Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public

Anteprenoriatul si principalele
trasturi de anteprenor.Studiu
comparativ Romania-Germania

Realizator: Isac Claudiu

Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public

Cuprins:
1. Elemente introductive privind antreprenoriatul
2. Studiu asupra IMM-urilor din perspectiva
antreprenorial la nivel internaional
3. Antreprenoriatul i dezvoltarea durabil

4. Concluzii
5.Bibliografie

Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public

1.Elemente introductive privind antreprenoriatul

Joseph Schumpeter (1934) ,un geniu al economiei secolului XX, spunea: n antrprenoriat exist o
nelegere pe care o facem n legtur cu un anumit tip de comportament care include:1)iniiative
2)organizarea i reorganizarea mecanismelor socio-economice 3)acceptarea riscului i a eecului.
Antreprenoriatul ca subiect de discuie i analiza a fost introdus de economiti n secolul XVIII i a
continuat s atrag interesul economitilor n secolul XIX.
Numeroase studii ce au fost conduse au determinat faptul c anumite caliti personale sunt
necesare pentru a fi un antreprenor de success. Antreprenorii sunt caracterizai ca interaciune ntre
urmatorele caliti:control interior ,capacitate de planificare,asumarea riscurilor, inovaie, folosirea
feedback-ului, luarea deciziilor, independena. Noi caracteristici sunt adugate ncontinuu acestei
liste.
Fiind un concept multidisciplinar, studierea antreprenoriatului contemporan necesit cunoaterea
diversitii teoriilor referitoare la acesta. Dreptul roman cunotea noiunea de antreprenor,
desemnnd o activitate, ndeosebi comercial. Antreprenor era considerat arendaul, precum i
persoana care gestiona construcia proprie. Ca termen tiinific, ca subiect de discuie i analiz,
noiunea de antreprenor dateaz nc din sec. al XVIII-lea, cnd economistul francez Richard
Cantillon a asociat asumarea de riscuri n economie cu antreprenoriatul, formulnd primele teorii cu
privire la antreprenoriat. n Anglia, n aceeai perioad, Revoluia Industrial era n plin desfurare,
iar antreprenorii jucau un rol important n transformarea resurselor. Activitatea de antreprenoriat
este o activitate independent, desfurat pe propriul risc i orientat spre obinerea profitului ca
urmare a utilizrii bunurilor, vinderii mrfurilor, executrii lucrrilor sau prestrii serviciilor de ctre
persoanele nregistrate n aceast calitate, n modul stabilit de lege. Activitate de antreprenoriat pot
desfura att persoanele juridice, ct i cetenii(persoanele fizice).
Tabloul economiei contemporane prezint o mare diversitate de ntreprinderi i structuri ale
acestora, cu dimensiuni, roluri i caracteristici mult diversificate. Este deosebit de important
cunoaterea diferitelor tipuri de ntreprinderi, ale cror particulariti reclam abordri difereniate
din anumite puncte de vedere.
Necesitatea clasificrii ntreprinderilor este determinat de mai muli factori:
- pe aceast baz se pot efectua analize complexe i aprofundate privind dezechilibrele i
disfuncionalitile existente la un anumit moment n economie;
- aceasta permite identificarea caracteristicilor i modalitilor de exercitare a conducerii n
ntreprindere.Exist mai multe criterii de clasificare a ntreprinderilor:
1. n funcie de forma de proprietate:
-ntreprinderi de stat;
- ntreprinderi private;
- ntreprinderi cu proprietate mixt.
2. Dup natura activitii se evideniaz:
- ntreprinderi agricole;
- ntreprinderi industriale;
- ntreprinderi de servicii (bnci, asigurri, transport);
- ntreprinderi de distribuie al cror rol este de a pune la dispoziia clienilor diferite bunuri de
3

Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public
consum.
3. n funcie de obiectul muncii, ntreprinderile se mpart n extractive i
prelucrtoare.
Cele extractive se ocup cu extracia obiectelor muncii din natur (carbonifere, petrolifere etc.), iar
cele prelucrtoare cu transformarea materiilor prime n produse finite. Primele se caracterizeaz
printr-o dependen pronunat de factorul natur. 4. n raport cu destinaia economic i caracterul
produciei finite se disting:
- ntreprinderi productoare de mijloace de producie (grupa A);
- ntreprinderi productoare de bunuri de consum (grupa B).
5. n funcie de continuitatea procesului tehnologic exist:
- ntreprinderi cu procese tehnologice continue;
- ntreprinderi cu procese tehnologice discontinue.
6. Dup timpul de lucru n cadrul anului calendaristic deosebim:
- ntreprinderi ce funcioneaz anul mprejur;
- ntreprinderi sezoniere.
7. n raport cu nivelul de specializare se poate vorbi de:
- ntreprinderi specializate;
- ntreprinderi universale;
- ntreprinderi mixte.
8. n funcie de metoda de organizare a produciei putem evidenia:
- ntreprinderi cu producia organizat n flux;
- ntreprinderi cu producia organizat pe obiecte;
- ntreprinderi cu producia organizat n unicate.
9. n funcie de forma organizatorico-juridic a ntreprinderii deosebim:
-societate
n nume colectiv;
-societa ncomandit;
-societate pe aciuni;
-societate cu rspundere limitat;
Daca unul din 5 tineri este antreprenor, ceilalti 4 au locuri de munca! Antreprenoriatul poate fi o
solutie pentru problemele de dezvoltare economica, iar ecosistemul nu poate fi stimulat fara a-l
ntelege. Acestea au fost motivele care au stat la baza deciziei organizatiei Akcees de a realiza un
studiu despre antreprenoriat n Romnia. n aceasta vara, echipa Akcees a analizat mediul
antreprenorial romnesc si a identificat principalii factori care au impact asupra dezvoltarii acestuia.

Cum arata ecosistemul antreprenorial romnesc astazi?

Suprinzator, dar bine, potrivit datelor furnizate de Global Entrepreneurship Monitor si Comisia
Europeana. Romnia este prima tara din Uniunea Europeana din punct de vedere al intentiilor
antreprenoriale, 27% dintre romni declarnd ca vor sa porneasca la drum pe cont propriu.
Procentajul este mai mult dect dublu fata de media nregistrata n Uniunea Europeana.

Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public
Cu toate acestea, problemele apar atunci cnd ne uitam la sustenabilitatea initiativelor
antreprenoriale. Romnia ocupa locul 6 n Uniunea Europeana (dupa Austria, Estonia, Letonia,
Olanda si Slovacia) din punct de vedere al activitatii antreprenoriale totale: 9% din populatia activa
este n curs de a ncepe un business sau si dezvolta propriile start-up-uri. Ocupam nsa penultimul
loc la nivel european din punct de vedere al sustenabilitatii initiativelor antreprenoriale: mai bine de
jumatate din companiile nou nfiintate nu reusesc sa supravietuiasca perioadei critice de 42 de luni
(acestea se nchid sau si suspenda activitatea).

Factori care influenteaza dezvoltarea ecosistemului

1.

Caracteristicile antreprenorului

Antreprenorii mpartasesc un set comun de trasaturi care i ajuta sa si nceapa propria afacere si le
maresc sansele de reusita. Printre acestea se numara abilitatile de leadership, capacitatea de munca,
gradul de independenta dorit, toleranta la risc sau gradul de responsabilitate pe care doresc sa si-l
asume. Romnii nu sunt pregatiti din acest punct de vedere si simt nevoia sa dezvolte aceste
caracteristici prin programe educationale.

2. Acces la finantare

O mare problema a ecosistemului antreprenorial romnesc este lipsa accesului la finantare. Desi
48% dintre romni si doresc sa porneasca la drum pe cont propriu, mai mult de jumatate dintre
acestia afirma ca nu dispun de resursele financiare necesare pentru a face acest lucru. Temerilor
legate de insuficienta fondurilor li se adauga si cele legate de incapacitatea de a returna datoriile.
Aceste probleme se diminueaza o data cu cresterea n vrsta, atunci cnd antreprenorii
constientizeaza ca exista numeroase optiuni de finantare accesibile n Romnia si n afara granitelor.

3. Taxe si alte bariere administrative

Taxele si barierele administrative sunt un impediment major pentru dezvoltarea activitatii

antreprenoriale dintr-o regiune. Indiferent de vrsta, respondentii sunt unanim de acord ca nivelul
taxelor si al impozitelor este ridicat, iar coruptia si ineficienta existenta la nivelul institutiilor publice
au un impact negativ asupra posibilitatilor de dezvoltare ale propriilor afaceri.

Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public
4.

Existenta retelelor si a conexiunilor

n Romnia se dezvolta comunitati antreprenoriale puternice n orasele mari, nsa acestea nu sunt
nca suficient de prezente. Tinerii acuza de asemenea si lipsa de conexiuni de business si mentori
relevanti pentru ei. Au fost nregistrate nsa diferente semnificative pe grupe de vrsta: reteaua de
contacte a unei persoane creste semnificativ o data cu vrsta, ceea ce aduce cu sine si noi conexiuni
de business si asistenta de care au nevoie din partea mentorilor. n plus, exista diferente
semnificative si ntre antreprenori si cei care nu au pornit deja propriile afaceri, primii avnd acces la
retele mai dezvoltate, conexiuni de business si mentorat.

5.

Cultura si capitalul social

Cultura antreprenoriala joaca un rol important pentru dezvoltarea activitatii antreprenoriale, iar
Romnia sta excelent din acest punct de vedere, avnd un capital social dezvoltat si o atitudine
pozitiva fata antreprenoriat. Atunci cnd ne uitam nsa la categoriile de oameni care influenteaza
opinia generala aspra antreprenoriatului, observam ca antreprenorii de succes, media, evenimentele
si prietenii au un impact pozitiv ridicat. La polul opus se situeaza nsa profesorii, consilierii de cariera,
parintii si familia, care influenteaza negativ probabilitatea unui tnar de a deveni antreprenor.

6.

Educatia antreprenoriala

23% dintre romni afirma ca au participat la cel putin un program de educatie antreprenoriala,
procentajul fiind egal cu cel nregistrat la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, ei sunt
nemultumiti de calitatea educatiei antreprenoriale primite si considera ca acestea sunt sustinute de
oameni care nu au legatura cu mediul antreprenorial. Lipsa unei conexiuni dintre scoala si mediul de
afaceri este principala problema a educatiei antreprenoriale din Romnia, iar solutionarea acesteia
sta la baza mbunatatirii nivelului redus de sustenabilitate al companiilor nou nfiintate.

7.

Politicile publice

Atunci cnd vine vorba despre stat, n loc sa stimuleze dezvoltarea ecosistemului antreprenorial,
masurile ntreprinse de acesta sunt privite de comunitate ca un impediment major n calea
dezvoltarii. Astfel, membrii activi ai comunitatii antreprenoriale sustin ca sunt la curent cu politicile
publice de sustinere a antreprenoriatului, nsa le considera neadecvate. Lipsa de rezultate se

Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public
datoreaza att unei ntelegeri deficitare a mediului antreprenorial romnesc ct si coruptiei
endemice care afecteaza masurile ntreprinse la toate nivelurile.

Ce ramne de facut?

Masurile necesare pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial romnesc trebuie ntreprinse

att la nivel public, ct si la nivel privat. Astfel, la nivel guvernamental, statul ar trebui sa renunte la
programele de nfiintare de noi companii focusul trebuie schimbat pe sustenabilitatea celor
existente prin mbunatatirea calitatii programelor de educatie antreprenoriala. Tot n slujba statului
cade si simplificarea administrativa si fiscala, alaturi de lupta mpotriva coruptiei.

Pe de alta parte, mediul privat poate contribui semnificativ la dezvoltarea antreprenoriatului prin
implementarea de programe de calitate: sesiuni de training, evenimente si competitii adresate
antreprenorilor la nceput de drum, programe de mentorat si suport pentru start-up-uri sau sesiuni
de informare despre oportunitatile de finantare existente. mpreuna, sectorul public si cel privat au
puterea de a contribui semnificativ la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial romnesc.
De-a lungul globului, antreprenorii modeleaz mediul de afaceri, iar propriile firme joac un rol
decisiv n asigurarea vitalitii economiei globale. Interesul pentru antreprenoriat nu a fost niciodat
att de mare. Viitorul activitii antreprenoriale se prezint a fi promitor. Multe din marile firme
adopt decizii de restrngere a activitii economice i de reducere a personalului. O mare parte din
angajaii disponibilizai sunt pregtii i au experiena necesar pentru a deveni antreprenori. Cu 25
de ani n urm competiia acerb a favorizat firmele mari. n prezent, n condiiile n care ritmul
schimbrii este din ce n ce mai alert, firmele mici i mijlocii au un avantaj din ce n ce mai mare.
Howard Stevenson, profesor la Harvard Business School a afirmat: "De ce este att de simplu pentru
firmele mici s concureze mpotriva firmelor mari? Pentru c n timp ce giganii studiaz
consecinele, antreprenorii schimb lumea."

n Germania 20% din firmele noi eueaz n primul an de activitate, iar alte 20% n al doilea an
(Barringer, B., Ireland, D., 2006, p. 5). Aceste date indic faptul c dei multe persoane sunt motivate
s nceap o afacere nou, numai motivaia nu este suficient, pe lng ea fiind necesare informaii
corespunztoare, o idee de afacere bun i o aplicare eficient a ideii pentru a avea succes.
Procesul
antreprenorial
se
desfoar
n
urmtoarele
etape:
Decizia de a deveni antreprenor constituie o decizie adoptat de persoane aflate n diferite ipostaze:
- persoana i-a pierdut locul de munc i s-a hotrt c este momentul potrivit pentru a-i ncepe
propria
afacere;
- persoana a motenit o sum de bani, astfel c dispune de resursele financiare necesare pentru a o
afacere;
- modul de via al persoanei s-a schimbat, n sensul c se gsete n ipostaza de a putea ncepe o
afacere (aceasta fiind situaia mamelor care dup o ntrerupere pentru creterea copiilor pot s se
ocupe de o afacere ntruct copiii merg la coal).
7

Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public

Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public

2. Studiu asupra IMM-urilor din perspectiva

antreprenorial la nivel internaional
ntreprinderile mici i mijlocii (prescurtat IMM) sunt companiile care au cifra de afaceri i
numrul de salariai sub o anumit limit.
n Romnia, ntreprinderile mici i mijlocii sunt definite, conform Legii nr.346/2004, ca fiind
acele ntreprinderi care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:

au un numr mediu anual de salariai mai mic de 250;

realizeaz o cifra de afaceri anual echivalent cu pn la 8 milioane de euro sau au
un rezultat anual al bilanului contabil care nu depete echivalentul n lei a 5
milioane euro;
respecta criteriul de independen, n sensul c nu sunt deinute n proporie de peste
25% din capitalul social sau din drepturile de vot de ctre o alt ntreprindere ori de
mai multe ntreprinderi mpreun, care nu fac parte din categoria ntreprinderilor mici
i mijlocii.

n anul 2007, IMM-urile realizau aproximativ 70% din produsul intern brut al Romniei.
Se spune c IMM-urile sunt coloana vertebral a unei economii. Acest sector este foarte
important pentru bunstarea i evoluia pe termen lung a Romniei. Peste 3 milioane de
persoane sunt angajate de ctre IMM-uri, iar acest numr ar putea fi i mai ridicat n
condiiile unui mediu de afaceri ncurajator. n Romnia sunt aproximativ 500.000 de IMMuri, care reprezint 99,7% din totalul companiilor existente.
Sectorul IMM-urilor din Romnia contribuie cu 65% n Produsul Intern Brut (PIB) din
Romnia, iar ca fora de munc procentajul este de pn la 67% din total, declara n
februarie 2012 Aurel aramet, preedintele Fondului Naional de Garantare a Creditelor
pentru IMM Cu toate acestea, sectorul IMM-urilor contribuie cu numai 46% la valoare
adugat, n timp ce n Uniunea European contribuia medie este de 65%.

Exemple de domenii de succes unde multe dintre companii sunt IMM-uri:

9

Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public

Industria auto productorii de subansamble au realizat n 2010 o cifr de afaceri de

aprox. 5 miliarde euro;
Industria farmaceutic 168 de companii au faciliti de producie i au avut o cifr
de afaceri de aprox. 660 milioane euro n 2010;
Agricultur i industria BIO Romnia a avut exporturi n valoare de 150 milioane
euro n 2010, mai mult de 3000 de companii activnd n acest domeniu.

Situaia actual
n perioada 2004-2008, numrul ntreprinderilor mici i mijlocii a crescut cu peste 36%,
conform Strategiei Guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM. ncepnd cu 2009,
ns, circa 90.000 de firme mici i mijlocii din Romnia au fost nchise din cauza problemelor
financiare generate de criz, dar i a introducerii impozitului minim. Una dintre principalele
probleme cu care se confrunt IMM-urile din Romnia este accesul foarte dificil la finanare.
Potrivit FNGCIMM, n Romnia numai 15% din IMM-uri sunt creditate de bnci, n timp ce
n Uniunea European procentul se apropie de 70%.
Din cauza condiiilor economice internaionale dificile, marile companii tind s i diminueze
foarte mult costurile, acest lucru nsemnnd reduceri de personal i delocalizri frecvente.
Prin nchiderea fabricii Nokia de la Cluj, nu mai puin de 2.200 de persoane i-au pierdut
peste noapte locul de munc. Analiza Comisiei Europene n cadrul programului Small
Business Act a relevat faptul c micile companii din Romnia i-au meninut numrul
angajailor pe timp de criz.
n perioada 2008-2010, numrul angajailor n sectorul IMM a rmas la acelai nivel ca
nainte de criz, n timp ce n marile companii acest numr a sczut cu 6% (Comisia
European - Small Business Act Fact Sheet 2010/2011 Romania). Prin urmare, locurile de
munc generate de IMM-uri prezint o stabilitate mult mai mare dect cele din
multinaionale.

In Germania, BVMW-ul reprezinta vocea IMM-urilor

Noile provocari aduse de Globalizare arunca IMM-urilr intr-o lupta necrutatoare pentru
supravietuire.
Internationalizarea pietelor precum si criza financiara mondiala sunt numai 2 exemple pentru
care BVMW actioneaza ca partener al IMM-rilor, oferind acestora perspective pozitive in
viitor. Numai colaborarea si impletirea intereselor pot conduce IMM-urile pe un drum de
succes in viitor, iar comunicarea in retelele antreprenoriale si gandirea inovativa fac parte tot
din
sfera
succesului.
BVMW se prezinta ca cea mai semnificativa asociatie ce reprezinta interesele a mai mult de 3
milioane de intreprinderi germane mici si mijlocii, fiind in acelasi timp critic si partener al
politicii guvernului german. Si pentru ca IMM-urile au nevoie sa-si spuna cuvantul cu o voce
comuna pentru a fi auzite, BVMW va ofera sansa sa aderati si sa faceti parte din aceasta
platforma.
BVMW ofera membrilor sai o paleta foarte larga si atractiva de servicii prin care
antreprenorii mici si mijlocii pot sa-si recupereze pirderile provocate de concurenta cu
10

Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public

firmele

mari.

La nivel federal, BVMW-ul este organizat in peste 200 de birouri prin care directorii locali
asigura o consultanta permanenta si competenta la fata locului pentru intreprinderile membre.
Va invit sa faceti cunostinta cu BVMW. Profitati si dumneavoastra ca si cele peste 54 000 de
firme membre de serviciile unei uniuni moderne.

BVMW-UL(Bundesverband mittelstndische Wirtschaft)

Pentru IMM-uri, mereu aproape.

BVMW

Uneste fortele antreprenoriale ale economiei de mijloc

Realizeaza functia de lobby la toate nivelurile politice
Lupta pentru imbunatatirea conditiilor economice si politice
Influenteaza promulgarea legilor si a deciziilor

Economia de mijloc este baza si motorul progresului economic iar fara acesta, nimic nu ar
functiona in Germania. Plecand de la aceasta realitate, este foarte important ca milioanelor de
intreprinderi mici si mijlocii sa le fie reprezentate cu succes interesele fata de guvern.
BVMW se prezinta ca avocatul economiei de mijloc care se impune pentru a obtine
conditii economice si politice mai bune la nivel comunal in Berlin si in Bruxelles.
Independent din punct de vedere politic, isi asuma raspunderea numai fata de antreprenori.
Telul este clar : mai multa iniziativa privata, mai putina decizie de stat.
Expertii din cadrul comisiilor BVMW actioneaza si in sensul influentarii procedurilor
parlamentare, urmarind cresterea profesionalismului dar care sa nu depaseasca granitele
legale.
Participati si dumneavoastra la solidificarea BVMW prin aderarea firmei dumneavoastra.

In Germania, BVMW ul este:

Independent din punct de vedere politic

Cuprinde firme din toate domeniile de activitate
Membru in Asociatia Europeana a Intreprinderilor Mici si Mijlocii
Prezent pe marile piete europene

In Germania, BVMW-ul are:

Impreuna cu asociatiile partenere mai mult de 270 000 de membrii.

Ofera de altfel consultanta prin cei peste 1 000 de economisti, consultanti financiari, avocati
si consultanti de firme.
Anual peste 700 000 de contacte personale cu IMM-urile.
Ofera o platforma unica de comunicare prin cele peste 1 800 de evenimente realizate.
11

Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public

Comunicarea directa este foarte importanta, de aceea BVMW-ul este prezent la nivel local
prin cei 300 de reprezentanti, ceeea ce face ca BVMW-ul sa fie superior celorlate asociatii
din Germania dar si din stainatate.
Reprezentantii locali va stau oricand cu placere la dispozitie, chiar si in cazul discutiilor cu
autoritatile publice sau bancare, aparandu-va interesele.
In prezent, cererile pentru IMM- uri au devenit atat de complexe, incat lupta pentru a ramane
pe piata si de a oferi servicii de o calitate superioara consumand cat mai putine resurse
materiale si personale sunt imposibil de realizat fara sprijin. Solutia este ca firmele sa faca
parte din aceasta Uniune a IMM-urilor, de unde vor obtine ajutor si noi idei pentru
dezvoltarea afacerii.

Domeniile principale de activitate ale BVMW-ului sunt:

Crearea unei retele active pentru colaborare si schimb de experienta

Acordarea de informatii si imbolduri in scopul realizarii sarcinilor si scopurilor propuse
Globalizarea IMM-urilor
Obtinerea cooperarii si parteneriatului cu universitati si grupuri de firme mari.

3. Antreprenoriatul i dezvoltarea durabil

Potrivit Rapoartelor GEM, s-a demonstrat c exist o relaie de tip U ntre nivelul dezvoltrii
economice, pe de o parte, iar pe de alt parte, nivelul i tipul activitii antreprenoriale. Un
grafic de tip U, s-a obinut i pentru anul 2007, pe baza datelor GEM, ntre produsul intern
brut (PIB) pe locuitor i nivelul activitii antreprenoriale n stadiu incipient, dup cum se
poate observa n figura 1.
n rile cu un nivel sczut al PIB/locuitor, economia naional se caracterizeaz prin
existena unui numr mai mare de ntreprinderi mici. Pe msur ce crete nivelul
PIB/locuitor, industrializarea i economiile de scar permit firmelor mari s satisfac cererea
crescut a pieelor n dezvoltare i s le creasc rolul n economie. De asemenea, pe msur
ce crete rolul firmelor mari, se poate nregistra o scdere a numrului de ntreprinderi mici,
ntruct se creeaz un numr tot mai mare de locuri de munc n firmele mari, crescnd astfel
costul de oportunitate al eventualelor decizii individuale de acceptare a statutului de
ntreprinztor.
n rile care nregistreaz niveluri sczute ale PIB/locuitor, o scdere a ratei activitii
antreprenoriale n stadiu incipient poate fi considerat un aspect pozitiv, n special dac este
nsoit de o cretere economic i de stabilitate economic. n cazul n care se nregistreaz
cretere economic precum i o cretere a nivelului de trai, rolul sectorului antreprenorial
poate, de asemenea s creasc, ntruct mai multe persoane pot accesa resurse pentru a porni
propria afacere, ntr-un mediu economic care faciliteaz valorificarea oportunitilor. Aa
cum rezult i din figura de mai sus, toate fostele ri socialiste prezint o activitate
antreprenorial situat sub curba U. ara noastr a nregistrat una dintre cele mai sczute rate
ale activitii antreprenoriale n stadiu incipient, de doar 4%. Pe lng cele dou dimensiuni
menionate, exist i ali factori care influeneaz rata activitii antreprenoriale, cum ar fi:
caracteristicile demografice, culturale i instituionale la nivel naional. Astfel, rile din
12

Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public

Europa de Est i din Asia Central se situeaz n partea stng, sub curb, fapt ce
demonstreaz c, n aceste ri, nu sunt att de multe persoane implicate n activitatea
antreprenorial, aa cum se constat n ri din America Latin, care nregistreaz niveluri
asemntoare ale PIB/locuitor. Analiznd contextul regional al dezvoltrii economice, cele 42
de ri pot fi mprite n trei mari categorii: ri cu venit ridicat, ri cu venit mediu i sczut
din Europa i Asia, ri cu venit mediu i sczut din America Latin i Caraibe, reflectnd
diferenele dintre caracteristicile demografice, instituionale, de cultur, de nivel de trai,ce
afecteaz spiritul antreprenorial.
n privina caracteristicilor demografice, figura alturat prezint distribuia rilor n funcie
de procentul ntreprinztorilor n stadiu incipient dup gen. Romnia a nregistrat o pondere
sczut a ntreprinztorilor n stadiu incipient n funcie de gen, respectiv 4,95% dintre
brbaii cu vrsta cuprins ntre 16-64 ani sunt implicai n activitatea antreprenorial n
stadiu incipient, comparativ cu media rilor europene care a fost de 8,1%. n cazul femeilor,
procentul este de 3,09% n ara noastr, n timp ce media european este de 3,9%.
Un alt aspect demografic poate fi surprins de procentajul ntreprinztorilor n stadiu incipient
pe grupe de vrst ale populaiei adulte. n figura alturat se prezint comparativ situaia din
Romnia i media rilor europene analizate de GEM. Pe baza distribuiei prezentate se poate
constata c, n cazul Romniei, doar procentul de ntreprinztori n stadiu incipient din grupa
de vrst 25-34 ani este apropiat de procentul mediu din rile europene. n cazul celorlalte
grupe de vrst, procentul nregistrat n Romnia este mult sub media rilor europene, mari
diferene corespund grupelor de vrst ntre 18-24 ani, respectiv 35-44 ani.
Ratele sczute nregistrate de Romnia n privina activitii antreprenoriale are mai multe
cauze, dintre care fac parte:

lipsa educaiei antreprenoriale din societatea romneasc dinainte de 1990;

mediul de afaceri nefavorabil n perioada de tranziie, pe parcursul anilor '90;
orientarea populaiei ctre locuri de munc stabile, n firme mari, n perioada de
cretere economic, din primii ani dup 2000.

n vederea obinerii unor rezultate mai bune privind activitatea antreprenorial din Romnia,
se impune mbuntirea infrastructurii de susinere a afacerilor prin crearea i dezvoltarea de
parcuri industriale, incubatoare de afaceri, continuarea procesului de reducere a birocraiei n
ceea ce privete nfiinarea i funcionarea noilor ntreprinderi, o mai bun informare a
populaiei n privina programelor guvernamentale de stimulare a iniiativei private,
popularizarea ntr-o mai mare msur a afacerilor de succes nregistrate de ntreprinztorii
roman.

4. Concluzii
n concluzie rolul antreprenorilor ntr-o societate este foarte important deoarece n cele mai
multe cazuri IMM-urile susin economia si la nivel international .
n acest proiect am vrut sa art diferenta intre Romnia si Germania.Chiar dac diferena
foarte mare intre aceste dou ri este foarte vizibil , si in Romnia ct si n Germania
economia este suinuta n mare parte de IMM-uri.
13

Facultatea de tiine Economice si Administratie Public Suceava

Administraie Public

Un avantaj pe care il are Germania este modul in care statul se implic in cazul
antreprenorilor.n ceea ce privete inceperea unei noi afeceri, germania are o birocraie mai
transparenta fa de cea a Romniei unde este nevoie de foarte multe acte si semnaturi in
cazul in care vrei sa deschis o mica intreprindere.

5.Bibliografie
http://www.bvmw-romania.ro/ro
http://www.finantare.ro/imm-urile-romaniei-probleme-si-solutii.html
http://extensii.ubbcluj.ro/sfantugheorghe/daa/admitere/manualadmmda2013v2.pdf
http://www.cnp.ro/inovatie/docs/seminar-studii-25-06-2012/Rezumat%20studiu%20IMM.pdf

14