Diagnostic in nevralgia esentiala de trigemen.

Diagnosticul pozitiv se bazeaz

pe caracterul crizelor paroxistice dureroase, lipsa tulburrilor obiective de sensibilitate,
manifestrile motorii i tulburrile vegetative descrise.
Diag diferential in nevralgia esentiala de trig. Diagnosticul diferenial se face
cu durerile localizate la nivelul feei. n acest sens ar intra n discuie:
Simpatalgia feei ce se caracterizeaz prin durere sub form de arsur, care
cuprinde att tegumentele, ct i mucoasa cavitii bucale i are o rezonan afectiv.
Acest tip de durere este nsoit de intense manifestri vegetative.
Psihalgia facial const n idei obsedante de algii faciale, nsoite de fenomene
vegetative.
Hiperpatia talamic se manifest sub forma unei dureri interne cu caracter de
arsur difuz, care cuprinde hemifaa i uneori hemicorpul contralateral nucleului
talamic afectat.
Tratamentul nevralgiei eseniale este un tratament complex (medicamentos,
fizioterapie i tratament chirurgical).
Tratamentul medicamentos se refer la tegretol (carbamazepin) n comprimate
de 200mg. Doza zilnic variaz ntre 3-6 comprimate. Schema de tratament se ncepe
cu un comprimat pe zi i este crescut doza zilnic cu cte un comprimat, pn la
reducerea durerii. n mod obinuit se administreaz 2-4 comprimate pe zi. Acest
medicament acioneaz n mod favorabil aproximativ n 80% din cazuri. La nceputul
tratamentului apar efecte secundare i anume: o stare de somnolen, senzaie de
grea, vom i ameeal. Dup obinerea efectului dorit al tegretolului, reducem doza
pe zi, n mod treptat. Fenitoin (hidantoin) n comprimate de 100 mg doza zilnic este de
maximum 400-500 mg. Ca efecte secundare poate s dea o stare de somnolen i
uneori ataxie. Levomepromazin (nozinan) n comprimate de 25 mg se recomand 1-4
comprimate pe zi, n doz crescnd. Ca efecte secundare poate s dea o stare de
somnolen, ameeal i hipotensiune arterial. La aceste medicamente se mai pot
asocia clordelazin n doz de 1-3 comprimate a 25mg-zi, algocalmin ntre 1.4
comprimate a 0,5oo g-zi i vitamina B 12 a 1000 gama, cte 1 fiol la 2 zile (n total 10
zile).
Ca fizioterapie se recomand ionizri cu aconitin, efectuate zilnic (n total 10-15
edine).
Tratamentul chirurgical, n cazurile rebele la tratamentul medicamentos, se refer
la blocajul clinic al ramurilor trigeminale cu procain sau alcool (ns nu nltur dect n
mod temporar durerea).
Metodele chirurgicale radicale sunt indicate la cazurile cu o vechime a durerii de
peste 6 luni. Dup ARSENI C. i OPRESCU I. sunt indicate urmtoarele metode
chirurgicale:
rizotomia retrogasserian (secionarea difereniat a rdcinii trigeminale pe
cale temporal);
rizotomia juxtapontin (secionarea juxtapontin a rdcinii trigeminale pe cale
occipital);
tractotomia trigeminal bulbar (secionarea fibrelor subiri din tractul trigeminal
descendent bulbar);
tractotomia trigeminal pontin i mezencefalic;

 decompresiunea gasserian i retrogasserian;

alte tipuri de operaii cu caracter adjuvant: secionarea nervului mare auricular,
secionarea nervului mare occipital.
Hemiplegia Hemiplegia este un sindrom clinic ce se realizeaz prin leziunea
unilateral a fasciculului piramidal, situat deasupra lui C5. Dup sediul leziunii
hemiplegia se poate prezenta sub diferite forme:

Hemiplegia cortical fibrele corespunztoare membrelor inferioare provin

din partea superioar a circumvoluiei frontale ascendente i din lobul paracentral, ale
membrelor superioare din partea mijlocie iar cele ale capului din partea inferioar. De
aceea, un proces patologic, n majoritatea cazurilor va leza numai o parte a scoarei
motorii, realiznd astfel o hemiplegie, n care tulburrile motorii predomin fie la fa i
membrul superior, fie la membrul inferior. un exemplu caracteristic este tabloul clinic al
trombozelor vasculare. Un infarct de arter cerebral anterioar, care vascularizeaz
ntre altele partea superioar a circumvoluiei frontale ascendente i lobul paracentral
(formaiuni corespunztoare reprezentrii motorii a membrelor inferioare) se traduce
printr-o hemiplegie contralateral, cu paralizie exprimat la membrul inferior. Un infarct
al arterei cerebrale mijlocii, care vascularizeaz ntre altele restul circumvoluiunii
frontale ascendente este urmat de o hemiplegie contralateral, predominnd paralizia la
fa asociat cu tulburri de limbaj (afazie).

Hemiplegia capsular este cel mai frecvent ntlnit. Ea este global i

intereseaz n aceiai msur toate segmentele. Se datorete unei leziuni la nivelul
capsulei interne. Un accident vascular cerebral de natur ischemic sau hemoragic ce
intereseaz artera lenticulo-striat care vascularizeaz capsula intern, determin o
astfel de hemiplegie, de partea opus.
Cnd leziunea capsular este mai intens afecteaz i nucleul lenticular i
caudat, realiznd hemiplegia capsulo-striat. n hemiplegia infantil ntlnim frecvent
asociate micri involuntare cu aspect coreic sau atetozic.
Diplopia Diplopia sau vederea dubl apare datorit faptului c globii oculari
nu au axele paralele. n stare normal globii oculari se afl n acelai ax, iar imaginea
vizual este unic. Cnd un glob ocular se afl n strabism, imaginea unui obiect nu se
formeaz pe un punct simetric cu cel de la ochiul normal i n acest fel apare diplopia.
Diplopia poate s fie n plan orizontal sau vertical, dup direcia n care globul ocular
paralizat este deviat n strabism. Cnd imaginea fals este situat n aceiai parte cu
ochiul paralizat se realizeaz o diplopie homonim, iar cnd este de partea ochiului
sntos realizeaz o diplopie heteronim. Diplopia devine mai evident atunci cnd
globii oculari privesc de partea muchiului paralizat. n parezele oculare, atunci cnd
strabismul nu este evident, diplopia poate s fie evideniat cu ajutorul unei lentile
colorate. Datorit diplopiei bolnavul prezint ameeal, cefalee, grea i este nevoit s
stea cu ochii nchii, de partea paraliziei.

Epilepsia diencefalic (Penfield) apare ca o tulburare centrencefalic,

cuprinznd ntr-un mod integrator i hipotalamusul (care face parte din aceast
regiune). Aceast form de epilepsie se poate manifesta sub 3 aspecte: accese sub
form de tulburri vegetative vasculare accentuate cu crize de descrcri tonice, fr

pierderea strii de contien: accese cu tulburti vegetative vasculare la apogeul

crora apare pierderea strii de contien cu tulburri vegetative vasculare intense cu
pierderea strii de contien, descrcri tonice i crize de hemibalism
Tratamentul medicamentos antiepileptic:
Alegerea medicamentelor anticonvulsivante se face in functie de tipul convulsiilor
astfel:
In cazul convulsiilor cu debut focal (crize partiale simple, complexe si generalizate
secundar) medicamentele de prima alegere sunt:
Carbamazepina 600-1800 mg/zi al adult si 15-35 mg/kg la copil de 2-4 ori pe zi.
Efecte adverse: ataxie, ameteli, diplopie, vertij, anemie aplastica, leucopenie,
hepatotoxicitate.
Fenitoina 300-400 mg/zi la adult si 4-8 mg/kg la copil de 2 ori pe zi. Efecte adverse:
ataxie, necoordonare, confuzie, hiperplazie gingivala, limfadenopatie, hirsutism,
osteomalacie.
In cazul convulsiilor tonico-clonice generalizate, medicamentele de prima intentie
sunt: acidul valproic, carbamazepina sau fenitoina. Alternativele sunt fenobarbital si
primidona.
Pareza faciala periferica
Este rezultatul afectarii nervului facial, care in mod obisnuit asigura inervatia
musculaturii de la nivelul fetei (exista o pereche de nervi faciali sau numarul VII, astfel
incat fiecare nerv asigura inervatia muschilor de pe jumatate de fata).
Se deosebeste de pareza faciala de tip central (intalnita in accidentele vasculare)
prin lipsa deficitului motor la nivelul membrului/membrelor de aceeasi parte si de lipsa
tulburarii de limbaj, afectarea fiind strict la nivelul hemifetei. De asemenea afectarea
muschilor frontali si orbiculari ai pleoapelor este mai severa in pareza faciala periferica
deoarece acesti muschi primesc inervatie din ambele emisfere cerebrale (cortexul
motor), in timp ce muschii faciali inferiori primesc inervatie numai de la o emisfera.
Cauze
Cea mai frecventa forma este considerata cea idiopatica sau paralizia Bell.
Alte cauze mai putin frecvente sunt:
- tumorile prin efect compresiv (neurinomul de acustic - tumora a nervului VIII) si prin
invazie (a osului temporal) pot determina pareza faciala periferica
- Sindromul Ramsay Hunt, datorat virusului herpes zoster, asociaza parezei faciale
si o afectare a nervului VIII, precum si o eruptie veziculoasa caracteristica la nivelul
tegumentului cranian si la nivelul conductului auditiv extern.
- Poliradiculonevrita, sarcoidoza, boala Lyme sunt alte situatii in care apare pareza
faciala sau chiar diplegia faciala.
Simptome. Debutul este brusc, iar amplitudinea manifestarilor neurologice este
atinsa de regula in 48 ore. Astfel, coltul gurii de partea afectata este cazut, santul
nasogenian si pliurile cutanate sunt sterse, pleoapele nu se inchid complet (situatie in
care se observa fenomenul Bell - la inchiderea pleoapelor ochiul este deviat in sus, iar
prin fanta palpebrala se observa sclerele) permitand lacrimilor sa curga pe obraz. In
functie de sediul leziunii se pot asocia: tulburare de gust in cele 2/3 anterioare ale limbii
de aceeasi parte, tulburare de auz (hiperacuzie, hipoacuzie).

Investigatii In mod obisnuit diagnosticul se pune pe baza anamnezei si a

examenului neurologic. In cazul in care se suspicioneaza alte cauze ale parezei faciale
periferice, se efectueaza:
- analize de sange: serologie (Boala Lyme)
- imagistica cerebrala: CT, RMN (tumori cerebrale)
- audiometrie (pentru a determina tulburarile de auz)
Tratament
Masuri generale - igiena oculara (clipitul fiind imposibil sau realizat cu dificultate,
umezirea corneei nu mai are loc. Astfel pot apare ulceratii care in timp pot duce la
pierderea vederii. De aceea, se recomanda toaleta locala riguroasa (existand riscul
infectiilor locale) si umezirea corneei cu picaturi pe baza de metilceluloza). Protectia
ochilor de razele solare trebuie de asemenea avuta in vedere.
- igiena cavitatii bucale: datorita tulburarilor de sensibilitate gustativa, pasajul
alimentelor va fi incetinit. Periajul regulat al danturii va impiedica aparitia cariilor si a
infectiilor locale.
Tratament medicamentos
Corticoterapia (Prednison, Metilprednisolon) pare a fi benefica si se pare ca
scurteaza perioada de recuperare. Dupa unele pareri pot fi folosite ca alternativa AINS,
cortizonul neaducand un beneficiu suplimentar fata de antiinflamatoarele nesteroidiene.
Antivirale (Acyclovir) datorita etiologiei presupus virale, singure sau in asociere cu
corticoizi.
Sindromul meningeal este comun tuturor tipurilor de meningita. Acesta se
caracterizeaza in primul rind prin febra. "Orice persoana care are febra si la care se
asociaza si alte simptome - dureri de cap ( in general violente si rezistente la
antinevralgicele uzuale), fotofobie ( omul nu suporta lumina, are tendinta de a inchide
ochii sau de a sta protejat in clarobscur), varsaturi ( foarte greu de stapinit)- poate fi
suspectata de meningita
Sindromul de neuron motor central
Ansamblul de simptome, provocate de leziunile fasciculului piramidal, pe traiectul
sau encefalic sau medular, poarta numele de sindrom de neuron motor central sau
sindrom piramidal. Apare in accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale si
medulare, mielite, fracturi de rahis, scleroza laterala amiotrofica etc.
Semnele clinice principale constau in pareze sau paralizii ale miscarilor voluntare,
cu sediul, de obicei, in partea opusa leziunii (datorita incrucisarii caii motorii). Paralizia
cuprinde teritorii intinse (hemiplegie, paraplegie). Este spasmodica, fie de la inceput, fie
dupa o perioada scurta de paralizie flasca. Reflexele osteo-tendinoase sunt exagerate
dupa prima perioada de diminuare (faza de soc). Semnul Babinski este prezent,
tulburarile sfincteriene sunt obisnuite, iar atrofia musculara, absenta. Manifestarea
principala a sindromului piramidal este hemiplegia, caracterizata prin pierderea motilitati
voluntare a unei jumatati a corpului, datorita lezarii unilaterale a caii piramidale.