Specificul nvatarii umane

Punnd copiii si adultii n situatii similare cu cele n care se afla n labirint, ct si n

fata unei probleme cotidiene, se constata ca omul repeta mult mai putin erorile,
apoi ca alta este orientarea sa principala n fata unei probleme: el nu se straduieste
prea mult sa gaseasca singur solutia, ci cauta sa uti 18518u2019s lizeze unelte si
procedee cunoscute deja ca adecvate situatiei respective. De exemplu, un copil de
12 ani, vrnd sa-si construiasca o coliba, nu face ncercari numeroase, el ncearca
sa foloseasca mijloacele disponibile n atelierul tatalui sau: cuie si ciocan pentru a
fixa brnele principale, ori o frnghie groasa. Asadar, copilul nvata sa foloseasca
uneltele, procedeele, cunostintele acumulate de omenire n sutele de secole ale
existentei sale. Dar nsusirea culturii contemporane nu se poate face fara un
important progres intelectual, fara formarea unui bogat si variat repertoriu de
capacitati
PROCESUL NVRII SISTEMATICE
133

daca stam acolo mai mult timp, n aceeasi piata vedem multe lucruri: n colt e o
cofetarie, n dreapta e farmacia, lnga ea coteste o strada care duce la padure etc.
etc.
Faptul de a recunoaste un obiect, o persoana presupune siinterventia
gndirii. Numai avnd notiunea de stejar pot recunoaste acest copac. Identificarea
presupune o comparatie, observarea de detalii, de pilda frunzele lobate (intervine
analiza) si stabilirea de legaturi cu imaginile altor stejari (sinteza).
Apoi, n perceptie sunt implicate o serie de atitudini. Mai nti intervine o atitudine
motorie, pozitia noastra, postura adoptata cnd percepem ceva. Apare nsa si
o stare de pregatire intelectuala (englezii i spun "set") care asigura o selectie n
ceea ce percepem. Un experiment simplu dovedeste ca daca prezentam la
tahistoscop (aparat care expune imagini un timp scurt) planse cu variate figuri
geometrice, n diferite culori, cnd cerem subiectilor sa observe figurile ei vor
retine multe forme, dar foarte putine nuante colorate. Invers, solicitndu-i sa
remarce culorile - formele vor ramne oarecum ignorate. Deci orientarea,
atitudinea intelectuala au o mare nsemnatate n perceptie, putnd duce si la erori:
prezentam subiectilor de multe ori (un timp scurt) un cerc de 20 cm urmat de altul
de 10 cm. n momentul cnd schimbam cercurile, nfatisnd succesiv doua cercuri
egale (de 15 cm), subiectii vor sustine ca al doilea cerc este mai mic.

n fine, n perceptie intervine si atitudinea noastra afectiva,motivatia, interesele.

Atitudinea afectiva este "o predispozitie de a reactiona pozitiv sau negativ fata de o
situatie, o persoana ori fata de o simpla afirmatie". Observam cu usurinta ceea ce
ne convine. Mult mai greu remarcam ceva care ne displace. J. Bruner a dat unor
copii americani o diafragma si le-a cerut sa arate, cu ajutorai ei, care e marimea
diferitelor monede metalice curente. Mai ales cei saraci au indicat mereu marimi
mai mari dect cele reale - n cazul banilor cu valoare mare.
Fiecare observa mai bine ceea ce l intereseaza. Iata, presupuneti ca, ntr-o excursie
organizata, autocarul se opreste n vrful unui deal si calatorii sunt invitati sa
priveasca peisajul. Un pictor va percepe coloritul splendid al padurii din apropiere.
Un botanist poate fi frapat de existenta unei specii de arbore care n-ar trebui sa fie
prezenta la aceasta altitudine, pe cnd un inginer silvic se va indigna ca padurea nu
e bine pazita, fiind evidente multe taieri clandestine de copaci.
S-a putut deci constata multiplicitatea factorilor intervenind ntr-o perceptie. Unii
dintre ei trebuie neaparat luati n consideratie cnd vom prezenta elevilor materiale
intuitive (desen, planse, aparate, mulaje sau imagini filmate).