Sunteți pe pagina 1din 33

SUBIECTE

Pentru examen la disciplina Organizarea construciilor I anul III secia zi la specialitatea Construcii i
Inginerie Civil
1) Noiune de management. Managementul execuiei proiectelor de construcie.

Primul om care a formulat principile tiinifice n opinerea unor realizri maxime cu efort minim la nivelul
activitilor colective a fost J.F.Taylor. n cartea sa principii i metodele conducerii tiinifice a aprut n 1911, el a
aplicat aceste principii la uzinele lui Ford, pe urm au fost transferate i n construcii.
Problemele ridicate de organizarea i construcia lucrrilor sunt foarte sofisticate ceia ce a condus la
apariia unor matematici aplicate cum ar fi: matematica organizrii sau cercetarea operaional.
Prin termenul management se definete tiina general a organizrii i conducerii. n conformitate cu dexul englez acest termen cuprinde necesitatea de proiectare, planificare, administrare, control si dirijare a unei
activiti ndreptat spre un scop bine determinat cu maxim de eficien.
Scopul implimentrii managementului n toate domeniile este unul i acelai, maxim de eficien, ns
activitatea de a construi are particulariti specifice care o difereniaz de celelalte domenii de activitate ca:
industria, comerul.
Activitatea de a construi are la baz un proiect al unui obiect de construcie i acest aspect determin o
caracteristic esenial activitii de a construi cum ar fi caracterul de unicat i din punct de vedere al coninutului.
Specificitatea managementului n construcii este redat de urmtoarea egalitate ( managementul execuiei
proiectului de construcie este egal cu oragnizarea, conducerea si economia execuiei proiectului de construcie).

2) Organizarea execuiei proiectelor de construcie.


n sensul definit al cuvntului grecesc Organon este activitatea de obinere a unui instrument care s
serveasc pentru atingerea unui scop. Realizarea unui obiect de construcie n toate formele de manifestare
presupune 2 etape de constrcie:
- proiectarea constructiv concretizat n proiectul tehnic care drept ca scop s stabileasc dimensiunile, forma i
structura elementelor de construcie i a obiectului n ntregime
- realizarea obiectului n natur printr-un complex de aciuni cu caracter tehnic, economic, organizatoric,
administrativ pentru a transforma materialele n scopul edificrii obiectului de construcie
Proiectul de organizare folosit la a-2 etap este instrumentul de obinere a scopului. i la baza proiectului
de organizare st principiul maximul de rezultate cu minim de efort denumit principiul optimului economic.

3) Conducerea execuiei proiectelor de construcie.

Aceast conducere cuprinde ansamblu de metode, tehnici i procedee pentru punerea n micare i asigurarea
funcionrii aparatului de producie, respectiv mijloacelor de producie i forele de munc n cadrul stabilit de proiectul de
organizare.
Edificarea unui proiect de construcie nu este rezultatul unor transformri spontane, ci a unui ir lung i complex de
transformri legate de execuia proceselor de construcie de-a lungul crora exist diferite mijloace de producie i scopuri
ce trebuie de atins.
Prin exercitarea principalelor atribute ale conducerii sunt:
1) decizia- o linie de aciune aleas n mod contient dintr-un anumit numr de posibiliti cu scopul de a obine
rezultate cu eficien ct mai mare
2) comanda- are nelesul de iniiere a aciunilor de antrenare a ntregului personal muncitor la aplicarea n practic a
deciziilor sau de punere n micare a mijloacelor de producie i a forelor de munc
3) coordonarea aciunilor efectuate de oameni i utilaje n legtur cu desfaurarea n timp i spaiu a execuiei
proiectului
4) Controlul, care este:
cantitativ prin msurarea de procese executate
calitativ prin identificarea i msurarea mrimilor ce caracteriziaz calitatea proceselor n
conformitatea cu normele n vigoare
5) Evaluarea rezultatelor obinute pe etape pentru a lua msuri la etapele urmtoare.
Din cele expuse rezult c realizarea proiectelor de construcie este posibil numai prin aplicarea corelat a organizari i
conducerii. O activitate bine organizat concretizat n proiectul de organizare dar prost condus nu poate da dect
rezultate negative ca i o conducere far organizare.

4) Economia execuiei proiectelor de construcie.


Aceast economie se regsete att n elaborarea proiectului de organizare ct i n conducerea execuiei proiectului
prin analiza i decizia economic asupra fiecrei soluii de execuie a procesului care se fundamenteaz pe urmtoarele
aspecte:
1) preul materialului oferit de diveri furnizori
2) costul transportului materialelor pe antier
3) costul asigurrii cu for de munc i utilizrii acesteia
4) costul asigurrii cu utilaje i utilizrii acesteia
5) costul asigurrii cu mijloace financiare suplimentare ( credite) i modul de utilizare a acesteia
Economia este suportul justificarilor pentru analiza si aplicarea tuturor solutiilor tehnice tehnologice si organozatorice.
Economia stabileste costul total de realizare a proiectului care este masura cea mai edificatoare si sintetica a capacitatii
de a organiza si conduce executia roiectului denumita capacitate manageriala.
* Delimitarea si interdependenta dintre tehnologie si organizarea executiei lucrarilor de constructie
Tehnologia in activitatea de constructiense ocupa cu reguilile de executie a proceselor care sa asigure rezultate
maxime prin transformari cantitative si calitative a materialelor si pentru a realiza aceste procese se stabilesc reguli si
conditii necesare de executie.
Executia procesului de constructie se realiziaza pe un numit loc de munca a caror dimensiuni si in care amplasrea
elementelor procesului sunt determinate de tehnologia adoptata.
Amplasarea rationala a elementelor procesului in vederea unor coordonari care sa asigure maxim de randament
muncitorilor si utilajelor se constituie in ceea ce priveste organizarea locului de munca, aici practic "isi dau mina"
tehnologia si organizarea.

5) Delimitarea i interdependena dintre tehnologie i organizarea execuiei lucrrilor de


construcie.
Tehnologia- activitatea de construcie se ocup cu regulile de execuie a proceselor care s asigure rezultate
maxime prin transformri calitative i cantitative a materialelor i pentru realizarea acestor procese se stabilesc
reguli i condiii necesare de execuie.
Execuia procesului de construcie se realiziaz pe un anumit loc de munc a cror dimensiuni i n care
amplasarea elementelor proceselor sunt determinate de tehnologia adoptat.
Amplasarea raional a elementelor proceselor n vederea unei coordonri care s asigure maxim de
randament muncitorilor i utilajelor se constituie n ceea ce se denumete organizarea locului de munc. Aici
practic i dau mna tehnologia i organizarea.

6) Participanii la execuia construciilor capitale i funciile acestora.


Beneficiarul unei investitii este, de fapt, proprietarul viitorului obiectiv sau mandatului acestuia.
Banaficiarul este acela care cunoaste necesitatea unei investitii si mobilizeaza fonduri pentru realizarea acesteia. El
dispune de aceste fonduri si raspunde de gospodarirea lor judicioasa, ceea ce influenteaza asupra eficientei
investitiilor.
Proiectantul intelegand prin aceasta intreaga activitate de concepere a viitorului obiectiv de investiti, de la
definirea principiilor de functionare a acestuia si pana la elaborarea documetatiilor tehnico-economice dupacare se
executa lucrarile de investitii are un rol esential in cresterea eficientei economice a investitiilor. De calitatea
poiectarii depinde gradul de eficienta a noului obiectiv. Executantul nu face altceva decat sa realizeze lucrarile in
conformitate cu proiectele elaborate. Nivelul productiei, consumurile materiale, caracteristicile utilajelor, numarul
si structura de profesii a muncitorilor si in general toate prevederile din documentatiile tehnico-economice sunt
concepute de cercetator si proiectant, multe din ele reprezentand creatia lor originala.
Executantul La realizarea investitiilor contribuie in cea mai mare parte doua ramuri ale economiei
nationale :
industria si constructiile ramuri care sunt executantii principali ai acestor lucrari.

7) Sistema de organizare a lucrrilor prin antrepriz i regie.


In dependenta de marimea si complexitatea pe care o prezinta o constructie, ea poate fi realizata in 2
moduri:
1) prin antrepriza folosind serviciile unei intreprinderi de constructii montaj care este specializata in domeniu
2) regie proprie de benificiarul investitiei care va realiza prin mijloace proprii toate lucrarile de constructie-montaj

8) Definirea conceptului de sistem i clasificarea sistemelor.


Semnificatia cuvintuluii are intelesul ca verigele indica existenta relatiei de inlantuire
ca mod de alcatuire
Pot fi clasificate in mod foarte divers, in dependenta de criteriile alese si scopul propus
I Dupa numarul de elemente si relatii
1) simple
2) complexe
3) mari
4) cibernetice care isi regleaza singuri iesirile
II Dupa natura elementelor si relatiilor:
1) ambstracte
2) concrete
III In dependenta de timp:
1) statice
2) dinamice
IV Dupa gradul de detrminare a comportamentuluii:
1) detrministe a caror comportament poate fi descris cu precizie
2) stocastice nu poate fi descris cu precizie
V Dupa geneza relatiilor sistemului:
1) naturale
2) artificiale
VI Teologica:
1) orientate
2) neorientrate
Utilizarea in cercetare a unuia din tipurile sistemelor mentionte este dependenta de natura si particularitatile
fenomenului, actiunii sau activitatii ce urmeaza a fi analizata.

9) Model general al unui sistem.


La modul cel mai general poate fi adus la urmatoarea pozitie

Elementele ce alcatuiesc acest sistem:


X vectorial- vectorul intrarilor in sistem. La modul cel mai general
prin intrari in sistem se inteleg toatalitatea resurselor specifice pe care
le utiliziaza sistemul in timpul functionarii sale, acestea depind in
primul rind de natura sistemuluii
Y vectorial- vectorul iesirilor din sistem. Iesirile reprezinta rezultatele
functionarii sistemului, care la rindul lor sunt dependente de natura sistemuluio si a scopului existentei sale
A- reprezinta stuctura interna de transformare proprie a sistemului, sistemul treansforma intarirle in iesiri

10) Structura sistemului de producie din construcii.


Structura generala:

a) FM fluxul de materiale
FI fluxul de informatii
FE fluxul de energie
b) Subsistem conducator
SCO subsistem de conducere si organizare
c) Subsistem informational si control
SAD subsistem de aprovizionare si desfacere
S PERS subsis de personal
S PR subsis de proiectare
S FC subsis de finante si control
S AUXIL subsis de servicii auxiliare
d) Subsistem de executie
SE subsis efector sau de executie
e) FI fluxul de informare
PRODUSE produsele.

11) Modelarea sistemului de execuie n construcii.


12) Principii generale de elaborare a documentaiei de proiect.
Elaborarea TP pentru constructii de orice gen si categorie se realiziaza in baza fundamentarii investitiilor
(faza studiului de fezabilitate) adoptata conform procedurii stabilite cu respectatrea prevedrerilor din actele
legislative si normative in vigoare.
Fazele de prefezabilitate si fezabilitate constituie evaluarea posibilitatilor tehnice, oportunitatii comerciale
si economice a investitiilor in constructie. Aceste faze se evalueaza de catre benificiar cu participarea sau nu a
institutiilor de proiectare si altor persoane juridice sau fizice.
De regula documentatia de proiecct TP pentru constructie se eleboreaza urmatoarele faze:
1) proiectul tehnic, caiet de sarcini
2) detalii ( desene de executie)
3) proiect de executie
Iar pentru obiectivele utilizate in masa si simple din punct de vedere tehnic se foloseste faza de proiect comansata.
Fazele de proiectare se stabilesc de beneficiar si proiectant in baza certificatuilui de urbanism, luind in
considerare categoria, importanta, specificul si complexitatea obiectivului.
Expertiza documentatie de proiect este obligatorie indiferent de forma de proprietate.
Numarul de exemplare a TP ce urmeaza sa fie transmisa beneficiarului se specifica in contract, dar nu mai
putin de 4 exemple.

13.Procedura de elaborare a documentatiei de proiect.


Elaborarea TP se face in baza :
1) studiul de prefezabilitate si\sau fezabilitate aprobate concorm NCM A.07.02-99,anexa A
2) certificatul de urbanism
3) contractul
4) in baza temei de proiect
5) lucrarilor de prospectiuni
Documentatia de proiect pentru constructii trebuie sa asigure criteriile de cslitate care in. Od obligatoriu vor asigura
urmatoarele exigente esentiale:
1) Rezistenta si stabilitate
2) Siguranta in exploatare
3) Siguranta la foc
4) Igiena, protecectia omuluii
5) Izolatie termica, hidrofuga si economie de energie
6) Protectia impotriva zgomotuluii
Parte integranta a DP este cartea tehnica a constructiei, elaborata de institulul de proiectare.

14.Destinatia si continutul-cadru al proiectului ethnic.Caiet de sarcini


Proiectul tehnic destinat pentru constructii de producere. Proiectul contine urmatoarele compartimente:
1) memoriu explicativ general
2) planul de sistematizare si transportul
3) tehnologia procesului de producere
4) administrarea procesului de producere, organizarea conditiilor de munca si protectia muncii personalului
5) solutiile arhitectural constructive
6) echipament, utilaj tehnic, retele si sisteme
7) conservarea energiei
8) executarea constructiei
9) protectia mediului
10) evitarea situatiilor exceptionale
11) sisteme de exploatare
12) documentatia de deviz
13) eficacitatea investitiilor
14) cartea tehnica a constructiilor
B) Proiectul tehnic destinat pentru constructii civile:
1) memoriu explicativ general
2) solutia arhitectural constructive
3) tehnologia
4) echipamentul tehnic
5) conservarea energiei
6) protectia mediului
7) executarea lucrarilor de constructii in linii generale
8) documentatia de deviz, semicostul cladirii
9) eficacitatea investitiilor
10) exploatarea tehnica
Caitele de sarcini contin: nivelul de perfomante a lucrarilor, descriirea solutiilor tehnice si tehnologice folosite,
cuprind caracteristicile si materialele folosite, testele si probele lor, descriu lucrarile care se executa, calitatea, modul
de realizare, testele si probele a acestor lucrari, ordinea de montaj si aspectul final.

15.Destinatia si continutul-cadru al proiectului de executie.


Destinatia si continutul al proiectului de executie:
* proiect de executie destinat pentru obiecte separate trebuie sa contina urmatoarele compartimente:
1) memoriu explicativ
2) protectia mediuluii
3) detalii, desene de executie
4) documentatia de deviz
5) cartea tehnica a constructiilor
* proiect de executie in volum redus. Acest proiect se elaboreaza pentrru casele de locuit cu un nivel, pentru una sau 2
familiii si anexe gospodaresti situate in localiati rurale, precum si pentru constructiile provizorii cu subrafata sub 150
m3, si trebuie sa continma urmatoarele compartimente:
1) memoriu explicativ

2) solutii arhitectural constructive


3) echipament tehnic
4) partile desenate

16.Destinatia si continutul-cadru al proiectului de organizare a constructiilor.(POC)


Destinatia si continutul cadruluii al proiectuluii de organizare a constructiilor (POC)
Componenta, continutuil si modul de elaborare al POC precum si proiectul de executie al lucrarilor sunt stabnilite se
SHUn.
POC pentru obiectivce noi, extinderea si obiectivelor in functiune se elaboreaza la faza de proiect tehnic in
componenta acestui proiect de catre institutia de proiectare respectiva (proiectant general).
Date initiale pentru elaborare a POC:
*Materiale initiale pentru elaborarea POC sunt fundamentarile tehnico-economice, prospectiunile ingineresti, deciziile
privind utilizarea materialelor elementelor de constructie si mijloacelor de mecanizare in comun acord cu
antreprenorul.
*Conditiile de furnizare si transportare a materialelor si utilajului.
*Trasarea obiectelor de constructie pe complexuri de demarare
* informatiile despre sursele de alimentare a obiectului cu energie electrica cu apa
* durata contractata de constructie
POC trebuie sa contina:
1) planul calindartistic de constructie sau graficul retea integrata
2) graficul de executie constructie-montaj
3) borderoul cantitatilor de lucrari principale
4) lista necesarului de elemente de constructie, articole si utilaje
5) schemele tehnologo-organizatorice de executie a cladirilor si executie
6) Planul general de constructie pentru perioadele de pregatire si de baza
7) Planul de situatie a raionului de constructie
8) Graficul necesar de masini principale de constructie si transport
9) Graficul necesar de forte de munca
10) Memoriu explicativ

17.Destinatia si continutul-cadru al proiectului de executie a lucrarilor(PEL)


Destinatia si continul cadru al PEL
PEL- principalul document tehnologic si este destinat pentru asigurarea succesiunii tehnologice de executie a
procesului de executie, calitatii acestora si masurilor de securitate in munca
PEL se elaboreaza de antreprenorul principal sau de o institutie de proiectare specializata in baza de contract cu
antreprenorul principal.
Materiale initiale penttru proiectare PEL sunt:
1) proiectul tehnic inclusiv POC sau proiectul de executie
2) documentatia pentru executie si devizele de cheltuieli
3) informatii privind asigurarea cu utilaj tehnologic, energetice
4) informatii privind asigurarea cu prefabricate, articole si semifabricate
5) informatii despre intreprinderi de constructii privind componenta parculuii de constructie
PEL trebuie sa contina urmatoarele
1) plan calindaristic de executtie sau graficul de reteanintegrata
2) planul general de constructie
3) graficul de aprovizioonare cu resurse materiale
4) graficile fortelor de munca
5) graficile de aprovizionare cu masini principale de constructie
6) decizii privind executarea lucrariolor geodezice si topografice
7) fise tehnologice pentru lucrarile princiaple
8) decizii privind amplasarea retelelor ingineresti temporare
9) decizii privind asigurarea conditiilor de siguranta in munca
10) memoriu explicativ

18.Scopul si modalitatile de organizare a executiei proceselor de constructive.


Organizarea executie a proceselor simple sau complexe precum si alegerea metodelor de executie implica cunoasterea
succesiunii prin care acestea se pot desfasura:
1) interconditionarile tehnologice si organizatorice
2) necesitatea asigurarii frontului de lucru
3) de forta de munca si dotarea existenta cu mijloace de munca
4) de amplasament

Respectarea acestor conditii impune, impartirea obiectului de construcii in sectoare de lucru, care sa necesite volume
de munca egale sau inegale.
Pentru ca executia proceselor sa se desfasoare in cele mai bune conditii, inaintea de organizarea lor se selecteaza
procedeele, metodele tehnologice, mecanismele, utilajele, dispozitiviole, formatiile de munca si altele. Prin metoda de
organizare a executiei proceselor de constructiie se defineste o anumita modalitate de desfasurare in timp si spatiu a
tuturor proceselor legate de desfasurarea unui obiect de constructie sau a unei parti a afesteia. Exista 3 metode de
organizare:
1) succesiva
2) partalela
3) in flux (lant)
Realizarea unui obiect de constructie nu este resultatuil aplicarii numai uneia din aceste metode, ci practic toate in
ansamblu.

19.Principii de baza in organizarea executiei proceselor de constructive


Principiile de baza care permit luazea in considerare la organizarea proceselor de constructie in timp si spatiu ale
cerintelor acestei legi sunt:
a) principil proportionalitatii
b) principiul paralelismuilui
c) principiul ritmicitatii
d) principiul continuitatii
Principiul proportionalitatii se aplica diferentiat predominat in dependenta de particularitatile sistemului de producere.
Principiul paralelismuiluimexprima o cerinta obiectiva a organizarii care consta in imbinarea si conlucrarea resurselor
concurente in cadrul proceselor de constructie.

20.Parametrii tehnico-organizatorici de executie a proceselor de constructive.


- volumul de lucru. Este cantitatea aferent unui process i de construcie stabilit prin anumite msurtori din
proiectul tehnic i se exprim prin uniti tehnice.
- norma de timp (h-om). Este timpul de munc necesar unei formaiuni minime de muncitori pentru a realize o
unitate de msur dintr-un process i n condiii tehnologice i organizatorice precizate prin coninutul normei :
- numrul de muncitori
- durata de execuie
- formaia minim de munc alctuit dint-un numr de muncitori. Este acea grupare minim de muncitori
pentru execuia unui process i care asigur maxim de randament corespunztor cu calificarea omului.
- formaia de muncitori alctuit dintr-un numr
de muncitori. Este o grup de formaii minime de
aceiai profesie sau profesie diferit legate organizatoric pentru execuia unui process.

g=1,2,3
- norma de producie. Este cantitatea aferent a unui process i ce trebuie s realizeze o formaie minim de
muncitori ntr-o unitate de timp (uniti fizice).
-este un parametru ce se poate stabili sub urmtoarele forme:
Norma de producie total
Norma de producie total a formaiei de munc
Norma de producie pe schimb a formaiei minim
Norma de producie pe schimb o formaie de munc
- norma de front a utilajului- este timpul de folosire unui utilaj pentru a executa un anumit process i mecanizat.
, h-ut
- norma de procedee a utilajului
- timpul total normat de munc

; (h-om)

- numr de utilaj adoptate pentru execuia unui process i mecanizat

21.Parametrii tde desfasurare in spatiu a proceseloe de constructive.


1) Zona de lucru (Z):
* zona de lucru total- lucrrile liniare (conducte) i la fel obiectele cu dimensiuni mici
)
* zona parial - atunci cnd nu se dispune dintr-o dat de tot spaiul necesar pentru execuia unui proces i este
caractezizat de organizarea execuiei proceselor, aferente unei structuri de rezisten i alte cazuri la cladiri multietajate
)
2) Numrul de nivele al obiectului de construcie (E)
3) Sectorul de lucru (S) suprafata din zona de lucru a unui obiect de construcie unde o formaie de muncitori
urmeazs execute o anumit cantitate de proces, este caracterizat:
* As- suprafata sectorului
* - cantitatea de proces i ce urmeaz s se execute pe sector
*
- numrul maxim de muncitori ce se pot introduce pentru a executa un proces pe sector
* a- suprafaa minim necesar unui muncitor pentru desfurarea unei activiti n condiii de randament normal i
deplina securitate a muncii
4) n- numrul de sectoare pe nivel
5) - numrul total de sectoare pe obiectul de construcie =E*n
6)
locul de lucru- poriunea limitat din sectorul de lucru ce se atribuie unei formaii minime de munca pentru a
executa un proces i aferent elementului de construcie. Asupra lucului de lucru acioneaz restricii tehnologice i
restricii organizatorice care stabilesc dimensiunile minime
Restricii tehnologice- Determin locul de munc minim tehnologic care reprezint spaiul n care trebuie s se
amplaseze muncitorii, materialele, utilajele i dispozitivele de lucru precum i spaiul de circulaie.
Restricii organizatorice- decurg din condiia de a asigura formaiilor minime stabilitatea pe un loc de munc de cel
puin o tur. Locul de lucru din punct de vedere organizatoric poate fi determinat dup:

- indicile de ndeplinire a normei de producie de ctre formaia minim la execuia procesului i.

7) - frontul de lucru- poriunea limitat din sectorul de lucru multiplu de locul de lucru ce se atribuie unei formaii
de munc pentru a executa un proces i aferent unui element de construcie: i=g*
8) - nivelul de lucru- o parte dintr-un element de construcie msurat pe vertical, unde un proces se poate executa
fr a fi necesar schimbarea condiiei tehnologice i organizatorice de execuie

22.Parametriide desfasurare in timp a proceseloe de constructie.


I.

- durata de execuie a unui process i pe un sector


n dependen de desfurare n timp i spaiu se deosebesc:
Procese ritmice- care au durata de execuie constant pe toate sectoarele

Procesele neritmice- lucrrile au loc variabil de la un sector la altul

II.
III.

- durata de execuie a unui process pe toate sectoarele


- timpul de ateptare, cnd trebui de ateptat ntre terminarea procesului i i nceputul procesui i+1
pe sectorul j.
Diagrama

IV.

ki-modulul de ritmicitate este intervalul de


timp ntre nceperea sau terminarea aceluiai
process pe sectoarele successive.
Proces care se realiziaz de 2 sau mai
multe formaii de munc i cu aceiai
componen i dotare.
Introducerea in lucru a formatiilor la
intervale kiface ca si predarea sectoarelor sa
se faca tot in intervale ki.

V.

D- durata total de execuie a unui process ethnic de construcie- respective intervalul de timp exprimat n luni
pentru execuia procesului pentru execuia proiectului n anumite condiii tehnologice i organizatorice
- durata normal stabilit de execuie pentru acele condiii tehnologice i organizatorice ca fiind normele.
-durata contractual stabilit prin contract .
-durata proiectului (programat) .
-durata real .

VI.
VII.
VIII.
IX.

-durata de execuie a unui process- durata n care se realiziaz o unitate de msur ntr-un process i.
- durata schimbului de lucru
-numrul de schimburi pe zi
- indicile de ndeplinire a normei de producie de ctre formaia minim la execuia procesului i.

X.

- coeficientul de folosire a utilajului care exprim gradul de folosire a duratei schimb de lucru de ctre
utilajul de construcie

23.Definirea modulului de ritmicitate, cazurile lui specifice.


24.Metode de organizare a executiei proceselor de constructie
Organizarea executie a proceselor simple sau complexe precum si alegerea metodelor de executie implica cunoasterea
succesiunii prin care acestea se pot desfasura:
1) interconditionarile tehnologice si organizatorice
2) necesitatea asigurarii frontului de lucru
3) de forta de munca si dotarea existenta cu mijloace de munca
4) de amplasament
Respectarea acestor conditii impune, impartirea obiectului de construcii in sectoare de lucru, care sa necesite volume
de munca egale sau inegale.
Pentru ca executia proceselor sa se desfasoare in cele mai bune conditii, inaintea de organizarea lor se selecteaza
procedeele, metodele tehnologice, mecanismele, utilajele, dispozitiviole, formatiile de munca si altele. Prin metoda de
organizare a executiei proceselor de constructiie se defineste o anumita modalitate de desfasurare in timp si spatiu a
tuturor proceselor legate de desfasurarea unui obiect de constructie sau a unei parti a afesteia. Exista 3 metode de
organizare:
1) succesiva
2) partalela
3) in flux (lant)
Realizarea unui obiect de constructie nu este resultatuil aplicarii numai uneia din aceste metode, ci practic toate in
ansamblu.

25) Legile si principiile organizarii proceselor de constructie montaj in timp si spatiu


In constructie organizarea si conducerea proceselor sunt subordonate unor legi si principii specifice.
Cunoasterea si insusirea carora va permite desfasurarea optima a activitatii de constructie. Aceste legi sunt:
* legea de baza a organizarii proceselor de constructie in spatiu si timp. Exprima conditia obiectiva pentru ca planul
intreprinderii de organizare spatiala si zonarea a intregului proces de constructie sa fie elaborat pe baza unui proiect
tehnologic de ansamblu argumentat stiintific care sa asigure succesiunea optima a stadiilor de lucru si inlantuirea
logica a tuturor proceselor tehnologice si organizatorice.
* legea concordantei dintre continutul, caracteristica tipologica a proceselor de constructie si formele de organizare ale
procesului. Adica fiecarui tip predominant de obiect (individual, proiect tiop serie) ii corespund metode specifice de
organizare si planificarea proceselor de constructie. Cerintele de baza a acestei legi impun asigurarea proportilor
obiective necesare in desfasurarea proceselor de constructie.
Principiile de baza care permit luarea in considerare la organizarea proceselor de constructie in timp si spatiu
ale cerintelor acestei legi sunt:
a) principiul proportionalitatii
b) principiuluniformitatii
c) principiul ritmicitatii
d) principiul continuitatii
e) principuil sincronizarii
Principiul proportionalitatii exprima conditia esentiala ca realizarea fiecarei formatii de munca sa fie in
cantitate, calitate si sortiment corespunzator cu nr, profesia si categoria muncitorilor de care se dispune. Se aplica
diferentiat predominat in dependenta de particularitatile sistemului de producere.
Principiul uniformitatii exprima o cerinta obiectiva de baza a programarii si organizarii proceselor de
constructie, astfel incit solicita o organizarea uniforma a resurselor ceea ce creeaza conditii pentru realizarea
proceselor de constructii in mod uniform cu efecte favorabile.
Principiul ritmicitatii se defineste ca o desfasurare a proceseolr de constructie in timp si spatiu care va
asigura executia acestor procese si predarea lor sub forma fizica finita in cantitati constante la intervale de timp egale.
Principiul continuitatii este principuil de baza caruia organizarea executiei proceseor de constructie trebuie
sa creeze si sa asigure lucru continuu in timp si spatiu a formatiilro de munca si pentru respectarea acestui principui
trebuie create si asigurate conditii tehnologice si organizatorice care sa permita formatiilor de muncitori si utilajelor
trecerea succesiva fara intreruperi de la un sector la altul.
Principiul sincronizarii exprima cerinta care consta in imbinarea si alegerea rationala a principalelor
elemente a proceselor de constructie.

26) Metoda succesiva de executie a proceselor de constructie


Aceasta metoda propune o astfel de dispunere si desfasurare in timp si spatiu incit la un moment dat pe santier se
executa un singur proces pe un sector bine determinat. Organizarea succesiva este una din formele specifice de
imbinate rationala a resurselor materiale cu resursele umane, in casdrul procesuiluii de munca in constructie si care
face posibila circulatia obiectelor muncii in proces de executie pe sectoare
intregi.
In acest caz fiecare tip de resursa va participa la la constructie o
perioada de timp redusa , exemplu: mecanismele si utilajele pentru
executia lucrarilor de terasament.
Aplicarea acetei metode are urmatoarele avantaje:
1) prezenta unui numar redus de muncitori pe santier ceia ce determina
reducerea la minim a constructiilor de organizare pe santier cu caracter
social
2) intensitatea consumului de resurse este redusa, ceia ce determina
reducerea la minim a mijloacelor de transport si a suprafetelor pentru
depozitarea materialelor
3) procesele sunt usor de organizat, condus si urmarit
4) sectoarele se finaliziaza rapid si la intervale egale de timp ceia ce
asigura ritmicitatea executarii lucrarilor
Aplicarea acestei metode are si urmatoarele dezavantaje:
1) durata totala de executie a constructie este foarte mare
2) nu se asigura principiul continuitatii soldata cu intrerupele mari in

activitatea de a construi
3) cheltuieli neproductive

27) Metoda in paralele de executie a proceselor de constructie

Aceasta metoda prevede o asemenea dispunere


si desfasurarte in timp si spatiu incit un numar de
formatii de lucru egal cu numarul sectoartelor
executa concomitent cu procesele pe aceste sectoare.
Avantajele:
1) Principal: reducerea la maxim a perioadei de
executie, insa acest avantaj este limitatnconsiderabil
de urmatoartele
Dezavantaje:
a) necesita zona de lucru totala
b) necesita un numar foarte mare de muncitori,
materiale si utilaje
c) necesita cheltuieli consideralbile pentru
constructiile provizorii
d) organizarea, coordonarea, urmarirea este foarte
dificila
28) Metoda in lant de executie a procesului de constructie
Metoda succesiva si in paralele de executie a proceselor se poate de constatat ca ele se situiaza pe pozitii
diametral opuse ca mod de conceptie a dispunerii si desfasurarii proceselor.
Ne conduce la ideia ca situatia optima se gaseste la mijloc, adica metoda in lant combina avantajele si elimina pe cit
este posibil dezavantajele metodei succesive si celei in paralel.
Principii: Metoda in lant (flux) consta in conceperea unei dispuneri si desfasurari a proceselor incit formatiile de
muncitori specializate sunt transferate succesiv pe unsector si in asa mod fiecare formatie executind un proces pe un
sector creaza front de lucru pentru formatia carte executa procesul urmator pe acest sector.

Folosim metoda in lant, procesele omogene se executa succesiv, iar cele neomogene in paralel. Durata totala
de executie devizata in n procese va fi mai lunga decit metoda in paralel, dar mai scurta decit metoda succesiva.
Intensitatea consumului de resurse va fi mai mare decit la metoda succesiva si mai mica decit la metoda in paralel.
Metoda in lant este caracterizata de urmatoarele aspecte:
1) divizarea lucrartilor in procese componente in corespundere cu profesia si calificarea muncitorilor.
2) divizarea frontului de lucru in sectoare si locuri de munca precum si creearea conditiilor necesare de lucru
muncitorilor

3) suprapunerea maxima a proceselor


Metoda in lant asigura consumul uniform de resurse si ritmicitatea de executie a proceselor.

30) Principii de baza pentru organizarea proceselor de constructie in lant

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Obiectivul proiectarii proceselor de constructie in lant consta in determinarea unor parametrii datorita carora
durata de executie a obiectului sa corespunda celor programate si totodata consumuil de resurse sa fie distribuita
uniform
Aplicartea metodei in lant pentru organizarea proceselor de constructie se bazeaza pe urmastoarele principii:
Alegerea obiectelor asemanatoare dupa volum, solutii constructive si tehnologice
Metoda presupune realizarea obiectelor de constructie dupa lucrari separate egale sau inegale dupa volumuil de lucru.
Stabirilea succesiunii tehnologice si comansarea lucrarilor interconditionate intr-un lant sicronizat
Repartizarea anumitor lucrari dupa componenta formatiilor de munca. Stabilirea succesiunii executitiilor obiectelor de
constructie si miscarii brigazilor
Calcularea parametrilor principalii ai lantului, tinind cont de asigurarea suprapunerii in timp a proceselor si
coordonarii dintre duratele lucrarilor cu numarul de utilaje carte se folosesc si brigazile.
Calcularea succesiunii de transferare a utilwjelor principale de la un obiect la altul si a formatiilor de munca
Pentru executia proceselor se vor implica formatii de muncitori cu dotari speciale de o componenta si structura
constanta care vor trece succesiv fara intreruperi de la un sector la altul
Din punct de vedere tehnologic si organizatoric se considera ca in acelasi timp, pe acelasi sector se executa un
singur proces pentru a se evita supraaglomerarea cu muncitori materiale si utilaje ceia ce a determina o reducere a
productivitatii unice.
Scopurile de baza a programarii in lant este: determinarea reducerii posibile a duratei totale de executie care ar
permite o productivitate maxima a muncitorilor si mecanismelor din contul saturarii frontului de lucru cu resurse
tehnico-materiale.

31) Tipuri de lanturi in organizarea executiei proceselor de constructie


Complexitate si natura foarte diferita a proceselor complexe precum si a operatiilor tehnologice ce le compun
determina posibilitate arealizarii a 4 tipuri de lanturi:
Lanturi simple;Lanturi specializate;Lanturi de obiect;Lanturi integrate pentru un complex de obiecte;
Lantul simpluelementar este lantul alcatuit dintr-un simplu proces sau citeva procese executate de o formatie
de munca. Rezultatul lantului sunt:
Lucrari de teransamnet ; Fundatii ; Zidarie ; Finisare;
Lantul specializat este compus din citeva lanturi simple unite intre ele de niste parametri tehnologici si de
schema lantului, rezultatul final a lantului sunt lucrarti de constructie finalizate sub ansamblu si ansamblu ale
constructiilor, de exemplu:
Infrastructura constructiei;Pregatirea bazei de fundatie
Lanturile simple si specializate pot avea diferite directii de desfasurare care depind de solutia spatiala si
constructiva a constructiei, tipul lucrarilor si etapele lor precum si de mecanismele utilizate. Aceste tipuri de lanturi se
pot desfasura in planul orizontale, vertticale, inclinate si mixte.

32)Lanul ritmic perfect


Modul ideal de organizare n lan este n acelai timp, soluia cea mai clar de desfurare n timp i spaiu
este determinat de cazul cnd ritmul tuturor ciclurilor, denumite i lanuri pariale, ce intr n componena lanurilor
perfect ritmic sunt egale ntre ele constatnt pe toate sectoarele.

t1 t2 t3 ... tn
t p - pasul lanului
n acest caz fiecare formaie de muncitori ce execut un proces ncepe lucru ntr-un sector, imediat ce formaia
precedent a finisat lucrul n acest sector.
Ciclograma lanului perfect

M med V / T

T0 -timpul de desfurare, zile

V-manopera om-zi

Ts -perioada stabil, zile

T- manopera, zile.

TR -perioada de restrngere, zile

Durata lanului ritmic perfect poate fi nprit n 3 perioade:


1) Perioada de desfurare (creterea, TD ) cnd n lan la intervale egale cu ritmul echipelor crete treptat
numrul de muncitori.
2) Perioada stabil, Ts creia i corespunde numarul maxim de muncitori pe antier.
3) Perioada de restrngere, TR cnd n lan peste intervale egale cu ritmul echipelor sau brigzilor se reduce
treptat numrul de muncitori de pe antier. Aceast perioad se numete perioada de predare- primirea
lucrrilor terminate.
Calitatea lanului perfect ritmic poate fi apreciat pe baza principiilor fundamentale execuiei proceselor de
construcie.
De exemplu: Continuitatea se realiziaz deoarece fiecare formaiune de munc terminnd procesul pe un sector
ncepe imdeiat n schimbul urmtor lucrul pe alt sector.
Ritmicitatea se realiziaz deoarece la intervale egale de timp se predau sectoarele ca producie final constant.
Uniformitatea se realiziaz deoarece duratele de realizare a produciei globale de pe un sector sunt egale,
atunci i producia global pe o unitate de timp este constant.
Proporionalitatea se realiziaz cu uurin, deoarece fiecare formaie ncepe lucrul pe un sector imediat ce
brigada precedent a terminat procesul pe sectorul respectiv.

33) Lanul ritmic multiplu


Aceste lanturi practic putin difera de lantul ritmic perfect si se folosesc atunci cind de la un sector la altul pot
permite prin interpretare diferite lucrari, de exemplu: peste un sector se executa diferite lucrari.

M med

Formulele deduse pentru lanul ritmic perfect sunt valabile i pentru lanul ritmic multiplu.
V /T
T0 -timpul de desfurare, zile

V-manopera om-zi

Ts -perioada stabil, zile

T- manopera, zile.

TR -perioada de restrngere, zile

34) Lanul ritmic cu ritmuri diferite


Se caracteriziaz prin ritmuri egale pe sectoare i timpuri neegale de execuie a proceselor. Caracterul
neomogen i complexitatea foarte diferit a proceselor de construcie determin volumul de munc diferite i implicit
ritmuri de lucru diferit de la un process la altul.
Dup aceast metod unele sau fiecare dintre lanurile pariale din lanuri general se organiziaz cu ritm
propriu.Astfel ritmul fiecrui lan partial rmne constant pe toate sectoarele.
Este important de determinat
termenii de ncepere i de finisare a
proceselor n aa mod nct pe unul i
acelai sector s nu se afle 2 sau mai multe
formaii de munc i totodat activitateade
execuie a lor s se desfoare fr
ntrerupere.
Avnd n vdere cele spuse se vor lua n
consideraie urmtoarele reguli:
1) Dac procesul ulterior are termen
de lucru mai mare dect cel
precedent atunci racordarea lui se
va afla pe ultimul sector A.
2) Dac procesul ulterior are o durat
mai mica dect cel precedent,
atunci racordarea lui se va face pe
ultimul sector B.
Din diagram se poate de constatat modul
de respectare a principalelor organizri de la un process la altul:
a) Continuitatea la toate proceselor de realizri.
b) Ritmicitatea nu se asigur n totalitate i pe perioade anumite de timp.
c) Uniformitatea nu se respecta, deoarece duratele de execuie a tuturor proceselor de pe un sector nu sunt egale.
d) Proporionalitatea se realiziaz pentru fiecare process n parte.
e) Sincronizarea se realiziaz numai pe anumite sectoare i anume: pe primul sector cnd procesul urmtor are
ritm mai lent dect cel precedent i pe ultimul sector cnd procesu urmtor este mai rapid dect cel precedent.
Ritmurile de lucru diferite ale proceselor determin timp de ateptare ntre procesele successive ale unui flux
tehnologic.
Condiionrile organizatorice i tehnologice impugn reducerea a acestor timpi de ateptare din urmtoarele motive:
1) Necesitatea reducerii totale de execuie a fluxului.
2) ntre anumite procese successive dintr-un lan, prezena timpurilor de ateptare ar conduce la executarea
lucrrilor anterioare.
3) n cazul proceselor cu ritmuri de lucru diferit pentru case cu multe nivele, reducerea timpului de ateptare este
absolut necesar pentru a asigura.

35) Lanul ritmic cu schimbarea omogen a ritmului


Se caracteriziaz prin ritmuri egale diferitor procese pe acelai sector i ritmuri neegale a proceselor pe
sectoare diferite. Problema principal la un lan ritmic mic cu ritmuri omogene ele coordoneaz n timp i spaiu a
proceselor successive, astfel nct s se asigure continuitatea n lucrul formaiunilor de muncitori cu respectarea
succesiunii tehnologice de execuie pe toate sectoarele. Problema devine mai dificil cu ct numarul sectoarelor este
mai mare.
.

La acest lan singurul


principiu al organizrii proceselor
care se respect este cantitatea pentru
fiecare process n parte i partial
sincronizarea celorlalte principii nu
se realiziaz.

Lanul neritmic cu schimbarea neomogen a ritmului (lan absolut neritmic).


Se efectueaz n aa fel nct formaiile de munc s nu aib ntreruperi pe parcursul execuiei proceselor pe
toate sectoarele ca i pe unul i acelai sector de munc, s nu fie 2 sau mai multe formaiuni de munc. Acest lan
corespunde proceselor cu ritmuri de lucru diferite de la un sector la altul precum i ntre ele.

Pentru acest tip de lan este


necesar ca durata de construcie s
fie ct mai scurt, precum i termenii
de ncepere a procesului trebuie
stabilii n aa fel nct n timp i n
spaiu a activitii formaiunilor de
munc s fie maxim. n acest lan
singurul principiu care se poate
respecta este continuitatea pe fiecare
process n parte.

36.Notiuni privind planificarea calendaristica


Planificarea calendaristica in constructii consta in elaborarea planurilor calendaristice,care pe baza volumului
lucrarilor de constructii si instalatii,solutiilor organizatorice si tehnologice,determina consecutivitatea si durata
proceselor de constructive, necesarul de resurse etc.
Planul calendaristic reprezinta un element final in planificarea executiei obiectului de constructii.
Planul calendaristic este un document principal in proiectele de organizare a constructiilor (POC) si proiectele
de executie a lucrarilor (PEL).Planul calendaristic de executie a lucrarilor se anexeaza si la contractual de executie a
lucrarilor prin antrepriza.Odata cu trecerea la economia de piata,insemnatatea contractului de antrepriza si a planului
calendaristic, ca instrument de realizare a lui ,a crescut simtitor.
Structura si gradul de detaliere a planului calendaristic depend un mare masura de destinatia lui.Astfel planul
calendaristic e determinat de nivelul conceperii constructiei,de perioada de constructive.
Planul calendaristic reprezinta graphic desfasurarea un timp a articolelor de lucrari cu volume stabilite conform
antemasurarii anterioare. Planul de executie a lucrarilor are forma de grafic linear, ciclograma,graphic retea(pentru
POC si PEL) sau tabel (pentru contractual de executie a lucrarilor prin antrepriza),si in toate cazurile forma cea mai
simpla de finalizare a lor este planul calendaristic.
Planul calendaristic trebuie sa cuprinda cel putin toate procesele de punere in opera ,corespunzatoare
articolelor de devizul lucrarii.
Ordinea in care se inscriu activitaile se recomanda sa fie cea utilizata in ciclograma sau in graficul retea.
Parametrul principal al planului calendaristic este perioada de timp,pe care este calculat.
In POC acest parametru poate fi : anul,trimestrul,luna,decada,ziua. In PEL-ziua si ora.In graficele de transportare si
montare a prefabricatelor-ora si minuta.
Planul calendaristic trebuie sa cuprinda cel putin toate procesele de punere in opera corespunzatoare articolelor din
devizul lucrarii.

37.Continutul si elaborarea planului calendaristic linear


Termenele de executie se stabilesc in rezultatul suprapunerii rationale in timp a lucrarilor de
constructive,atulizarii effective a resurselor principale si in primul rind a formatiilor de munca si mecanismelor
cheie.De asemenea se ia in consideratie unde se desfasoara activitatile de constructive.
Datele initiale pentru elaborarea planului calendaristic de executie a lucrarilor sunt urmatoarele:
1. Proiectul de organizare a constructiei (POC)
2. Durata directive a constructiei
3. Contractual de executie a lucrarilor (constructiei) cu planul calendaristic
4. Fisele tehnologice
5. Documentatia de executie
6. Informatia despre posibilitatile (capacitatile) intreprinderilor (firmelor) care vor executa lucrarile(componenta
si productivitatea echipelor de muncitori,mecanismele si utilajele de constructii-montaj disponibile)

Denumirea
lucrarilor

Graficul calendaristic de executie a lucrarilor:


volumul
Volumul Mecanisme
U/ Cantita de
Denumi Necesa
munca,s rea
M tea
rul de
ch.-om
sch-ut.
1

Terme Nr.schim
nul de buri
execut
ie
(zile)
7
8

Nr
muncit
ori pe
schim
b
9

Compon
enta
echipei
de
munca
10

Graficul
(zile,saptamini
,luni)

11

Consectivitatea intocmirii:
1. Se determina nomenclatura si succesiunea tehnologica a lucrarilor.
2. Se determina cantitatile si volumele de munca ale lucrarilor de constructii montaj.
3. Se selecteaza masinile,mecanismele si utilajele,se determina volumele de lucru ale acestora.
4. Se determina termenele de executie si suprapunerea in timp a lucrarilor
5. Se analizeaza si se compara durata de constructive calculate cu cea contractuala si daca este cazul se
efectueaza corectiile necesare
6. Pe baza graficului calendaristic de executie a lucrarilor se intocmesc graficele de aprovizionare cu
resurse umane si tehnico-materiale.

38.Elaborarea partii analitica a graficului


Denumirea lucrarilor(col 1)-in aceasta coloana se inscriu lucrarile in ordinea tehnologica de executie.Lurarile se
grupeaza astfel incit planul calendaristic sa fie laconic si inteles.Trebuie sa se tina cont de urmatoarele momente:
-In acelasi grup de lucrari nu se include procese care se vor executa de diferiti antreprenori,subantreprenori si
formatii de munca.
-in grupul de lucrari aferentre unui executant,se evidentiaza lucrarile care creeaza front de munca pentru alti
executanti.
-lucrarile executate de alti antreprenori sunt reprezentate integral fara detaliere.
Volumul fizic al lucrarilor(col 2-3)-Se determina din desene,schite si devize de lucru.Sunt recomandate utilizarea
desenelor de lucru deoarece in devize nu sunt impartite lucrarile pe sectoare.Volumul lucrarilor se exprima in aceleasi
unitati de masura ca si volumul de munca sau volumul de lucru.Componenta si valorile lucrarilor stabilite in graficul
linear trebuie sa coincide cu valorile din devizul general ale acestor planificate si redate in planul calendaristic anexat
la contractual de executie a lucrarilor de constructii-montaj.
Volum de munca (col 4)-Se determina inmultind norma de timp la volumul total de lucrari.Normele de timp se iau
din SNIP,ENIR,IND sau alte norme tip.
Denumirea mecanismelor(col.5)-se inscriu denumirile masinilor si mecanismelor care au fost selectate anterioar si
vor participa la executia lucrarilor de constructii-montaj.
Necesarul de masini(col.6)- Se determina analogic coloanei 4.
Durata de executie a lucrarilor (col.7)- se determina mai intii de constructie totala dupa care se determina si durata
lucrarilor manual.
Durata lucrarilor mecanizate:
Tmec=Nsch.-ut/nm* ; (sch.-ut.)
Nsch.-ut-cantitatea de masini-schimburi(col.6)
nm-numarul de masini
-numarul de schimburi (col.8)
Durata de executie a proceselor manual:
Tman=Vi/Mi* ;(zile)
Vi-volumul de munca (col 4)
Mi-numarul de muncitori care executa procesul respective
-numarul de schimburi (col.8)
Numarul de schimburi(col 8)-pentru executia lucrarilor la care participa masinile si utilajele principale nr de
schimburi se stabileste nu mai mic de 2,pentru celelalte categorii de lucrari in dependent de capacitatile de executie si
naturalor.
Numarul de muncitori(col 9)-In cazul cind durata executiilor lucrarilor este stabilita prin contract nr de muncitori se
determina impartind volumul de munca la durata contractuala.
Componenta echipei de muncitori(col.10)-Specific lucrarilor de productie in constructive component echipei de
muncitori este o dimensiune mai mult sau mai putin stabile.De acest moment obligatoriu se tine cont la intocmirea
graficului de executie a lucrarilor.Astfel la transferarea echipelor de munca de pe un sector pe altul, nu se va schimba
component ei cantitativa si calitativa.

39.Elaborarea partii grafice a planuluil calendaristic


Elaborarea partii grafice reprezinta desfasurarea grafica in timp a articolelor de lucrari cu volume stabilite
anterioar conform antemasuratorii.Perioada de timp in care se programeaza executarea articolului de lucrare se arata
printr-o linie.Pentru fiecare activitate se materializeaza cu un segment de dreapta perioada dintre timpul minim de
incepere si timpul maxim de terminare a activitatii.Se incepe elaborarea partii grafice cu procesele cheie de care
depend in mare masura durata totala de executie a obiectului,si apoi activitatile necritice care beneficiaza de rezerva de
timp.
Activitatile ne critice,se pot programa oriunde in cuprinsul intregului segment de drapta,fiind obligatoriu insa
,sa respecte conditiile care decurg din legaturile dintre activitatile, in sensul ca nici o activitate nu se poate programa si
a se incepe inainte de epuizarea activitatilor care o conditioneaza,respective nici o activitate nu se poate termina dupa
inceperea activitatilor critica sau necritice pe care le conditioneaza.
Se recomanda de a nu epuiza rezervele de timp prin actiunea de planificare,acestea trebuie sa ramina la dispozitia
executantului.
In caz cind s-a obtinut o durata calculate mai mare decit cea contractuala,reducerea duratei calculate se poate
obtine pe mai multe cai:
1. Suprapunerea mai chibzuita a activitatilor in timp
2. Reducerea duratei activitatilor critice marind numarul de mecanisme , muncitori sau nr schimburilor de
lucru,sau ambele.
Planurile calendaristice reprezinta anumite particularitati specific in constructii civile si in constructii industrial.
In cazul constructiilor civile cu un grad mare de prefabricare se poate ajunge chiar la grafice orare de montaj al
elementelor prefabricate.
In constructiile industrial intervin in plus lucrarile de montaj al utilajului tehnologic care trebuie coordinate cu
lucrarile de constructii,precum si probele de incercare a functionalitatii utilajului.
Planurile calendaristice pot fi optimizate numai prin uniformizarea consumului de resurse.

40.Greselile tipice la intocmirea graficului liniar


1. La gruparea lucrarilor nu se tine cont de executantii si in consecinta organizarea lucrarilor de constructie si de
santier devine mai sofisticata
2. La racordarea procesului urmator cu cel precedent nu se tine cont de durata lui,si in cazul daca acesta durata e
mai mica decit durata procesului precedent,pe unul si acelasi sector se vor afla 2 echipe de munca
,productivitatea carora se va micsora.Intreruperea procesului urmator pentru a evita acest fapt este
binevenita,daca brigade data va fi in acest moment ocupata cu executarea altor lucrari care nu depend
organizatoric si tehnologic de procesele in cauza.In celelalte cazuri se recomanda ca racordarea proceselor sa
se faca dupa termenile de terminare.
3. Uneori se scapa din vedere lucrarile executate de mecanismele cheie ,rezultiind intreruperi neprevazute la
trecerea de la un sector la altul.

41) Notiuni introductive cu privire la metoda drumului critic (M.D.C)


Metoda drumului critic poate fi difinit ca un ansamblu de procedee pentru programarea i conducerea
proiectelor de construcie bazat pe teoria grafic Metoda Drumului Critic folosete o tehnic special de reprezentare a
desfurrii execuiei proiectelor n form de reele plane numite grafice de reea.
Metoda drumului critic este traducerea din limba englez a Critican Path-Method (C.P.M.). Denumirea aceasta este o
abreviere rezultat din necesiti de simplificare a termologiei deoarece drumul critic este, numai o particularitate a
graficului n reea i nu este singurul scop al elaborrii lui. Metoda drumului critic are o fundamentare matematic
bun asigurat prin teoria grafelor care este un subcapitol a teoriei mulimilor i a fost construit ca o teorie a
necesitilor practice rezultate din nevoia de presiune i controlul desfurrii proceselor de construcii complex.
Metoda drumului critic ca metod de programare i conducere se bazeaz pe urmtoarele premise:
1) Un obiect de construcie unul dintre cele mai mari i complexe rezultate ale muncii omeneti i realizarea unui
obiect este rezultatul execuiei unui numr foarte mare de procese de construcie, aciuni cu character ethnic,
administrative, organizatoric i condiionri foarte diverse ntre care se stabilesc interdependene extreme de
complexe ce evolueaz pe parcursul execuiei.
2) Comanda, coordonarea i urmrirea aciunilor complexe pentru realizarea unui proiect impune , inca din
perioada de programare , controlul pee tape spre a putea analiza separate rezultatul fiecarei faze si se ia masuri
in faza urmatoare.
3) Caracterul de unicat al activitatii de constructive si durata foarte mare de executie a proiectului in natura face
necesar sa se poata verifica din timp consecintele unor decizii pe care le poate lua dirigintele santierului fara a
astepta sfirsitul unei actiuni sau a unei etape.
4) Pentru a se realiza dezideratele din primele puncte sa impus crearea unui model cu scopul de a proiecta si
studia sistemul complex al actiunilor legate de executia unui proiect de constructive
Modelul desfasurarii executiei unui proiect de constructie este graficul retea.
MDC prin tehnica de reprezentare clara face accesibila insusirea intuitive si rezolvari de problem pina la un
anumit grad de dificultate, fara a fi cunoscuta baza matematicii.

42) Reprezentarea activitatii in MDC


La baza MDC sta notiunea de activitate cu un sens mult mai larg decit cel obisnuit.Intr-un graphic retea
activitatile ce se implica pot fi:
Activitatile , ce consuma timp si resurse prin care se subintelege diverse procese de constructive(sapaturi,
betonare..)
Activitati care consuma numai timp( intreruperi tehnologice)
Activitatile care nu consuma nici timp, nici resurse denumite activitati fictive si introducerea lor este
determinate de necesitatea de a pune in evidenta conditionarile tehnologice , organizatorice, administrative
in desfasurarea celorlaltor activitati.
Activitatile se reprezinta graphic sub forma de arce orientate in sensul desfasurarii in timp.Lungimea,forma , inclinarea
arcului nu au legatura cu durata arcului.

Activitatile din primele 2 tipuri se reprezinta cu arcuri continue.


Activitatile din al treilea tip, se arata prin arcuri intrerupte
Corespunzator acestei forme de reprezentare a unei activitati se
ataseaza doua elemente(faze, stadii, noduri sau momente).
Evenimentul I marcheaza inceputul activitatii iar (J) sfirsitul ei , adica
evenimentele (i) (j), sunt numai momente instantanee in desfasurarea activitatii.
Prin tij se noteaza durata activitatii.
O activitate (i,j) este caracterizata si determinata daca se cunosc:
1) Momentul de incepere (i)
2) Durata activitatii tij
3) Momentul de finisare (j)
Nodul (evenimentul) reprezinta legatura logica exprimata prin ratiuni tehnologice sau organizatorice dintre 2
activitati adiacente .
Nodul(j) in acest caz reprezinta pe de o parte momentul de

finisare a activitatii (ij), iar pe de alta parte momentul de incepere a activitatii (k),exprimind activitatea (J,K) nu
se poate incepe dicit dupa fi finisarea activitatii (i,j)
In consecinta relatia dintre 2 activitati succesive (i,j) si (j,k) este de tipul sfirsit inceput.

43) Reguli pentru intocmirea graficilor retea.


G.Retea este un desen pentru intocmirea caruia sa impus necesitatea adoptarii unor reguli unitare privind trasarea
graficului.Fiecare afirmatie enuntata prin aceste reguli are un suport matematic riguros.
Regulile principale sunt:
1) Orice grafic de tip MDC, are un singur nod initial numerotat cu (O), si un singur nod final.
2) Dinstrun nod pot porni una sau mai multe activitati ceea ce ar reprezenta faptul perfect logic ca in nod
momentul comun de incepere pentru una sau mai multe activitati.
3) La un nod se pot finisa una( mai multe activitati , fapt ce corespunde situatiei alaturate indiferent de momentul
de incepere se pot finisa in acelasi timp
4) Intre doua noduri se poate de reprezentat o singura activitate.
5) Intrun grafic retea se considera ca una sau mai multe activitati pot incepe dupa finisarea activitatii precedente.
6) In scopul claritatii se cauta sa se evite incrucisarile de activitti , ceea ce se poate face prin redesenarea
graficului retea.
7) Nodurile graficului in retea se noteaza astfel incit intotdeauna numarul lor de la virful primului arc( nodul
urmator sa fie mai mare decit numarul nodului de la coada arcului.
8) Intrun grafic de retea nu trebuie sa apara circuite cee ce din punct de vedere a ratiunilo practice, si
tehnologice.
44) Probleme rezolvate si relatii intre activitati de tip succesiv in grafice retea
MDC rezolva 2 probleme in programele executiei proiectelor de constructie:
1) O problema de baza care consta in faptul ca elaborarea graficului retea obliga pe elaborator sa identifice
sa amelioreze structura activitatii si relatiile dintre acestea.
2) Problema de forma , care consta in reprezentarea clara si precisa a relatiilor intre activitati. Graficul retea
prin care rezultatele obtinute prin ciclograme si la asamblarea intrun sistem de relatii,conditionari mult
mai complexe ,datorita necesitatii de a reprezenta o dependenta dintre procesele de constructie si celelalte
a actiunii cu caracter tehnic , organizatoric, administrativ, absolute necesare pentru realizarea proiectului
de constructie.
Relatii intre activitati determinate de metoda succesiva cind se asigura cantitatea lucrarilor in limitele unui
sector.MS1

45) Probleme rezolvate si relatii intre activitati de tip paralel in grafice retea
MDC rezolva 2 probleme in programele executiei proiectelor de constructie:
1) O problema de baza care consta in faptul ca elaborarea graficului retea obliga pe elaborator sa identifice
sa amelioreze structura activitatii si relatiile dintre acestea.
2) Problema de forma , care consta in reprezentarea clara si precisa a relatiilor intre activitati. Graficul retea
prin care rezultatele obtinute prin ciclograme si la asamblarea intrun sistem de relatii,conditionari mult
mai complexe ,datorita necesitatii de a reprezenta o dependenta dintre procesele de constructie si celelalte
a actiunii cu caracter tehnic , organizatoric, administrativ, absolute necesare pentru realizarea proiectului
de constructie.
Relatiile de tip paralel dintre procesele din cadrul metodei in paraleleste reprezentat prin graficul retea in
urmatoarele figuri

46) Probleme rezolvate si relatii intre activitati de tip lant in grafice retea
MDC rezolva 2 probleme in programele executiei proiectelor de constructie:
1) O problema de baza care consta in faptul ca elaborarea graficului retea obliga pe elaborator sa identifice
sa amelioreze structura activitatii si relatiile dintre acestea.
2) Problema de forma , care consta in reprezentarea clara si precisa a relatiilor intre activitati. Graficul retea
prin care rezultatele obtinute prin ciclograme si la asamblarea intrun sistem de relatii,conditionari mult
mai complexe ,datorita necesitatii de a reprezenta o dependenta dintre procesele de constructie si celelalte
a actiunii cu caracter tehnic , organizatoric, administrativ, absolute necesare pentru realizarea proiectului
de constructie.
Reprezentarea retelei intre activitatea determinate de metoda in lant .

Daca luam activitatea b2 din figura , toate celelalte activitati se pot inparti in 3 categorii :
1) Activitatile a1, a2 si b1 sunt activitati care trebue finisate inainte de inceperea lui b2 denumite activitati
precedente .
2) Activitatile b3, c2 si c3 sunt activitati care nu pot incepe decit dupafinisarea lui b2 denumite activitati
urmatoare , iar b3 si c2 activitati imediat urmatoare.
3) Activitatile a3 si c1 sunt activitati independente fata de b2.
S-a convenit ca relatiile de tipul 1 si 2 sa fie numite conditionari , adica o activitate a conditiei b. Daca activitatea
b nu poate incepe decit dupa activitatea

47) Programarea prin metoda drumului critic cu analiza parametrului timp determinist.
In cazul MDC singurul parametru care face obiectul programarii si controlului este timpul. Rezultatul
programarii cu analiza timpului il constituie ansamblul datelor de incepere si terminare a tuturor actiunilor legate de
realiazarea unui proiect de constructie. Programarea cu analiza parametrului timp este procedeul fundamental al MDC,
deoarece pt celelalte procedee cu analiza resurselor si cu analiza si optimizarea costurilor proiectului pornesc de la
rezultatele parametrului timp dezvoltindu-le mai departe.

1)
2)
3)
4)
5)
6)

Elaborarea unui asemenea program presupune parcurgerea etapelor:


Analiza proiectului si stabilirea listei activitatilor
Elaborarea modelului grafic in retea
Stabilirea duratei activitatilor
Calculul elementelor graficului retea
Analiza incadrarii in restrictii temporare
Integrarea graficului in retea

7) Transpunerea calendaristica a graficului in retea.

48. Calculul termenelor minime a graficului retea.


Calculul termenilor minim se efectuiaza pornind de la nodul initial 0 pina la n .
Mergind in sus direct sensului acelor ceasornicului .
1) Termenul minim al nodului final se considera ca va fie gal cu 0 t0 m 0 .
2) Termenul minim al nodului j , t mj ,unde exista o singura activitate energenta (i,j) avind durata t i , j este
caracterizata de urmatoarea figura .

t mj tim t i , j
Regula are urmatoarea explicatie :
Nodul j asociet energetic (i,j) reprezinta momentul posibil de a acestei activitati care nu poate fi dat decit de
momentul inceperii plus durata activitatii .
3) Termenul minim al nodului t im , unde exista 2 sau mai multe activitati (i,j) energetic ( U j ) de durate t i , j se
concretizeaza figura si relatia

t max ijUj tim t i , j


m
j

Nodul j reprezinta legatura logica intre activitati U j energetic nodului j si una sau mai multe activitati
.

49. Calculul termenelor maxime ale graficelor retea


Calculul se efectuiaza pornind de la nodul final , catre nodul initial , mergind numai in sens contrar acelor
ceasornicului .
1 regula : Termenul maxim al nodului final ( t nm ) este egal cu termene minim al acestui nod ( t nm ) , asfel t nm t nm
Explicatia practica este ca proectul realizat nu poare avea decit 2 termene determinare , un termen minim si un termen
maxim .
2 regula : Termenul maxim a nodului i unde exista o singura activitate energenta ij va avea urmatoarea forma si
relatie

tim t mj t i , j
Explicatia consta in faptul ca termenul maxim a nodului i associate activitatii
energente i, j reprezinta termenul maxim de incepere a acesteia , fara a depasi cu
durate corespunzatoare

t i , j termenul doduluifinal al activitatilor determinind

termenul de determinare a proiectului .


3 regula : Termenul maxim a nodului i unde E mai multe activitati de tipul U i de durate t i , j are forma urmatoare.

Termenul maxim in nodul iva fi :

tim min t mj t i , j
i, j U i
Explicatia consta in faptul ca daca in nodul j s-ar adopta pentru termenul
maxim un termen mai mare decit minimum diferente j maxim- t i , j , atunci
activitatea i, j au duratacea mai mare intre U i plecind de la acest termen el conduce la depasirea termenului final al
proectului cu o unitate de timp .
Termenele nodurilor calculate se trec in felul urmator .

Pe baza regulilor , critic este drumul completde activitati intr-un graphic retea intre nodul fiind cu lungimea cea mai
mare in zile , avind activitatile marcate de noduri unde termenul minim este egal cu termenul maxim .

50. Calculul termenelor activitatilor a graficului retea.


Termenilor nodurilor ofera posibilitatea de a pune in evident 4 termene principale ale activitatii :
m

1) Termenul minim de incepere

i, j

a unei activitati (i,j) este egala cu termenul minim al nodului astfel :

t t
i, j

m
i, j

t a unei activitati (i,j) va fie gala cu suma dintre termenul minim al


nodului i si durata activitatii : t t t
Termenul maxim de incepere t a unei activitati (i,j) va fie gala cu diferenta dintre termenul maxim al
nodului j si durata activitatii :
t t t
Termenul maxim de terminare t va fie gala cu termenul maxim a nodului j : t t
m

2) Termenul minim de terminare

i, j

i, j

3)

i, j

i, j
M

i, j

4)

m
i, j

M
i, j

i, j

i, j

i, j

M
j

Pentru activitatile critice termenul minim de incepere si de terminare sunt egale , cu cele maxime de incepere si
terminare , ceea ce indica un singur termen posibil de incepere si terminare a activitatii .
Activitatile ne critice au un grad de libertate privind inceperea sau terminarea determinate de diverenta intre termenul
minim si termenul maxim .

51. Calculul rezervelor de timp a activitatilor graficului retea.


Masura libertatii de amplasare a unei activitati in scara timpului in limitele termenelor nodurilor se numeste rezerva de
timp a activitatii . Pentru a sistematiza calculele sau propus 4 categorii de reserve de timp :
1) Rezerva totala de timp R T i , j
2) Rezerva libera de timp RLi , j
3) Rezerva intermediara de timp RIT i , j
4) Rezerva independent de timp RIDi , j
Pentru a ilustra graficul rezervelor de timp se detaseaza 2 noduri (i) si (j) intre care exista activitatea i,j cu durata ti , j .
Rezerva totala de timp R T i , j a unei activitati (i,j) pune-n evident durata maxima cu care se poate depasi termenul

minim de terminare a activitatii ti , j

fara a depasi termenul final al programului adica termenul termenul maxim al

nodului n .

RT i , j tiM tim ti , j

Rezerva libera de timp RLi , j a unei activitati i,j pune-n evident durata maxima cu care se poate depasi termenul
minim de terminare a activitatii fara a consuma rezervele activitatilor urmatoare:

RL(i, j ) t mj (tim tij )


Rezerva intermediara de timpa unei activitati (I,j) pune-n evident durata maxima ca rezerva de timp de care mai
dispune o activitate fara a aplica rezerevele activitatilor precedente.

RIT (i, j ) t Mj (tiM ti, j )


Rezerva in depednenta de timpa unei activitati pune-n evident durata maxima ca rezerva de timp de care mai dispune o
activitate fara a afecta rezervele activitatilor precedente si urmatoare:

RID(i, j ) t mj (tiM ti, j )


Daca ca urmare a plicarii ultimilor 2 relatii se obtin valori (-), atunci se adopta :
RIT (i , j ) RID (i , j ) 0

52.Calculul termenelor nodurilor prin programare liniara.


In cadrul unor grafice-retea de dimensiunile mari de sute si mii de activitati calculul manual al termenilor dureaza
foarte mult si este posibil aparitia greselilor.
In consecinta s-a impus necesitatea calcului automat. Prima treapta a unui program automat pentru calculul termenilor
nodurilor a fost exprimarea matematica a structurii si conditionarii dintr-un graphic-retea. Problema aceasta poate fi
exprimarea sub forma unui program liniar binary sau standard.
A doua treapta este mai usor de inteles. Din punct de vedere al programarii liniare fiind dat graficul in retea si
multimea duratelor-aferente, problema calcului termenilor nodurilor si punerea in evident drumului critic se
formuleaza in felul urmator:
Sa se determine tim : tiM : t mj : t M
j care satisfac urmatoarele restrictii:
m
1) t M
j ti ti , j

2) tim , t mj 0
m
M
3) tiM , t M
j 0 , astfel incit t n t n

Programul liniar corespunzator acestui model va fi urmatorul:

t0M 0; tiM t0m 5; t2M t1m 1


t4M t1m 2; t3M t1m 3
t5M t2m 0; t5M t4m 6
t4M t3m 0; t5m t5m t5M t5M MIN

53. Analiza incadrarii in restrictii temporale ale graficelor retea.


De cele mai multe ori asupra procesului de realizare a uinui proiect in natura se impun restrictii temporale care sunt :
- Durata totala programata care a fost calculata, trebuie sa fie egala sau mai mica decit durata contractata , impusa prin
contract de antrepriza. Daca rezultatul calculului obtinem Dp > D, impusa prin programare atunci se face diferenta
D= Dp Dc.
In asa caz se porcedeaza la reducerea lui Dp, prin redeucerea duratei de executie la una sau mai multe activitati
critice astfel astfel incit suma reducerilor sa fie >= D.
- Restrictii asupra termenelor unui nod j intermediar care reorezinta de executie a lucrarilor.
Se disting urmatoarele 2 situatii :
I. Termenul minim al nodului j trebuie sa fie mai mic decit un termen impus t .
Daca aceasta restrictie nu este satisfacuta se face diferenta D= t mj t dintre t mj si se procedeaza la reducerea
activitatilor implicit precedente, astfel incit suma reducerilor de pe drumul cel mai lung pina la nodul j sa fie D .
II. Se impune noduui j un termen t , care satisface conditia t mj t t M
j , in acest caz se procedeaza la
recalcularea termenelor maxime a nodului j catre nodul initial, luind pt nodul j , un termen maxim t M
j = t , ceea ce
*
face ca nodurile imediat precedente termenului maxim sa devina tiM * t M
ti , j
j

III. In urma transpunerii calendaristice a graficului retea , este posibila ca o parte a programului de executie sa va
suprapune peste perioada de timp rece(iarna), in acest caz este rational ca in perioada de iarna sa se execute acele
activitati care necesita minim masuri tehnologice si organisatorice suplimentare si implicit efort financiar minim.

54. Condensarea si integrarea graficelor retea.


La executarea obiectivelor majore in natura, este necesar de elaborate graficul retea cu un numar ft mare de procese.
In aceste cazuri graficul retea devine de dimensiuni la fel ft mari, ceea ce este greu de urmarit si expus.
Din aceste considerente, tehnica elaborarii graf. retea a apelat la metoda utilizarii SUBGRAFICELOR.
Operatia de asamblare a mai multor subgrafice intr-un grafic retea unic se numeste INTEGRAREA GRAF. RETEA.
Acest aspect impune condensarea graficelor retea atit a subgraficelor cit si a graficelor retea integrate.
CONDENSAREA graficelor retea , reprezinta operatia de transformare a graficului detailat intr-un grafic echivalent
cu un numar redus de ace si noduri, prezentind acelasi continut tehnologic si organizatoric de executie a proiectului
tehnic in natura.
Condensarea unui Gr. retea este necesara de a preciza nodurile care se pastreaza si anume:
- nodurile marginale
- nodurile cheie- considerate ca faze importante pentru nivelul de conducere respective.
Reguli pentru procesul de condensare a graficelor retea :
1. Se traverseaza nodurile caracteristice care se vor conserva in graficul retea condensat.
2. Daca intre nodurile cheie se afla unul sau mai multe drumuri pe care nu se gaseste nici un alt nod cheie, aceste
drumuri se inlocuiesc cu o singura activitate.

55. Transpunerea calendaristica a graficelor retea.


Termenele nodurilor dintruyn graf retea si prin ele termenele activitatilor sunt atemporale , adica nu sunt localizte in
timp calendaristic. Realizarea insa a unui obiect de constructie se face anumit intro perioada calendaristica marcata
prin termenii de incepere si terminare , de acici recurge o prima necesitate a transmpunerii termenilor numerici, in
termnei calendaristic concreti . Reiesind din nevoile de a corela progeramyl de executie a proietului de constructie
cu obligatiile ce rezulta din contractu de antrepriza .
Intocmirea planului calendaristic se bazeaza pe urmatoarle ipoteze :
- La scara perioadelor cledaristice lunile calendaristice , vor cuprinde numai zilele lucratorare,
Activitatile se trec in coloane cu aceeasi destinatie identificate priun cod si denulmire
- Ordinea de inregistrare a activitatilor in plan se bazeaza pe regulile :
a. In ordinea crescatoare a temenului minim de incepere
b. Pentru 2 sau mai multe activitati cu aceleasi termen minim de incepere se acorda prioritatile :
activitatile crtitce , activitatile cu rezerva de timp totala
c. Din punct de cedere a desfasurarii in timp activitatile se considera ca incep si se sfirsesc la temenul
minim reprezentat prin aceste momente de mai sus.

56. Actualizarea programelor de executie a proiectelor de constr elaborate prin MDC.


Actulizarea se face la interval de 1 -2 saptamiini iar durata calculelor nu trebuie sa depaseasca o zi pentru
actualizari, 2-3 zile pentru actualiari lunare.
La fiecare actualizare se face :
1. Se inregistreaza duratele reale ale activitatilor executate si eventualele modificari care figureza.
2. Se reface graficul retea si sau numai, se recalculeaza programul tinundu-se cont de lucrarile surveniite.
3 In cazul constatarii unor depasiri se iau masuri corespunzatoare care sa asigure respectarea termenului final prin
urgenatrea unor sau mai multor activitati crtitice care sa compenseze termenul depasit.
57. Principii generale, destinatia si tipurile planurilor generale de constructie.
Plan general de organizare (PGO) , este planul santierului, in care este prezentat amplasamentul mecanismelor
principale, cladirilor provizorii, edificiilor si altor constructii ce se executa si se utilizeaza pe parcursul desfasurarii
lucrarilor de constructie montaj.
Planul general de organizare se utilizeaza cu scopul de a rezolva prpblemele atinse in ceea ce priveste folosilrea cit
mai eficienta a terenului destinat executiei lucrarilor de constructii montaj.
Se deosebec 2 tipuri de PGO :
- plan general de organizare a santierului de constructie (PGOS)
- plan general de organizare a obiectului de constructie.
PGOS sistematizeaza solutiile principale a gospodariei integrale a santierului de constructie si se elaboreaza de
catre institutia de proiectare.
PGOO reflecta nemijlocit gospodarirea terenului din imediata apropiere a lui, adica a obiectului de constructii
(antreprenor) pe una sau mai multe edificii si intra in componenta proiectului de executie a lucrarilor (PEL).

58.Principii generale de proiectare a planurilor generale de organizare (PGO)


Planul general de organizare este un compartiment al documentelor de realizare a constructiilor. Solutiile planului
general de organizare trebuie sa corespunda normelor in cosntructie SNIP (organizarea productiei in constructie) si
SNIP (tehnica securitatii in constructii).
Cadirile,edificiile, instalatiile provizorii se amplaseaza pe terenurile care nu sunt menite pentru executia obiectelor so
edificiilor definitive. Solutii de proiectare trebuie sa asigure circulatia rationala a incarcaturilor pe santier. Amplasarea
corespunzatoare a mecanismelor de ridicare si montare, depozitelor de materiale este conditia primordiala de
solutionare a acestei probleme.
PGO , trebuie sa asigure muncitorilor conditii sanitare si de munca optime.

59. Planul general de organizare a santierului de constructii. (PGOS)


PGOS se elaboreaza pentru realizarea unui complex de obiecte sau la un obiect de complexitate majora. Datele
initiale pentru proiectarea planului sunt urmatoarele :
- planul general de incadrare in zona si amplasament al santierului de constructie
- explorarii geologice si hidrologice
- studii si investitii tehnico-ingineresti si economice
- devizul
- planul calendaristic de realizare a constructiei
- planul arhitectural de reazlizare a constructiei
- calculele unitatilor provizorii, si alte materiale din proiectul de organizare a constructiei.
Planul general de incadrare in zona si amplasament reflecta relieful zonei de constructie, cotele cladirii existente si a
celei proiectate, plantatii , spatii verzi. Etc.
Rezultatele explorarii geologice si hidrologice se folosesc la amplasarea riguroasa a obiectelor gospodariei de
santier, ca exemplu la determinarea cotei nivelului apelor subterane.
Investitii tehnico-ingineresti si economice permit depistarea solutiilor optime a retelelor de transport a materialelor.
Planul general de organizare a santierului se vizeaza da catre institutia de proiectare, beneficiar si antreprenor
general. Planul este alcatuit din compartimentul grafic si memoriu tehnico-explicativ.
Parte grafica include : planul general a santierului cu schitarea obiectelor gospodariei provizorii, explicatia tuturor
cladirilor, edificiilor si instalatiilor utilizate.
Memoriu tehnico-explicativ cuprinde calculele necesarului de unitati provizorii si a altor solutii de gospodarire a
santierului de constructii.
La proiectarea planului general de organizare al santierului de constructie mai intii se efectueaza racordarea
mecanismelor de montare , depozitele de obiect si drumuri provizorii apoi celelalte elemente componente.