pentru infiintarea unei cultur i,intretinerea , si recoltarea.
n tabelul de mai jos avem necesarul de for de munc, exprimat n ore, pentru culturile
cultivate de societatea agricol pentru care s-a efectuat analiza.

INDICATORI
Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara

ore/ha
35
30
40
27
22
35

30

18.NECESARUL FOREI DE MUNC(ore)

Este reprezentat de totalitatea orelor de munc necesare pentru a obine produsul

final( producia agricol) de pe suprafeele exploatate de ctre societatea agricol.
n tabelul urmtor necesarul de for de munc este structurat pe culturi i este calculat ca
produs al necesarului forei de munc i suprafeele cutivate.

INDICATORI
Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara
TOTAL

2007
210
270
80
108
88
105
861

ANI
2009
350
90
200
162
132
140
1074

2008
245
150
80
27
44
70
616

31

2010
595
210
200
216
66
70
1357

2011
665
270
280
189
154
175
1733

media
413.0
198.0
168.0
140.4
96.8
112.0

min
210.0
90.0
80.0
27.0
44.0
70.0

max
665.0
270.0
280.0
216.0
154.0
175.0

amplitudine
455.0
180.0
200.0
189.0
110.0
105.0

19.PRODUCTIVITATEA MUNCII EXPRIMAT N UNITI NATURALE(T

de produs/muncitor)
Productivitatea muncii reprezinta un indicator sintetic de baza care ilustreaza eficienta muncii.
Factorii care influenteaza gradul de crestere a productivitatii muncii sunt: progresul tehnic
,perfectionarea organizarii conducerii, productiei si muncii, calificarea, perfectionarea profesionala .
Se calculeaz ca raport dintre producia marf obinut i numrul de ore de munc care a fost
necesar pentru obtinerea cantitii de produs.

INDICATORI

2007
0.54
0.67
0.30
0.56
0.55
0.26

Grau
Ovaz
Rapita
Porumb
Floarea-Soarelui
Secara

media
0.7
0.7
0.5
0.7

min

max
0.6
0.5
0.3
0.3

1.0
0.9
0.7
1.0

ANI
2009
0.63
0.77
0.43
0.67
0.86
0.34

2008
0.57
0.47
0.25
0.26
0.41
0.24

amplitudine
0.4
0.4
0.4
0.8

32

2010
0.97
0.83
0.65
0.81
0.68
0.37

2011
0.97
0.90
0.63
1.04
0.86
0.41

0.7
0.3

0.4
0.2

0.9
0.4

0.5
0.2

20.PRODUCTIVITATEA MUNCII EXPRIMAT N UNITI

MONETARE(mii lei/muncitor)
Productivitatea muncii reprezint un indicator de baz care ilustreaza eficiena muncii.
n tabelul urmtor este calculat productivitatea medie a muncii ca raport dintre cifra de afaceri
realizat n fiecare an i numrul total de angajai:

INDICATORI
Productivitate pe angajat

2007
7.5

ANI
2009
8.4

2008
10.7

33

2010
7.5

2011
8.1

media
8.4

min
7.5

max
10.7

amplitudine
3.2

34

Concluzii partea a-II-a:

In functie de structura suprafeei putem observa c societatea s-a dezvoltat treptat pe parcursul
celor 5 ani in care s-a efectuat analiza, pornind de la o suprafata de 30 ha ajungand la 55 ha.
Pe unitatea de suprafa cultivat se nregistreaz o variatie pentru toate culturile , apoi odat
cu modernizarea tehnologiei i ca urmare a practicrii unei agriculturi rationale, produciile
medii au crescut dar nu constant.
Cultura graului aduce cele mai mari producii dar i acestea oscileaz pe perioada celor 5 ani,
n 2011 ajungnd la un maxim al produciei.
Societatea analizat se bazeaz doar pe producerea de mas vegetal. Astfel, neavnd consum
intern pierderile se nregistreaz doar ca urmare a procesului tehnologic de recoltare si
conservare a produselor finite.
Cauza creteri att de accelerate a cifrei de afaceri i a profitului o reprezint creterea gradului
de tehnologizare a procesului agricol . Acest lucru conduce la o cretere a randamentului
pmntului i a productivitii muncii.
Dei productivitatea muncii a crescut, valoarea cheltuielilor a crescut constant n cei 5 ani, n
special din cauza creterii accelerate a preului la forta de munca.
Factorii care influenteaza gradul de crestere a productivitatii muncii sunt: progresul tehnic;
perfectionarea organizarii conducerii si productiei si muncii.

35

Bibliografie

http://www.mogosesti-siret.ro/
Laboratoare si cursuri de economie rurala

36