= MIHAIL IOSIF @ ei croce ts ey sta ij. MhCUVINT INAINTBE Sfirgitul secolulai al X1X-lea gi inceputul celui de al X X-lea s-au tnseris in istoria soctetdjit umane prin in venfet st descope riri care aveau sd revolujioneze, prinire altelc, ge mijloacele de comunicafii, dind astfel omutui o noud concepjie, o nowd imagine despre rolul i loeul situ in univers, Realizarca in perioada men- fionatd a ceca ce la ineeput s-a numit telegrafie fard fir, iar apor, radio —rod al gindirit cutezdtoare, novatoare a multor inaintasi —, a constituit creatia care a dat omului posibilitatea de a-gt prelungi simturile, capacitatea de a pereepe,in multiple forme, lumea inconjurdtoare, de a comunica la distante care pind atunet ti erau inaceesibile. Poate toomai in aceasta tsi aflé eapltcajia fuptul ea pupine dintre invenjiile mingit omenesti au. stirnit si stirnese curiozita- lea fieedret generatit, menjinindu-se permanent in alentia et si indemnind la continud perfectionare. Si, ceea ce este mai denn de relevat, este interesul dedsebit de mare pe cure radioul ik irezeste tn rindul copitlor, al tinerilor, stimulindu-le Onaginata §¢ gindirea creatoare. Desigur, desvoltarca radioului ne poate fi desparpité de Progresul electronicii, in general, si al microelectroni » in spe- cial, Hvolyia spectaculoasé a elcetronicti a fost impulsionatd de descoperiri remarcabile, care au revolufionad aceasta stiintd, conferindu-t dimensiunile pe care le eunougtem astdzi, Electro. nica a devenit in present factorul comun al automatics. infor maticti, tele- gi radiocomunicafiilor, inteligentei artifietate ete., fiind o ramurd a gtitnfelor tehnice eu aplicajii tr toate 5domenitile cercetdrii stiintifice, industriet, economiei. De aceca, o definitie contemporand a electronicii ar trebui sé fie deescbit de cuprinzdtoare, referindu-se da elaborarea si utilizarea dispo- zitivelor electronice, a undelor electromagnetice si a programelor de prelucrare a simbolurior in scopul eaptérii, prelucririi si transmiterii semnalelor, dar gi pentru realizarea anumitor funelii energetice. In acest domeniu Roménia are traditti incontestabile. Amintim, in acest sens, pe August Mator care — in etapa de pionierat a electronicti — a realizat experimental pentru prima card o transmisie telefonied multiplé peo linie realé (1905- 1937), Urmeazd, in prima jumdtate a secoluluinostru, Dragomir Turmusescu, Tudor Tandsescu, Iancu Constantinescu, Mihai Konteschwelter g¢ Emil Pdtrageu. Sub conducerea primulut se realizeasd primul receptor de radio in Romdnia (1924), la Unstitutal Eleetrotehnic de pe lingd Universitatea din Bucuresti, sé primele posturt de emisie profesionale pe unde medii (1927) gi seurte (1928), Le rindul sdu, Tudor Téndsescu desfisoard o galoroasd cctivttate stiintificd in domeniul circuitelor electrice gi clectrenice, publicind in anul 1980 unul din primele cursuri de radiocomuntealti din fard, care avea sé decind cursul de bazd al multor generafii de ingineri electronistt. 2 In a doua jumdtate a secoludui XX, trndcoschi in ulimit dondzeci de ani, in contextul dezvoltérti tarti pe multiple planurt a fost ereatd o seoald remadneased de electronica gi informatica care contribute la solufionarea multiplelor aspecte cu care se confrunté economia noastrd socialéstd. Consfintind rolul etec~ tronicti tn indeplinirea desideratulai ca deceniul 1980-1990 s& devind deceniul guinfet, tchnicii, calitd{ii si efictenjet, Direeti- gele Congresului al XTif-lea al Partidului Comunist Romdén recizeazd cé industria electronied ea pdatrunde masiv in activi tutea economico-sociald, fiind ortentatd spre dezvolterca cu preetidere a producfiet de componente eleetronice, mijloace de antomatizare, echipamente de electronicé industriald gt. profesio- nald. Totodatd, vor fi asimtlate noi mint- st microcateulatoare pentru condneerea proceselor industriale, precum si tipure evoluate de echipamente periferice. Sint obicetive eare demon- sireasd faptul cd electronica remaneascd se inserie estdst cao reatitate activd in cimpul tehnico-stiinjific at Romaniei socialiste, angajali ex toate forjele pe verticala progresului gi cvvilizafied. 6 Receptio la tot ce este nou, la tot ce tine de temeritate, sub orice formié s-ar manifesta ea, tinercltul patriei neastre, contem- poran st beneficiar al actualei revolutii stiintifice gi tehnice, se simte atras spre domeniile cw cele mai dinamice si spectaculoase realizalt — avialia, cosmonautica, eleetronica eu diversele et aplicajiz, indeosebi in telecomunicafit. Dintre acestea, radiofonia, materializatd tn constructia de aparate de receplie st enusie a undelor radio, este aplicajia cca mat la indemina fiecdrui tindr, necerind din portea acestuia calitafi psiho-fizice si moral-volitive deosebite sau o pregélire cu tolul speciald, Condensind numeroase si variate cunostinfe teoretice (in ‘domenti diferite — fizicd, matematicd, chimie, mecanicd —, aceastti activitate cere tndeminare, creativitate tehnicd, rabdare si perseverentd, dar mai ales muncd asidud, capacitatea de a relua de la capdt, dacd este cazul, ceea ce se considera aproape terminat. Dar, satisfacjia constrnetorulut radioamator esle cu alld mai mare, cu elt in aparatul realizat sint incorporate mai multe strddanii, cdutdrl, eforturi fizice g¢ de gindire. Formi de educare a tineret generafti prin muned sé penta muned, dar in acelasi timp gi de pregdtire pentru apdrarea patriet, radioamatorismul « luat o mare amploare tn {ara noas- trd, benefictind de condifti dintre cele mai bune, de o hazd materiald bogatd gi in continud diversificare, de tndrumarea eompelentd a spectalistilor, de un cadru organizat adecoat — cercurtle lehnic-aplicative din gcoli, casele plonterilor gi de euliurd ete. Lsvoritd din pasiune, din doringa de a transmite mai departe aceasti flacdrd, adresindu-se de fapt pasinnii, eartea de fafé, rod al wnei temeinive gi multitaterale cunoasteri a radioelectro. nicii, se constituie ca un pregios indreplar, ca un ghid competent tn multindinea de probleme pe care le ridicd conséruc|itle radio. Siructuraté pe patru capitole, cartea pune la disposttia Hndralud constructor radioamator o serie de dute st scheme. de principtu verificute in practicd, de la cele mai simple pink la cele cu performanje ridicate, implicit mai complicate, tn ceva ce priveste realizarea aparatelor de reeepjie, a antenclor gi surselor de alimentare, precum si a aparaturii de masurd necesare.Prin modul in care a fost conceputé, prin earacterul ci larg accesibil, carlea de fatd constituie o léudabila contribusie a atito- rior la mobilizarea tinerei generajit in a transpune in vrata vibranta chemare adresatd de seerctarul general al partidulnt, tovardgul Nicolae Ceausescu, de la inalta iribund a Congresului al XEL-lea dea munoi siinedja, de a-gi insusgt cele mai noi cuceriri ale stiintet gi eunoasterit, de a fi eutecditori, gata intotdeauna de a-gi fuce dateria, de a duce fnainte neabdtut faclia progresulue pe pdmintul Romdnier multimilenarc. General-locotenent GHEORGHE ENCIG Pregedintele Federatiei Romane de Radioamatorism Capitolul 1 ® APARATE DE RECEPTIE SI DE EMISIE , 14. RECEPTOR-DETECTOR CU DIODA Radioreceptorul de cea mai simpl& structuri nu poate avea mai putin de patru elemente: antena, dioda detectoare, casca gi legitura cu pamintul (fig. 4-1. a). Antena — eft mat lung’ si mai degajatsi — eapt semnalele de radiofree- venta existente in spatiu; dioda de detecfie, VD1, separa din semnalul receptionat partea de aidiot mbity ca, BF 1, transforma curentii do andiofrcev nti in vibrabti sonore ale acrului; in sfirgit, conexiunea la piumint face ca sistemul si constituie un circuit electric. WAL VOI EFDIO6 BFY Fig. Lib Fig. Lia Dioda din schem& este cu germaniu, de tip cu contact” punenform, iar casca are rezistenta cuprinsi intre 1000 si 4.000 Q. Priza de pimint se realizeazd ingropind, la circa un motru adincime, o bard sau o tabli de cupru, la care s-a lipit un conductor cu diametrul de 6-8 mm. Cu regultate mat putin eficiente, drept prizd de piimint se poate utiliza cons ducta de api din locuinta, eventual eoa do la instalutin de inealzire.Cu ajutorul acestui montaj nu este posibild decib recep- {ia unui post local de emisie de radiodifuziune. In ecazul cind in zona de receptie exist douii stafii locale de emisie progra- mele Jor se. vor auzi suprapuse, deoarece receptorul nu le poale separa, neavind selectivitate. Experienta reugeste atit eu Iegiturile din figura 4.1. a, eit gi cu cele din 4.4. b, cind dioda si casea nu mai sint conectate in seric, ci in paralel, 4.2. RADIORECEPTORI SIMPLI CU BOBINA Schema din figura 1.2 are, in compara}ie cu cea preszenta+ téinfigurile 1.4., un element nou: bobina sau inductorul, LZ. Bobina se confectioneaz’ astfel: pe o carcasi provenind de Ja un radioreceptor seos din uz, de tip Enescu sau Balada, ori de la un televizor Rubin-102 se bobineazii un conductor de cupra izolat ev email (Cu-Em), de 2,5 m lungime. Rezultate maibune se objin daci hobina este realizata din lipa de inalta freeyenta. In primul caz se face o prizd la jumatatea condue- torului de cupru, iar tn cel de al doilea, la a treisprezecca spirk de lija. Carcasa este previzutad cu un miez din material mag- netic, ferocart, care — prin actionare cu gsurubelnita — poate fi deplasat, pe filet, in sus gi in jos, asigurind in acest fel variatia inductante) bobinei. Fig, 12 _ Fig. 13 Condensatorul* C4 (figura 1.3) trebuie si aib& capaci- tatea cuprinsi intre 400 31 500 pF (cel mai bine, 430 pF). Radioreceptorul nu are neyoie de surs& de alimentare. Inten- tot mai mult tendinta ca in Joc de condensator sii se Lolo- lenul capaetter, . seased ter 10 sitatea maxima’ a rceeptiei se cautad prin introducerea sau scoaterea mii zulu bobinci. Deoarcce bobina este concetata in serie cu condensetorul recepjia va fi sensibil inbundtatita. 1.3, RADIORECEPTOR CU BOBINA $1.CU CONDENSATOR FIX Semnalele de radiofreevenj& (RF) captate de antena WAI stint conduse la cireuttul oscilent, LICT, care selecteazi emisiunea unui anumit post de radio (fig. 1.4). Elementul de reglaj este miczul de ferocart, ce poate fi deplasat in rarcasa sa. Din cirenitul oseilant, prin 4 ptiza bobinci, semnalul RF ajungela dioda VD1(EFD106), Tensiunea de svdiofrceventa (AF) rezultatt este aplicaté eiighhi BFL, Condcnsatorul €2 are rolu] de a (rimite la pimint reziduurile de iofroeventa menjinule dupa& detectic, a- meliorind si pe aceasta cale recephia, 1.4, RADIOREC TOR-DETECTOR CU DUBLARE DE TENSIUNE LA DETECTLE Pentru a muri si mai mult nivelul auditici se poate recurge Ja un montaj de receptor in care s-a previguti dublarea de tensiune la detectic, folosind dou diode, in loc de wna (fig. 1.5). Intensitatea maxima la ie $e obtine cind miczul de ferité al bebinei are o astfel de pozitic, tacit froe- venta de regonanta a cir cuitului oscilent LiC1, este egald cu cea de emi- sie a postului de radio- difuziune. Do repinut cf iw”antena mai seurti (pentru un emititor apropiat) so conec- teazii pe pozitia care in figurk este redatd punctat. O antend mai hingd se poate conecta spre capiitul de jos al bobinei. 1.5. RADIORECEPTOR CU CIRCUIT OSCILANT PREVAZUT CU CONDENSATOR VARIABIL Radioreceptorul descris In continuare (figura 1.6) prozintd avantajul existen}ei unui circuit oscilant acordabil pe frec- venja stafiel de emisie, folosind un condensator yariabil, etajul demodulator si casca. Circuitul oscilant este constituit din bobina L2 si condensatorul C2; eomponentele LI gi C1 reprezinti cireuitul de intrare, cuplat inductiv cu circuitul oseilant L2C2. Dioda VDI are rolul de a extrage din sem- NV’ WAI Sati 50...800pF. BFD‘ La one vor Fig, 1.6 nalul RE componenta sa de audiofrecventa, cu alte cuvinte asigurd detectia sau demodularea, Condensatorul C3 conduce Ja masi tensiunile RF reziduale, dupit care in cireuit ramine doar replica electric a semnalelor audio. Reristorul RI este inserat cu scopul de a permite conectarea fie a unei eligi, fic a usui amplificator AF (realizat cu wnul sau mai tnulti tranzistori), Constructia receptorului Lisla de componente Resistor. R1: 47k O. Condensatori. Ci: 50-500 pF: C2: variabil, 500 pF’, de preferinja model miniatura; C3: 4,7 nF. Diodd. VDI; EX¥D4106. Inductori. LA: 45 spiro, cu prize la spirele 15 gi 36, din conductor Cu-Em ¢ 0,15 mm; L2: 60 spire, cu prize la spi- rele 30 si 45. Alte materiale: caset, bucge izolate, conoctori tip banan& pentru anten& si conexiunea la pimint, carcasi de plastic gen sayonicra, buton pentru C2, dise de scala, bar’ de feritéi @ 8-10 mm. Inductorii L751 L2 se bobineazd pe dou mangoa- ne de hirlie, ce vor culisa pe bara de feriti. Prizele bobinelor au fost preyizule pentru a asigura, prin inceredri, cea mai buna adaptare cu antena. De altfel, o alti modalitate dea ciuta pozifia optima este de a apropia gia departa carcascle bobinelor L7 si L2, prin culisare pe bara de feritaé. Acordul pe post se obbine prin rotirea lui C2, Modificarea cuplajului dintre AZ $i L2 proyoacd o ugoari schimbare a inductantei din circuitul oscilant, deci un anumit dezacord, 1,6, RADIORECEPTOR CU UN SINGUR TRANZISTOR, CU AMPLIPICARE DIRECTA Schema din figura 4.7 raprezinti un receptor constiluit dintr-un detector (cu diod’) gi wm amplificator de audio- freevertd (cu tranzistor), Tensiunea necesart funchionarii joreceptorului se ob{jine pe seama energici captate de saten’, Asadar, receptorul propriu-zis euprinde componen- tele LI, L2, VDI si VII, in timp ce L3, C2, VD? gi C3 for- meazii partea de alimentare. Din antena, prin cuplaj inductiy intre inductorii L7 si L2, semnalul de radiofreeventa trece tn circuitul oscilant L2C1, care scoate in eviden ii doar senma- lele avind frecyenta de rezonanti detorminatit de marimile L2 si Cl. In continuare, semnalul de radiofreeventa oste supus demodulatiei, realizatii de dioda VDJ, lar audiofe c- venta objinuta ajunge la baza lui VTE, ce are rol de armpl+- ficator. 13Pe de alti parte, semnalul captat de anten& ajunge din LI, prin C2, in inductorul £8, de unde nn poate treee mai deparle decit rdrsat de dioda VD2, filtrajul fiind realizat .de citre condcnsatorul C3. Prin filtrarea cu C3, de valoare WAT vO4 AA N6,AAN7 Fig, 17 mare, se ob{ine tensiunea continu, in cazul schemei date negativi, care, prin casei, alimenteazd colectorul tranzisto- rului VJ, respectiy baza sa, prin rezistorul RIL Constructia reeeptorulni Lista de componente Rezistor, RI; 100 k QO. Condensator?. C1: vaviabil 500 pF; C2; variabil 500 pF; C3: electrolitic 100 pF/10 V. Tranzistori, diode. VD1, VD2; orice tip de diod& minia- turii cu germaniu, de exemplu EFDI10, AA(16, AALI7 ete.5 VIl: BCA77, BCL78 ete. Induetort. LE: 10 spire Cu-Em ¢ 0,3 mm (pentru unde medii); pentru gama undelor lungi (kilometrice, cum se numese acum) LZ va avea 25 de spire; L2; 60 de spire (240 pe unde lungi) din litt de radiofreevenj& sau Cu-Em @ 0,2- 1a 0,25 mm; £8: 80 (280) spire, din acclagi conductor ca gi inductorul Lz. Alte materiale: casct de 2000 Q, carcast din plastic pentru receptor, buton de acord, dise de scala, bucge izolate, conectori tip banan& pentru antend gi pimint, , Pentru o functionare corect&é antena va trebui si aibé 10-15 m, iar priza de pamint o rezisten}ai cit mai redusa, Dup& executarea tuturor conexiunilor cerute de schema gi verificarea de rigoare se ya incerca recepfionarea unui emita- tor de radiodifuziune, procedindu-se astfel: antena si p&- mintul se conecteazd in bucgele respective, dupa care se actioncazi condesatorul de acord, CZ, pind se poate sesiza oO emisiune;, se roteste apoi C2, care intervine in circuitul de alimentare, ciiutind s& se obtind o auditie cit mai puternicii, De refinut c& inductorul L2 se bobineazi pe o bari de ferita (preluatii de la un radioreceptor Cora), spirit lingé spiri. In mijloc, peste L2 se bobineaza spirele lui L1. Indue- torul Ld se bobineaza pe o alté hard, identica, de ferita. 4.7, RADIORECEPTOR CU DOL TRANZISTORI Montegwl din schema prezentatéa in figura 1.8 reprezinté un mdioreceptor eu ‘dou’ etaje de amplificare, lueru care constituic ined o etapa, mai avansati, dupa ce a fost realizat cel mai simplu receptor, de tip detector (pagina 9), respectiv dupi constructia unui receptor unitranzistor (paginile 43-14), Etajul suplimentar de amplificare de audiofrecven{i permite auditia in difuzor, 15Construc{ia radioreeeptorului Lista de componenie Registori, RI: 2,7 k Q (se pot folosi, in tipsé, gi alte valori, euprinse intre 2 $1 4,7 kQ); R2*:82 kQ, Condensatori. C1; 200 pF; C2: capacitor variabil (cu aer) 500 pF; C3: electrolitic 47 pF (valoarca nu este crilicd; + la R2). Diode, tranzistori. VDI: EFFD106; VTi, VT2: EVT323. Induetori, transformatoré. L1: 100 spire (eu pri la 20 de spire, considerindu-le de la masa, cu alte ewvinte de la capatul rece), Cu-Em 9 0,15-0,35 mm pe o careasi de 14 mm in diametrn, bobinajul excoutindu-se fird a respecta o ordine strict. FZ: in infSsurarea I (primard) 500 spire Cu-Em @ 015-018 mm; in cea seerndard (11) 150 spire cu prize din 25 in 25 de spire, din sirm& Cu-Em @ 0,35 mm; tole EB +1 de 1 om*, cu intrefier 0,1 mm. Alte materiale: difuzor tip radioficare 250 mW, cablaj imprimat, conexiuni, intreruptor, borne, sursi de alimentare ete, In Jocnl tranzistorilor pnp se pobutiliza si trans nym, cu condifia ca polarizirile ui VDI, VTI, VT2 si C3 sii fie inversale. La tensiuni mai mici de alimentare se va reduce #2*, 1.8 RADIORECEPTOR REFLEX, CU UN SINGUR TRANZISTOR Conceptul de radioreeeplor reflex este util in a economist componente eleetronice: tranzistorul din montaj are mai intii rolul de amplifieator de radiofreeventa (figura 1.9), pentru ca dupa realizarea ¢ iei, cu ajutorul diodci VDL, acelagi tranzistor, VII, si gi amplificator de audiofrec- venti. Acest artificin tehnic, prin care semnalul este trecut de doua ori prin acelagi etaj, conferaé montajului — la scara sa de simplitate —o sensibilitate gio selectivitate deosebite. *—asteriscul atagat unui simbol denoti c& valoarea sa se va stabili prin inceretri. 16 ified (minime irewi Je inbrare, Efectuind uncle modificiri (minime) in circuitul de intrare, se va putea obtine receptia fie In undele heetometrice, fie In cele kilometrice. WAT R3 Fig. 19 Constructia radiereceptorului Lista de componente Resisiort. RI; 330 kQ; R2: 100 kQ;y Rds 1,8 kQ, Condensatori. C1: 10 nF; C2: variabil 270 pF; C3: 33 nF; C4, C4: 4,7 pF/10 V. Diode, tranzistori. VDI: EFD106, EPD107, EFD408 ete.; VTi: BF215, BF214, BCLOS ete. Trductori. Li; 10 spire Cu-Em ¢ 0,1-0,15 mm; 22; 65 spire, cu prizd la a cincea spird de la VDI. Li gi L2 so construiesc pe o bard de ferita a 10 mm gsi lungimea de 10-12 em, pe cite un mangon de hirtie, spre a sigura culisarea pe bari. Pentru L1 si L2 se poate folosi gi litt de radiofree- venta. 13: 300 spire Cu-Em @ 0,15 mm, pe un suport din material plastic @ 6 mm, pe o lungime de 20 mm. Alle materiale: casck de 2000 O, carcasi din plastic pentru radioreceptor, buton de acord, dise de scalii, buege, conectori. 17De refinut ci in condi{iile mentionate fmai sus reeeptoral asiguré captarea emisiunilor efectuate im unde hectometrice. La £1 se poate conecta o anteni de cel pufin 5 metri. Totodati, sugerim celor mai pasionati de diverse experi- mentiri si converteascd schema prezentatd, realizata cu ure transistor de polaritate npn, intr-una cu tranzistor pnp. Evident, se va modifica polaritatea baterici CBZ, a electro- livsilor C4 si C5, precum si a diodei VD7, 1.9, RADIORECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA, cU UN TRANZISTOR Radioreceptorul pe care il prezentAm in continuare, spre dooschire de. cele descrise anterior, trebuie alimentat cu ener gie electried de la o baterie de 4,5 V. Dispozitivul selector este constitu’t de circuitul oscilant £702 (fig. 1,10), Semnalul detectat de dioda VDJ este amplificat de ctajul AAF, realizat cu tranzistorul VFZ, pentru ca, in sfirgit, prin intermediul castii, fie transformat in sunete, identice cw cele de la emisic. Fig. 1.10 18 Constructia receptorului Lista de componente Resistor’. RL: 22 kQ; R28: 220 kQ, Condensatori. CI: 33 C2; vaviabil 200 pF: C8: 40nF;.C V; 240 nF, Tranzistori, diode. : EFD1{06, EFD110 ete. V71: EFTS21, EET322, EFT323, BCLI7 ete. Inductor, EL: 250 spire Cu-Em & 0,15-0,2 mm, cu priz& deo cineime de la capatul rece (dinspre masa). Pentru £7 veti folosio bara de ferit& in genul celor utili- zate in radioreceptorul Cora. Tot de la radioreeeplorul Cora se poate lua si capacitorul varisbil (sau de la Albatros). Va- loarca Jui #2 trebuie aleasa astfel incit curontul ce trece prin cased sti so Ineadroze in limitele 1-3 mA, Alte moteriale: cased, intrerptor simpla, carcasi, bucse ete, 1.40. RADIORECEPTOR REFLEX, CU UN SINGUR TRANZISTOR fn schima acestui radiorecoptor (fig. 1.14) cireuitul asei- Jant-este constiturt.din condensatorul variabil 2 i din hobi- na Lf, Somnailul de radiofreeventa alaci prin capla} inductiv baza tranzistorului Vd, care are rol de amplificator RF. WAT 3 ed 33pF VTA BF1 EFT 37 Ctsca 20002 2" 200pF Zo Pig. 112Dup& aceasta, dioda VDI realizeazi detectia, semnalul trecind in prealabil prin transformatorul constituit de L3° gi LZ. Semnalul rezultat, care este acum un semnal de audio- freeventa, treeut prin filtrul trece-jos C3R7, reintrd in tran- zistorul V7, spre a fi amplificat in continuare. Din colecto- rul tui V7, prin £5, audiofrecventa amplificata ajunge la cascé. Condensatorul C4 are rolul, suplimentar, de filtraj, Construefia radioreceptorului Lista de componente Resistori, R1: 1 kQ; R2: 470 kQ (se alege valoarea pen- tru o audifie optima Condensatori. C1: 33 p¥; C2: variabil, 200 pP; C3: 22 ni"; C4: electrolitic, 10 pF/10 V; C4: 22 nF. Diode, tranzistori. VT1: WETSAT, EVT319; VDL: EF D108, EVD110, Bobine. L1: 100 spire, Cu-Em g 0,15-0,2 mm; 12: 25 spire, Cu-Iim @ 0,15-0,.2 mm; L3: 100 spire, Cu-Em 9 0,4 mm; £4; 200 spire, Cu-Em @ 0,1 mm. Alte materiale: casci de 2000 Q, carcasi din plastic pentru receptor, buton de acord, disc de scala, intreruptor. bucge, borne. {n. montaj se va folosi o antent de ferita (eventual, poate fi procuraté do la un radioreceptor Zefir, care nu mai este folosibil). Pentru bobinele L3 si L4 se ulilizeaza o bari de feriti cu @ = 5-10 mm si lungad de 20-25 mm. Mai inti se bobineaza L3, iar peste ea, L4, LIL RADIORECEPTOR CU DOJ ITRANZISTORI StU AMPLIFICARE DIRECTA Dia schema de principiu prezentati in figura 1,12 se poate constala ci radioreceptoral are un etaj detector si doi ampli- ficatori de audiofreeventa. Intr-adevar, inductorul L1, reali- sal pe ferita, la care se adaugé C1, formeazii cireuitul oseilant ce selecte sermnalul dorit. Audiofreeventa objinut& in ura procesului de detectic, ou dioda VDI, atacii prin elec- troliticul C2 baza tranzistorului V7'Z, cu conductic de tip 20 Fig, 112 tie, are baza coneclatd chiar in colectorul lui V7?, fapt care permite obtinerea unei amplifiedri importante. Constructia recep torului Lista de componente Resistori. RU: 10k Q; RZ: 2W7 kA: RB, RA: SL Os Ra; 510 Q. Condensatori. C1; variabil 500 pF; C2: electrolitic 10 pF [10 V; C3; 47 wB/6 V electroiitic; C4: 2,2 nl’, Transistori, diode. VDI; AAAIG, AALL7, OA85, EFDLOG, ele; VT, VP2: BCL78, EFT319, EFT353, EFT323 ote. Inductori. L1: 70 spire Cu-Bm ¢@ 0,1-0,25 mm. Alie materiale: cascii 2000 ©, careasi gen savonicr’, buton de acord, disc de scala, buege izolate, concclori, bard de ferita {vezi textul), intreruptor. Inductorul £2 se construieste pe un cilindru de ferits, recuperat de la radioreceptorii portabili, lung de 100-120 mm, ou diametrul de 8-10 mm. Bobina se va realiza, Ja unul dintre eapete, pe un mangon din hirtie groasi. 1.12, RADIORECEPTOR REFLEX, CU DOT TRANZISTORI Tranzistorul V7 este montat intr-o configuratic reflem (figura 1.13), avind rolul de ampliticator de radiofrecventa 41 — concomitent — preamplificator de audiofrecventa. otEtajui final de andiofreevenja functioneaz’i cu tranzistorul VT2. Semnalul cules de antenk ajunge din circuitul oscilant C2L1 (C2L4), prin intermediul bobinclor L2 (pentru unde hectometrice — UH — ,,medii“), respectiv L3 (pentru unde kiiometrice — UK — ,lungi*), in baza tranzistorului VT, in al ciirui circuit, de colector este dispus un transformator de radiofrecyenti, aperiodic, 7%. In secundarul lui 77 semnalele WAL le NT2 ce) ca $00 sauis0pF 223 - -hB.9v UU 9 EET323 wai J) tone inn u uy, a. 13 ; L2 Ly on te LG € ¥O1 GF DIS = SM Big, 1.13 de radiofreeventi. sufera procesul de detectie, datorit& lui VDI. Resturile de radiofrcevonts sint rejectate de catre filtrul trece-jos, de tip Il, C3R1C4, in timp ce audiofrecventa rezultaté dupi detectie se aplicd prin L2 sau, dupi caz, prin £3, bazei tranzistorului V2. In serie cu transformatorul de radiofrceventa, T2, se afla gi transformatorul T?, de audio- freeven}ii. Din sccundarul lui ¥2, prim capacitorul de valoare mare, C7, audiofrecventa este aplicata bazci tui V72, pentru a fi inca o daté amplificataé, Sarcina tranvistorului final, VT2, o constituie transformatorul de difuzor, T3. Constructla receptorului Lista de componente Rezistori. R1: 1 k Q; R*2: 300k QO; R*3B> 47k OQ. Condensatort. C1: 4,7 pF; C2: variabil 500 pF; €3, C4, C6, €8:10 nF; C5, C7, CF clectrolitici 47 wF/12 V, (+ la masa). 22 Diode, tranzistori, VD: EFD106; VT1: EFT323; VT2: EFT323. Induetori, ransformatori. Ld (bobina de acord unde hecto- metrice): 45 spire Cu-Em 2 0,15-0,2 mm; L2 (bobina de adaptare unde hectometrice): 5 spire, acelasi conductor ca mai sus; £3 (bobina de adaptare unde kilometrice): 12-15 spire Cu-Em 0,1-0,2 mm; £4 (bobina de acord unde kilome- trice): 170 spire, acelagi conductor ca gi la L3; 71 (trafo radiofrecventa): pe un tor din ferité cu diametrul mare 8-12 mm gi diametrul mic 1,5-3 mm, se bobineaza infasurarea I cu 100 spire gi infagurarea Il cu 300 spire Cu-Em 0,07- 0,1 mm; 72 (trafo cuplaj): tole E+ 1, sectiune 4 cm, intrefier 0,1 mm, infasurarea primara 2.000 spire 0,07-0,1mm, infasurarea secundara 350 spire 0,2 mm; 73 (trafo iegire): tole, secfiune gi intrefier ca mai sus; in primar, 500 spire ® 0,15-0,18 mm, iar in secundar, 150 spire, cu prize din 25 in 25, sirm& g 0,35. Alte materiale: difuzor, cablaj imprimat, careas&; buton de acord, intreruptor, borne, sursi de alimentare etc. La asamblare se va fine seama ca antena de feriti si fie amplasata la cel pufin 3 cm de TZ. Intre 72 gi T3 se va lisa, de asemenea, un spatiu de 2-3 cm, Daci nu se procedeazd in acest fel apare pericolul unor reaelii parazite, ceea ce se traduce printr-o functionare nesalisfacétoare. Respectind schema, radiorecoptorul permite receptia a numerosi emilatori de radicdifuziune, chiar din momentul aplictrii tensiunii de alimentare. Dup’i punerea in functiune a aparatului bobinele se vor deplasa pe mansoanele lor de birtie de-a Jungul barei de ferrté. Se recomand’ ca bobinelor L2 si L3 8% li se modifice numiérul de spire, pentru a obfine un maxim de auditie. In final, bobinele se fixeaza ferm pe bara de ferila, utilizind, cu mari precaufii pentru a nu alinge opine, un lac pe baza de acelona sau chiar ceara de orice el. 1.43. RADIORECEPTOR CU DOI TRANZISTORI (DETECTIA CU DUBLARE DE 'TENSIUNE) Prezentim acum un montaj de radioreceptor care, in situatia ci este bine executat si corect reglat, depagegte in performante, nu de pufine ori, scheme uzuale cu trei tranzise 23tori, Comportarea deosebitt a aparatului se explicé prin parti- cularitttile schemei, in cadrul cireia wn rol important ii reyine tranzistorului V7J, tocmai pentru c& indeplincste mai multe functii in montaj (figura 1.14). Semnalul de radiofrecventi, selectat de circuitul osclant CILI, cules de antena din feriti, ajunge prin wtermediul com: ponentelor £2 si C3 tn baza tranzistorukm VT7, montat ca amplificator de radiofreeventé. Din cireuitul siu de caleetor semnalul este aplicat prin C4 grupului de detoctie, constituit ct BAL 5Q9| “09 R3f100KN. =9¥ hd * c5 WAT 04, VD2; EF D106 EHF =a. Pig. 11d din diodele V.D/ si V.D2, montate in punte. Odata eu detectia diodele realizeazi si dublarea tensiunii detectate. Audiofree- vena obtinuli prin procesul de detectie este condusad tot in baza tranzistorulm VT, care de aceasta data lucreaza cu amplificator AF, Din colecterul lui V7Z, prin £3, care blo- cheaza eventualele resturi de radiofreeventa, si C6, tensiunea de audiofrecyenta este aplicataé bazei lui V7'2 spre a fi amph- ficati, dup& care, prin transformatorul de iegire, actioncazit difuzorul BAL, in primul etaj s-a prevazut un circuit: de reacfie pozitiva, watlizat cu potentiometrul #7 $i condensatorul semireglabil C2, cu ajutorul civora se stabileste un reglaj in apropierca punctului unde amplificarea este maxima, aga-numitul punct de acrogaj. Pozitiile componentelor RZ gi C2 se stabilese defi- niliv, iar in mod curent dozarca reactiei se obtine prin actio- narea potentiometrului R3, eu care se regleazit polarizarea bazei lui 177. 24 Construefin receptorulal Lista de componente Resistori. RI: potentiometra 25 k O; RI; RF: 100k O; RS; potentiometra 400k QO; R : Vo ed b i, Ct: variabil 500 ply Ge: i 45 uae 2220 pl’; C8: ehatoltio 22 pk Vy C6: electsolitic 4,7 pl's/12 V. . Diode, trensistori. VDI, VD2: EFDLOG; VIt: V72; EFTS21. bel ; Inductori, transformatort. Ld: 60 spire Cu-Em {eh 6 0,3 mm, spiri Hoga spit; L2: 8 spire din HOrle cone ee infiigurarea primara 500 spire Cu-Iem & Ostet ah me geeundari 150 spire, cu prize din 25 in 25 Cu-Em 0,35 mm, bobinate pe tole tip E4- 1, cu secfunea 4 em® gt intrefier de 0,1 mm; £3 inductanya de 100 ml, care se realizeazit bobinind pe o eareasé cu mick de ferocart, eu diametrul de 8 mm, 500 spire dispute in sintuletele careasei, din conductor — @ ee mm, ‘Alte materiale: difuzor, pluck de cablaj imprimat, co De magn bara’ de ferita @ 12 mm gsi lungime 450 mm, borne, sursi de alimentare cle. 3 . : Constructia nu este difieila; dupa roceppionaren primului post de yadio urmeazi sii se efecluexe uncle retusurt ale ee dului, De exemplu, propie gi se departeazi ugor Lisi L2, sctionind concomitent, prima manevre succesive, gi compensy tele C2 si RI pentru a le gisi poartia optima. tn loeul MW fu se poate introduce tn schema un polenfiometru semireglabil, pozitionat 1a yalourea gisita prin reglaj- semireglabil T3075 41.44, RECEPTOR REFLEX, CU DOI TRANZISTORI, CU RECEPTIE IN GASCA Cileva cuvinte despre schema de prineipiu (figura 1.15), Semnalele de radiofreeventaé, captata de antena de ferila, stat selectate de citre ciremtul oscilant LIC, de unde, yen condensatorul de cuplaj C2, se aplicé baer dranzistort lui 23,YT, spre a fi supuse procesului de amplificare. Din colec- torul lu VT semnalele nu pot trece caitre al doilea ectaj, intrucit se opune hobina L2, cu rol de soc do radiofrecvenhi. Singura cale d'sponibilé fiind C3, semmnalul este obligat s& parcurga’ si dioda V2, prile} cu care sufera procesul de detec- Rig. 1.25 tic. Audiofreeventa rezullaté din detectie ajunge iardsi la baza tranzistorului V 77, care se comporté acum ca amplifi- cator de audiofreeventa. Din colectorul lui V2Z, semnalele de audiofrecventa tree cu ugurint& atit prim gocul de radio- frocventa ‘prin condensatorul de valoare relativ mare, C4, gi ajung la baza tranvistorului fmal, V72, ampLfi- cator de audiofreeventa. Constructia reeeptorului Lista de componente Rezistori, RI: 1 MO; #2: 4," kO; RB: 100kQ. Condens i. C1; variabil 500 pF; C2: 1 nF; C3: 10 nF; litte 47 uP) 12-V. ri. VDL: EEDLOG; V FI: EF'T308(6); V 12: i, Li: 70 spire Cu-Em @ 0,35 mm, cu priaai la spira a opla, pe o bara de fevild cu diametrul de 8 mm si lungimea de 140 mm; L2: 500 spire Cu-Em o 0,08 mm bobi- nate in sSnfulefele carcasei unei bobine cu feroeart, cu dias ametrul de 8 mm. 26 Montajul functioneazd cel putin salisfacater ined de le prima proba, cu conditia executirii conrxiunilor riguros dupi schema. In lipsa barei de ferita indicate.se poate recurge la un paralelipiped din ferité, eu dimensiunile 55 x 20 x3 mm, situutie in care inductorul LZ se va confeetiona cu90 de spire Cu-Em 2 0,25 mm, spird ling’ spirit, cu prizi la spira a doud- sprezecea de la capitul rece. 4.45. RADIORECEPTOR CU TREI TRANZISTORI Schema propusd aici permite receptionarca in condifti foarte bune, in difuzor, a numeroase posturi de radio. Ca particularitate semnalim prezenta unei celule de detectic ou dublars de tensiune (figura 41.16) precum gi a unui etaj amplificator de audiofreeventa, simetric, in m&sur& si debi- teze la iesire o putere mult mai mare decil pind acum. De refinut cd intrum asemenea etaj simotrie se tnrogistroaz’ consum numai cind exista semnal, in pauze curentul prin etaj reducindu-se la 0 valoarc extrem de mica. Constructia radioreceptorului Lista de componente Rezistori. RI: 4.7 k OQ; R2: potentiometru 6kO; RI*: 100 kK Q; R£*: 1010; RF; 100 Q, Cont ‘I: 100 pF; C2; variabil 500 pF; C3: 440 pl’; FP; CG; 10 nF; C6: clectrolitic 4,7 wF/42 V (4 ciltre R2); C7: electrolitic 100 pF/12 V. 27Diede, transistori. VDI, VD2: EFD106; VII: EFT3(7s V2, VT3: BYT323. Indactori, transformatori. L1: 100 spire (eu prizi la 20 ¢ dela capatul rece), din sirma Cu-lim 9 0,15-0,35 mm peo areasi de 14mm in diamotru,“Pobinajul find realizat {rd a pastra o ordine stricti a spirelor; TT (transformator de defa- infagurarea I — 2000 spire Cu-Em 9 0,07-0,1 mm; infagurarea a I-a — 700 spire cu prizi la mijloe Cu-Em 2 0,15 mm; sectiunea 1 em?, tole de tip E + T, cu intrefier 0,t mm; 72 (transformator de iegire): infigurarea I — 1 000 spiro cu prizi la mijloe, @ 0,15-0,18 mm; infagurarea a IT-a -— 150 spire cu prize din 25 in 25 de spire, Gu-Em @ 0,35 mm, socliunea 4 cm*, tole E + J, intretesute. Alte materiate: difuzor, plact de eablaj imprimat, cone xiuni, intreruptor, borne, antend, sursk de alimentare ete. Montajul funchioneazd satisficitor chiar gi la tensiuni mull sub cea indicaté in schema, tnsi acest lucru implica reducerea — prin incereiiri — a valorilor rezistorilor notati eu asterise, 1.16. RADIORECEPTOR CU TREL TRANZISTORE (CU AUDITIE IN CASCA) Sehema acestui radioreceptor este de tipul eu amplificaro direela, agadar semnalul parcurge pe rind ficcare etaj. In camul de fafi montajul are doui etaje de amplificare in radio- freeventi, ARF, gi un etaj detector, Conventional, aceasta schema de reeeptor se marcheazk sub forma 2-V-0: aici cifra doi arata numiirul otajelor de ARB, litera V reprezint’ elijul detector, iar cifra 0 faptul ci nv s-a prevazut nici um amplifientor de audiofreeyentii, AAP. Din aceste motive simbolul 0-V-L semnified un radiorceeptor firi eta} ARF, eu detector gi apoi un elaj AAP, cum ar fi, de exemplu, mon- tajul de la pagina 18. Semnalele sint eaptate de antena WAT. Cirenitul oscilant este constituit din componentele LZ gi C1 (figura 41.47), Semnalul selectat de circuitul oscilant este condus mai departe, prin cuplaj inductiv cu 22, catre etajul ARF, constituit de lranzistorli V7 si V 72, avind ca sarcink resistorul Ré, 23 Componentele C3 gi RG au rol de decuplare a alimentirii. De pe sarcina ARF semnalu! de radiofrecven}i, modulat, ajunge prin intermediul condensatorului C4, la detectorul MA*, realizat cu V73. Utilizarea unui astfel de detector permil objinerea unui mare coeficiont de transmisie, in comparat} cu detectorul cu diod&. Componenta RE a semnalului detectat a 66 en “Ee ae ct 25.B0RF RD a3 Fig, 1.17 este fillrala de fillvnl trece-jos tip T C7RICS, in timp 66 componenta de AL’ se culoge de pe torul R2O, concomi- tent sarcing a detectorulut si potentiomeltru de yolum. Gama neceptionata ge situcaza in undele hectometrice, Construetia receptorului Lista de componente Recistori, RI: 10k QO; R2, Be KO: R38, RO: LEO Ra: io k OQ; RG: 150 Gy RY: 150 kO; RS: WkO; RIO potentiomotru 4,7 k Q ms We liegt I Ciulensuione CL: varinbil 150 pF; C2; 68 nF; C3, C9; 4,7 wT'/12 V; C4, CO: A nk; C4, C2, C8: 83 n Transistori: VTL..V 73s MAGA, 1404, Ee * MA — proscurlare porte medudafie de amplitudine, 29Induetori. Lt: 400 spire’ Jifa de radiofreeventi; L2: 45 spire. ot ; ‘Alte materiale: case, plact de cablaj imprimat, bar’ de ferita @ 8 x 100 mm, buton acord, borne etc. Induetorii se bobineaz& spird ling’ spird, pe mangoane din hirtic co se deplaseazd pe bara de ferita. ' Implentarea incepe cu rvezistoril U0) si condensatorii (cu exeepfia lui C1), Elapa urmaloare o reprezinta montarea tranzistorilor si apoi a elementelor RIO si C1. . Dass in funchionare se constati oscilatii, manifestate prin fluierdturi Ja audifie (pentru orice pozifie a capacitorului de agord) se vor inyersa terminalele lui L2. In cazul cind feno- menul apare doar in anumite puncte se vor deplasa bobinele Ld gi L2 de-a lungul barei de ferita. 4.47. RADIORECEPTOR REFLEX CU TREI TRANZISTORI Puterea de iegire maximd, asigurala de o haterie de 9 V, a radioreceptorului, a c&rui schema de principiu se da in figura 1.18, este de 30 mW, Funchionarea aparatului este posibila si la o tensiune de 3V. Consumul de curent in regim de ticere se mentine la valori cuprinse inte 4si7 mA, Find 30 yorba de un montaj reflex, configuratia efectiva a receptorului este de tipul 2-V-3, Circuitul de intrare al receptorului este constituit de induetorul, LZ gi condensatorul yariabil C7, cu ajutorul cdrora se ealizeazi acordul pe statia emijatoaro, situala in gama undelor hectometrice. Semnalul selectat de circuitul oscilant, preluat inductiv de bobina L2, ajunge la haza tranzistorulu: VTI, primul etaj de. ARE. Semnalul amplificat, cules de pe rezistorul de sarcina RI, este aplicat bazei lui V 72, al doilea ARF. Sarcina sa o constituie trans- formatorul de radiofreeventa, 7%. Cuplajul dintre etaje direct, recurgindu-se in acelasi timp la reactie negativat curent continuu; tensiunea de polarizare a bazei lui VTL se aplici prin rezistorii 22 si R3, acosta din urma fiind ampla- sat gi in circuitul de emitor al lui VF2. Din infagurarea secundard a transformatorului 77 sem- nalul ajunge la detector, care const din dioda VDI, conden- satorul C3 si potentiometrul #2. Ultimul component are concomitent. rolul de sarcinaé pentru detector gi regla) al volu- mului, Dup& aceasta semnalul AF este condus la baza lui VT, care acum este utilizat ca preamplificator de audio- freevent&. Apoi semnalul AF trece in etajul urmator, VP2, prefinal, care este de fapt — din punctul de vedero al semnalului AF — un repctar pe emitor. Cu toate cd acest: etaj nu oferé amplificarean tensiune, ¢l permite ca amplifi- carea din primul etaj si atingt valoriinsemnate, ca urmare & unei mai bune adaptari cu etajul urm&tor, final, echipat ou tranzistorul V73. Polarizarca bazei lui V3 se aplic& pria eer #4, de pe sarcina repetorului pe emitor, rezistorul RS. _ In vederea prointimpinirii autooscilatiilor RF in etajul final, AAF, s-a previzut reachia negativa prin condensatorul C6, inserat intre colector si baz. Constructia recoptorului Lista de componente Rezistori. RI: 4,7&Q; R2: potentiometru miniaturd 68k O; R3*: 2,7 kO; R4*: 100 KO; RS: 10k 0. Condensatori.. CL: variabil, 5-480 pF; C2, €3, C4: 10 nF; CG: A uFIG V3 C6: 1 nF. BLstort, diode,’ VTL, VT2: TT308A, EVTS19, MII42B, EFT323; Vb: EFD106, EFD1O8 ote, + L188 spire Cu-Em + mittase, o 0) dispuse in patru sectinni; £2: 2-7 spires 7 infagurarea primara are 120 spire, tar secundarul — 60, conduetoral find Cu-Em -+- mitase 2 0,t-0,12 mm. Alte materiale: difuzor de tip radiofieare, circa 0,25 W, plack de cablaj imprimat, bara de feriti, tor de ferita, borne eto. refinut ei rezistoral RA, marcal fn schemX eu linie &, se introduce doar in cazul cind dioda utilizat& are nba inversd prea mare, a, avind componentele implantate, se fixeazX cu gurus uri in interiorul difuzorului, Eventual, se poate prevedea in placa de cablaj imprimat un orificiu cu diamotrul suficiont, pentru a permite magnetului difuzorului si intre, Facem precizarile o& bara de foriti pentru ZI si L2 are dimensiunile 80 x 20 % 3mm, L2 se hobineazd peste LI. Torul necesartransformatorului TZ arc diametrul de 8-12 mm, Operatiile de acord al receptorulni vor fi precedate abliga- toriu d vificarea coreetitudinii montajului gla polaritatii alimen Mai ini se senrteircuiteend temporar bobina L2. Conectind receptorul se misoars tensiunea de pe colee- torul lui V7Z, urmind st se giseasci valoarea de 3-3,5 V. n cnzul cid tensiunea diferdi de cea p sii, se va modifica prin ine i valoarca rozistorului R38, In continuare se Masoari eurentul de colector al lui VT, care trebuie s& fie de 3-5 mA, in eax contrar modifieindu-se valoarea fui RL, Deoi totul este in ordine, in difazor se aude wa figtit ugor, jar cind baza lui V7L oste atinsd ou penseta se va auzi frec- venta de 50 Hz . Dupa& aceasta se IndeptrteazX conductorul ircuital L2, se poxifioneaza potentiometral i >’ gi se Cautd un post, rotind condensatorul C1. Mirind treptat volumul audifiei, se verified daci recep- torul are tendinfa de a intra in ose atic. In-caz afirmativ se vor lua una sau mai multe dintre misurile indicate mai jos: ~~ se reduce numiral de spire ale inductorului L2; Se inverscazd terminalele aceluiasgi inductor; ~—se infigoart transformatorul de radiofreeventi, £2, in citova straturi de folie metalic subjire, care se conecteazd 32 ja masi. De notat ci transformatorul de audiofrecvent’, T2, este chiar al difuzorului. . Momentul cel mai propice pentru efeetuarea ulltimelor reglaje este seara, cind propagarea este cea mai favora~ bila. 1.18, RADIORECEPTOR PENTRU UNDE DECAMETRICE Cum domenivl undelor decametrice este o com ponenta importanta a activilatii de radioamatorism , tn sensul reas ligdrii de legiituri unilaterale si b e prin radio, mon- tajele de roceptori, urmate de emilitori, gi-au gisit locul siin presenta Jucrare: Receptorul decam Vipul 0-V-2. Intr-adevar, é V (2 indeplineste coneomitent trei fur apozitiva, in timp co VF2 si VT Jntrind in detalii, se constata ca in » face prin capacitoru] semivariabil C7, care a primuletej, hazat pe fre orul ncordul, detectia st onstiluie cla jo AAR. rea antenel, ceea ce are drept urmare © sporire ¢ recoptorulw. Cirevitul de acord LIC2 fi sLoazd semnalele de pe o anumi venta, caro plied lui VIZ pentru ao amplitica, In acelagi elaj are lo Hid, prin va siunii de polavizare a bazei lui V TF (actionind potent Ri), Semnalul rezultaé dupa detectie, prin gocul L i 1 torul C7, este condus in baza lui V22, spre a fi ampli- 4 in audiofrcevenja. Din coleetorul lui V 72, prin Janful i CIZ, somnalul AP ajunge la V73 unde so ampli- Dispunind de putere suficienta, montajul poate un difuzor, Construetia receptorului Lists de componente Rezistori. RI: potentiometra miniaturk 22 k a; ae RIT: 10k Q; KB: 100k OQ; Rd: potenfiometra sgmtregls 1 420 Q3 Re, RS: 47 KO; RG: 47k Q; RF: 15k O; RY, 33és R3 Fig. 1.19 RI2: 22 kO; RIO: potentiometma Ok Q; RIB; 100 0. Condensatort. C1: condensator semi glabil 47 pF; €2; riabi] 250 pF; C3: 470 pF; C4, C1; electrolitici 46 uF/12 V3 C5, C6: 10 nF; C8: clectrolitie 4,7 uF 12 V; C9: oe lectrolitie 47 pF/12 V; ClO: electrolitic 220 pF/2 V; Cia: 100 pF/12 V(t la masil), Tranzistori. VrI: EFT317; V72: EFT 319; V3: sau echivalenti. Inductor. LI (bo- bina de acord), 12 (bobina de re. datele eupri: belul de mai jos. 13 (soe do radiofreeven- fi): 25 spire Cu-Ein 20,3 mm, pe o car casi cu diametrul do 6 mm. Alle materiale, Di- fuzor, plava de cablaj imprimat, carcase gi socluri pentru bobine, conductor pentru co- nexiuni, borne, tntre- ruptori ete. Goma reooptionst’s gaz) eptrora | OX Et 23.000-12 000 gh jim at 0,5 mm ; (18-25 m) 4 | 15 000-7 500 gf {1 mm ot | 0,5 mm” (25-40. m) 2 | ! 53 | fmm 9 0,6 mm _4 ate ell mai ingvijit. Solutia bobinela faptul e& au mai impune ulilizare: avanitajil wnor picrderi mai miei re diamelrul de 25 mm, iar intilyime: rd se bobt WM pas Li gi L2 val foun de 2-5 mm cargasol La montaj se face, de pilds, prin intro- intiun culof& de tub elec e u fue. ‘Terminalele inductor joragele colotului, vorificarea imple se va aplica ber ea de alime ate noted potent Ye motrul AL (de wactio) si conder 2 (de aeoril), difuzor tr. buie si se “auda un fluic ib seman al eaeyids Bae i pel tele Bi may Ada pta ducorea facindu miform scheme} moetrului mernhincrea reaehi i mi aeaail de aca ; vrindu-l pe #f ori de clbe ori se cauta un all post eua sila, condensatorului veriabil 2. 4.49. AMPLIFICATORUL DE AUDIOFRECVENTA - ELEMENT COMPONENT AL RADIORECEPTORILOR pplori trecem acum Jao all, cetronice, amplificatorii de audic proprictatilor for, aw numeroa: De li catogor froeve mpi detor 35featit, peama fit i : radi to= aplica{ii, prima fiind — din punctul de vedere al radioama malts — utilizarea lor tn étajele finale din aparatura de receptie. 1,19.1, PREAMPLIFICATOR UNIVERSAL DE AUDIOFRUCVE yh Schema prezentati (figura 1,20 a) constibuie o suceesiune de doud etaje AAT. Deoarcce s-a optab pentru cuplarea, directa, galvanic’, intro claje este asigurata o banda foarte larg’ de freevente, fara a fi necesare prea multe componente, Functionarea montajului esty astfel conceputa — recurgind ths ov iesireAF C3 Ja roaelio. — incit preamplificatoral sa pre } extrom de mare fait de variatiile tenstunil de_alimentare, dispersin componentolor (mai cu seama a transistorilor) ori temperatura ambiants. Atimentarea se poate face alit eu A V, elt si cu OV. Presmplificatorul se poate concela in fucul cagtilor — la receptorii propugi la paginile 9-29 —, peemitind o audilie incomparabil mai comoda. {ntre 50 gi 50 000 Iz caraclerislica preampliffcewlorului esta practic linear (—3 dB). La o alimentare de 4,5 V/l mA amplificarea montajului este de 40 dB (100 de ori). In cazul unei sarcini de 2000 Q (de exemplu, o casei) Lensiunea maxima de tegire ajrnge la yaloarca de 400 mV, Tensiunea maxima de intrare poate fi, 3 agadar, de 4 mV, firk ca amplificatorul si fie supraexcitad, ceea ce s-ar traduce printr-o redare distorsionata. Pentru alimentarea de 9 V/2 ‘mA. semnalul do iegire se dubleazit; la fel gt tensiunea maxima de intrare. Dup& cum se vede In schema, s-au folosit tranzistori de conductie lip mpr. n. psa lor insa se pot utiliza tot atit de bine si Uranaistori Pprp, cu conditia ca polaritifile tensiunilor de alimentare eapacitorilor electroiitici sa fie inversate, Consiructia preamplificatorului Lista de componente Resistors. RI: 160 kO; RB: 100k Q; R3> 5,6 k Os Reds 220 O; RF: 2,2 O; R647 kO; R72 18 kOe RS: 3,9 k Os RI: (kK O; KO; 1 MQ; RIAL; potentiometmu logaritmia 220 kQ, Condensatori. C1, C3: eleckroliticl 47 ul/6,3 Vs C2, ¢ olectrolities 100 p68 V; C5: 4,7 nF; C6: 22 nF; C7: 10 p ri. VET, VIZ: BCIOOB, BCLS BGLO7, 1B, in versiunea npr, vospectiv BOL77B, rsiunca pnp. BCLS, BCIT. Bea Alle mater ‘de cablaj imprimal, careasd, reglela, hore pentru conectori, banane, baterie eu eonductorit aferengi. Montajul este absolut neeritia in privinta realizinti. Fa ioullafi sint si diversele modalitati de utilizare a prommpli- orului, Bosericm mai jos uncle dintro acestea. Amplificator de microfor (cu cristal), amplificutor de eased. Pontru prima aplticatie microfonul se conccteara dircet Ja intrare: conductorul intern la conexiunea J, iar (esa icles Viet a esblulai blindat de microfon la masi, conmxiunea Jf. dogirea pream plificotorului so leagi la un all anmpplificator AF, dé putore mai mare, cu sensibilitatea sub 300 m¥. In casul radirli la cascé a semnalelor provenile de la microfon, casca ya fi conectataé la iegiren proamplifiealorului, Duct eursa de semnal este un picup cu dozi eu cristal, inaintea preanpliti- calorului se va introduce un circuit de adaptare a impedantei, care cuprinde un rezistorserie si un potentiomelr, AIG si ayRil (figura 1.20 b). In accst mod se elimini gi pericolul supracxcitirii preamplificatorului. De asemenea, la infrarca asifel modificati se pot conecta tuneri (= avordori) gi magnetofoane. Pentru audi{ii muzicale se vor prefera cigtile de buna calitate. Amplificator stereo pentru cased, cu ega discurilor de inalté [idelitate. La discurile audio de mare per- formant, eu sisteme magnetice de eitire se impune ubilizarca unui preamplificator-egalizor. Se cunoagte eh la imprimérile pe discuri — din motive de spajiu — freeventele joase din cadrul audiofrecventei nu sint transpuse fidel fn privinga amplitudinii, in comparatic en freevertels tnalle, Prin urmare ecea ce este imprimat In mod efectiv pe dise, reprezinta o variant& ,distorsionati® a scenci sonore, varianki care la redare trebuie ,compensali', asttel ca nelieful sonor pe caro-1 yom auzi si fie in concordants cu muzica iniftalt. In acest scop a fost provizula o reqea, (figura 1.20 ¢) constiluitad din isor la redareu RIOIMA ‘ aes Ea ci RG WHA SSF Fig, 1.206 Fig: 1.20'¢ O5, RO si CG, cars se conceleazs tnfre punctelo £7 gi EQ. Rolulsdu este de aasigura o reactic tutre colectorul Ini F22 giemitorul lui V7'7, astfol Incit frocventele joase si fie redate in mod faverizat si cele faalle sa lie mai ulenuate, tn funclie de: freevenit. , Cum redarea stereo necesita construi doi preamplifi vanale idention, so vor ator? identic?, waul pentru canalul sting si éelolall pentru cel drept. Pentra decuplarca sursei de alimentany urea: smonleze un condonsator electrolitic suplimentar de 1000-2 200 uI'/12 V, paralcl pe sursa L192. MIXOR AUDIO CU DOL TRANZISTORI De cele mai multe ori vonstructia de calre amator, mai exact de eélre im pasionat de magnotofoané, a unui pupitru de mixare esle logaté de un eforl financiar deosebit. Pe de 38 afla parte, practica a aratat ci un mixor eostisitor, eu posibi- litati multiple, nu este folosit, pe Inlreaga mafisurd a pe rlor- muamelor pe care le poate oferi, Nu trebuie sa analiziim prea mult spre ane da seama ef in practica magnelofoanclor gi a amplificatorilor mai intotdeauna es ficient un pupitra redus, simplu, pentru dowi-lrei surse In aecasl varianti costurile sint foarte mici, dar cu toale acestea sint yadite citeva avantaje majore: —mixorul audio are intriri penteu microfon, plcup si magnelofon, respecliy pentru acordor de radiodifuziunes — pentru fiecare intrare a mixorului s-a provaaut reglajul vyolumului de mixare. Pentre o manipulore mai ugoara in log | de polentiometri retativi se pot oliliza cei Tineari; —semnalul din fiecare inlrare poate fi reglal la orice nivel, {irk ca prin aceasta intririle sa. se influeneze reciprocs — partea de amplificare din mixor permite folosirea do surse cu nivel seazul; — ca wmare a alimentirii din baterii, cantitatea de eablu este sensibil micgorata si in acolasi Limp se climini formerea unei bucle de brum (produse de dubla puncre la maxi prin coneclorii stectr cu conductor dg nul). Piesele de bazi ale mixorului sint constiluite de potentio~ metrit de -volum (RI2-RIL), pe care ti decuplim ew r-zislorié RI-RI (figura 1.21) astlel ca la nich o eontiguralie reciprocd [J 63 ANGE. lesire audio inteare 1 intrare 2 ‘ Inteare3 — 39a potentiometrilor si nu apara 0 influentare mutual a volu- mului, Sensibililatea de intrare se ridic& Ja cirea 25 mV per intraro, la o tensiune de iegive de aproximaliy 400 m¥, Ampii- ficarca tolal& a pupitrului aetiy este In jur de 16 ori. Constructia mixorului Lista de eomponente Resistor’. RI: 160 kQ; R2; 100 k OQ; RB: 5G KO; Rds 220 QO; Ra: 2,2 kQ; RG, RORIL: 47k OY R72 LAK Oy RS; BOO; RIZ-RLE: potenyiometri loguritmict 47 |e Q 0,2 W. Condensatori. CL, C3: clcetrolitiel 47 pT/6,3 Vi € cleetrotitici 100 uF /6,3 V5 Cas clectrolitie 100 ply V. Tranzistori. VTL, VT2: BCLOOB, BCLO9C; BCLO7, BGIOS, BCATBB. BCLTIB, in versiunea npr, respecliv BCIT7B, BC253B, BCI! in cea pnp. De vefinub cd daci se opleazi pentin Lranzislori de eonduclie pap, condensalorilor eleetro- Wide lise ya sehimba poleriteleal fle materiale: placd do cablaj imprimat, pasa (cutie), lel’, borne, Inteeruptor, batorio cu conductor aferenti ote. in privinja realizarti practice mixorul nu_creeazd diffeul- Mixorul va ti dispus intr-o carcasd metalivd oi din all material plastic, caz in care, — In seepul ev i oriole de difuzie — interioral cutier se captu- metalizala sau folie melali la maga ala punctual de mesit al arnplificatoralus. gogte cu hi pra couretar ADR. AMPLIFICATOR-CORECTOR CU BOT PRANAISTORE alor-corvctor rcourge la @ soltifie de asa si iralta fyveeventa a spectrulai cha de doi divisori de lonsiune, eu dopendenta de free alil ponleu joase, eit gi pentru inalte Divizorii sint decuplali prin wezistents, Abentarca introdnsa de eci doi divizori de tensiune — dependent} da freeventa — este dia plin compe i de tranzisloral V72, astfel ca semnalul — in pombio median’ a polentiometrilor 27 gi RIL Schema de am plific roglaj geparat penten j audio. In esenta este 40 (figura 41.22) — este amplificat de 6-16 ori (dupa eum este pozitionat potentiometral mireg RE). Goncomitent, polentiometrul Rd permite veghirea nivelulur minim di atic al amplificatorului-corector de la 50 mV (atunci cind cursorul YTT 2x BC109C,BC1078,8C 108 8 VIZ cc) RI: co “D60pF bs RS: C3 Tour ates azo f fi 220F rh lesire audio (spre intrar AREY AF RIS an M1 : = ~ dui RE este adus spre emitorul Lui VTL) pind la 3800 mv (cursor J find ypre fta), Gaacest fel da intrare pol fi conec date pleupuri cu evistal, acordori de unde metrice ori meg: notofoare, sifuatic in care tensiunea de. ic if 1,8-V, peo rezistenfa de sarcind de 20 k QO. Tnlearea amplificatorului coreclor este de inalla impe- danfii, fapk cone da posibilitatea ulilizaeii sale universal. Domeniile de corechic ale dispozitivului sint: Ja inallel freevon — 10 dB- 4-12 dB pentru 15 kil; la joasi frecventii; — 10 dB- 4-10 dB pentru SO Ha, ire se ridied he Consteuctia amplificatorului-corector Lista de componente Resistori, RI: 4,7 kk O; R221,25 MO; R38, RS, R12, R14: 2,2 |e OQ; R4; potentiometra semireglabil 470 Q (vezi loxtul)s RI: 470 QO; RG: 30k QO: KZ, RLF: potentiometri logaritmict 47 kk O; R92330 QO; R101,8 KO; RIS: 700 kO3 RIG: 47 O. Condensatori. C1, C2, C9: electroli 10 pl/12 Vs C3: clewtrolitic 220 pF/12 V3 C4: 22 ni; C4: 150 nl; C6: elee- 4dtrolitie 100 wE/12 V5 C7: 1B nF; C8: 2,2 nF; C20: 22 wry 12 Tranzistort. VT1, VT2: BCAOICG, BCLOTB, BCLOSB ete. - Este posibil ca potentiometrul semireglabil Ré si fic inlocuit eu un rezistor fix de 470 ©, renunfindu-se la faunctia respectiva, Amplificatorul-corector poate fi cuplat la un amplificator de audiofrecven}i, cu reglaj separat la inalte gi joase. O astiol de combinatie se poate face cu montajul deseris la paragraful 419.4, tonsiunea de alimentare find tot de 9-42 V. 1.194. AMPLIFICATOR AUDIO DE 2 WATT fra Lransformator de iesire pentru difuzor, unde audiofree- yenfa este aplicata printr-un condensator de iesire, cs. La asemenea montaje — fari transformator — trebuie neaparat ga se evite un eventual scurtcireuit al iegirii pentru di Semnalul de intrare ajunge mai intii, prin poten}iometrul de yolum, AZ, la baza primului tranzistor amplificator, V 77, Amplificarca acestui ctaj este reglabilit in limite largi datorita potenfiometrului semireglabil RG, care modified rea in ctajul respectiv: in cagul eind curserul lui AG este pozitionat + RG > =e TORE so opF| BAI eal 5-80 _¥aloa Tn schema din figura 1.23 este prezentat un amplificalor a R7 sensibilitatea de intrare 9 amplificatoruln este 800 mY. Din contra, cind curcorul este spre CZ, in circuit riminind doar a de 60:Q, sensibilitatea eregte la 1L30mY. Tranzisto- rulnpy VT2este concctat galvanicla colectorul lui V7. Din colectorul tranzistorului excitator V2 semnalul ajunge la tranzistorii V73 si VT4, care formeaziio pereche complemen- tari. 739i V Td sint excitaticusemnal de acceasi faza giam- plitudine, Prin structura schemei gi conductiet diferite a tran- zistorilor complementari, pe timpul unci semialternante tran- vistorul V 73 este in conductia si amplified, iar VT£e blocat; in somtalternanta urmirte lucrurile stau exact invers. Agadar tranzistorul V7'2 astioncazi in ,contratimp® asupra tranzistorilor complemantari V3 gi VEL . Construefia ampliticatorului Lista de componente Rezistert. RL: potentiometru logaritmic 100 k O; R2, R3: 400k QO; Rd: 4,7 le Oy RS: Bk O; LNG: potentiometru semi- reglabil 470 Q; R72 60 Q; RE: 1,2 kO; RI: 160 O; RO: 600 2. Condensatori. C1, C2: 680 nB; €. C4, CO: olectroliticl 100 pF /12 V; rolitic 1000 pP/12 V. ui Vid: BCIT7IB; VT2: BCAOTB; VT3: ACIS7TK, ACASLK; Vd: ACIS8K, ACLISOK. Alte materiale: difuzor 5-8 Q/3W, plact de cablaj imprimat, ai, regleta, borne, conexiuni, intreruptor, radiatori, sursi de: alimentare ete. Preluarea cildurii de la tranzistorii finali gi difuzarea ci in mediul inconjuriitor capita o pondere din ce in ce mai mare, pe mésura ce puterca amplitieatorilor eresto. La mon- tajul propus , do pildi, radiatorul se confectioneazd din tobli de aluminiu de dimensiunile 58 X50 xX 2mm, Ampli- ficatorul se construioste relativ ugor, avind o schema simpli- ficatii, in care sau introdus circuite care asigurd: reacbii puternice, ceca ce are drept consecin}’ renungarea la reglajul eurentului de repaus. La o tensiune de alimentare de 9 V consumut de repaus al umplificatorului ajunge la valoarea de 7 mA, iar in sarein§ clectrolitic 47 pP/12 V; 22,2 nF; C7; 120 pr’; 43450 mA, putlerea debitata fiind 1,24,5 W. In schimb, ta funcbionarea la tensiunea de 12 V, pulerea audio ajunge la 2 W, pentru un consum de 200 mA. De aceast& data curentul de repaus atinge valoarea de 10 mA. Impedanja de intrare a dispozitivului este in jur de 70 k QO, astfel ci la intrare amplificatorul preia semnale pro- venite dela preamplificatori, amplificatori-coreetori, precum si de la surse de inalta impedanta, cum ar fi picup-urile, case- tofoancle ele. In ciuda faptului c& amplificatorul se remarcii’ printron pre} sedizut gi efort minim, calilatea redirii este eorespunzitoare, La freevenja de 1000 Hz cocficientul de distorsiuni este de 5 %%,; Intre 70 si 13 000 Hz caractoristica de fweyenfa este practic lineara (—2 dB). Reamintim necesilatea absoluti de a nu produce seurt- circuite la bornele de iesire gi in acelagi limp faptul ci impe- danta difuzorutui folosit nu trebuie si fie sub 4 Q, ideal fiind de 5-8 Q. L105. AMPLIFICATOR AUDLO CU AMPLIPICATOR OPERATIONAL Coneepubl ow ani in urma& ea un circuit indispensabil tn tyhnit calcul, amplificatorul operational, cel mai cunsscut clreuil integrat Imear, gi-a gasit utilisarea in cele mai diverse yamuri alo eleetronicit. Prin gsimplificirile semnificative pe care amplifieatorul operational, ca de allfel orice lip de cireuit integrat, le intro- disco In arhiteclura de sisteme, schemele echipate cu astfel de emponente eleclronice se raspindese din ce fn cs mai mult, Dupaé cum regulta gi din schrmé (figura 1.24) componentele necesare sint in numar foarte rcdus, Datoritaé utilizérii am ph- fealorulul operefional universal BAT41 gi a unei percchi de tranaistori complementari, cu germaniu, este postbild obtine- a unei puteri relativ mari la iegire. Reechia puternich, prin intermediul rezistorilor RG gi RS, roalizota intre iesiroa ficatorului operetional DAZ si intrarea sa inv © caracteristictd liniarii de freeventa gi redu neliniare. Sonsibilitatea de intrare a dispoziti 300 mV si poate fi sporita gi mai mult marind intrue Joarea lui RE (pe scama unci anumite inrdutafiri a calit redirii), Avind valoarea de circa 100k Q, amplifiealorul 44 intra in categoria celor de imalti impedunta, agadar prin concclarve sa Ja sursi aceasta nu este practic deloe influen- fata. Cavacteristica de freeven{it intre 40 gi 20000 Lz este de dB. Pentru tensiunea de alimentare de 9 V se obfina © putere de 700 my pe o sarcind de 4 Q. Cl ATE J000 uF Uip=300r4 BAI 4 8. Rip t0Ok. wi Fig, 124 Coen co inst prezinti un interes deosebit este consinvul redus al mortajului, mai seamad la oparatus Did, alimentata din baterii: eurentul de ropaus : Lranspo a- « yaloarca do 2-5 mA (in regim complet 400 mA ta 12 V). Aspectul amintit nu poate sii nu-gi sof reflectarea gi in constructia radistorului neeesar tre ovilor finali, Construc{ia amplil vtoru hii Lista de componente Resistori. Rl: 2240; R2, RE: 20k QO; KR: 160 k Oy Rd: 220 Q; RS; 2k Q, Condensatori. C1: electrolitic 4,7 wE 16 V- (-- spre RA); C2; electrolitic 10 wh/16 V; €3: clectrolitie 47 pEAG V; C4; 330 uF; C5, Cbs eloctrolitici 1000 pP/16 V. Transistor}, eireuite integrate. DAL: BAT41; V 11; ADAGI; VT2: AD162. h 45 reAlle materiaée: difuzor 4-S O/4 W, placd de cablaj impri- mat, carcasi, regletd, borne, conexiunt, intreruptori, radia- tori, sursii de alimentere ete. Rediatorul se construicgste din alumintu, placa respeetiva avind dimensiunile 13 x 10 % 4,5 mm, care in final se indoaie pentru a cipala profilul litardi U. Atragem din nou alcntia asupra poricolului prozenteat de eventuale sourtcirenile la iegirea amplificatoratul, 1.19.6. AMPLIFICATOR CU UN CIRCURE INEFEGRAT Folosirea circuitelor integrate duce la reducerea masiyit anumérulul de componcnte disercte ce sint necosare constrei- rik amplificatorilor audio mintatu Tn cazul civeultulut integral TBASIOS pe o pastila de siliciw se regiscre nu mai pujin de 16 Lrangistovi, 7 diode gi 12 rezistori, clemcnlo care constituic alit preanrplificatorul, ett Din pine din nou problema di dbburdi, i poata funetiona In conditli bune, Solvjia pentru care au optat firmele aglo incliderca in carcasa cireuitelui a uner avipioare metalice cu rol de radiatovi, Po de alta parte, in interiorul cireuitului integral a fost provazul un mento] de asigueare tora'a ce prelalimping depagirea tenuperal: admisibile, ca urmere a eregleri exag ide best la trang'stori finali In tabotul aliturat sint indicate putcrile de tesire in fun Vie de tensiumea de alimentare, pentru te eventa det O00 Ha si un coeficient de distorsiunt de cel mull 5%. Pubelot L196 Darin Ry | Ry dtl (¥) (Q) i (2) 4,5 10 4 ot 45 100 8 220 6 200+ 4 OL 6 120 8 2201 9 nO: ti 4 8 200 8 220 13 $00 4 ot 13 250 8 20 15 B00. 4 4.000 90 On 15 309 8 B00 240 220 46 Scnsibilitatea nees sera de introre se reeloagd . z ficarea valorii ruzistonted de mre 8 reg raza {prin moudi- 2,6 mV si 240 m¥. i roachic RF) Intre nivelurile Schema de principiu a amplificatorului este data in figura 1.25. Pig. 1.25 Construe{ia amplificatorului Lista de componente Resistori. R1: 2.2 OQ; R2: 100 k OQ: RB: veri tabo 1.10.0; Re: 100 O; #5: 1 0 (wzistor bobinat). fa -ondensitori. EL: electrolitic 4,7 pF 1G V spre I2Z) ; C2: 220 pP; C elrolitic 470 F\6,3 V; Ch an eH Glectrolitici 100 wF/16 Vi 65:47 nF: e7: 8do ph; Ca, €8: 100 nF; CW: cloctrolitic 1000 pRA6 Y, _ circuit integrat liniar. DAL: TBAS810S ASLOAS. MBAS10S, MBASIOAS «te, ee Alte materiale: difuzor 4] Q ded W (vezi tabelul 4 6 4 ide \ 2 abelul (.19.6) placa de cablaj imprimat, careasi, conexiuni, placd din ag ze pentru radiator, surs&i de alimentare cte. upa cum rezulta gi din lista componentelor, pentru b funcbionare a montajului gi chiar pentru integvitatoa ciroul: tolui integrat DAL trebuie utilizat un radiator, In acest Scop so fixeazit o plicufit de (durjatuminiu, cu dimensiunilo 25 5 ipi Kei ireui i ee x 1,5 mm, pe aripioarele de ricire ale cireurtului AT ENE Rite Fa ny nemis ca la iegirea mon- Este de la sine infeles ci nu este permis ca Ta desiree ne tajului si se producd scurtcirewite gi nici ca sarcina s sub valoarea de 4 OQ, 1.20. RADIORECEPTOR CU UN SENGUR CIRCUIT INTEGRAT va 41,26) se folosesle efreuitul jntegrat lincar BAZ, care esbe ca funelia amplificator ops re ra 2 i é & realizarca al Peeeyy Pe i Z toate ci realizarca uv 0 sal de uz general, Cu toate ca : ape een eNEtnd eohipat eu un cireuit integrat pee sila ae i ponente diserele (rezistori, conden utine componente diser 1, wend Ta) performantele obtinute sint stebile si de nivel i Din tnfagurarea de anton’ LT se oa de redioly j inductiy in cireuitul oscitent ajunge inductiv in cireuitul « Dace ae sin ti de dicda VPI, Moda de rediofrcevenfa cu gm ihe dais cane pepecttes 2 ze la masa mesturlle de nin, dup& care capecitornt CZ cond ce la masa, r a in ie radialn eventd. Prin expacilorul C3 tensiunea utila de a Tn schema de mai jos (fi Fig. 1.26 48 freeventi este aplicata intririi neinversoare @ amplifieatoru. lui operational, DAL, fiind amplificatii de circa 200 dk Amplificarea este reglabila continuu, in limite larei, de potentiometrul R4, De asemenea, in bucla de reactie s-a mai prevazub un all potentiometru, R7, cu ajutorul carnia se atemucazd freeventale audio inal le; avem agadar de-a face ou un circuit de corectie a tonului, Auiitia se asiguré eu ajutoral origirui tip de cased, avind impedanta intre 200 $1 2000 Q, Consteuetia reeeptorului Lista de componente Rezistori. B1: 330 k OQ; #2: 180k; R38, RG» 290 k Q; Rd: potentiometru miniatura 4,7 & Q, Vineors Ws Lk O: RY: petentomctra miniaturd 100 fe Q, linear, Contensator!, Ch: va iaibil, cu valuawa ma 500 (P02. 4 n lectrolitie 4,7 LIVIG Ved Lilie 22 vE/IG Vs C5: electrolitie 100 pR/16 V; e¢ C7: elvutrolilic 10 pRAG Y. Senricondectori. VDL: AAT, AALI9, OA85, EED1OG cles DAL: BATA, Atle muteriele: eased de ories tip, 200-2900 2 hoton, buese, borne, sock pentru cireuitul integral, car plastic, 2 ferita ete, Jaduetor?. LI: 40 spire, en pr 0,15 mms £2: 60 spire din aco] spirvin 30 si 45 do la « pilul rece, Componcntels LI gi L2 ge hobinoszit pe ma hirtic groasi ce urmeazt si culisene pe bara de ferita vo ya avea lungimea de 100-120 mm si diametrul de 8-10 mm. simi 850. cleetro- 4,7 wk; ila mijloe, Cu T conductor, cu ji om 2 2 la Lat. RECEPTOR cu REACTIE, CU UN SINGUR TRANZISTOR Tn voderea spovirli sens fT gi scloctivititii coplorilor cu amplificare dirce! > St imaginal o modalitate prin care o parte din semmalul de iosire dinty-un amplificator 8& fiv reintrodesa an cé ul de intrare, dermers care 8a munrit pea Desigur trebuie luate anumite misuri de pre cautie, duoarece aitfel montajul intra in regim de autoos 49lafic, Pentru ca reachia si aib& 0 valoare cit mai mare, fara insi a atinge un anumit nivel — critic —oste necesar sa so pr vadii modalitati de re- glare a ‘valorii Tee! dei (prin modificarea oupla- jului dintra doa bobine ori a-yvalorii unui conden- sator de cuplaj ete.). Schema (figura 1.27) poprezintii un monta} de yadioreceptor cu reachie, in gama undeler hecto- Vig. 1.27 metrice. WAN Constructia receptorului Lista de componente Resistori. RU: 1 kQ; R2*: 47 kQ. Condensatori, C1: 33 pF; C2: yariabil 200 pF; C3: electro- litic 10 pB/G V; Cd: 10 nF. Trancistor. V71; EFT317, EFT318, EFT319, BCA78 eto. Alte materiale: casei avind impedanta de 2000 9, Ducse izolate, conectori tip banan’, intreruptor, bari de feril& (conform textului). Tnduetort. L1:80 spiro Cu-Em @ 0,15-0,2 mm, ou prizit la spira a cincea dinspre capitul rece; £2: 4-5 spire din acclasi conductor. Numérul spirclor lui L2 se stabilegte experimental, ciutind si se obting o auditie maxima. Inductorii LZ gi L2 se bobineazk pe mangoane de hirtie, distincte, dispuse po bara de ferita la o distant do 30-40 mm. Ferita se recupercazi do la un radioreceptor Cora, Valoarea lui R2 so definitivenst prin inceroliri, giisindu-se rezistenfa (ohmajul) sa optim’ din caida] divizorului de tensiune ee polarizeazd baza lui VII. 50 122. RADIORECEPTOR CU SUPERREACTIE I 4a receptarul cu superreactic — spre deosebire de cel ¢ — gradul de reactie, in log sii fie mai mie, avenues t oe critic. Amplificarea: obfinubit in receptorii a peg ne walee extrem de mari, de ordinul sutelor lean monk tan de radioreceptor se foloseste cu precidere i domenial undelor me 7 SA exar mare de . receptorului er i SA. Oe 4 ; i superreacs (gm 4 1.28) renzistorul VFL este montat oa amplificale 0 etybigu realizat. fiind foarte mare. Ree Ben inttrmedial capacitorului C lui VEL. Acosta din wma calor de radiofreeventi, asi I se objine: prin pus inbye omitorul gi eolec« 7 be Hingis functia de anvplifi- una gi demodularea semnalului Big, 128 care Be Tegiseste la iegi filtialui trece-} ‘Sa ges -JO8 CORTE Achian ed Rolentiomclurl AZ se mac w abel ue teeta ope simu VET, asttel inet el genera, pe linga’ ¢ cia faile de radiofiecw nba (a efirar Wengime de andi se lea. ni prin intermediul capacitorului variabt] CL), si um al dbilea, a4 i 4e 51Bo i “4 (40-100 k1lz), in funetie a mult mai redusit (40-100 : eis nail a ritmul primelor. emmal, cu frocvenfa mull mad recuse Ce ‘le capacitatea Tui C2. Semnale Je ae fe introrup oseilapiile de freevenfa mar ins Construcfia reeeptorwui Lista de componente h ‘ tentiometru istori. x c R2: 330 Q; RI: potent Resistori. RL: 10 k O; 0 a i Be detveciabil 47 k Qs RA: 4,7 kQ; digs ee - Conilensatori. C1: clectrolitic | 47 yl") a bs 100 vk: C3, C6: 10 pF; C4: variabil 30 pFy ¢ 3 OT as BE) Cd DN9300, 9N2222, BF200, Bole ty, fh auctor’, L1; 2 spire Gu-Em 9 1 mm, in er, obinate fel moat si se obpina un diametru al splay ae pat = neal o lungime a bobinei, tol dé 10 ra was one respe treimi de spiri, considerindu-le de la capa eae Sinae nlere. L2 (goo de cadiobeorant it): i ie Nien 2 a Se Se PD iex de feriti de 3 mun in dkune’ri. 0 ie patria: cavok, plack de. cableg iowpriaal G0 > ‘i \ ie fe a Se ee sas aa eer recoplorul se 6 rozulta din a de ¢o : ite ie S tates sais BE de cabloj an} ‘mak, simplu plecot, gambleazii pe ublaj imp eect ja treevengele de lacru (120 C4: 3 pl; y Mllz), siknate tn ice si exiune do eth ‘ string, orice simpli conexiun j rama undelor melrioc, umesung oS oe Bentimalel constituio o inductan}i de-valoare d 2 ty SD (ima verl- aie A implantarea componentelor, st si ni iaplt niide alimentare; rece 2 . Feare si apligarca bensiuii ¢ anta te a e Ra si fune}ionese a pr pa tapers zy Pe hek nintit, potentiometrul 23 controle a saamintit, potentiometrul papal ee ait O amplifieare exagté ala transforma tsi ay) era, eee sal Lor, deci in oe do receptor se obtine ii Be oe nr oxhnore lie aparalura doe radierecephie ta - i oxtrem de neplicul pentra aparalara wy a a vent ae cinilor! Potentiometrul senuireglabil pea v Nortar O° ia, i 0 i ‘istt pr eteri + rect s e figtitul caractorislic 4 r ou ontru a so objine fis ‘ iets lo a ae EE independent de pozi paonilecaeion 7% = senor "Cd. mentinindu-ne cit mai aproape pos ‘ : Se dhe ‘oscilayie ( aj), adica pe maximul de fia da intrare In oscilabie (acrogay), a sensibilitate. 62 Prin apropierea sau depirtarea spirelor bobinei de acord: LA, banda reveptionati se centreaza pe 145 MHz, mijlocul Denzii de 2 metri, alocati amatorilor. Dupi aceasta esto eventual cazul ea pozitia lui RS sk fie retugatii. Antena folosita ya fi un fir simplu, de cirea 50 em lune gime, dispus vertical po aparat. 4.23, RECEPTOR CU CONVERSIE DIRECT Receptorul eu conversie direct s-a impus in ullima perioadé de timp ca urmare a performantelor sale, care sint comparabile eu acelea ale unui radioreceptor superhetero dina de calitate medic, obtinute insé la un pref extrem de TN] recomandam tuturor celor care doresc receptionare siunilor de tip telefonic BLU (semnal cu bandit lateral: } gi telegrafic, in benzile de radioamatori, Datorita dimensin- nilor sale reduse, consumului sc&iaut gi lensiunii relaliy aici de alimentare recoptorul propus se dovedeste excelent Intco excursic la munte sau in orice alt, amplasament, pormifind receptionarea unor statii situate la mare distanga (ega-numi- tele DX-uri). Antena poate fi realizaba dintreun conductor jzolat, cu lungimea de minimum 8-10 m, agihat inteeun copac, Tehnica receptici prin conyersio directa denum¢ cedoul de demodulare prin care somnalul de modul extras din semnalul de radiofreaventa, fini purtatoarca si mai fie transformata tn fre Prin renunfarea la etajele de mixaro si de freeven}i inter- mediara, specifice unei seheme do receptor de tip superhetero- dina, se obtine o simplificare notabilA a montajului, de unde, implicit, rozulla gi ugurinta tn punerea sa in functiune, fard_a mai vorhi de cost. La montajul propus (figura 1,29) semnalul din anten& este aplicat direct unui detector de produs, la ca somnalul din oseilatorul local de batai. La iegirca detecto- rolui de produs informatia transmisi, apare sub forma unui semnal de audiofreeventa. Senimalul de audiofrecventa pro- venit din detectorul de produs mai pastreazii gi componente de radiofr.cyena nedorite, care sint eliminate de cittre un filtra de tip trece-jos. In scopul mentinerii unui nivel sla pro lafio oxte in receptor Aintermediara, We a junee si 53wo som de | inti amplificator audiofrecventa detector filtew trece- =jos audiotrecient® ontena | de produs oscilator local de batai Raa cireuit Fig. 1.29 salisfacitor la iegire se utilizeaz’ wn cireuit simplu de reglaj automat al yolumului, ce achioncazd asupra nivelului de semnal de radiofrecyenfi de la intrare. Se protejeazi astfel detcctorul de produs de orice suprainciroare, chiar gi atunci cind receptorul se afla in vecinitatea imediatdé a unui emi- iter. t Din schema de principiu (figura 1.30) se observii oi sam- nalul receplionat ajunge prin cuplaj inductiv la cirouitul de acord (previzut cu dioda varicap VDI3) caro contine si ecapacitorul semireglabil C80, destinat acordului fin. Sincron cu cireuitul de intrare se acordoag’ si circuilul oscilant, VDI4L2C20, al oseilatorului, Dimensionarea inductorilor LL si L2, precum gi valoarea rezistorului #33 sint decisive pentru a stabili gama de receptie aleasi. Semnalul de radiofrecventit, prin intermediul prizci de la inductorul LZ, ajunge la condensatorii C2 si C3 gi apoi in beza tranzistorului VT7, care — impreuna cu V2 si VTS — constituie detectorul de produs. Dicdele VDI? gi VDIS sint parti constitutive ale circuitului de roglaj automat, al amplificarti. Sursa de curcnt, compensata cu temperatura, furnizeazd tensiunea de comand’ pentrd acord. Acoastit tensiune este preluata de diyizorul constiluit de 36 si R33 gi aplicata diodelor varicap prin registorii de ouplaj RF gi Als, Acordul in fiecare band& se face ou RIG, in timp co ficciirei bengi fi corespunde o anumita valoare a lui R33. Pentru un acord precisa se recomanda fologivea unui poten- tiometru multitura, iar in lipsa eecestuia se poate reeurge la o demultiplicare de 1:10, cu roti dintate, 54 =F hone eV Fig. 1.30Oscilutorul local de batai, rome prin stabilitate bur turii, Cu toate acestea, fluctuatiile tensimnilor de alimentare pot eauza var inadmisibile ale frecventei oscHlalorulai de Matai gi, in eonseein|i, tensiunea de alimentare va fi bine stabilizata. Po ndensalorul C4, coneelat In emite tranzistorului 3, sermmnalul ogeilatorului de bitai int deteetowul de produs. Apelind la acest fel de euplaj se va linsila intluenfa mutual, nedorita, dintre semnalul de intrare I provenil do la ogcilatorul local do bitai, Bazole tran- torilor V TZ si VF2 stnt iolereoncetate in curent continuu, dar docuplate pein indactorul 13, ade eurent, constibuila cu tranzistorul V4, de tipul BA, serves istonyit dd a pentru (ranzistorul 2, Datorita marii impedante de colector a lui V7'2, repe- toril pe emitor — realizat cu V 73 — este ulilivat oa Lransfor- malor de impedantt pentru culegerea semnalelor de modu- \ wul de procdus. Din semnalul de iegire nu ncit componcntele de audiofreeventa cuprinse 800 si 3.000 Iz. Ca alare, semnalul de ie unui fillpa treee-jas realizal eu tranzistorul serimal do andiofreeventa este amplificat cu cirea 60 dB de eitro elajul format din VTS gi V79, care, printr-o simpli olula RC, constituita din componentele H&E gi C22, rejee- ntele de sub 300 Tz. VI10 si VTLLsint componente alo circuilulni 2 aj antomat al volumului. Punctul de funetionare al lu VTL so fi cu aceeasi tonsiune obtinutt de la VDs9 si VD20, care oste folosité gi ca tensiune de bagi pentru VTS. Reglajul automat al volumului decurge astfel: end nu ex semmnal de intrare, tensinnea din baa tranzistorulyy V710 cste de circa 4 V. Deoarece alit pe jonctiunea } emitor a lui V7IZO, cil si pe dioda VD24 cade o tensiune de circa 0,5 V, tranzistorul V 711 esto biooat, iar pe conductoral dint’e R&S si C27 nu este nici un fel de tensiune de ‘comanda, Doi insti la baza lui V 720 (prin intermediul lui C22) pitrande semnal de audiofrecvent}i, tranzistorul V7/7 este adus in stare de eonductie de citre un anumit nivel de semnal (in baza lui V7'IU), atunci cind tensiunea din baza lui V TIL ipat ev tranzistornl 76, fata de varie fii 56 esto de aproximatiy 1,5 V, se ajunge asttel la situ : diodels VDI? gi VDIS tree in stare de conduct stlel, pentru semnalul de radiofreeven}a aparo un divizor format din r anja capacitivii a lui C2 gi conduetanta dependent de tensiune a diodelor VDI7 si VDI8. In functie de con- ductyunta acestor doud diode o ‘parle din semnalul do radio- freoven}ii oste dirijati la masa. Reteaua de intirziere, formata din componentele £28, f29 si C23, influenteazi vileza de achionare a reglajutui aulomat al volumului. Semnalul de iegire este cules din colectorul tranzistorulw V9, ol pulind fi aplicat prin potentiomelrul #38 oriedrui amplif ator audio, Constructia receptorului Lists de componente [ t. RI, RIG, NE 100 kQ: AY, R12, 100 Q; R4, Rh ; RE; 10 M RI: 8,9 MO; RE: bo k ; "RIT: ABO kQ; RIG, RIT, BIS, RID, BBD; AT ke Q; 229: 220 ik Q5 BR 27 kO; £70 | 480 kk 2 pentiw banda de 44 MIlz, 100 k @ pentru | 7 Mila, 82 kQ peotru banda de 3,5 Milz; # RSG: potentiometra multiturd 100 k Q: RB seminglabil 4,7 k Q; R&S: potentiometry los 38 ik H2L R28; WG: andar de kQ: oy CA cu ATO. pls € C1), sa ) "22; electrolitie 4 uy ckhelrolitie 2,2 pF/6 V; + eleotralitic 20. u FA Ve iabil (ou aer) 20 pF, “i, diode, Bae BY2i5 (ai ;2 BB1O4; ‘VD45... WD24, VD25: VD23: PL8Vv2. Alte material va avea 4 58 banda de 7 MI” gi 8 pentru banda de 3,5 MIIz, re» alizate din eupru emailat cu diametrul de 0,3 mm, bobi- nile pe oO carcasd tip tran- sformator de feeevonta i Vvp22, 4N4148: LE stinga termediari de Ja lik rul Sport, Bobina L7 stinga va fi nabs, LL dreap- ta si L2 vor avea 40 spi- ve pentru banda de 7 Mllz, Jumétate, res- pontra banda la abe pe ace- di si ou pp ormobral PAL va avea scala de 25-100 pA si va puloa fi reeuperal de ofoanc ori casclo- msibilitaten sa so cu ajutorul hu R37, L3 — soc de radiofrec- venti — are induclanta de 430 pil. sablajul imprimat al receptorului este dat in figura 1.34 in timp ee schema de implentare a componentelor este la fi- gura 1,32, (desenele de cablaj imprimat din lucrare yor trebui mirite fote grafic atit cit indica cota; la fig. 1.34 cota real{ este 230 mm, au 430 mm). Din performantele acestui receptor remareiim c& la un raport semnal/zgomot de 10 dB sensibilitatea in benazile de 3,5 gi 14 MH este de 0,4 pV, iar in coa de 7 MHz, de 05 pV. Valoarea vfeotivi, a tensiunii de icgire audiofreoventé la un semnal BLU ge ridied la aproxt iv 70 mV. Consumul reeeptorului este foarte mic, eifrindu-se, pentru un senmal de inbrare de 250 pV, la o valoare de cirea 6 mA. n-cazul unor eventuale interferenfe in gama UIE se foloseste vircuitul-dop EE de mai jos: Inductorul L se obbine bobinind 60 de spire Cu-Em @ 0,3 mm pe o bari de ferita cu diametral de 10 mm si 0 lungime de 10 mm. Capacitorul variabil are yaloarca 10- 450 pl’ gi provine de la un radioreceptor obisnuit, scos din uz, Aparatul descris este un ptor calitaliv bun, portabil, Daci acest receptor urmeazii si intre in componenta uni stalii mobile, compacte de radioamator, se ya pune, desigur, problema constructici unui emifitor de putere redusii (QHP), pe care il vehi gasi descris Lol in paginile acestei carfi. 4.24, RECEPTOR DE TIP SUPERHETERODINA PENTRU BANDA DE 3,5 MHz Dupi cum se gic, dorinta ficéirui radioamator este — printre altele — s& posede un emiceptor* eu puterea de peste © suti-doud sute de weti, cu sensibilitatea la rceeptic de sub un microyoll, la caro sai se conecteze o anton’ rotabila de mare stig, pulind astfel si ia legtitura, eu mare usurin}’, cu orice t de pe glob. Deoarece ins, pe deo parte, pretul de al unui asemenca emiceptor este prohibitiv, iar cum pe de alti parte scopul gi esenta radioamaterismului ccr o continud autop tionare tehnict gi sporliy’, este reco- mandabil sii ne consteuim noi ingine aparatura de emisic si receplie, de misura gi control, ca si collate dispozitive nece- sare instal i construim. Dar ce s-ar impune la ineeput? Tot un receptor, tocmai pontru ci ol reprezinta mijlocul prin care ne tri acest euvint termentl din literatura anglo-saxonit er, chiar gi atunci cind se exprima in limba romana! Sensil ramine fusi acclagi: aparat emi{ktor-receptor. 59ize) De aceasta data va ibe Infograte, func- ptorul propus feinili ini out Erefieu! de radioamate propunem mn receptor cchipat gt i onind tn banda de 35 MIfz, D. in paragraful de fafa poate fi piesa de rez ralioamator avansal, Folosil eu emitatorul de 2 pagina S80 veti fi in posesia unei stabil comple te de radio, De refinut ania in fimebionare, preeum gi foarte buna reproduce te ale rceptorului sint rezullatul wtili ile adeevate, care ti conferd gi propr aust hike. Din coxaminaren schemei de prineipiu (Hi 4.33) se nge la parlea itu ein Br 4 Sapl eo pet mite 0 Nelparers ) Klajul mixor, integrat, in schemé de tp i in milo ca sermnalele de intrare de pind la 2,5 V si fie prelucrate fara distorsiuni, asigurind totodala gi ate nuarea freeyentelor nedorite (do pila aradiatici parazite a osciatorului), Ac din wma este acordat simultan cu cireuitele de intrare priuleo dioda varicap, Oscilalorul genereazi 0 freevenga mai mare dectl cea weepticnata, diferenta fiind chiar valoarea 60 > (Fl) ajunge — prin intormediul unui amplificator FE ¢ 1,32 freeventri intermediare, Selectivitatea este asioueta de eptre un fillru ceramic, cu lirgimea de banda de 2,4 klks ai flancuri foarte abrupte, Semnalul de frecyen{ii interme diart mai multe etaje —, pe de o parte, la wn demodulator de jnifi tonre de modul latie in amplitudine (MA), care — concor —asigurd gi tensiunea de reglaj aulomat al anyplificarii, iar pe de Talli parte, la un mixor in inel, ev rol de dete clot de produs. Amplificatorul AT are o bandit ri de intrs limitele 300 gi 2800 Hz. Puterea maxi dle 4 W, peo sarcind de 4 Q, astfel inctt i wezerva de putere pentru orice aplicatie. fn s uafiile de utile gare indelungala cireuitului de audiofeecven}i 1 se va pro- yodea un radiator suplimentar, Construrtia reeeptorutui Lists de componente Reaistori. RI, RI7, RI8, RID; ABkQ; R2: 82k Qy HB; 270 kQ3 RAS 47 kK'Q; no: potentiomelen linear 100k Q, RG: 68k Q5 Rs 2,7 KO; RI, RIS, RIG: 330 Q; RS 61Pib. 1.33 150 Q; Rid: potentiometru semireglabil 4 kQ; RIT: LkQO; HI2: 410 QO; RIB; 12 kO; Rid: 88 kO; RD: 10 k Os 22 OQ; #22: potentiometra Hnear 10 kD: ROB: V Os REM: 100 kQ. atori. CL, Ci: 22 nF; C2, Cis: electrolitic B16; C3, C4, C7: 29 pW C5, "C8, C9, CLLCL, 28: t0'nB; €6, C27: 1 mB; C16, 026, C31! 5 uk; C2l, C22: 2,2 nF; €23: cloctrolitio 47 vTJIG V; 29; vleelrolitici 220 pF/6 V; Co0: 450 pl. ; Pransistori, diode, eirenite integrate, DAL: TCA&40; DAR: TBASLO; ¥ Dt BAI25; VO4, V.Oi0; PLOVI; VD5; EFDIs40; VO6-V D9: IN414 ; VII: BC238, BCLO8B, VT2: BC308, BCAT8B, Ate muteriale: fillre covamice: LFH2S. gi SFD455, cu largimea de banda du 2,4 kHz; idem YO C 4500; YO C9 15 000. Bobine Li 50 ¢ confine 60,5 spire din Lipk de radiofveeventit. ste pe o porjinne de 3-4 mm (in rest nu se leazit), care apoi se indoaie peo cosit. Cosa se lipogte cu mult procautiune, cu aliaj putin, la lerminalul 6 al ca casei bobinei*, dupa care se bobineazd in sens orar (imagi- nindu privii bobina de jos). In primal compartiment al ca jes) se bobineazi 30 de spire, iar in cel de al doile 30 de gi jumitate. Capitul litel, bine cositorit in preala- Dil, ipeyle la terminalul & Bobina LZ are 5 spire din ewpru at, ale strui capete ge cositores¢. La inductorul Lf nu sensul de bebinare. Bebina £3 se confec ator cu L2 , eu deosebirea oii sensul de bobinare aceasta pentru ca — micar partial — cuplajole capacitive si se atenuezc proc. Bobina L4 are 45 spire din conductor de cupru emailat. Inductorul L3 consti din 2 x 2 ‘eo din lita de radiofreeventi, Dupi ce 8e torcse ea pe cum s-a makariitat, lita se lipeste la terminalul 1 al earcas « Ineepé cu bobinatul in com parti- mentul numirul 2 al eareasei, Dupai ce s-au bobinat 25 de Bpire, lita se cositoregte pe o porhiune do 2-3 mm (eventual labilegte In prealubil si se marcheazd vizibil), { Fi in gem celor din receptorul Albatros, de la osetlatorul de unde _ kilometrice, ‘ oe 63ad tnfrerupe, Portiunea cositoriti se aplic& peste terminalul 2, pentru ca dupa aceea sii se lipeascd. Partea a doua a bobinei se va bobina in primul cormpartiment (se va pistra neaparat sensul de bobinare). Dup& ce tn camera numirul I s-au bobinat 25 de spire, capatul litei se lipeste la terminahul 3 al careasei bobinei. Pentru realizarea bobinei L@ se bobi- neazi 10 spire gi jumMtate In camera 3 a carcasei. Se incepe ou terminalul 4, sensul de bobinare fiind identic eu cel de la bobina LF a osecilatorulur. De refinut cd inductorii L7, id si L6 sint bobinati fiecare in camera numtrul 3 a fiecdrei CAPeAse, Asamblarea plicit componentelor propri ; , a dupa care se fae sérapurile, Tn continuare, se planteazt ». Inainte de implantarea (figura 1.34j -zise in placd (figura 1.35) se vor fixa cose cirenitele integrate. La circuitul DAZ se va respcecta in mod riguros dispunerea pe placd (cheia circuitului integrat este orientata spre filtrul de banda de Ia intrare). O atentic de ‘O80- pila se va acorda corectei amplasivi a diodelor (int rucit este posibild confuzia intre anod gi catod) yi a tranzistorilor. De ayemenca, ge ya respocta stricl polaritatea condonsatorilor elect volitici. =, Avordul si punerea in funefiare. Dupi legarea in eireuit a tuturoe potentiometrilor, a unui difuzor si apliearea cor cls alonsiunii de alimentare de 12 V — oscilatorul local de batai OLBpornit 64 Pig, 13s fiind pornit, iar polentiomutrul AZO dat la maximum — va trebui s& se auda un 2zgomot usor, Cu o surubelnita din plastie se regleazd cele Lei filtve de frecventa intermediara pind se obtine maximum de zgomot. In situatia (favorabila) cind ex un emifitor de masursd (eventual si un dipmebrn) se va prefera acordarea receptorului eu ajutorul unui masurator de chap sau al unui multimetru, care vor trebui s& indice un semnal maxim, Dupa acordul pirtii de frecventa intormediara se canta un semoalin banda de 3,5 Milz (3500-3 800 kllz); eu poten- fiometrul do acord in pozilic mediand, se rotesle miezul hobinei oscilatorului, introducindu-l spre interior 3-4 mm. Precventa oscilatorului nu brebuie si fie sub frecventa semna- lului receptionat, deoareee in avest vaz nu s-ar obtine cores- pondenta cu etajole anterioare. In momentul vr pPkiOn dei unci statii ce emite senmale de tip BLU ambele ite ante- rioare se acordeaza’ pentru indicafia maxim& a S-metrulni, Nu este necesar un acord in doud puncte al circuitelor ante- rioare, Modalitater cea mai bund de obtinere a unui acord exact este folosirea unui emititor de masura, respectiv a Unui alt emibitor (sau, dupa caz, a unui emiceptor) cu posibi- Jitatea de a emite in banda de 3,5 MHz. Dupi ve s-a reglat. partoa de RI’, se veia acordul in FI, eXulind sk se objina moximum de intensitate a semnalului receplionat. Avest acord trebuie efectuat cu minutiozitate, intrueit dee) depind performantele receplovului construit. a aPotenfiometrul semireglabil de 1 kO, R10, aflat in calee- forul tranzistorului V7'1, BC238, permite modificarea free- yentei oscilatorului local de balai eu circa 1 kEz. 4.95, RECEPTOR MA* PENTRU BANDA DE 145 Miz Neceplerul este concepul pentru receplionarea emisiu- nilor cu modutatie de amplitudine (MA), cleeluate in banda de 2 metri (144-146 MIlz). Din schema presentali in figura 1.36 ge observ’ ci este vorba de un receptor de Lip supe heteroding cu dubla sehim- Dave do frceventa. Print oscilalor local are frecyena varia- bila gi Increazi cu un ela} de mixare cu comand’ exlerioara. Cel de al doilea oscilator este cu freeventa fix’, fiind utilizat ipbr-un misxor antooscilank. Prima freeve nfa inlermediars (ED) are o valoare relativ scizuli, 5,5 MIlz, eeoa co permite o selectic buna {agi de canatul alélurat, preeum gi imunilate fata de modulatia inceucigata. Unul dintre dezayantaje ar fi selectivilatea ceva mai mica faba de freeventa-imagine, de numai 25 dB. Gam insi in domeniul respreliv de freeventa ru oxista servicii de rediocomunicalii care sii foloseasca puberi mari, nu trebuic si ne temem de interferente. Cea dea down feeeventi intermediari este de 460 klla, iar banda de trecere Ff, de eirea 10 kia. Tiltrele de intrare ale ela jului de RU sint calculate sit fie de bandi suficienti pentru tntreaga banda de 2 metri, Intrarea antenci, de 60 Q, este adaptata ta jntearoa pe transistor cu ajutorul unui filtra Tl. TDupa preamplificarea tn RP, in clajul V72 are loc prima mixure, pentru care se reourge la prima armonica a oscilalo- rului cu freevenbt variabil&, echipat cu V7. Solubia are avantajul unci influente reduse asupra oscilatorului, ca urmare a alingerii antenei, sporind totodatit gi stabilitaten de frec~ venti a oscilatorului, Din punetul cald al cireuttulut oscilant al primului oscilator, freeventa se aplicd im baza tranzisto~ rului V 72. Aceastit freeventit se afl’ cu 5,5 MIIz mai sus de frecyenta recephionabi. Prin urmare, frecventa-imagine se situeazi la U1 Mila deasupra freeventei de receptie. Ogeila- * poceptor destinat semnalelor cu modulajic de amplitudine. 66 forul funcbioncazs f j Funet azi in monta 1 ft a i eapaciliva. Acordul se face ieee oe eine - S i c. a 1 Un Cl \= palo variabil de celilate, C8, C89, de 2 x 10,6 aa qe eu tranaistorul V 73 functioneasa ca mixor auto. pect ant i transpune Sreeventa de 5,5 MHz tntr-a doua froe- pei intermediars, de 460 kilz. Oscilatorul luereazd inde. pen lent, in sant cu beza comund. Aichi s-ar fi inapus ils: avea cu cristal de cuart, solubie elegants p, Ovi : 4 cee oer \, {ie eleganli, dar, evident, mult Urmaloarele ebaj cee ‘ alizale cu tranzislorii VIE st oon pleat gi cuit individual, care — pent a peantes a clajulil wimblor— dispune de un cuplaj eapacitiv, Jomoc ulatorul eu diod& crecaz’ o Lensiune de comands pozi- tiv’, co so amplilic’ In ela jul 78, Domeniul de re costae alk a amplificdili alingo 80 deciluli. Supbmentsr preyazul si un cirenit d ane fapt ce-i gan reeeptarulul postbilitatea de a fi zal in regim de goniometrie si de ¢ i re ae gim ce g ie gi de a cvite Hue Sad yecinitalea unui emititor prea puler Se de Cumnlul de emitor al ampli 4 , ntul de al amplificatorulni de putere, 17 ete miisura a semna lului de iitvare si poate fi Tao ace pone Smctra, spre a indica intinsilatea semnalelas In pozitia yemisic™ instrumentul PAL india tensiunea ry laiva Bete a omijatonuls Amplifieatorul de AF al re captorulni pes servi es Be displ amplificator de modulatic. , Si acum cileva date tehnice: gama freey ari 2 ny ed 5 ce: gana peventelor rm nate: 144-146 MIlz; tipul de modulatie a semnalelor + fionate: MA; frceventele intermediare: 5,5 Miz sonsibilitatea: (la valoarea lui m= 80%; 1 kHz): 03 uv pentru un vaporl semnal/zgomet de 10 dB, espoctiv 1 BV pynien Da aepeR semnal/zgomol de 20 dB; largimea de bands : rz; alenuaroa freeventei-imagine: 25 ; oni ( urea tye agine: 25 dB; de RAA: 80 dB; tensiunea maxima de fatraves 100° mV au pe istee do, frievenits cu temperatura: 3+ LO-5/K ‘tute + pa hh Gy stabilitalea de freeventi cu variatiile fee Bast 20 dey hate 0,3 si 5 V; tensiunea de alimentare: ; consu in Jipsa semny mul eth ety in Ji a semnalulu 25 mA; consumul Ua= #V si 50 mW audiofrecyenta: 55 mA, mL BO, de 1 mai glaj manual al amplificdrli, pozitia pbia~ eop 1460 kMlz3 Bron an onion aetna tel ie ramon ¢miceptor (nimiorrécagior). mindu-se deci o funefionare in regim de 67yodo) sowed ZHW SESE SLTL Ua “Tees HL [Ss loves yeeET Constractia receptorului Lista de componente Resistor’. RL: BO KO; R2, Rid: 83 k Os NB, BA, we RS, RU, BIS, RIG, R19, HIS, R86, ae 240 KO; HG, RO: 15 kO; HO: 82 kQS RN Bs UO RIB, RQIZ WO kA; RIT, NI, R327 10 KO; R Ho G7 ROS HEN: 220.95 21, Beh Ret, - Be E 2: 8 kO: 127, RAO: 47 O; B28; potentiometen logaritmic to Xo oa pobenfiomet rm loyeritinie 10 KO; Rat, ss: FRO; HIS, ROT 4,7 kQs inte C45/ 88 sf, mus B2 Os i Wits dermistor 130 ; | RUG: B38 Q; RIG? Condensatori. CL, C4, Clb, € C7, Clk ‘CH, f C22, C80: 147 pls C C86: 83 py ~ 10,6 7", condensat r-variabil idiorce, plorul Gloria; C40; Leimer C41, HED) C4ds oleelvolitie 5 strolitie 25 pl\G Vy C46: electrolilic 50 » C48, CAD: cloclrolitic 100. ph/lG Vv. te. VIIVIS, VIF: BEIM, BEIT34 nea: VPC, VTS, VIS, VII: BCIOB Tho: ACISI, ACITG; yr; ACA80 ACIS; FEE: ERDUO, OA0; FD2: PUI | “Enduciori. LAs 4 spire Gum 0 0,6 mm; La: ao ae Culkin 6 0,6 mm; L3) 3 spire Gu- Em 9 0,6 ae : 2A spire Cu-Emn O 0,6 ming L5: 10 spiro farm 2 ee B: VS spire Cu-Em 60,25 mm. Nold: induel an fa si bobinean pe cibe o carcast de transformator t ne tek visor Spork, LF: 7 spi Cue oh arity Renate . ig spior de 5 if vinsforma 2 De i termedtinea We 5.0 Mike; P72: icem, 455-460 kilz; df idem, 455-400 kilz; Fu4: 455-460 an tinea Taduclantele LA-LG se vor acorda corect cu ajutoru! pay generator de TI? cu modulatie de amplitudine, a} unui nce yen}metru gi a unui yollimetra electronic. Se va incepe 7 yh; 7 eventual d Viet 70 acordarea transformatorilor de freeventaé intermediard pe freevenja de 460 klIz (sau, dacd este cagul, de 455 kILz} ineepind cu Fd si terminind cu F/2, Verificavea gi acordul celui de al doilea oscilator (778) se fac cu un undametru, in limite oft mai strinse fafa de freeventa de 960 Kila. Acordul definitiv, precis, se realizeaz’ injectind tn L7 un semnal nemodulat, avind venta de 144 MHz, | §i conectind freeventmetrul in punctele C14, CZ5 (unde va trebui si gasim 5,5 MIlz) si L6, C/9 (gasindu-se 460 kHz}. Concomitent, cu ajutorul unui vollmclru electronie so va -ajusta acordul inductorilor pind se objine o deviatio maxima -a voltmetrului la freevenjele corespunzitloare de mai sus. Desigur, se poate face gi un acord farA instrumente, ,,dupa ureche* cum se spune, dar aceasta presupune experien}a Intr-ale vadiorecepLici, iar in plus rezullalele nu stint dintre ‘cele mai fayorabile. 4.26, RECEPTOR PENTRU PROGRAMELE MPF DE RADIODIFUZIUNE {i ai receptiilor radio, ine] diodifuzate in gana, o adegea glereo, ficind de cele mai si imprimiri dupa misiunile respective. Alii nmiresc pur si simplu D ciutind sa receplioneze siunile unor posturi cif mai indepirtate, ori rare. Altit, sfirgit, asculla in benzile de unde scurte (in prezent se comanda terminologia de unde decametrice) modul in eare bo desfigoara traficul intre diverse stajii de radioamatori, spre ‘ise pregili si sustind examenele ce le vor da droptul sa efec- ‘hueze ei ingisi emisiuni eu aparaturd construits in laboratoru) propriu. Dar pl alunci vi propanem incé o etapa pe drumul perfoctionarii tehnice pe plan teoretic si practic: un radio- coplor ce prezinti unele avantaje, cum ar fi pref redus, fimplitate in construetie, sensibilitate satisfxcitoare. in schema din figura 4.37 este data partea de radiofrec- mf a receptorului (tunerul*, cum se aude in jargonul la *— este tolugi de preferat termem) acordor, UWt ado Fay tae IC P ol Loews ie {Sibiu | seals vor Benn aNanae Fig, 137 modi), iar in figura £38 schema emplificatorului I gi a domodulatorului, Constructiv, acordornl este deosebit de simplu. Ine] se gaisese un amplifiealor TE, eu ty azisloril VTL, precum si un mixor cu aulooscilabie, cu V72. In prin- cipiu, bobinele pol fi procurate gala construile, Acordorut nu are deci un singur cireuil acordal, eclelalle find de banda (ey ® 1 "TL csz fi C10 @ woop a7] nF] uF ile ft me [1 DAI 9 TBA Oh eye an 2 MT HEAGY gradi Co, W2 Gf -iesite AF piel vatiasrl ehofronic—. ’ . 22.- hiithe fF nivel Fi8. 3 - rath, AF exithn. larga, Din aceasta eauza, precum si fiindod in partea de FI Se uliliseaza un fillru ceramic, nu este necesar niei un acord, Intr-adeviir, un punct forte al acestei constructii | Componentele necesare obtinerii tensiunti de acord nu se gisese pe plact. Este yorba de rezistorii de 18 kQ (R11) si 47 kQ (R10), potentiometrul logaritmic de 47 kQ si con- densatorn! de 470 ul/16 V, C22 Cigura 1.49). Aceste piese | s¢ vor amplasa in afara placii vespective, dupa eum se ya proceda si eu polentiomolrul linear, #6, care — desi are rol de semireglabil in schema placii FL — mai servegte in schema globala ca eloment de reglaj al yolummului. ———Aniplifieatorul de freevenja inlermediar’ si demodula- loral se realizeazad Gu ajwlorul cirenibului integral TBAIQ0T, Semnalul de freeventa intermediard este selectal mai inti } de filtrul ceramic, de lip SEE10, 7MA, iar apol este ampli- fical de trangistorul BELO9, in schema V 77, Pentru a obbing ’ oamplificare maxim’ carentul de coloctors-a regtallayaloarea deaproximativ 10 mA, Gum componentele Lf si C2, (fig.d.38), precum si impedanta de intrare a circuitului DAS formeazi in circutl de adaptare a impedantei pe 10,7 MIlz, inductsnt Ini Lf va lrebui sa aibii valoarea preserisi, 18 wll. Defa- aorul dintre terminalele 6, 10 si 9, 7 coosta dinlrun. fillpa } ceramic si condensatorul C6. Polentiometeul #6 ofer’ posihi- i litatea si se regloze ampliludinea semnalulai de iesive auitic (lerminalut C), cu condibia ca in prealabil lerminalele de logive A gi B sit fie iiterconectate, Montajul se preteazi cel Sai bine le rzeeptia MEP in regin slationar. Cala orice recept av va lrebui si ajungem gi la deserierea | conception cor bructice. Bloeurile constilutive ale amplifica- forului de audiofreeventi prezinti un grad foarte mare de independonta si deci cle pot fi legate in cele mai diverse mo- dari. Elajul tinal al AAF (figura 1.39) esto proicetat sit func- fionoze fara curent de repaus, cu doi tranzistari complemen- luni, VPL gi VIS, dezvoltind o putere de cirea 1 W, pe ua f difuzor cu impedania de 8 Q, Modul de lueru al am plifica- tovului, find clasic, nu impune prea multe explicatii, Buna functionare a sa se poate verifica prin masurarca in punctul comun al color doi emitor: din final a unei tensiuni de 4,7 V, iilimentarea fieindu-se cu 9 V, Pentru a mai alenua din Limbrul scirtfitor al aparatelor de gabarit redus, amplifica- Jorul presintii ta intrare un filtru trece-jos, caro consta din 98Fig, 1.39 eelula HLC2, Freeventa sa de titere este de 3,5 kiloherti si achionoaz’ ea atenvalor dincolo de ea cu valoarea de 6 dB pe oclavi, Dacii se urmiireste toftigi o atenuare maj redus& a freovenfelor inalte, nu trebuie declt s& se doplaseze freeventa de tétiore ceva mai sus, micgorind valoarea lui C2, prin tncer- earl. “ Redvesornl slobilizat (figura 1.40) este in principiu un montaj ubignuit cu cirevilul integral PAZ, A723, si un bran- vistor suplimentar serie, V7. Condensatorii C# gi CO au rolu! dea asigura doparazitarea vefelei electrice de alimentare. Ca indicator de functionare, opeit-pornit, se foloseste dioda electrolumineseenta (DEL) VD3. Respoctind valorile indicate in schema, tensiunea de iegire este de 9,7 V, curent eontinuu. Valovile dale in parantezi, de pilda 15 V la secundarul dransformatarului de retea, se refora lao tensiune stabili- zat de ivgive de 12 V. Esto adevirat e4 receptorului descris fi este suficionté tensiunea de 9 V, nsi mai existi numeroase aparate ce lucroazi cu 12 V, pentru care redresoril se ‘vor construi Lob cu schema de fafit. a4 [2a (ay a “(AR jez0n ane Fig, 140 Consiructia reecptorului Lista de componente acordor 5 A2, 23, R 2kQ; Re 1k Fi9> polentiometeu RIO: AT kk 22 pl’; Pentru Resistor’. 14,5 ih 1 infty C8, CL2: 10 pl’; C7: 27 p¥; Cf0r s CLE: oleetrolitic 470 pP/16 ¥. ori. LT, L2, 5, £6: 4150. wily L3: 220 ntl; Laz Y, £9; 100 wll 48 pill. ri, diode. VT: BYISO; VT2: BFISS; FDIy NAMB. Pentru amplificatorul de Trocventa ormediara istort. HL: 47 k QO; R2: 470 QO; RS; 100 O; Rar potentiometra tnear 10k Q. Condensatori. C1: 100 ny C2: 10 pl; C3, C4: 22 nk 3 5s eloctrolilie 47 pF/G V; C6: 830 pl; CF, CS: 47 a¥y 9, C10, C11: electrolitici 4,7 pE/IG V. Inductor’. £4; 18 wll. ari cireuite integrate. Vt: BRIO; DAL? 75Diverse. Filtre ceramice: SFE, 7MA, CDALO, TMA, Pentru amplificatorul de audiofree- venta Resistor i. R1, RB, RA: 47k O; B2 RG: 2.2 k QO; RV: 100 Q; BS: Ril: 1k OQ. Condensatori. C1, C4: cloebrolitict 10 2 F/O Vy 4 ak; C3: clectrolitig 470 pO Vy Ca: 10a; 100 yB/10 V. Tranzistori, diode. VTL, VT3; BCWOZB; V12. BOAT7B; VT#: BCL, 2N2219; 3; BCAGO, 2NQ05; VD7> 1N4448, Alte materiale: Aifuzor 8 Q/L W. Pentru alimentator Resistor’. RT: 680 O (390 9); A2: 1,2 O; #3820 O; Ra: 1k Q (68 yy RE Tk (Lk Condensatori. C4: elevtrolitic 1 00 Titie 47 wk /10 Vs C8: 100 ply C4, COS 68 0 Tranzistori, eureiite tetegrale, diode. DAL: BA723: VTE: BCIAO, BDIS5; PINGS: VDE: DEL de orice tip; VD4-VD7: punte redeesoare IPMS sau pateu dtode 4N4004. Cablajele si implantirile sint prezentate in 1.48. Cu toate va, ay palru subansambluri este wlitizabil sey 39 kO; RS: 10k; 20 2; RY, RIO: 470 O; V: 1 C2: electro- figvrile LAL 6 1 apne 2 of iti $y. Nay. Fig. 148 Pig. L4482 Fig, 110 natie a lor da un rezultat foarte omogen, Deosebit de elocs venta este de altfel si insiigi schoma do conexiuni (figure 4.49), Se vor respecta, printre allele, legburile de masa. in dreapta schemei se gasegte placa acordorului, care wrmeaxi sa fie inchisd intr-o carcasa ceranats, Antena telescopici se suned- Leani prin cablu coaxial la intrarea acoedorului. ‘Presa coblului goaxial va fi pusi Ja masa in locu) mareat. Componentele 78 T o 1) OF * « ; ‘ lke me P © i of oar srs ? tonantere intrae, de unde sem- nalul este amplifieat Hintze racuntie si aplical apoi mixo- Lone rului. Acesla peimesle éisemnalu! osoilafora: hii cu freeven|i vari- abila, cave are practic acoeas! frecvonta cu semnalul de inkrare. Agadar, Ja iegiren din mixor se va jun semnal AP (recut in’ prealabil printeun fillro RE. Breetul obtinub este identic cu col rezullal prin utilizarea unui osoilalor de babii din recep- tora) de tip superhelerading, Metoda permite reeephia numaia semnalelortoleerafice sia celor telefonive cu BLU. La emisie sermnalul proventl din OFV (figura 1.64 — placa 1) este aplical amplificatorului final gi teecut: prinbesun Hig, 1.60 WT BNTS: Ra 6 S70. jannF C2 Tote stk cz! bot | # dn codul international de semnale, codul Q. expresia .QRE?* fnseamnit.Si micsores pulerea enisiunli?’, De aici, to jargonut radi amatorilor (RE a ajuns sa insemne de putere recast ele uri ale QRP-iglior, ale pasionalitor de lucra eu putere mec, 108filtru trece-jos de tip IL, attt pentru a inlatura armonicile, elt si pentru a adapta antena. Trecerea de pe reseptie pe emisie se face de citre operator, in momentul vind incepe si menipuleze (adic& actioneaz’ cheia telegrafi Schema p&rbii de receptic este prezcntata in figura 1.65 — placa 2. Se observa ef tranzistorii VFL 13 sint montati fntr-o configuratie Y, clasicé de allfel pentru civeuitele de intrare ale receptorilor sineroding (en conversi« dive ). Spre a miri sensibilitatea gi a spori raportul semnal/zgomot al secoptorului in ansamblu. se impune folosivca {tran “low cu efect de clmp. Tr: lori VET gi V 22 sint cehilibrati cu ajatorul rezistorului semireglabil 24. In dvenul tranzistorilor sint inserate diodele VDT si V.D2, diode care eventual ar putea h . insi, adueindu-ne aminte de cele Invibate fa fizies in geoala cu privire la inductia magnetic, ne vom da seama ek Ix semnale de nivel mare, chiar pentru un timp si y VEL si F 72 se vor comporta ca siguraniele cele mai rapide] Inductorii LLL3 constituie fillvul de intrara, ei fiind euplali ugor la capalul cald prin condensatorit C27 si 28, in scopul obfinerii Ja intrare a unei selectivilsyi bune. ‘Tean- vistoral V7'S reprezinti un prim elaj de amplificare. VEL gi V7? necosila o intrare evhilibra ebarees semnalul de in oscilatorul cu freeven}a variabilii aplical printr-un trensformator, 72, de band& largs, cu ferila, bobinal trifik evind raporlul de impedanti de 4:1. Din mixor componenta audio ge apliok, prin trans torul 72, amplificatorulul echipat eu PLLV ZG, Ar lorul AP are 0 schemit simpla gl asigurd um, éistig mar zgomol mic, Perechea de tranzistori conyplement g V 76, excild un claj final simplu, V76. OLY este cchipat ca V77-V 79. Tranzistorul VI? consti- tule wn clasie oscilator de tip Clapp, Condensatorii C73, CI5-C17 tvebuie si fie debung balitate, en mig, eventual eeramici sau multistyat. Dioda Zonor, V.DS, asigurd contrhlel tensiunii de 9 V9 oscilatorului,pentru o bupa gtabiliiate do frecyenti, Tmunitatea ogeilatorului Ja vahiafiile saptinii este asigurati de V78 si VT9, conectati galvanic. Se recomand& ea placa de cablaj imprinnat sf fic complet ecranattt ow (abl de aluminiu, cu grosimea 1-1,5 mm, Semnalul din OFV esto eplicat transformatorului 7 prin C22. De aici semnalul > 106 Big. 1.63oseilatorului ajunge la VLE, VP2. Tot acestora Ii so aplica si semnalul provenit din vlajul de intrare, Semnalul mixat se culege de £2. Secundarul lui £2, alaturi do condensatorii C4 si € formeazi un fillru ce preintim pind potranderea RAP in amplifieatorul AP. Nivelul audio este reglat cu potestio- melrul #6. Primul claj eomporté tranzistorii V D4 si VFS, de zgomot redus, spro a facilita recoptia semralelor de nivel mic, Cuplajul dintre acest etaj si cel final este realizat ew C20. Anditia poate ayea loc in cased (ou registenga intornd dy peste 2k Q) sau in difuzor, cu conditia ca secmmatul sa fie aplical unui etaj audio de putere, _ _ Partea de emisie (figura 1.66 — placa 4) wlilizeaga toni franzistori care facilileaza oblinerea unei puleri de mee aay —¢ — = pion 3 manip 6 RR topa Cees cp RE os See lu BE Visa ! 2Ns0g (apo) | a lea t, Jean | fiaon 2 Pre 2 W. Primul tranzistor, PTI, de ipul 2N3904 (23 primeste semnal de RF de la OFV, pe care il amiplific conduce la etajul preamplificator, VT LZ, de tipul BE (2N3866) prin intermediut induetoruhi £6. Sa preferat ap asttel de cuplaj spre aclimina eventualele armonici, Cuplajul dintre preamplificator gi eajul final se face similar, abit £6 eit. gi Le fiind acordate pe frecvenfa de Ineru (modalitates lor de aliniere va fi desorisal in paginile wymatour), Cele doud etaje lucreazi in clasi A. 7 _ Etajul final este euplat capaeiliv, cu fix, aledtuit din LY, C89 si Cdo, Lune esontd un compromis, totusi la freeventa de Hak anti [isp ‘8, la un filtra 1 ou fillpul este tn Jueru se asiguri 108 astfel o impedanti de iegire de 50 ©, lucru necesar adaptiirid cu antena, Pentru V772 se pot folosi mai multe tipuri: 23558, BLY33, 2N4427 sau BSXGL. Rezultate ceva mal modeste se pot obtine si cu tipurile 2N5866, BITY51 sau, prin sortare, chiar gi 2N38055. Dioda luminiseenta VO6 somnalizeazi efi se emile, ea find alimentata prin R39 de Ja tensiunea de 42 V, rogasitaé gi in colectorul ln F722. Pentru a inlesni lucrul cu emiceptorul a fost previignl ua generator de semnal cu rol de monitor audio (este vorba de proprinl control — la auz — al semnalelor Morse transmise). De asemenca, s-& mai inclus gi un sistem de treeere automata de pe emisie pe receptie, atunci cind se apasi pe manipulator (figura 41,67 — placa 3), foto fiirane Poseptor sine prnikerton PLAGA 3 ast pice manip. a a alfecontrat Generatoru-rmonitor este de mare ulilitate tn timpel transtiterii, asigurind controlul auditiv asupra propriloy semnale Jansate in eter. Se gtie ci in lipsa unui astfel de control — chiar daci se lucreazi cu bugul electronic — cali- dale Siterelor transmise are de suferit, Scopului propus if servegle foarte bine transzistorol V7'I3, de tipul ROSI4 (productie ICCE Bucuresti). Acesta, cu unijonchiune, lucreazié in regim aulooseilant, frecyenta sa de lucru putind fi ugor modificata din valorile lui Rdd gi C42 (in cazul do fata freeventa de oscilagie este aleas& in jurul a 800 Hz). Prin condensatorul C4Z semnalul audio se aplici in cig el find conectat di ' in acclasi punct cu minusul condensa- 108torului C/2 (placa 2). Nivelul somnalului de control se regloazii prin modificarea valorii lui R42. Th conbinuare sit oxaminiim modul de eomutare automatis de pe amisie pe receplie, Sistemul este similar cu eal de comandad vocalé mul VOX). Cind manipulator este apisal, V4 i V intra in conduchie. Consceinta este ef generatorul audio este alimentat eu +12 V, preeum. releul K, previzut eu contacte corespun zitLoare ce vor pet comutarea antenci de la recepie la omisie, si a ter de alimentare pentru modul respectiy de lucru, emi roceptie. Releul este alimentat de V #78, care are proviizul un grup RC ce introduce o anumitd Intirsiere in actionarea releului. De ce este necesarit intlyzierea ? In Jipsa el, la cea raat neinsomnatd ezitare in transmisia noaslrd or gi avea loc trecerca de pe emisio po recoplie. Agader, ar urma s cind propriul semnal (cel de control), cind ecle roceptor. RAG si C47 confer’ emiceptacului suplet Rezistorul R48 poate fi semireglabil sau chiar un pot molru propriu-zis, in acest ulti az find montat pe penoul frontal al ape ulni. Actiopindu-se acesta, se obline @ cons- tanta de timp variabild, adeptala la vileza do luctu in tele- grafic. Protechia lui V7'Z8 (la tensiunile tranzilorii ee vor apirea datoritd releului £) so realizeazd eu dioda VD9. Spre ‘evita anclangarea accidentald a reloului, in emitorul lui ¥ PIG sau montab diodele VD? si VDS8, ridicind la uy nivel mai mare pragul de imunitate la zgomot ce poate apirea in baza lui VILE. Construcfia emiceptornlui Lista de componente Resistor. RI, R2; 47 QO; RG, R4: 10 Os RB: poten- tiometru somireglabil 100 QO; RG, idem, 10 k OQ; RY: 220k Qs RS, R4d, Rds: “29 kO: RY: 1 MQ: "RIO: 27 KOs RE Rds: 82 ko; RE, RII, R30, R34, RL: L kis RIB, R30; 560 O; RIL, R20, nse: AT Qs RE: : 400 ko; Rig. Rag, R33: 100 D3 RI, RIS, R47: 40 kOs R21: 83 k QO; R22, RAG: 330 Oo; RS, * ABS: 220 O; RI: 56 OQ; Rae: 33 kQ; RAD: 820 Q. 110 Condensatori. C1: 20 nF; C2, C3, C22, C31, C34, C88, Cd, C45, : C6, C19, C20, C82, C35, C87, C41, C42, C43: 100 nly € electrolitic 100 pF/25 Vi C8: ele trolitic 2 pt /16 Vi Co: electrolitie 47 pl 1G V3 C10, C11: 4,7 pP/AGV; C13: 180 pF, C14: capacitor variabil 10 pl’; Cio: 390 pF; os CIT: 680 pit; C23; capacitor de trecere 1 ni; C24, 4 C5, C12, CIS, eek 10 nF; : 200 pF; C27, C28: 8,2 pr 0 nits trimer 3 ~ 60 pl; €89, CAO: 470 2 electrolilic vl GV. Tranzistori, ‘diode. 3, V7: BF256, BIV ¥TL- Vil; VTd, V. BCLO9, BCI: V5: B WV PIO: 2N2222; VPI: 2N1711, Br Vv 23 2N3866; V713: 2N2646, ROSH, V 114, VP. 2N2907, BDIS6, V7/6: BD VDL, Vb2: PIASZ; VD3, ¥D6: DML de orice tips V DIO; ANGA48; VS: PLOVI, Alle materiale: Ky releu 12 Vj max. 50 mAs manipulalor ic ele. examinam in continuare confectionarca inductorilor Mai intii datele lor: Lt; in infigurarea prime secundar 22 spire, la fel ca mai sus; 0,22 mms LS: 22 de spire masi, Cu-Em, @ 0,22 mm; 7 tase, @ 0,25 mm inf pa mai sus, Nol iuna peste alla. 72: 9 spire Cums matose, @ 0,10 mm; secundarul L4; 17 spire Culkin, @ 22 mm; 25, Ls: 10 spire hohinale pe o perl de feribiig 2B: in primar 16 +- 16 spire Cu-Bin-miatase, @ 0,2. mm; in pecan 3 spire Gu-Bin-inii 0,22 mny Li: * prinwiral are 32 spire Cu-Em-malase, & 0, mms secundarul 3 spine ca mai sus; L9: 44 spire Gu-Em-mitase, g 0,5 mm. No ‘ venti inl Bee um § z <6, Byforit D, fabricate de é er ie Co imiologic’t pentrn electronic — Buouregti, Pentru punerea in funefiune a emiceptorulul este nece- san constriipea unei sonde de radiofrecven{a, adaplals Hultimetendnt, éu ajulorul ciroia ge misOars hiyclul radiatiod vor & 0,25 2 do spire Cu- i sy ples prez wa L-2 12 ale Ini 27 so a) aitde RE. Sonda se va realiza Inte-o casetd metalict, la care so prevede un virl de test (izolat). Schema de principin a sondei este pregentatain figura corr nei 1,68, DupA confectionarea sons Fig. 1.68 dei se trece la punereain func. fiune a pargiide pie. SGind deci o& feooventa OFV va fi egala cu freee ti i re, trebuie, in peimul rind, sa ne a ilntorul funepio- neazii in banda de 40° de metri, respectiv 7000-7 100 kIilz. Th acest seop se va apropia de Ld bobina dipmetrulai (in a pabsorbties), pentru a afla limitole de f nf pe are le acoperd oseilatorul eu freeventa yariabila. Daed jimi- tele nu se incadreaza intre capelole de bands, se ya avtiona asupra miezului bobing) L4 spre a corecta eoartul de {rec- necesir (eventual se va acoperi o plajai ve va depasi pugin banda). Urmatoarca elapa o constiluie filtrul de banda de la intrarca parfii de recephic, filtru aleabuit cu LLL3 ai C2L-028. Pentru aceasta, cu ajutorul dipmotrulai induclewtele LLL se vor acorda la rece pe freoventa de 7050 kz. Oscilalorul cu freeventa vaviab ila (placa 1) se implanteazd it figurii 1.69 pe cablajul din figura 1,70. Plas 2 (figura, pleca 1 placa? placas VII gC31,229 Fig. 1.09 471) seimplanteaad pe 1.73) ii eorespunde cablajul fig. 4. 74, Ins ee (aca 4) din figura 1.75 se asambleay. Fig, 1.70 ‘i Ja Incepul este necesar ea la ce atyt pe contonale cib si cmipaloral sii fie alimentati find « de trecere de pe emiisie pe recepbie sa fie inlrody Dupii aceste operatii prelininare partea di alimenteazi cu +12 V, dupa care se conve punetul $34, Prin rotirea capacilorului variabil CLL se | = Fig. 171 bla jul din figura 1,72 Placa (figura pe aba jul dat in hak.ote NTE 4c cao et oe es cae Wor PLACAS 30 plea 3 i= 05 Fi ria pica telsu I 0, Oem He ob be cetod V5 | a ot. 77 8 DEL saga) septioneze o emisiune in telegrafie sau fonie BLU. Odali aleasi o emisiune, se va actiona asupra com ponentelor LA-LS (obligatoriu cu o gurubelnifi din material izolant!) pind etnd in ciisli se obtine un somnal maxim, Se ya conccla multimetrul eu sonda in punctul A gi actionind din now induc torii L2-L3 so va ciuta sd se obfind un maximum de indicatie po mullimetru. Este necesar ca polentiomotrul Rd si fie pozitionat la mijloe. E) va fi acjional ptoa cind se obtine un semnal audio perfect inteligibil, Cu ajulorul lui 6 se -va etabili volumul dorit. Cu aceasta reglajele reeeplormlui sint incheiate. Partea de emisio so va acorda eu ajutorul OFV. Seala condensatorului va fi gradata fie dupa feeeven}o do receptie deja cunoscute, fie cu ajulorul dipmetrului amplasab in épropiorea antenei. La ineeput se genereazit capotole de banda, Peg. 196 V37000 kHz, respectiv 7100 kils, variindu-se -valoarea lui C14 pint cind in cagti se aude un ton. In punclul respectiv se ve marca scala lui C74. Freeventele cuprinse intre 7 si 7,1 Mile vor fi mareale ulLerior, Pentru a facilita acordul attt la reeeptie, cit si la emisie necesar ca la capacitorul C/# sii se prevada demulliph- # ce scala a fost gradala In mod corespunzitor, ur meazi cu in punctul C2fsa se splice semnalul produs de OFY, a odrui frecventit se stabileste la 7050 kilz. Se ya eoneela apoi sonda cu multimetrul In haga tranzistorului VIZ si se actioneaza trimerul C83 pint se obline o deviabic maxima a instrumentului indicator. Lisiad OFY cuplat tot in punetul C2t, se conecteaza apoi multimetrul in baza tranzistorului VPi2, executind acelasi reglaj ea gi cel anterior. Urmeazi reglarea generatocului de ton si a sistomului de trecore emisie-receplic. Manipulatomil se conecteaz’ in pune- tul SK4 gi apoi se apasi. Releul ya trebui s& anclanseze. Tinind in continnare manipulatorul apasat, se verified buna funcfionare a generatorului, echipal en V7I3, urmarindu-1 in cisti. Tonul de autocontrol se regleaza prin modificarea roistorulul R42. Se dé drumul manipulatorului si releul va trebui sii revind in pozitio normala dupa 0,5-2 secunde, inter- val reglabil cu £48, Daca se prefer un alt timp trebuie modificat 4?, proportional cu timpul dorit, Incheind aceasta ultima operatie emiceplorul este gata de functionare. Plicile constitutive ale emieeplorului se monteasi intro caseta de aluminiu, pe panoul cireia se amplaseazii capaci- torul C14, potentiometrul #6 gi, eventual, 248, De asemenea, se mai monteaza si o mufa de antenit, cele doud DEL-uri co indic& functionarea pe emisie sau pe receplio, o alla nrult (de orice tip) pentru manipulatorul telegrafic, precum si un intreruptor de oprire-pornire. Dimensiunile conerote, modul ccbul final al easctel depind de experienta gi gustul fiecitruia si, de ce nu, de ajutorul acordat de um radioamator cu practiced mai indelungata, Antena se alege dupii criteriul abordabilitatii din punct de vedere construchiy ori dupa performantele anuntate pentru modelele de anteni prezentate. Capltotur 2 ANTENE Anlena esle — dupa cum se slie — un cirouil oset dosehis, care permite unui sistom fie si radioze Cn antenolor de emisie), capleze (la rocophin) o energie de fnalta frecventé. In i antend permite deopo- trival recepbia gs i elecl ramaguetice. Din puncl de vedere meeanie, geonrelric: si electric div sitatea antenolor este de-a dreplul impresionanta. Avcasti diversitate se daloreaza in mod special treevenjelor de luceu gi bengii de Wecers pentru care esto proiectati si dea randa- ment maxim fiecare ante Ca urmare, tu spookral dle freevente acoperil antenele se pol clasifica, in mare, in antene de radio st anlene de televiziune, Dupa lorma consicuctiv distingom antene cu dipoli transversali, antene plane, pa bolice, cu reflector Medea, Yagi-Uda, cu dipeli logaritmi periodici, antene*de tip della, quad, quagi, antene mono- filare, verbicale etc. £ te tipuri, cu o diversilate reala care depiigeste cu mult enumerarca de mai sus, dau resullate optime la o anumitaé freeventa san la un anumit spectru de freevente. De accea se poate slalornici si o clasifieare de Liyrul: antene pentru unde decametrice, pentru unde mebrice, deei- mebrice ele. Numadrul mare do antene existente, cu performante nu Intotdeauna in corelabie cu con urati ia geometricd pun adesea probleme rididamielorilon th Wha gered celer mak pobri- vile unui anumit: scop. Din aceasta causa, penbru orientare, yom prezenta uncle dintre antoncle nai {reevent utilizale, tre eind mai intii in revista unele dintre caracteristicile antenelor. il?Un important parametru al antenei il reprezint& dnpe- dania sa, miirime care se pune in evidentit in punctul sin de alimentare, Impedantcle uzuale folosile Ja antene sint de 75 2 si 800 Q, Alte yalori, ca 50, 60 sau 240 Q se intilnese mai rar, Mentioniim c& neadaplarca dintre impedanta de jesire a emifitorului sau a receptorului cu antena, duce la aparijia unor reflexii si interferente intre undele directa gi cele refleclate, rezullind de aici (in special la anlencle de emisie) eregterea pint la yalori foarte suparailoare a aga-nu- mitului factor de unde stationare. Direetivitatea constiluio un all important parametru ce caraclerizeava o anton, fiind o modalitale de a apreeia gracul neuniform do a recepliona (emite) in jurul siu, Maxpr- mati adesea printr-tn grafic in coordonale polare, caracte- rislica de dircctivitate trebuie Infeleasé ca variatia elmpului emis (receptional), alunci end se schimba unghiul do refe- rinha, Al treilea parametru, deosebit de important, este efstignt anlenet (exprimat in decibeliy; el reprezinta raportul dintre pulerea caplala de respecliva anteni gi puterea ca plata de un dipol in semiundi, ambele digpuse in acclasi cimp electro- magnetic omogen, Intuitiv, cigligul antenel reprezinta un mod de a caracteriza in ce misuri en este mai bund decil dipolul in seriunda, considerat ea referinta. faportul fala-spate, exprimat In unitali logaril mice, repre~ zintii de fapt o deseriere a caracterist de directivilate, indicind maniera in care antena radiagi (recepbioncazi) mai bine peo directic, do maxim (considerati drept fala“ antenei), decit In sens opus, la 180° (socatita ca fiind ,.spatele* antenci). Spre deoschire de antenele destinale recepliei Leleviziunii, cele de radio se remarc’i prin simplitatea conslructiei si costul lor redus. Aceste antone nu sint alit de pretentioase in privinga vespectiirii cotclor, mai ales la receplie. La constructie so foloseste conductor lital sau conduelor de eupru masiv, eu diaméteul de 15-2 mm, alunci e¢ind antena are o lun- gime maxima de 40 m. Izolatorii de anton’ ver fi din porte- lan, ¢eramied sau, in cazuri mm pniin prebentioase, din sliclolextolil, Spre a se asigura o bund izolare fata de suportii de prindere, antenele radio se fixeazi in extremilayi cu cet putin trei izolatori, Distanta, dintre ci va fi de eel putin 45 ena si va creste odala cu frecventa, ping la 40-50 emia R18 frecventa de 40-50 MHz, La antenelo de Icleviziune procura- vou materialelor devine mai dilicild, reaullatele date de anteni find direol proporbionale cu calitatua matorialelor folosite si a constructie: propriu-zise. Altuniniut s-a imps la constructiily do antene TV dato- i densititii mici si a conduelibilibapit sale foarte bune. onot materielului din caro so confrctionvazd elomentele amlenei TV poate sa fie rotunda, pittrala sau ohtar Uriuy Jari. Se prefera. Ini profilal robund (jeava), intrucitse a o rigitiiale mocanic& adcevat’. Diametrul variazd cu free venta, asttel, in banda PLF* diametvul este de 10-16 mm, in ULF de 6-12 mm. In banda FILE dipolii antenelor TV vor fi tadoii fa 80-100 mm gi la 40-50 mm in banda ULF, Pe masura ce freevenfa ereste (mai ales in demeniul UIP), resportavea dimensiunilor se impune cu lot mai mare steic- tego. Penton buna funetionare a anlenei, extrem de impor antl esto de asemenea prinderea exech la jumatale a ele- menteloe pe supovbul antenci. Calitatea traversei de antona vole legata divect de lungimea ci. Modul de prindere a elemen- felon (sueuburi, eleme) este I la alegerea radioconstrue- torului, find in funetie de posibilifapilo fievienia. LA montarea anlonelor, indiferent daeX efo stunt der: sau de teleyiaiune, Lrebule sA se [ind seama de urmtoarcle pmandisi: parlea » inclusiy conduclurul de echo- rive, sh uu se afle in npropicrea refelelor electrice, iar antena siinu fie amplasata tatre elidiri, arbor, stilpi ctc.; un capa al antenei va ff prins form de pilon; la colalalt capal legitura le pilon se va realiaa printr-an resoet de ote! cu diametrat de 15-25 wm. tn bpsa resorlului se peate monta un seripete, intinderea {Xeindu-se cv contragreuliti (selulio adoplats de CFR. la liniile electrificate), Antonelo de televiziune pretind ev alll mai mull o unipla- sare dega jala sio ancorare de nidejde. Cum ele au, de regula, greulate mare si in.acelasi limp este neecsar si li se asignire §i © pozifie stabila in timp, ancorarea se va face tn patru puncte Ga un nivel) sau chiar in opt puncte (pe dowd nivelur). dio * FIP (faarse inalt free UN? (ultratyala vont, décimetri en{&) este domeniul dintre 30 si 300 Mitz; reventi), 390-3.000 MHz; SIP supralnalta freee $30 Giz; FIL echivaleazt’ cu undele metrice, WIF cu cele , dar SH eu vole contime LigIn continuare, yom face cileva referiri la racordarea ante- nelor la conductorul de coborire, Pentru antenvle do radio se impun urmatoarcle masuri: conductoral de eoborire se cupleaza la anteni’ direet prin cositorire, dupa care punctual de lipire se acoperdé ou vopsea, lac protector sau chiar vase- lini. Conductorul de coborire va fi perpendicular pe antenii pe © portiune de minimum a/4 din trecyenta fundamentala iar pe resbul traseului, pink la reeeplor, emifitor sau emiceptor, nu va face coturi mati miei de 100°: ol trebuie si se afle ka cel pubin 150-200 cm de pilonul de sustinere al antonci, cladini, acoperiguri ete. iar distonta de la tecul ferestroi pina la receptor, ornititor sau emiceplor si fie ctl mai mi Coneclarea conduclorului de eoborive la receptor, emibalor sau emiceptor se face prin intermediul unei mufe de tip BNC, In privinka antenclor de televiziune, ca urmare a froe- ventelor innlle la care se luercazi, regulile do racordare a fide- rului de coborire sint mai numecrouse gi vor trebui respec- tale ad litteram: in caz contrar rezullalele se vor lasa mult agleplate. Dintre aceste reguli mentionaim: fiderul de cobe- rire se dispune lao distanta de aproximativ 1m fata de pereti cladirii si fara si fie paralel cu alli tideri sau cu pilonul anle (in special cei simelrici, din linia bifilara); in domeniul ULL se folosest de preferinta fideri nesimetrici (realizati din cablu coaxial); spre a micgora pierderile din fider se impune wlili- zarca celor nesimetrici, cu uo, diametra mare, de pesto S mm liniile simetricy nu vor fi agezate niciodata poe acoperg gi nu sc intyodue in tuburi de protectio; fiderii nu se vor improviz din conductor’ deglinati altor seopuri: instalatii de forld de comanda, elemento de sonorizare ete,; ¢onextunea dintee conductorul de coborire gi antend se protejeazd dupa eunr am vaizub ceva mai inainte; pentru a realiza legtilura tiderului eu qipell vibrator al antenci se va face ux, cind este eazul (la fiderii coaxinl in special), deo bucli de adaptare a impe- dantei; intre receplorul TY gsi antena se va introduce, acolo unde se impune, un adaptor de impedanta (de la 300 0 la 75 Q). Protectia receptorilor sia celorlalte aparate contra deseitr- ciirilor clectrico din atmogfera se a sigur prin montarea ia eircuilal antenei a uner eclatori sau a unor comutalori de 120 anteni. Daca nu se dispune de ac in tim pul descdredrilor electrice ante nele sa fie deconcelate de la radioreceplori si legale la calorifer, de exempla, adien, de fapt, si fe aduse Intrun mod ori albul ta potentialul pamnvin- tului. ia, este Foarte bine oa 24. PROMECTAREA RAPIDA A ANTENELOR YAGI Tn eel en urmenai se prozintii o modalitale practic’ ime- diata de caleal al antenclor Yagi cu un mumir oarecare de dlemente, la freevente, de exemplu, Intre 50 gi 1 300 MIIz. Galewele vor fi ulile nti nimal radioamatorilor, dar gi allor electronisti amatori. Materialul se bazeazt pe ipoloza et distanta dintre cle- mentele antenei, fixate po traversé, esle constanta., Odata accept fi aceasta conditie, sint valabile dalelo din tabelul 1-4. Tabelul contine lingimile optimizate ale clomentelor Tuell 2b NGIMTLE OPTOTIZATE AL, u Ble KMENTELOR P. ASIVE i JLitngimesd traversed 44 i 0,8 3:2. 42 __t A mea yollsetoritn ~ | ose O82 89) cetérul | | 0,442 i bat Thitectarul Vt Directorul 11 Diet LV térul V | Director v1 I | 0,390 Direetoral Vit | (R86 DirectGoul VIN ; 0,386) Directdrul 1X 98) 0,896, Directéral X- ' j 0,386 Diroetérul XT | 01886, Directirul XI O86) Direatorul NUL | 0,286, Directdrnl XIV | | 38 Direotorut XY E Ir 0,880; = Distanga dntre ditvetsrt og | 02 0.2 | 0,808 Cis t igen (ak) Wl | 9,2 jw Curba din figura 24 a | o ¢ 1Dpasive, toate dimensiunile fiind exprimate i 3 pass 1 i primate in funchie - guna do. de, Re Blemantol reflector este Stn eo fat de vibrator, ealculul find efectuat pentru iame te ee ae 0.0088 2 efectuat pentru in diametru Esentialul metodei reai i j a] fialul me! aid in graficele din figura 2 Aici gle goud curbe de sus so referi la datele Sasa iat celelalte palru, de jos, contribuie la caluulole directérului, _ Cazul de proiectare cel mai convenabil este cel cind duralu- miniul are dimensiunea de 0,0085 2. Bie, de pilds, o antens au cintot elemente, cu lungimea traversel de 0.8 % a un ef lie e 9,2 dB faj& do un dipol tn semiundi. Aceste date se ne a 8 in coloana a doua a tabelului 2.4.4, Tot de uel 4 ae proiau $1 celelalle. dimensiimi: lungimea reflectorului cen : trol directori au, respeeliv, dimensiunilo: Dy= : ae x ance es 3 D; 0,428; distanta ints pe eameeys a ie \ (vezi mai sus); distantele dintre direc- gett ficub precizaroa ef siluafia coa mai convenabilA in proiectare osle cea cind dimensiunea evil este de 6,0085. a, k l : > 9,507 -_ 9494) |__ Lt Qo eer a 047 s } QO) 5 = 36 Fofesesy on 1 Ht SO Bates, 1 Birectorl a if 5 hi | Dah | 34 mH rt lz 4} lungimea de 04 N O42 -—® farsarett S=92 > 4 lungimea de 22 941 8— Z Odden S23 © > wols tungimea de O8 Jad ye — Sdielrett, S202 = < wll fungiinea de fF iE he x -| sdlictrefl, $=925 u 6,38 a7 li fresl, 08 oO) | raportul: = + | t ts diametra) > 00 002 — 9903 006° goa 1 One 093 O04 rye Fig. 2.1 122 eins ay mh acoasta deoarece grafieul de mai sus pune In evidentii Tega- tura dintre raportul d/é (diamelrul fevii — lungimea de undap i Iungimea elementelor. Pe baza datelor ge ile s-ar putea schita antena (figura 2.2 desigur eu dimensiunile exprimnate in coeficien|i ai lui %, chet pind acum nu sa mentionat nici o- freeventa de lucrn. Mai sint Insé necesare doua dimensiuna pentru a putea realiza conert antena: lunginiie dipoly ty ay r gis = By, Ce eae PSS onn Reflector atags SEN T " a BPRS pa NON t Dine! a a - 7 sent C240 ot ¢ ee Ss a OA2an or Bae tee her o3 rn clemontiilud acl, rezonant gi diametrul Lreversel, Lung in acest can a dipolului, nu este eribicd si de fapt ea so Si modificd pentr a salisface anumile onditii de adaplare. O 36 A sau, ca formulé: . 700 —, (mm), yaloare rezonubila este 0 mea dipolului si f freeyen|a (MATZ). vyersel pidicd unele probleme, deoarcee el este, in ullima instanta, vn campromis: Lraversa Lrebuie sa asigure o anumili regislen|a meeanicd, indispensabila scopulai, deci diametra mare. Pe de alla parle diametrul trebuie st fie sufieient de mic, pentru ca efectele sale asupra elomentelor antonei sa fie neglijabile. Spro a stabili in ea masura se modifick lungimile clementelor pentru a compensa efectul traversed so recurge la grafioul din figura 2.3. De refinut grafioul este corect numai in cazul clementclow asamblale prin intermediul unei traverse eleelroconductive, Cind trayersa nu este metalic sav daca elomentele stat unde L este ling Diametrul ‘t 123A REA OPTIMA ESTE! CR distantate de ca efectul do braversa se neglijeazi. In orice caz insa antenele se comporta corespunzitor, atit eind trayesa este melalicad gi elementele au contact bun cu ea, cil si dack elementele sint izolale faba de ea, Can in practic& este mai adeevabi, ugor sé se objind un contact bun decit o izolal se preferi totusi traversele metalice, 0002 3,006 O01 002 6,03 Nos DA Fig. 2 Se va considera acum un caleul practic. Pentru banda de 2m, freeventa de 145 Mllz, de exemplu, se va caleula Inlii dungimea de unda, 4, cu formula: 299 800 =| (iam); reaulla A= 2068 mm. Din punctul de vedere al rezistentei materialelor (forte ote.) calculul este in mare miasurd empiric, Traversele trebuie ibd grosimea doar atit cif si nu fecd o sigeatii prea mare fi sa reziste la eventuale gocuri (rafale de yint etc.). Se va mai fine seama ca diametrul elementelor afectoasa largimea 124 de bazi a antenei: cu cil deava esto mai subbiee, cu atit gf bunda este mai ingusta. Impedimentul se corecteasi intea- citva luind un diametru mai mare la dipol gi, eventual, la reflector, Pentru exemplul abordat ar fi adeevale o teava de d= 12,4 mm pentru confectionarea elementelor gi una de D=25 mm pentru traversi. Trecind de la milimetri la dimensiunile in funefie de %, pentru clermente se obtine, a 15 _ 9.006 4, a 2.068 iar pentra trayersi o yaloare dublié (25 mm : 12,5 mm): 8 Di Pe te a 2 068 in continuare se face apella graficul 2,4 pentru a determina corectiille ce se impun asupra lingimilor teorctice objinute din tabelul 24—1, Din ultimul rind al tabelului, coloana a 2-4 (antend ou cinci clemente), rezullii ca in figura 2.1 se vor urmiri curbelo C (una pentru. reflector si coalalla pentra directéri), Se ia po abscisi valoarea lui d/A, concret 0,006, si se traseazii o paralela la axa ordonatelor pind cind inlersec- teazd curbele C. Fie mai intti reflectorul: la diametrul relaliv de 0,008 % tabelul prevede lungimea (relatiyil) de 0,482 2%. Dar cum yaloarea practic’ a lui @/) este 0,006 gi nu 0.0085, refloctorul nu va avea lungimea de 0,482 2, ci 0,483 %. In privinta directorilor situatia se prezinta aseminitor. Dreapla ce corespunde diametrului relativ de 0,085 1 intlersecteaza curba tn chestiune, C, la yaloarea de 0,428 2, care este chiar previizutii in tabel, iar dreapta trasata pontru 0,006 % per- mite obtinerea pentru directérul Ia valorii de 0,436 4, care este sensibil] mai mare. Pentru a obtine acum gi lungimile celorlalli direcléri se ubilizeazii un compas distantor, Un virf al sau se fixeazi la intersectia dintre dreapta valorii 0,0085 Asi curba C a direc- tocilor. Celilalt virt se fixeaza la intersectia aecleiagi curbe C cu ovizontala 0,424 2 (uati dia tabel, directorul [, cotoana a 2-a), dupa care, avind In compas arcul do curba determinat de cele doui puncte de mai sus, se execul& pe curba Cun ransfer al arculut pind cind virful sting al compasului se fixeaza po vertioala lui 0,006 A. Tn acest moment virful dic 125dreapla corespunde orizontalei 0,492 2, care este chiar lungimea relabiva reala a directérului Hl. Deoarece tabelul da si pentru directorul LLL tot lungimea de 0,482 2, aceasta va da prin conversie avecasi yaloare de 0,496 2%. Resultatele conversiel efectuate ca urmare a diferente dintre valorile (teoretica si reala) alo reflectorului d/A (0,085 2, fata de 9,006 4) sinl rezumate in tabelul de mai jos, 2.—3, ce dai atit regullatele preluate din tabelil 2.4 —J, cit gi cele recalen- late cu ajutorul figueii 2.1. Pabolut 222 ATH ALE ELEMENT ELOR AN TEN EL RIAL) LUNGIMILE COME (PENTRU DIAMETT Linginiea renilentatd pontra Blemental diametral real al evii snuctinad “hn labolud 2 tet Rallector OA82), Direetirul 1 0,428). 136% Directorul If 0 0/4820, Directéra) VL 0,436%, Ultima etapa de caluul o reprezinta aplicarea careetict de Mametru, nocesaré din cauza Lraversei metalice, Ceva mai invinte se stabilise ca Urayersa propust are diametrul de 0,012 A deci, apelind la figura 2.3, se obtine termenul de voreotie. Aici verticala 0,012 A interseeteaz’ curba Intr-un poneb co corespunde orizoptalei 0,008 2%. Cu acest termen, 0,108 A, se mirese loale lungimile elementelor, care sint asticl complet compensate. Valorile definitive ale lungimilor elementelar ~ exprimate alil tn 2, cit gi tn milimelri — slat date in tabolul 2.4—3. Pabelul 22-8 LUNGIMILE ELEMENTELOR DUPA APLIOARDA TERMENDLOUE DE CORECTIE DISTANTA DINTRE ELEMENTE USTE DE 413,5 mm. Dangtaica ve: Langines drys fora tabohidul 2. aplicarea coroafiel Mementul 2 Lungimea efeotivad Reflestoru) 0,4832, O,491% LOLS sum Diseotirul } 0,436). Odd S18 nim Directgral TE 0,432 4400 000 min Direetéral WE 0,436% 0,44, 918 som 126 a aa Transformind in milimetri mirimea 0,466 % se obtine lungimea vibratorului de 963 mmy; in acest moment sehita antenei se poate trasa efectiy (figura 2.4). Ping aivl niet o referive Ja coneelarea fiderdui. Dipotul vibrabor poate fi sinplu san repliat, insa cel sirmplu este mai usor de ajuslal in vederea adaptirii., In acest din urma car adaplara pentru eahorive poate fide tipul della, bela saw gamma. Adaplarea della a fost gAsila perloct salisliedloure si ca atare lot tn figura 2.4, sau dal dimensiunile pentra ea, corespunzind benzii de 145 Milz. La fel ea si dirmensiunea dipolului, nici acestea nu sink eritice. Adaplare vinld o impedanti de 200 Q, care se conectenzi foarte comod la cei 50 © (nesimetrici) ai fiderului, folosind un transformator fn semiundé cu raporlul de 4 renlizal eu cablu coaxial, Dacii tobugi se intentioneaz’ ulilizarea unui dipol repliat, coaxialul se conectoazi lee) printr-un transfor- mator de simelrizare, aga cum apare gi in figura 2.4, spre a putea treoe de la cei 50 O ai eablului la 200 ai dipolutui (simetrie), Degi dipolul repliat este dificil de regal in lungime (excluzind ideca de a consleui a intreag& familie de dipoli) exista tobugi melode eficiente de adaptare. Una dintre metode consti in a construi antena, firi a se fixa de traversé dipolul vibrator. Antena se monteazi afari, la inilfime, orientlata dolba pre- 127Sn sus. Dipolul va fi doplasat tntre reflector si primul director pind se objine cea mai bund adaptare gi apoi so fiveaxa. Neaparat se va verifica existenta contactului electric dintre dipol gi traversa. O alta metoda, practicabila doar daea poxitia de adaptare este aproape ita, consba in a indoi capetele reflectorului, indepairtindu-le ugor de dipol. Construchia propriv-zist, este o sarcind destul de usoara. n orice caz, inainte de a trece la operaliile de laiere si gaurire, se verific&é si se reverifica toate dimensiunile, Mare alentic la gdurile din traversi, care trebuio si fin si riguros paralele, nu numai la distangele calculalo! Pentru a reduce erorile de misurare toate distantele se vor It de la un singur punct de reper (de exemplu, din locul de monlare a reflectorului), Daca se masoar’ plecind de la un clement la altul apare riscul oa crorile si se cumulese cigia de masu- rare ya fi neapirat de 0,001 2, Se ya : a 0 abengie i iii ferme a elementelor la traversi gi prote- jirii simetrizorului si a imbinirii cu fiderul. 2.2, ANTENA MULTIBANDA IW30ZZ Antena pe care o pregentiim in continuare este o antend pentru mai multe benzi (multibanda), caracterizata prin doud cireuite oscilante cu impedanta foarte mare la anumite frec- vente. Termenul englezese corespunailor este dap (capeani). Sa explicim mai intii rolul aceslor ,capcane*, de fapt fillre opregte-banda, Pentru a obline clemente radiante de dimensiuni reduse, brajele unei antene dipol se intrerup spre a se introduce circuite inductive acordate pe banda de lueru dorila. Rolul lor este de a mari (din puncl de vedere electric) lungimea elementelor radiante. Constrnctia circui- telor acordate este simpli: pe o carcasd din plastic, eu un diametru de 50 mm, se bobineazi 20 de spire, cu conductor Cu-Em 2 2 mm, cu pas de 2mm. Capacitorul de acord va avea yaloarea de aproximativ 60 pF ; atentie Insi, cu o len siune de lugru de minimum 2500-3000 Y, Acordul final,- inainte de montarea la anteni, se va face cu un dipmetru (vezi pagina 469) pe frecventa de 7 050 kIlz, Inainte de man- tarea pe antend, circuilul oscilant — pentru prolejarea contra fnlemperiilor — va fi impregnat cu fae ori paralina; in lipsa 128 Sa Ce a Saget aaa el acestora circuitul oscilant se poate ,imbrica“ intr-o pung& de plastic (suficient do gros), legata bine la capete. Denumirea de antend multiband& este oarecum impro- prie, deoarece cigligul siu nu este constant in toate benzile si de aici necesitatea, pentru cei interesati, de a-si construi anlena pe benzi preferentiale. Oricum, trebuie si se retina ed orice antend de tip multiband’ se realizeazi intotdeauna cu un anumit compromis, In tabelul 2.2—1se prezinti dimen- siunile radianfilor pentru cine’ benzi de radioamatori. Men- ionam ca variatia raportului de unde stationare are loc intre whband 3495 Tabelul 2.2—2 DIMENSIUNILE RADIANTILOR ANTENEL W8D2Z2 #é Paes | A em) B (om) © (om) Bana [my “tt 3 600 675 20 1067 3 750 640 20 1036 80 3.900 640 20 995 6975 675 20 1087 640 20 1.036 40 640 20 975, 640 20 1036 6t0 20 995 20 640 20 975, G40 20 1086 G40 20 975 16 GH0 20 975 673 20 £007 640 20 975 10 610. 20 8% Dimensiunile A, B gi C din tabel se referi la figura 2.5, Fiderul este constituit din cablu coasial de 75 Q, Dupa conectarea fiderului Ja radianji lipiburile trebuie neapdrut protejate printr-unul dintre procedeele deserise anterior. Experimentivile gi practica de trafic au dovedit et antena functioneaza excelent cu lungimea fiderului de 25,6 metri, adiugtndu-se la luerul in banda de 15 metri — prin inter~ mediul unei mafe BNC — Inc& 4,5 metri, 129Se a 23, ANTENA SIMETRICA AS-300 Tati aici o anteni care — datorita simplilatii — devine ‘tol mai populara. Totodala, antena AS-300 se mai remared gi prin faptul c& neee materiale ugor de procurat gi wa spayiu reslrins de instalare, functionind in toata benzile de unde decamotrice. Constituita din dou’ brate de lungimi egale gi alimentald printr-n conductor cu impedanta de 300 © (lnngimea lui neayind importanti), anlena (figura 2.6) a fost experimentala de multi radioamatori cu rezultate bune in trafic, Cele doud brate se confechioneaz’ din cupru, cuun diamelru de 41,5- 2mm, gi sint unile cu o plac electroizolanta (sliclotextolit, 26.8 mn. 30m, 268 1 Se o- o- [zotator) portetan —sFider TV SOM 430 text@it, preferabil ceramica), la o distanta de 3.om, In pune- tele de legitura dintre placa izolaloare st clementele antenci se conecteazi cablul de coborire. Dupi eositorire, locurile de imbinare se protéjeazt obligatoriu. Fiecare element are lungimea de 26,8 m gi este acordat in A/2 in bonda de SO m. Pentra restul de benzi dipolul esto acordat in mulliplit benzii de 80 m, Daca spafiul existent este restrins sf nu permite montarca antenci, exista posibilitatea micgoriirii dipolilor la 13,4 m (colelalte date pastindu-sc), day cu dezavantajul (inovent) al seaderti cigtigului in benzile inferioare (80 si 40 m), Antena se leaga la omitator saw emiceptor printr-un adap- fir de simetrizare, cuplal indactiy la un filtru ID asimetric. Dacit finalul emijiloruhu are deja un filbra IL simeteic adap- torul nu mui este necesar, Probele efectuate conectinil fideru) la un fillru nesimetric au dat tobugi reaultate accep- tabile. Spre_a putea acorda corel anlena pe diferite benzi tro- buie si inserati lea intrare, pe ambii conduectori ai liniet sime- rice, cite un bee de 6,3 V/300-mA, previizub cu sunt, Simtul ge poaligeaz’ din eupra st mm, bobinat pe un diametru de 8-9 mm. Numarul de spire urmeazi si fio determinat pe cale experimental&, fiind funebie de puterea emitatorului. Suntuk va fi consideral. acceplabil daca beeul arde mai slab decit normal, in timp ce bx-ul’ debileazi maximum de energie RE in artena. Cind acordul este corect becurile vor brebul s& Jumineze egal. Antena AS-300 a fost experimentata si utilizata mult timp eu bune regulate, in ciuda dezeyantajului ei fiderul trcbuie schimhat eventual la 2 ani, datorité detorioririt jzolatici sale tn mediul inconjurator. 2.4, ANTENA CU 6 ELEMENTE PENTRU BANDA, DE 145 Miz Jn continuare prezentiim o antend Yagi, cu sase elemento, ciulind aslfel si se objin& wn compromis: satisficdtor intre dificullatile de construchie, pret si performane, cu un cislig: * Emilion 131de aproximatiy 8 dB si un raport fapi-spate mai bun de 15 dB. Se recomanda ca acestel antene si i se ata. sez0 un dispozitiv de orien- tare. Cotele antenei se yor prelua din figura 2.7. Elementele antenci so confectioneazi din feava de Vig. 2.7 aluminiu, cu diametrul da 12-414 mm. Teava de susti- nere pentru clemente (traversa) va avea minimum 20 mm diametru. Lungimea totali a antenci este de 2074 mm, Elementul vibrator va fi electric izolat de suportul elemen- {olor cu ajutorul unei pliicuje de plexiglas, cu grosimea de 46 mm gi dimensiunile de 50 x50 mm. Fiderul antenei este simetric, de 300 Q, adaptarea Ia emijitor ficindu-se printr-un filtru trece-jos de tip II. Ele- mentul vibrator va fi izolat fafa de suportul elementelor prin acelagi procodeu ca mai sus, Impedanta vibratorului este tot de 300 Q, Subliniem tno o data necesitatea protejiril corespunzk- 4toare a conexiunilor dintre vibrator gi linia de alimentare, 2.5. ANTENA VERTICALA PENTRU BENZILE DE 44, 21 si 28 MHz Antena de o constructie ceva mai complexé, dar cu rezultale foarte bune pentra DX-uri, avind ca avantaj spatiul mic pe care-l ocupé, modelul propus de anteni verli- cali are directivitate circulard In plan orizontal $i raport de unde stafionare fatre 124,41 si 4:4,8. Dupi cum se vede din figura 2.8, antena se compune din trei tevi, cu un diametru exterior de 2 om, sidoud circuite acordate pe 28 MUz gi 20,2 MHz. Contragreutatile, in numar de trei, se dispun la 426° intre ole gi 185° fata de elemontul 132 radiant. Lungimile lor sint in functie de gama de luera, astfel: pentru banda de 20 m_ contra- greutatea are 5,05 m, pentru 15 metri are 3,38, iar pentru banda de 10 metri contragreutatea este de 2,50 m. Contra- greutitile vor fi ancorate prin intermediul a cite ‘trei izolatori de portelan, eu o distant’ intre ei de circa 30 om. Fixarea elementului se poate face cu ajutorul unei bucge prelucrate la strung, iar fn lipst, cu dowd suruburi M8 care stribat elementul radiant gi pilonul de sustinere, la E o distanjai de 45 cm, & Spre a acigura o rigi- a ditate marita, se vor exe- euta — din bare de dura- wigmm tT] ad fr: 26Mz aN 12mm 800mm Emm mit sau textalit, cu dia- E metrul de 60-62 mm — g dou& bucge, conform de- sagoinm senului din, figura 2.9, : a asotqen uy Elementul radiant ya fi previizut la capete cu fi- let, imbinarea dintre ele- mentele ,,capcanad“ gi ele mentul radiant factndu-se Fig, 2.8 prin simplé infiletare. : Pentru freevenja de 20,2 MHz bobina are 7 spire din Cu-Em @ 2,5 mm, respectiv 5 spire Ja 28 MIlz cu acceagi sirmi, dispuse pe lungimea ce rezulti din figura 2.8 Mentioniim c& prin utilizarea acestui sitsem elementele ra- diante yor fi dimensionate cu 50 mm fi plus, f _- izolatori 133Element tadiant Bobing a 2 Tefion , Textalit Durarnit, Fig, 2.9 2.6. ANTENA CU 21 DE ELEMENTE, PENTRU CANALELE TV 21-35 Cu o lungime totalé a Lraversui de 2.20 m, aceastii antent so face remareala eu un clstig ta bandit de 15 UB gi oun raport fati-spale de 24 dB. Vibralorul si direeloru) TMT awe formii mai deosebila (vei figura 2,10). 340 Riz Bes sq Vibrator ae fale -transversaid | “0 4 bo « 46+ Fig. 2.10 134 Impedanfa antenci este de 240° O, conductorul de coborire de 300 Q pulind fiutitizat fara impedimente, La reeeptorul TV fideru) va fi conectab printr-un adaptor de 300 O/75 O. Nu vom zibovi prea mult asupra aspectclor constructive, deoarace probleme dificile nu se pun. Totusi este extrem de important ca tmblenel sii soasigure wi anyplasament cib mat inalt, pentru a nu mai fi nevoie se modlifice pozitiile relative ale elementelor pe bara transversalé., Elementele antenei vor fi confectionate din teava de aliuminiu sau eupra, eu diametrul variind intre 6 si JO mm, Travorsa se poate gonfegliona din fier, ow diametrul minim de 15 mm, Pentru a pune in valoare raporbul fata-spate foarte bun, antenei fi sint nevesare o degajare gi O orienlare corespunzii- toare, Conexiumile dintre cablul de coberire si vibrator se pro- tejeanit obligatoriu, Apvociem ci efortul depus pentru consbreclia si instalarea aceslei antene va fi pe deplin risplaitit de performantele pe care le oferk. 2.7. DISPOZITIVE PENTRU MARIR EPICIENTEL ANTENDI 2.7... AMPEIFICATORE DE ANT Ik — GENERATITAYS In siltatiile in care distanta dintre emijAlorul do telo- yiziune si Lolevizor este mare cimpul slibegte sub un nivel la care recephia nu mai este posibila. Peimul remediu: construi- rea de antene tob mai performante, aylnd un efstig Lot mai mare, Totugi, in cazul in care emibittorii TV sint prea tnde- pirtati trebuie si recurgem Ja solujia amplificatorului de antend, care conlribuie decisiy la buna receptic la distante mari. In functie do obiectivul propus, amplificatorii do anten’ se clasifisi dupa spectral de freeven}a amplificat: amplifica- tori de band& larga, care acopera& un domeniu de freevente de la eifiva megaher|zila cileva sute de megahertzi, gi ampli- ficatori de anten&d acordati pe o freevenbi de canal. Utili- tatea lor in praclici este foarte diferita de la cag la eax si tolodatiiea va fisubordonaté calitti{ii somnalwlui amplificat. 135Nu sint putini cei co aleg spre constructic un amplificator de antend de banda largi datorita excluderii circuitelor oscilante care dau mull bitaie de cap la constructie gi, mai ales, la re- glaje. Totusi acost tip de amplificatornu poate fi reeomandat pentru a fi folosit cu un televizor ce urmeaz’ sa receplioneze programy) unui post de televiziune indepirtat, deoarcce amplificatorii de banda larg n-ar amplifiea dectl semnalele unor emisiuni TV de nivel mai mare in Jocul celor ou semnal mai slab, pe care le-am prefera, Neajunsul se inlaturs folosind amplificatori de canal. Bineinteles ci ei pot fi concetati in serie, dupa cum mai mulfi amplificatori de canal se pot lega Ja un amplificator de banda largi, objinindu-se in acest fel 0 tensiune suficient de mare pentru doud-trei televizoare. O amplificare prea mare nu se justified intoldeauna, datorily riscului de aparitic a autooscilafiilor (in cazul unel ecrandri incomplete indeosebi), Montati intre anteni gi receptorul radio ori TV, amplifi- catorii sint amplasati eel mai bine direct la anten3, previ- zndu-li-se conexiuni cil mai scurte si sigure. Multi construc- tori igi pun problerna sursei de alimentare, care, in cazul unei distante de 15-35 m de televizor ar necesita ined un conductor bifilar, ceea ce ar duce la cresterea prejului de cost al intregii instalafii de antend. Pentru tnliturarca acestui dezavanta] prezentiim in figura 2.44 modul de conectare a sursei do ali- mentare la un cablu bifilar si la unul coaxial. Aici inductorti Lis) L2 se bobineazit astfel: 5 spire Cu-Em 9 0,2 mm po un inel de ferit&é cu un diametru de & mm si grosimoa 3,5 mm, tv = sau , Ty y Radio |_| ey Baty Aatend tt - uy L2 C4 a jnke ine KW ode & ey Ke G Us Fig. 2.4% 136 a Solutia este simpli gi eficientt. Trebuie insa neaparat 82 se refind ci la constructia unui amplificator de antend TV res- pectarea unor reguli de construcfie este strict necesard, de ele depinzind cam 50% din performan{ele amplificalorului. Dintre aceste reguli mentioniim: folosirea de tranzistori cu freeventa de taiere mai mare de 2-4 ori decit frecventa maxima recephionata; utilizarea numai a roezistorilor eu peliculii de carbon; folosirea de condensatori ceramici; execn- qarea corecti a lipiturilor; cositorirea intregului _Gabla jy menfinerea continua a masei pe tot traseul cablajului; situa- rea unei piste la minimum 1,5-2 mrn fata de celelalte ete, Terminalele componentelor yor fi seurtate cit mai mult, Dup&é montare, intreaga placi a ampliicatorulii trebuie ecranata cu tabli de fier sau alami, eu grosimea de 0,5-4 mm. Deranarea va forma o centuri in jurul plicii imprimate, fiind cositorita continun de placi pe intreg perimetrul, Ecranul se va completa cu cite un capac montat in pirtile inferioara si superioar’. La rindul lor, capacele vor fi gi ele casi torite pe intreg perimetrul. O alla solufie ar fi indoirea la 90° a margini- Jor capacelor. Aici trecerile, ca gimai sus, sint realizate din slicl&, teflon sau plastic (polipropilen, ABS). . Amplificatorii de anteni pentru radioreceptori sint — din motive evidente — mai pufin pretentiogi, astfel c& ecranara nu este intotdeauna necesaraé. Acesti amplificatori sint de banda larga gi asiguri receptia frecventelor intee 300 Kila 170 MIlz, acoperind practic tntreg spectrul de emisiuni radio. Ampliticatorii de antend radio se folosese cu predilectic pent eu receppionarea omisiunilor pe unde decametrice sau melrion. Regulie de constru ale acestora ramin similare cu cclo pentru amplificatorii de antend pentro televia 27.2, AMPLIFICATOR DE BANDA LARGA Mai intti citeva date tehnice: banda de freeven}a: 30- 800 Miz; cislig: 80 dB; factorul de zgomot: 2 dB; tensiunea de alimentare: 12 V; impedanfa de intrare: 75 Q; impe dana de iosire: 75 Q. / oo Schema (clasica) propust (fig. 2.12) este simpla si iefting, Cei doi tranzistori, V7'7 si V7%, in configurayic cu emiter comun, sint de tipul BF Y9O. Ei asiguré o bund stabilitate la 187"ih BH iNaah a = 150pF ontend 750 NENT 2s BFX99,BFY90, SF 200 Bx INGIQG -rcoyen}e Inalle, cu distorsiuni de imtermodulatie mici. Tn Josul lor se pot monta gi lranzistori de Uipul BF200, dar regullatele sink ceva mai slabe. 1a im rarea acesbuk arn plif for sint montate diodele VOL si D2 cu seopul de a limita evontualele perturbatii ce pot apirea in antend, Condonga- torul CZ asiguré cuplajul dintre antend gi baza Lranzislorului VIL. Cole doud ctajo de amplificare int identico, remureindu- se mzislorii de sareind ai Lranzistorilar VET gi V 72, respectiv HS, 2 si RZ, RG. Pentru a preinbimpina runderea seminit- Jui RI? in sursa de alimentare — eeea ee ar favoriza aparitia acliei pozilive gi deci a aulocecilatiilor — s-au montat condensatorii C3 gi C7, formindu-se astfel un filtra. Cuplajal dink chaje asigaral de capacitorul C4, lar iogivea amplitica torului prin C8, Constructia amplitientorului Lista de componente Resistori. R1, RS: 22kO; R2, RE: 100 O; RB: 220 Qs R4, R8: 270 Q; R72 47 Q; RIZAL KQ, Condensatori. C1, C3, C6: 330 pl’; C2, C4: 1 nFy C5 150 pF; C7: 220 pe. ’ Pa a ee 188 Tranustori, diode. VT1, VT2: BFYIO, BY X89, BE2003 VDLV DS: AN4&I48, Odata terminata constructia amplificatorului, funchiona- rea este imediali, de indat& co se aplic& Lensiunca de ali- mentare. Nu sint necesare reglaje suplimentare. In eax de _ nefunctionare se verified in primul rind (cu un instrument de misuri cu rezislenja intern’ de peste 20 k O/V) punctul slatic de functhionare al tranzistorilor V7'Z si V2. Datorita simplilkii montajului nu yom insisia asupra eyentualod depanari a amplificatorului, 2.7.8. AMPLIFICATOR DE ANT PENTRU PIR/ULE A — DE BANDA LARGA Dupa cum se slie, toate cablurile coaxiale au pierder care, la uncle Lipuri mai iefline, se ridicit la niveluri, consi- derabile. Tar daca fiderul coaxial are si o lungime apreciabila la receplor nu mai ajunge-decit o miei frachiune din onergia caplata de antent. Drept remediu se recomandié ca ampli- ficalawul sa fie plasat direct la antend gi Lelealinvaital eores- punzilor, Montojul se impane deoarece intre 30 si 500 ME ofera un cigtig de poste 20 dB, ‘Chiar mai sus, la circa 800 Mix, cigtigul osle Lobugi pesle 10 dB. Pentru rezullate eft mini bune amplificalorul so ya moula chiar la antend, pe ctl posibit intr-o cule metalicd elansi, fixata Ja pilomal anlenei, Mormbat in pod anplificatorul se va comporta cova mai stab, Telealimentarea — deoarcee nu orivine are posibililatea de conectare la refea pe acoperis sau in -vocinitlatea accslaia se obfine, in cazul cel mai favorabil, preluind 24 V chiar dia recpplor, Daci nu sint disponibili decit 12 V merita sai se faci clorbul suplimentar de a constrai un alimentator de la rebea, Oricum, alimentarea are loe printr-o bebini de goe, LG, do 100 wll (figura 2.18), Rezistorul #;,, de 7) Q, m t punclat in dreapla scheme, reprezinbi dmpedanta de intrare a receptorului (aparat de radio sau belevizor). Indictorul L6 nu permite trecerea RE spre refea, in Limp ce condensatorut Ci, separa inlrarea receplorului de potemtialul de alimentare. Pontou evitarea oscilatiilor parazite s-a previzul ca inlra- rea gi iegirca si ge fuck pe impedanja de 75 Q, chiar daexist si un circuit de reactie negalivil trebui — in toorie cel pubin — nentele fiind uzuale, cu de pe partea pistelor de cupra. P feje din cupru (figura 2.14). . La implantare n-ar : Gflicultayi, compo- hirea ci piesele se ampluseazd aca de stratifieat va avea dows i40 aed =e — Toate conexiunile de masd se fac prin lipire atit pe cuprul de pe fagi, cit gi de pe spate. Celelalte puncte de lipire se separa de portiunea de cupru — ce are ro} de masa — cu un burghiu de @ 4 mm, Terminalele co depagesc in inaltime lipitura se tund chiar la nivel (spre a elimina posibilitatea de scurtcircuit intre terminale §i cuprul de masa). Schema de implantare este data tn figura 2.15. Amplifica- torul se introduce intr-o cutie din tabla cositorita (tinichea), Marginile plicii de cablaj imprimat se lipesc de carcasé. Cele NOTA ecran Componeriee se imptanteaxd metalic pe ‘partea,cu piste! At me R83 ¢ le CIO v om ee 2 [ies 'R? z Ria offocs : Te hy thes 3 ay edheci2 ol hb ail JUG cf Vi on8 —_—oO oh 9 iF ol Settle RG “3 ul m7, Fig. 2.18 doui etajo ale amplificatorului sint separate de un ecran, tot din tabla, co se lipeste direct de cablajul imprimat. Boranul este previzul cu degajiri care permit Lre nente dintr-un elaj in allul. Intrarile gi ic amufe uguale. Dacd nu s-a previgul alimentare clectrici distan}i, tensiunca continua se aplic&é — printr-un conden- salor de trecero — punctului marcat cu 24 V (acum se renunta gi la inductorul 14). Construcjia amplificatoruluid Lista de componente Resistor’. RL: 560 Q; R2, R9:820 G; RB, RIO:930 Oy R4, RU: 38k O; AS: 1k O; NG, RS, RIB, RUS 82 O; RY: 100; R12) 680 @. 144Condensatori. C1, C£: coramici 47 pF; C2, C8: ceramici 10 nF; €3, C7: coramici 470 pl; Cd: ecramio 150 pF; C6, CI, CIO, C11; coramici 100 pF; C12: eleetrolitic cu tantal 10 pI/25 V. Tranzstori. VTI, VT2: BF RIG. Induetori. Li, L2, L4:5 spire, £3: 2 spire. Nott: LLL so bobineaz’ pe carcase eu diametral de 4 mm, cu sitma de Cum ¢ 0,3-0,5 mm. £5, £6: socurt RE 100 pI1/0,25 W, 274. AMPLEFICATOR DE ANTENA PENTRU RADLODIPUZLUNE Construchia gi instalarea unui amplificalor de anteni inlatura numeroase greutiiti la receptio. Dar mai inti datelo lehnice: banda de freevente: 100 kHz-70 MHz; cistigul: 30 dB; factorvl de zgomot: 7 dB; tensiunea de alimentaru 12 V; impedanta de intrare: 10 kQ; impedanja do iegire eirea 1k Q, Cele trei etaje de amplificare, cu tranzistorii VTL-V 73, (figura 2.16), asigur’ o bunt stabilitate in fun nare. Primul olaj este un repetor pe emitor, avind rolul de a adapta etajul al doilea la impedanta de intrare, evilind astfel neadaptarea cu antena, fapt ce ar putea duce la o amplificare neuniformi jn banda. Antena este cuplati in baza primului trangzistor prin inteemediul lui CZ, Pentru limitarea parazitilor co pilrund in ViLAVISt BF 254{BF 214) anten& 100pF) cs RO. A” Radi De 1NI148, a a lactio (INS1S) Fig. 2.16 142 anteni (desciircari electrice, scintei de la motoarele electrice sau cu explozie) s-au montat (antiparalel) diodele VDI gi ¥.b2. Cuplajul dintre primul gi al doilea etaj este asigurat de C2. Cel de-al doilea claj oste un amplificalor clasic, cz emitorul comun. Cigtigul montajului este datorat doar acestui ‘taj, inteucl! primul gi ullimul nu au decit rolul de adaptare lantelor de intrare gi de iegire. Trangistorul VTS este iesirea semnalului din amplificalar se din emilorul lui V73 prin Ca gi . Pentru preintimpinarea autooscila- imentare s-a prevézut un filtru compus Construc{ia amplifieatorului Lista de componente RI: 10k O; R2, R7, R&: 1 kO; RE, R4r : 100 O; RG: 330 kO; RO: 47 O satori, CL: 400 pl’; C2: 4 nk; C8, Cd: 100 ny tori, diode. VTI-VT3: BY254 (BF214); Vd, + INGIG8' (UNO14). Amplificatorul prezental poate fi montal gi tn radio- rocoplor, dacd spatiul gi Lensiunea de alimentare o ingaduie. Jn Uimpul construchici nu intorvin aspecte gi reguli deosehite dv implantare si lneru. Gondensatorii de decuplare, in speta C3 si C4, vor fi de ipul PMP. Revistorii sint chimici, de 0,12- 0,5 W. Folosind componente verificate inainle de implantare, finctionarea: va fi sigur, fara nici un reglaj, Eventualets defecte pot surveni din cauza polarizirii incorecte a tran ' FTLV TS. De obicei polarizirile necorespunzitoare » clin cclarea Valorii rezistorilor cu toleranba de mplu din uwtilizarea de tranzistori defecti. si cficient& so face prin mésurarea ten sare Th regiunea de amplificare are ve de 0,6-0,65 ¥ (pentru tranzistorii cu siliciu). funea mi are yaloarca indicata, find prea mica ori prea mare, joncliunea este defecta. 143O eventuald festare a amplificatorului se poate face conectind receptorul in puncte intermediare (C8, colectorul lui V¥2, emitorul ui V8) ale lanjului de amplificare, objinindu-se in receptor semnale do intensitate variabild. 2.7.5. AMPLEFICATOR DE ANTENA IN D OMENEOL ULE* Pentru inceput datele tehnice:, banda de freeven{i: 470-790 MHz; cigtig: 6 dB; factorul de zgomot: 3 dBy tensiunea de alimentare: 15 V; impedanta de intrare: 75 03 impedanta de iegire: 75 Q. : Caracterizat prin simplitate si performante deloc de neglijat, acest amplificator (fig. 2.17) se fnserie In seria color ugor accesibili gi nepreten{togi. Modul de funetionare este Fig. 2.47 clasic: excitarea amplificatorulul se face printr-un filtruin 7, gi inductorul Ld. orul VP este montab tn na, oferind 0 amplifieare bund in. curent si o impe- dani de intrare mick. Baza se polarizeavit prin rezistorii 22, AS, iar emitorul prin RZ. Sarcina Ini V PZ este constituita de L2 si R4; L2 este de fapt un conductor cu diametrul de 1,5 mm, Amplasamentul este Ja antend. *Domeniul UIP echivaleard cu ,undele decimetrice™ (300 MHz- 8 Oz), 144 Constructia amplificatorului Eista componentelor Rezgistori. R1? 1,5 k Qs R8: 2,2 kO; RB: 10k 0; Rar 150 0. Condensatori. C1, C2: 10 pF; C3: 22 pF; C4: trimer 0,6-7 pl?; C5; condensalor de trecere 1 nl, Tranzistori. VT1: AF239, A139. 5 Induetori. L1: 3 spire Cu-lim @ 0,6 mm bobinate tn acer pe un diametru de 3 mm; L2; conductor Cu @ 4,5 mm cu lungimca de 33 mm. . . Colierul de tabla in care va fi montat VPI trebuie s& fie dimensionat astfel incit tranzistorul si intre ugor forfat gi apoi cositorit pe intreaga circumferinii Ja bazi, asigurind un contact bun cu masa. Prizele de pe inductorul L? se fac la circa 5 mm faté do capete, dar se yor modifica la reglaj, Rezistorii vor fi chimici, tar condensatorii ceramici. th lipsa unor valori alit de mici, condensatorii pot fi improvizati din sticlotextolit dublu placat, cu dimensiunile de 3 x 10 mm, La reglaj plicutcle se vor tiia treptat ou clestele, pind Ja obfine- rea unui acord corect, figura 2.18, cuties. 78M bAnteng metal ies i? a z inet interior 145Reglajul este extrem de simplu si deeurge astfel: @ se cupleazi amplificatorul la telovizor si se incrarcé recepfionarea unui post emiféitor in domeniul UT ® se actioncazi asupra lui LY modificind pasul dintes spire, pind la imbundtétirea imaginii si a sunelului; e capacitorii Cl gi C2 se ajusteazit doar dack o vorha de cei din sticlotextolit; @ se regleazd C4 pind la obtinerea maximului de senimnal, dupii care se intervine din nou la LJ; prizele de pe L2 se modifici numai dack permit irabu- natitirea in continuare a imaginii gi a sunctului. Operatiile de mai sus se ropoti de doud-lrei ori, pind | un acord complet, dupa care se monteaz’ capacul superior al cutici. Intrarea si iegirea se fac prin treceri de slicla sau Ja nevoie, direct cu cablu coaxial de 75 Q. x _ _Deseori sintem pusi in situatia de a alege pentru recep lorul radio sau TV una dintre doui-trei antene exislente. In seoput obfinerii unel bune corela{ii intre banda pentru eare am aplal si antena cea mai polriviti, propunem un simplu gi cficient comutator. El se remare& prin substituirea camutirii me nice — pretenticase — cu o comutare electronici, realiaatii fart pierderi RE. Dact in domeniul frecyentelor mai joase (unde hectometrice sau deeametrice) pierderile abia di: fac simfite (atunci cind se reeurge Ia comutarea mecuniod) in cel al freeyentelor mai tnalte (FIT, UI) pierderile de rauio- frocven{a devin supiritoare. Inconvenientul este climinat apelind la diodele pin, care permit realizarea unui comutalor aproape ideal. Diodelo pin sint diode RE, de comutatie, avind capacilali proprii foarte reduse, ceca ce le recomandi pentru un comulator RE dy 2.7.6. COMULATOR ELECTRONIC DE AN't bund calitate. Reaistenja diodelor pin vaviazi inlre 1 9 10000 Q, tn funetie de curentul ee lo parcie Efvet poate fi utilizab, de pildé, prin variatia curentului de comands, dioda pén folosindu-se la atenuarca gi, respoctiv, dirijurce convenabild a semnalelor RI. Un all. exemplu ar fi oblinerea modulatici de amplitudine. In cagul cind curentul de comands este comutat se objine modulatia in impulsuri si defazanea semnalelor RI’, 146 La aplicatiile amintite mai adiugiim ua, cea de comu- fator, Pentru ao coneretiza este necesari o sursi decurent fi un commutator rotatiy ori o claviaturd radio, Schema comu- talorului este dat in figura 219, Sursa de curent. este un redresor de 42 V/L00 mA. Pontru a marea yizual care dintro antene este concetata ulilizim patra DEL*-uri, V.D5-VD8. prea AO peLtact se ariee Lip = , + ct t t c en | te Zain t ta a Bol] 3 wd ale ca W 1 L tee roe — Bf coboronee PPh T Hine 6} -+-¢-| © cha Gis _ [Boe Fig, 209 Principiul de functionare: in raport cu pozitia comutato= rului curentul parcurge mai intii o diodi, apei una dintre jnduclantele de fillvaj, LI-L4, diodele BA243, ajungind la masi prin si R7, Ultimul permite fixarea yalorii curentului din diodd, La prototipul eonstruit curentul de iegire este de 45 mA, suficient spre a comanda diodele pin si cele luminis- conte, Capacitorii CLE£ gi CO separ curentul continua. LE-LD tmpiedicd radiofrecyenfa si ajungt la masa prin conduetorii de alimentare, C5-C8 au rol de decuplare, iar R2-RS conecleaz’d la masi anozii diodeler ce nu sint coman- date, * DEL — diod& electrohminiscents. 147Construct ia comutatorului Lista de componente Rezistori. RI: 680 Q; R2-R5: 100 kQ. Condensatori. C1-C4, £9 ceramic 470 pF; C5-C8, Cilr ceramic’ 4 nf, Diode, VD1I-VD4: BA243 (BA244); VD5-VD8; DEL de orico tip. | Inductori. L1-L5; 1 wl (pentru UIF) 2 spire de Cu-Em 20,3 mm, pe o perld de ferita, respectiv 5 pil (pentru FIF) — cinci spire, ca mai sus. i Montajul a fost ‘ealoulat pentru o impedanta de 50-75 Q, La asamblare se va fine seama ca legdturile si fie ch mai seurte. Diodele blocate introduc 0 atenuare minima de 30 dB. Factorul de zgomot al receptorului se inrautapeste cu cel mult 4 dB. Capitolul 8 APARATE SI DISPOZITIVE DE MASURA 3.4. SUPERBETAMETRU Progresele telmologice realizate in anii din urmi au facut po- sibilé aparifia aga-numifilor tranzistorisuperbeta, cu factor foarte mare de amplificare in curent, destinati lucrului in etajo de zgomot redus, in regim de microcurenti, Daci voi incorca si musureti aslfel de tranzistori — in intenfia de a-i folosi in montaje — yd vehi izbi de greutiti, deoarece scala belame- trilor uzuali se dovedeste ,inghesuita*. Motivul: factorul B, nota §i Aax,, poate lua la tranzistorii superbeta valori de 400-800, pe cind majoritatea aparatelor stnt corcepute pentru # in limitele 10-200, Evident, se poate construi un alt betametru, ealeulat pentru valori mari ale lui 8, insi in acest caz dispozitivul ar fi foarte grou de utilizat in situatia tranzistorilor cu B mic. Solutia consti in a prevedea mai multe scale. Examinind schema din figura 3.1 se constalé ci in scopul misurarti tranzistorilor pnp sau npn s-au previzut nouk game de masuri, si anume: 0-100; 100-200; s.a.m.d. pint la 800-900. Subliniem c& A, fiind un raport a doi curenti, este adimen- sional, deci se exprimd printr-un numir. Valoarea lui 6 se compune din doud parti: sute gi zeci, intrucit nu se mai ian in seami unitatile. In cadrul fiectrei game partea de ordinul zecilor se citeste pe scala potenjiometralui 23, iar cifra sutelor este dati de pozitia comutatorului. Principiul se bazeazii pe faptul ct V7'7, de masurat, impreund eu V 72, constituie un mullivibrator asimetric, ai cirui parametri 149106 ot Fig. 3.4 sint alesi astfel fnetl generarea impulsurilor este posibili numei cind suma regislen}elor c ate in cireuitul de ba al tranzistorilor V2Z este nume ano idee mai m decit valoarea factorului 6 respectiv, Drei valoarea totala rezistentelor coneclaly in circuilul de b al lui VY'L numeric mei mere decil B nu apare a amintila, in casca BAZ, concctata ba degirea amplificatorului BUEN AF (de tipol fark transformator), realizal cu V2S si VL, nit emile nici un sunel, Comaatorul SZ permite lipulul de conductio a lranzisloruei de masurat. ) lectarea Consiructia superhetameteu lai Lista de componente Resistor. dt: 8,9 kf; 2, RIL: 1k Q; RB: potentio- multi lintar 100k: Fl, 292, 15, Rib: 400 KO; RS: 200 kD; BB: 10012; RF: 400 kO; RS: 500 kOS RO: G00 40; AID: P11: 800k Os RAB! 330. Q, sctori. de 40 pPy6 V3 €2 eleolralitic 100 uNjIG V. COS, KTBIBV; VI8: ACIS, TT404; talori, seal, borne, carcasii, casca on de coblaj imprimat. (difuzor miniaturd), p 150 Dupi implantarea. componentelor pe cablaj, precum si a comutatorilor SAZ, SA2, potentiometrului 23, bornelor de alimentare gi a pe ‘panoul vontal, se exceuts coneniu- nile conform schomei. Rezistorii J?-H7/ se obtin prin conec- tarea in serie a altor yalori. Potentinmetrul 23 Crebuie pre- yizul cuo seala liniari, gradat& de la Ota 100, Modut de luern. Pentru a putea beneficia do seryiciile apartiulut construit se Ineepe cu selectarea, din ccmubatorul SAL, a lipului de conduchie, pup sau npn, tranzistoral de midsuneti find introdus ew terminalele sale (emitor, baza, eolector) in locasurile corespunziiloare, marcale pe careasa superbelame' strului, ECB, orul lui Re se dispune in pozitia lirnita supe rai scheme), jar comutalorul in pogifia 8Q0- #00, Dupaé aceasta se aplica tensiunea de alimentare, iar prin actionarea comubutorului SAL se cauld si se anda oscilatiile de AF. Demersul ne per- mite delerminaroa primed cifre somnifieative a lui 8 (sutele), 0-S, dup gama in care se afli SAZ. Zocile si (eventual) wni- {Sle lui B se dolermin& prin roti RZ pind in pozitia in care se intrerupe Oscilafia ee se aazea in STOR LOGIC PENTRU CIRCUITE THGRATE DEVFIP LT?T* Sf DE TIP MOS** COMPLEMENTAR Schema propuss seo deosebeste de alle naonitaje similare fn primul rind prin faptul e& permite testarea alit a cireuite- lor de tip log istor-Lranzislor, ett si de tip metal- oxi: somleonduetor complementar. In al doilea rind Lestorul pormite verificarea a ined trei i, pe i logics zero $i una, Reamintim ciila circuilele LTT stareacero coves- punde unei tensiuni de cel mult 0,8 V, far nivelul ww fensiu- nilor ce depigese 2 V. Intro -wilorile 0,8 V si 2 V nu se Iy- oreaza pentru ci starea logic&é nu este dolipité, La cireuitels realizale in tchnologie MOS nu se precizeaz’d valori fixe ale * LTT: Jogied tranzistor-tranzistor, ** MOS: melal-oxid-semiconductor, 151tensivnii, ele fiind tn direct& Iegiturd cu tensiunea de ali- mentare. Semnalele ce ajung la cel mult 40% din tensiunea de alimentare constituie aici nivelul logic zero, in schimb, la un nivel de cel putin 60% din aceeagi tensiune se considera starea unuz. Deci nivelul care nu se defineste este delimitat de yalorile de 40% si 60% din alimentare. Detectarea tuturor yalorilor de tensiune este facilitata de comparatori analogici de tensiune, care, nu numai cé au o mare impedanti de intrare, dar permit gi ca pragul de comu- tatie s& fie facut dependent — prin intermediul unui divizor de tensiune — de tensiunea de alimentare a componentei testate. Schema (figura 3.2) se bazeazi pe trei comparatori PALI-DAT.3. Semnalul de testat se aplici, prin AIO, intri- rilor neinversoare (mareate in schemele vechi eu pdas), in timp ce tensiunea de alimentare a montajului de verificat se aduce la divizorul de tensiune RI-R5, Totodata se mai obser- vi ci atunci cind SAT se afla in pozitia LTT, tensiumea de la fnbrarea inyersoare a cireuilului DAJ.1 are valoarea de 2 V, cen Je DALBM324 (3 AT&T ) nu ROL oF ov {__} sOakdL - SV Big. 3.3 tifie a inypulsurilor mai mare de 5 Hz, pilplirile diodei se eonlopese info ituminare emntinua. Ponetul mareab ,impuls* din scly pa principala se leagé la punctul,impuls* din schema njulatonre. Construc{in testorubui Liste de con ponente ftesistort. RI, BI", HS*, MIT: Ak Os Re: 12k S10 0: HG. RT, RIS: 330. Q RS: 470 kO; RI, RIB, Q ; 2 JOO KO; RIO; 4,7 # RIB, RW: 2,2 k Q; 680 Oy RIG: 10k O: R ko, ’ ondeasetor’. CL: LO pl’; C2: 22 pF; Cd: 4 pr Q5 Vv. Diorle, eirenite integrate. VDI-VD4, VDIO; ROLO7 VOU-V DOs INAS, DAT; BBM, 4 x BATAL , « mnqteriales SAL: comutator miniatura cu 2% 2 pus Montajul se poate realiza fie intr-o cutie de dimensiunile plveii inyplantale, Lestorul deyenind in acest fel portabil, fie iastalul intra cutie separaté, portabil fiind doar virful de test. In am sursa de alimentare este stationars, Invatura dintre sursi si testor, in yarianta porlabila, faein- du-se prin Lrei conduelori (colorati diferit pentru identificare). 134 Ps ee et | 3.3, TESTORT LOGIC! PENTRU CIRCUITE INTEGRATE DE TIP LTT, CU AFISARE PE OSCILOSGOP Vom descrie acum dou montaje eleclronice care, fart mqulle prebentii, pol fi de ajutor, alalun de oscilorcopul desoris in aceasta carle (pagina 483) la operatnle de punere la spunel necesitate de montajele numerice construite. Primul montaj permite vizualizarca a opt semnile LTT (figura 3.4), Al doilea tusdi fi peeeranul osciloseopului slirile lngice din punctele de mésura, sib forma unei matrich de A X 4& caraotere. La primul montaj nucloul ¢ odin '8 care eceepbi opt tylray intern de adrese, Itrarite sint cod numeric de da 000 fy LLL la cele Cret intrari de ad reso: ale soloctoralui de date, Cind pe lerminalul 7 al eireuitului DY {validare) ge aplics sonsnal 0, eireui bul fonclioneaz’ neraial. Cele Lei linit de advese provin de la ei i DDL, Gele opt Lil oblinule pe ecranul osciloscopului sink erle trei linii de adrese, anspuse cu ajulorul unui convertor numericanalo= AS itului este un selector ( alaturi de un decoder leclabe prin aplivarea unis DMIZOR (EVENTUAL)gic de cea mai simpla expresic, format cu RI-R3 si RS. Tegirea sa este conectata la borna Y a oscilescopului. De refinut citeva relatii intre formele de unda obtinute pe ecranul osciloscopului gi valorile lui RZ si #4. Dact baza de timp este corect ajustata, cele 8 lini de ecran vor apirea clar. Daci vyaloarea lui RJ va fi redusa, cregte distanja dintre primele patru linii gi restul de patru, Rezistorul Rd este conectat inbre iesirea selectorului DD2 gi iesirea convertor rului numeric-analogic, Valoarea lui determina amplitudinea semnalului obfinut Ja iesire. Semnalul de tact se preia din montajul supus testiirii ori poate fi obtinut cu ajutorul unui cirevit integrat de tip BH555HE, cu bazi de timp variabilé. Cele opt linii afigate pe ecranul osciloscopului stint perfect vizibile daci diagonala tubului catodic este de 10-43 em. La un ecran mie, evident, semnalele vizualizate vor fi mai greu de descifrat, Constructia primului montaj testor Lista de componente Resistori. RI: 1k O; R2:2kO; RB: 4kQ; R4, Ror 10 kQ. . Condensatori, C1: electrolitic cu tantal 10 pF/10 V. Cirenite integrate. DDI: CDB493; DD2: SN74151 (MN74451); DD3: CDB404; DD4: CDB490. Alte materiale: conector BNG (pentru iesirea osciloscopu- Jui): 2 buc.; coneetor 2 x 10 terminals, Gablajul imprimat gi implantarea sint ugor de realizat (vezi figurile 3.5 gi 3.6.), DD? se va conecta prin mtermediul uni soclu. Dupi termimarea montini pieselor dispozitivul se introduce tntr-o casetdé adecvata, construité dupi imagi- natie gi posibilitati. Pe panoul frontal se monteaza conectorul si un comutator de 1 x 2 pozifii, folosit Ja punerea in func- {inne a montajului. 3 In situatia ci se utilizeazd sursa de alimentare din mon- tajul supus testarii, doud terminale din conector vor fi rezer- yale pentru alimentarea cu -- 5 V. De asemenea, pe panoul frontal se prevad gi doud orificii pentru mufele BNC, una pentru intrarea X, iar cealalt& pentru intrarea Y¥ a oscile- seopului. 156 ’ Fig, 3.6 101234 5 6 7 tact | | | f 6 1 16 oo 8 U 3 00000001 g 3 001 { 0028 cocoon |l4 + nufle -_ as J y R1 0000000 }1 osciloscop ote obs = 0000000 |I4 of }o 7 X osciloscop 157Punerea tn functiune oste simpli si se rezum& la conecta- rea la oscilascop, respectind inLririle X si Y. Se alimenteazi montajul, dupa care se achioneazk comutatorul bazei de timp a osciloscopului in pozikta sincronizare exterioars. Subliniem inca o data faplul e& esle necesar sd se folosease’ un somnal de tack cu o freeventii apropiala de cea a semnalelor eare urmea fie vizualizale, Senvnalul de tact se ya prelua din insusi mOntajul fesbat smu, eventual, dintr-un generator de impulsuri eu nivel LTT. La nevote, cind freeventa genera- torului de tact este proa mare se poate uliliza un divizor, folosind un circuit integral CDB490 sau CDB49. In sfirsit, dupS ce pe ecran s-a obfinut o imagine slabilé eu opt lini putcti aplica un semnal pe oricare dintre cole opt intritri, Cel de al doilea montaj propus permile vizualizarea a 46 sléri logice (figura 3.7), la civcuite integrate tn telnelogie LIT. In acest sens, prezentarea pe ecranul osciloscopului a unci diagrame Karnaugh este extrem. de avantajoasé. Modul de funclionare este simtlar cu cel al primului testor logic prezentat, dar in plus mai pesedi un generator intern ile tact, care eventual poate fi deconeetal gi inlocuit printr-unul extern, Tn vederea viznalizirii st&rilor logiee intrarile X si Y ale osciloscopului so coneetoaza la iegirile X gi Y ale montajului, Tesirile monlajului LTT testat sint legate la intrarile de test 1-16, Pe ecranul oscilescopului apare o diagramaé Karnaugh (in Momentul ofnd inlrivile sint conectate la montajnl ce se werilicl, iar punctele S din schema sint unite), Punctele 5 wor fi conectate la un comulator de 1 x2 pozilii, ce va fi montal pe panoul frontal al testorului, Asadar, lostorul cu schema din figura 3.7 permite afisarca datelor aplicate intririlor £0..215 ale circuitului integrat numeric DDS. Visualizarca se face pe ecranul unui oseilo- scop, prin aparijia unui ,patralS cu latura de patru date {adiea stiri logics, simbolizate de zero sau wna). Din figura 3,8 rozulli ci un sero logic este reprezentat de opt puncte, tn timp ce nivelul logic eve de patru puncte. Monlajul asigura afigarea starilor logice prin generarea unor tensivni continue ce se aplicik bornelor de deflexie, X si Y, ale osciloscopului. Tensiunile se obtin cu ajutorul a doi eonyortori numeric- analogic, realizati din rezistori, cu care se face sumarea sta- 153 I ee, SVAGOmA premier: TTT |rilor logice. Intructt pentru cifrelo afisate, O sau 4, sint necesare patru puncte pe ver- ticala si unu sau patru puncte pe orizontalad, acestea se con- stituie in modul urmator: -— pentru deflexia pe ver- ticala, Y, unde exista patru niveluri ce nu depind de sem= nalul de intrare, rezistorii R29 gi AIO determina positionarea pe verticalé a cifrei, iar rezis- torii R27 gi R28 genercaz’ celo patru niveluri ale fiectirei cifres —pentru deflexia pe orizontala, X, unde existi un singur nivel pentru cifra 1, respectiv patru niveluri pentru eifra 0, rezistorii R37 si R32 determind pozilionarea po orizontala a cifrei, portile SAU EXCLUSIV permilind afisarea cifrelor pe un rind de la stinga-la dreapta, cu pun- se J prezenti, sau de Ja dreapta la stinga, clnd puntea Z ipseste, Datele de afigat sint transfcrale pe rind la iegirea F (deck inversale) atit Limp cil Seste in starea ini gi cit imp numd- ritorii DDE yi VDF sint actionati de la un generator de tact (intern sau extern). Atunci cind § este in starea zero (deci daca una dintre intrdrile # este in starea une) portile DDL.3 si DDI vor avea la iosire nivel logic une, stabilind prin rezistorii H25 gi R26 6 valoare fixd a Lensiunii pe X, cores- punzatoare cifrei 1. In cazul clnd S esle wnn (adiea una dintre intririle L este zero) portile de mai sus vor fi actionate de DDE, co genoreazi punctele kg (= 0, G = 0), af, be, ed (H=41, G =1) (figura 3.8), necesare afigtrii cifrei 0. Rezistorul R24 are rolul de a crea o diferenti de poten|ial suplimentari pe iegirea X, astfel incit punctele hg si nu se situeze chiar la incepulul balviajului, Prin utilizarea iesivilor A, B, C, D — in locul intririlor , 2, y, 2 ale lui DDS — se asigura trecerea de la o afigare normali, la afigarea datelor sub forma unei diagrame Kar paugh, wlili‘in minimizarea funcfiilor logice. Trecerea de Ja un mod de prezentare Ja colalalt este data in figura 3.9, Hig. 3.8 160 feo] Ei] e2[e3| EslES|E6|E7 roles lesfe7les|| ._, €8{e9| ele _, MER IEB IESE ETZ|EIS| EM EIS: 01 les ES JEN EN0) embod B41 Fig. 3.9 Construefia montajului al doilea Lista de componente Rezistori. RI-R17, RIG, RIO; 10 kO; RIS, NBO, R32: 83k0; KOLA: 1kO; Rd: 47 kO; RIB, RW: 83k Q; RIG, R28: 68 kO; R29, R3f, N33, R34; 68 kO. Condensatori. C1, C2: 33 nF; C8-C5: 10 nl"; C6: electro- litie 22 pF/LO V; C7: electrolitic 2200 pF/16 V; C8, C9: electrolitic cu tantal 10 pF/t6 V. : Tranaistori, diode, cireuite integrate. V TF; BCLOT, BC337; VDI, VD2: 1N4148; VD8-V D6; 1N4001; DDL; CDB 400; D3; GDB0; DDS: CDBALO; Db4; CDB486; DDS: CDB404; DDG, DD7; GDB493; DD&; SN74150 (MH74150); DAI; 7805. In ideea ca intreg montajul si poata fi utilizal ea o uni- tate autonoma, compac' redresorul (figura 3.10) a fost inclus pe placa. Implantarea si desenul de cablaj imprimat sint date in figurile 3.41 si 3.42. Pentru DAZ placa oferd A 14 V03... VO6 4x ANAOOL 161kK 100 { Ri RIO RI2 Ri RIG “ons “7 | RS R46 RZ RF RW RB RB O©OHGOOHHFOOHSOGHOOS ’ 8765654327301 eee Ps “{ aa lias Le 2 @09 Do OD> DDB o—o o—o | cece THT o—o C—O. —_—_.—_2 RG ps cy REG AX AW ray oe or a4 F toe Me oe FEU CU é RYY RIB 9 R23 yp) o——o b, 137 Y 19 oo Riot —_}0 ox ope axe 0 O—9 oa », oe ‘ca Ps $e le Te cop Fspatiu euficient unui mie radiator. Exeeutat eu componente de calitate, testorul funchioneazi fari dificulla(i, de la prima ineercare. Asamblat impreun&’ eu primul montaj, se objine ua aparat de o nebinuitd utilitate in Jaborator. 3.4 REPLECTOMETRU Practic, oricine gi-a construit una sau mai multe antene, 4nsi nu intoldeauna a reusit s-o valorifice corect tn benzile de jucru, ca urmare 4 unci incorecto adaptiri dintre emitétor gi antend. O adaptare incorecta poate avea drepl consecinga © putere radiata mici si uncori chiar distrugerea ctajului final al emijatorului. De aceea se impune construirea si folo- sirea unui miisuriitor de unde stationare, denumit gsi reflecto- moetru, capabil si inlature radical necazurile amintite. Adaplarea dintre emifiilor si antena este — dupdé cum se stic — egalitatea dintre impedanta prozentata (spre emijator) de catre linia de alimentare a antenci gi cea optima de sarcinad a emitilorului. Degi teoretic Lotul este clar, practic lucrurile nu sint in ordine, pentru e& impedantele nu sint cunoseute, Din aceasta cauzi va trebur si se recurgd la incercar prin intermediul cirora si se poat& stabili momentul sau configu- rafia to care sistermul emititor-linie de alimentare-anteni radiazé cel mai mult (si cel mai bine), In figura 3.13 este data schema echiva- lenta a unui emijitor conectat sa de- Ziestre Diteaze po o sareina. Sursa {ideala) de tensiune, YU, furnizeazii energie de ra- diofreeventa impedantei de sarcina, Zing, prin intermediul lui Z;, Pulerea Pi.,, preluatii de impedanta Z,,5, se calculeazi cu expresia: Zintrare Pig. 2.13 _, Uy, Di il! unde UY este tensiunea tn gol a sursei, Din formula rorulti imediat ca valoarea lui P,,, este maxim alunci cind 4; este egal cu Z,,, rezultind astfel un transfer maxim de cnorgie, cu conditia ca tn punctul de alimentare impedanta fidcrului sit fie egal& cu cea a antenei. Desigur, insugi fiderul trebuie s& 164 fie de o calitate corespunziitoare, care si permits neglijarea pierderilor prin el, De aici rezulti si importanta liniei de alimentare pentru o radiatic optima. In carul cind impedanta antenei este prea ridicat’, energia provenind din emijator nu poate fi complet preluati, intrucit o impedanta mai mare implicd un curent mai mic, In aparenta efectul constatat se manifesta ca si cum antena ar expedia Inapoi, spre emifiitor, o parte din curent sau, altfel spus, reflectaé o parte din puterea incidenta. Acelagi efect se observit gi atunei cind impedanta antenci este prea micd. De aceasta data curentul ce ajunge la antend este prea mic fata de cel pe care |-ar putea prelua antena. Astle], o anumilti putere devine disponibild gi se intoarce tot la emitator. In ambele situatil unda reflectata se combina cu cea inifiald (numita si unda direct&), rezultind fenomenul de interferenti, care duce la aparifia undelor stafionare, Dacd in acest moment de-a lungul Iniei se deplaseazi un masuritor de cimp, se va constata cd in anumile puncte, distribuite uniform po toata lungimea cablului, se vor intilni minime si maxime ale inten- sita{ii cimpului. Caleulind raportul dintre energia injectata spre antenii (direct&) si cea reflectata de ea, vom obtine o misuri a adaptirii, De fapt, se miisoara suma gi diferenta formate de unda directa gsi cea reflectata. Notind eu Ug tensiunea semnalului direct gi cu U, pe cea a semnalului reflectat, se poate serie expresia raportului de unde statio- nare (in tensiune), o, care este: oa tattey Uy — Uy Dupé ce ne-am limurit ce urmeazd si masurdim, va trebul s& vedem in continuare cum decurge masurarea propriu-zis&. Vom prezenta un reflectometru ce funclioneaz’ pink la 30 MHz. Dispozitivul se amplaseazi clt mai aproape de emi- tator. Dup& cum se observit, atit energia directa, ctt gi cea reflectata tree prin infagurarea primard a unui transformator, fapt ce duce la aparitia in secundar a unui curent; sensul curentului de aici depinde de sensul de parcurgere din primar. n_acest caz la terminalele condensatorilor C6 gi C6 (figura 3.14) se regaseste tensiunea egald cu suma Uy 4- U,. Con- densatorii CZ gi C2 sint conectati prin diode, astfol jncit 4165fieoare dintre ele sit intre in acliune fie exctusiv pentru compos nenta directa, fie exclusiv pentru cea reflectati. Agadar, tensiunea de pe C2 ii covespunde tui Uy, inv cou de pe 7, lui U;,. Astle) pe cei doi condensatori so pot masura indepen- dent tensiunite U, gi U,. Ca element de indieatie se va folosi un microampermetru, de felulcelor ce se ulilizeazit la magneto- foane, in serie cu wn rezistor reglabil pentiru calibrare. Compo- nenlele (e radiofrecven|a sint rejeclate ‘de filtrele- brece-jos RICE gi RICL, Pentru hacrul la peste 80 MII nu se va mai folosi transfor- milorul, find saficienté doar o simpla linie conductiva, eu doui piste, cu rolul de secundar. Solulia oferi un ,.transfor- mator cu donk secundare (figura 3.15). Semnalele cireulii prin piste ati inte-wh sens, cit si in celdlall, preeum si eoncomitent in ambele sensuri, fiind firese ca alenuarea si fie mai mare intr-wn sens devil in celdlalt, Fig, 344° Fig. 8.16 166 Datorité ecliunii unidirectionale a diodelor, pe C2 se poate masura tensiunca directa, iar pe CZ, cea reflectata, Accasta variant este similar& eu prima, cu exceplia lui Cd si CO, ca gia transformatorului. Constructia reflectometrului Lista de componente Rocistori, BI, R21 kO; R3, KL: somirevlabil 100 0; R5: potentiometru linear 10 kQ, Condensatort. C1, C2: 330 pF; C3, C4; 100 nF, Diode. VDT, V2: OA9I (sav echi te). Alte materiale: conector BNC: 2 huc.; microampermetru. Constructia se abordeaza tntli pentru versiunea de pink la 30 MHz (ligurile 3.46 si 3.47), Aici pista din mijloc va fi impéirtité in dou’ pirti egale. Transformatorul este bobinat pe un tor de ferit’ cu diametrul de 12-20 mm, transformator in care primarul este constituib dintr-o jumitate de spird, care este de fapto punte de legitura intre cele dowd jumatagi ale trascului cablat din mijloe, avind si rol de fixare, Seoun- darul are 30 de spire Cu-lum-[-mitase # 0,3 mm. Pentru yarianta a doua pista din mijloc (figura 3.15) nu ya mai trebui si fie sccfionatd, iar capacitorii C5, C6 yor lipsi. _ antena rt wes ee FON ek PYO - vt 2,0 f eae of—be - = [oS] ©I direct = Fis. 3.16 167Fig. 3.17 Punerea la punct nn prezinta dificulttti. In acest scop aparatul se concetoaza intre emifitor si cablul terminal pe fmpedanta sa caracteristica, actionindu-se tolodala potentio- metrul #3, astfel ca la miisurarea lui U, deviatia instrumen- tului ef fie maxima. #3 va fi montat pe panoul frontal. Apoi ge comuta pe tensiunea LU, gi se actioneaza Ad pind se obtine wa minim. in cadrul reglajelor ullorioare, la masuritor se yor inyersa legiturile dintre antena si emitalor, dupa care ge repel roglajul lui 24, fara ins a-l mat roti pe #5. Tn continuare se mai schimba incd o data modalitatea de cuplare a antene) gia emilaitorului ta masurator, spre a se face un roclaj optim al pobengiometrilor £4 i £5. Odat& miéisuritorul corect reglat se Lrece la calibrare, finind scama‘ca la deviatia maxim’ a instrumonbului sa se marcheze pozitia U,, iar 23 si fie la maxim, Efectuind acum comutatia pe U,, doviatia instramentului depinds de ten- siunea ce se indica; lao adaptore optima indicatia ircbuie si fie nula. In pozifia de nul masurittorul arata pe scala 4, ceea ce insearang ei la captitul din slinga raportul o este egal eu 4, iar la dreapta — infinit. Dac& ulterior so wtilizeagit o noud antena, eu ajutorul lui U, va fi posibil sa se stabiease’ adap- darea coroecti a acesteia. Daci instrumentul de misuri din aparat este tinear, seala sa va fi marcata astfel: la 3/4 indicatjia o = 7; lat /2 c= ae 4f4 o = 1,6; la 1/10 ¢ = 1,2; la 41/20 din scala o= ijt. 168 = 3.5, DIPMETRU In aparat extrem de pretios in dotarea oricérui radio- amalor ce se respecta se dovedeste griddipmetrul, Termenul vine din englozeste (grid-dipper ) si ne evoca porioada de aur a tuburilor electronice (grid inseam’ grila). In prezent termenul uzual este gate-dipper, legal de elementul-cheie al unui THC, gate, poarla, tradus uncori tot prin grila. in lilera- tura noastra s-a incetdjenit termenul dipmetru, care refine esenta principiului aparatului, dip, ce inseamna minimul uaui eurent, de grila ori de poar Dipmetrul ofera posibilitatea de verificare a orickrui circuit oscilant, fark a mai fi necosar ca acesta si fie scos afaré din montaj. Un alt mare avantlaj este simplitatea tn operare. E! este previszul cu un inductor ce face parte dintr-un eseilator cu freeventa variabila. Bobina se aduce in imediata apropiere a bobinei din circuitul oscilant de masurat, astfel noit cele doud bobine sa fie cuplate inductiv. Apoi urmeaza ca froeventa de oscilatie a dipmetrului sa fie modificata lent, Cu cil freeventa oscilatorului se apropie de freeventa de rezo- nani a circuitului pasiv, cu atit mai mult creste Incitrcarca oscilatorului, proces ce se recunoagle prin sedderea brused a indicatici prezentate de un miliampermetru. Scaderea cea mui accontuala, brused, reflectd egalitatea dintre freeyenta oscilatorului si cea de rezonanti a cirguitului de mi&surat. Freeventa caubati poate fi citita pe seala dipmetruiui (to prealabil etalonata). Dipmetrul este echipat cuo diod& de tip lambda, care are Oo caretoristicd asemandloare cu eva a diodei-tunel, O astfel de ,dioda® este do fapt o configuratic ce cuprinde tranzistori) Vii gi V72, denumirca adoptindu-se datorité faptului cd VI'15i VI2 au o caracteristica oc aduce carecum cu litera A. ta fig. 3.18 este prozentat montajul echi- valent, realizat cu THC-uri, cu canal n sip, Schema concrota (figura 3.19) mai cuprinde gi un tranzistor bi- polar finde’: mulfi TEC (cu canal 2 pj) awauo panta suficient de mare, Circuitul oscilant consti dintr-o * + vi Fig, 8.18 169Fig, 3.19 bobing cu inductanja fixt, Le, si dinkrun variabil, C3. AT aro rolul de a amplasa punctul de functionare in por- innea cu rezistenfi negaliva’ a earacleristicii, VDI i ‘D2 limiteazi corespunziter domeniul de reglaj. 23, VD3 gi C2 constituie um grup de redresaro, Pe dict spar o tensiune continud negative ce esto aplicata portii lui VT, cu rolul de tensiune de reglaj pentru dioda A. ‘Tofodati, tonsiunea continua ajunge, prin RIEL, la grila mpctorului pe sursit, V7'3. Potentiometeul Ae este astfel roglit, incit instrumentul eu bobind mebila, comandat de V3, s& fie aproximatiy la zero. Atnnei vind La este adusit in nitatea cireuitului pasiv de misurat, iar frecvent. torului din dipmetru este modificats eu ajutorul lui constata 0 deplasare a fensiunii negative de pe WD. in sens pozitiv, consecinti a atenudrii o arabe ta la rindul ei de un transfer mai r fia tensiunii de pe VDF provoada x eursd a Ini V23, deci PAZ indieX un maximum de doviatia cind exislii un transfer maxim do energie. Spre deosebire de scheme de dipmetri, variabilul C3 s fia maxima a instrumentului (solufia cla minimum). Dipmetrul poate fi folosit ja verifivarea functionirii oscilatorilor. Freeventa semnalului de intorferenta se situeazt in banda audio dact C2 esto acordat corespunzitor somnalului ce se-va gtist gi pe sursa lui V73. Prin CO acest semnal ajunge ea lensiunii de 170 laramplificatorud AP, cu VT4 ai V75, care oasciitelefonivs, Volumul din clisli se regle. Ciad Lrebuie aliniate circuitele oscilinte dintr-un. receptor, Jay reglarea oseilatorului din dipmetru pe zero batai se va demodula un semnal de RE, receptionat in timpul reglajului. In aceashd situatic oscilatorul cu dioda A. functioneazi mixor aulooscilant, fept ce permile o elalonare prec scala dipmeLrului, Constractia dipmetralai Lista de componente moetru linear 2,2 kO; RS: Rie 82 kO; RS, N&: 22 RI: 100 kG; R195 3,9 k Condensatori. CL, C5, C7; CLS: variabil 200 pF; C4, C10: 100 7 4 ph l0 V; ('O: electrolilie cu te potentiometer logari kO; RE: 830-6 1 C6, €8: eleetroli tal 10 pliyt0 Vy ex clectrolitic 22 :E)6,3-V; C42: 1 nal’; Cd: clooteolitie 40. pkji6 V. Tranzistor;, diode, cirenite integr VEL. VEG R V2: B451 (BF240); VT4, BCVIBC; Vbs- (NGI48 (NDIA); DAL: 78L05. Alte materiate: PAL: microampermetin 4100-250 wA; mufe gteciir pentru difugor (= suport pentru bobinele dip- metrului). Inductor’, Pentru gama 374-871 k1l4 230 spire & 0,1 me 701-1 GLO kM LLO spire; 1533-4920 kN%47 spire o 0,2 ming 2792-7224 ki% 23 spire; 8777-21200 Kile 12 spire 0,6 mm; 12,6 M1[z-40,6 MIlz 5 spire; 27-80 Mz 2 spin; 50-150 MIa 1 spirt 2 1 mm. Toale bobinele se execute dia cupra-email. Cablajul si implantarea-stnt date in figurile 8.20 si 3.21, Bohinele sint intersanjabile, solubie ee i. MATE UZi- intiinexploatare. Sprea limita pierdovile, stiflurile mebalics dininteriorul ¢ ta cil mai mult pasibil (oste vorba.de mul rului suplimentar). Piorte- rile actionsazi: d i fiecare selimbare a five yenfei lui C3 se va deplasa gi punclul zovo al instrumenlului, UtFig, 3.20 Calibrarea este precedaty de roglarea potentiomotrilor RE gi #2, pind se obtine un minimum de a tie a instrumentu- lui, De retinut cd nv conteaza vatoarea gilith pe indicator, oi doar existenta minimului gi modul siu de aparitic. Prin urmare #22 contribuie nu Ja fixarea exacta a pozitier de nul, ci la observarea mai ugoari a minimului de indivatic, chiar in {mprejuriri mai pufin favorabile. intimpla — din cauza pierderilor — ¢a acul si ind a capil, se actio- neazd LZ. Potentiometrul RL determind punctul de functio~ rare al diodei A gi, implicit, sensihilitatea dipmetrului, Pozitia corecti a lui A se stabileste. in felul urmitor: este rotit pind cind orul ajunge la catodul lui VEZ. Cum oseilatorul nu ya oscila in pozifia respecbiva, acul indied un maxim. Dac&i acul ajunge la capiitul scalei, se ratuscazd pozitia lui #2, dupa care 27 se roteghe invers. De lao anumila pozitie acul instrumentului di inapoi, ceea co inscamna c& oscilatorul funchioneazd. Rotindu-l mai departe pe #7, valoa» rea, indicaté de ac se micgoreazii mereu pind cind se obtine un minim; eventual se mai retusoazi #2. In final, #2 se pozifionceaz’ astfel, incit indieatia minima, ett si cea maxima £4 se afle in domeniul scalei instrumentului. Cind se schimba gama se impune ¢ corectare a pozitiei lui R2, pind 172 Odati terminate ac roglaje dipmetrul este gata dea fi cbalonat, procodurg in care dipmetrul devine radioreceptos, Antena va fi un simplu conductor (de 10 m eel pulin) care se va cupla inductiy — printr-o spirit eu diametrul de 50 mm — Ja bobina dipmetrului, Geliilalt capit al spirei so euploazd ja pamint. Apoi C3 se rotegle pink cind se reoepfioneazd un emititor de, radiodifuziune (de frocventit cunoscutii}, az in care frecventa oscilatorului din dipmetru este egala cu freeventa purtdtoare a stafiei auzite. Aseullind mai multe postari ‘ale odror froevente stat cunoseute calibrarea devine 0 173.operatie simpla. Desigur, etalonarea se poate face gi ou alt dipmetru (ctalonat), cind va fi sufieient dod apropia}i cele dou& bobine, luind o freevent4 care si intre in gama aleask la dipmetrul construit. La egalitatea celor douad fre vente in casei se aude un semnal AV. Pozitia lui RL pentru care se obfine un maxim de auditie permite cancamitent $i obtinerea sensibilitiii maxime a dipmetyului ulilizat ca frecyen}metru de rezonanja. 3.6, OSCILATOR RE DE AUDIOF RECVENTA Va propunom de aceasta data un generator ieftin si extrem do ulil. El va fi folosil in special la consbruetia si verificarea amplificatorilor de audio treoyenta, Oscilatorul, care trebuie si genereze scmnale sinusoidale ‘iri a reeurge la inductori, este constituit dinkreun amplifi- cator ina cirni bucli de reactie se gasagte o retea (lependent& de freeventi), formatit din celule AC, La generatori se tnttl- neste adesea o retoa RC de tipul puntii Wien-Robinson (fig. 3.22.). Exist& insd gio alli schema de rofea RC, mai putin fntrebuin’ care isi gisogte foarte bine ulilizarea in genera- torii RE (fig. 3.23). In montaj existé doar wn singur element) yariabil, potenjiometrul 2, a edrui yaloare este der ori mai mare decit rezistenja #. Freeventa la care tensitmile 26 intrare gi de iesire au aceeagi faxd se caleuleazd cu formula: 1 =F, fo = eV 7 unde r trebuie si indeplincase’ si condifias @ Fig. 3.26 Montajul so ob{ine prin implantarea (figura 3.25) compos nentelor pe un cablaj imprimat (figura 3,26). Piesele din componenta pun{ii vor avea toleranje foarte sirinse, deoareca altfel se micgoreazi stabilitatea gl eresio factorl do distor. Siuni. Din cauza dispersiei paramotrilor la tranzistorul ow efect de cmp este posibil ca valoarea Ini A6 g& fie nodificati, lueru ce se va stabili experimental, Rezistonta AS va fi aleasx i7@Fig, 26 astfe] Incit nivelul tensiunii U,,, (clectiv) sti poatt Fi shbuat cu potentiometry! £76 in limitele a 1-2 V, La iegire se giisogte un divizor de tensiune permilind preluarea anor pitryi din siunea de iegire, re wae ttl total este de maximum 5 mA, fiind insensibil fa variatiile lensiunii de alimentaro gi la fillrarea, insuficienta, de aceea esle necesari doar o schemili foarte simpli (figura $.27), Generatorul poate fi alimental din dow hater de : 9412 V, Tensiunea tle iegire are o neuniformitale ma» ov ximide +2 dB pe toasts gama de Treeventa, =O Potentiometrul R24, ow care so fixeazd freeventa, poate ficu pelicula de car- 0 bon, dar pentru o precize mai mare ascalek se impuns un potenfiomelru bebinat, ‘axaioot_VO} frafo sonerie "Rig, 3.2% 3.7. GENERATOR BITONAL PENTRU REGLARIA, ‘, EMIPATORILOR BLU* Dupi constructie, emijatorul BLU trebuie s& fie reglat cu un generator audio bitonal gi un osciloscop, motiy pentru eave vom deserie realizavea unui generator bitonal. Dupaé cum se glie, raportul intrare-iegire al unui emifator BLU este necesar si fie cit mai liniar. Tn eax contrar — prin fenomennl de intermodulajie — apar distorsiuni. Desigur, esto dificil de definit cuantumul de distorsiuni admisibile in semnalul general, de emitStorul BLU. Pard indoiala e& tre- buie si_se stabilease& dack perturbatiile produse in. afara lirgimii de bond admise, sint mentinute sub un anumit prag. Spre deosebire insii de acestea, distorsiunile oxi tente chiar in eadrul lirgimii de band& a emisiunii consti- tuie un alt aspect dificil. Distorsiunile de nivel mare trebuie ovitate, ew atit mai mult ou cit, de ecle mai multe ori, reducerea nivelului acestora are o influen}a redusi asupra randamentului de transmilere realizat. Cauza majoré a distorsiunilor din elajul final o reprevinté nivelul cxagerat al excitatiei. Cind acest otaj este supraexcitat, el incepe s& limiteze virfurile de semumal, mirindu-se excesiv si eurentul absorbit din sursa do alimen- tare de e{ajul final. Ca urmare, semmalwl RE va fi foarte Jang, ev armonictes perturba nu numai banda de lueru, ci gi recep toriiradio si TV sau chiar alte instala}ii de radiocomunicalii, Generalorul bitonal permite evilarca unor acemenéa neajun- suri, fiind [olosit aliluri de un osciloseop catodic, coneclat— fie direct, fie printr-o sondi de RIT — la iesivea emifilo- yului. Pe ceranul osciloseopului este vizualizata forma de unda resullatd: o sinusold& corect& denota un semnal de calitate. Cind sinusoida prezint& limitare la yirfuri, nivelul de exci- tatie a deyenit prea mare. Generatorul este constiluit din douwk surse de semnal sinusoidal ale cizor iegiri sint mixate Intre cle (figura 3.28). Vrecventelo respective se gésese in cadrul benzii de AF a unui semnal BLU, ins&é tntre ele nu trebuie si existe nici o relajie ermonicd. Semnalul rezultat din mixare va modula * Semnal telefente eu band’ laterali unfea, 119330 Fig. 3.28 emitdtorul. Una dintre cele doué frecvente trebuie si poata fi ugor modificaté, epre a inlesni observarea sincroniaarii gemnalului de iegire, chiar gi pe un osciloscop de cea mai gimpla expresie, In aparat s-au mai previzul $1 unele reglaje de nivel, astfel ineit tensiunile de iegire ale ambelor semnals bitonale si poatd fi modificate in cazul in care releaua de filtrare din preamplificatorul AF’ al emilatorului urmeaza sé atenneze un semnal mai mull decit pe celalali. La montaj, obicctivul consti in a mentine constanti amplificarea, chiar dact freeventa esle modificat’. Solutia: un bee de scala dispus in buela cu reactie negativa. Rezistenta bocului variaz in raport cu temperatura, mirindu-se o dataicu ¢ rea oi gi opunindu-se variatiilor de amplitudine. Dacii os ilatorii sint corect reglati (cel fix pe 1.850 Iz, iar cel variabil 600-700. Hz) se asigurd buna functionare a gencratorului. Beeul din proto- tip a lost de tipul baioneti 12 V/50 mA, iar cu potenjiometeii semiroglabili R13, R14 se obline adaptarea In diferiji curenti prin bec. Semnalele dela ambiioscilatori se aplica lui R70, iar produsul de mixare lui V7, montat-ca adaptor de impedenta. Functionarea propriv-zisi este simpla, Amplificatorii operabionali DAZ si DAR formeazi oseilateri in puate Wien, cu frecvente diferite, determinate de C0-C73, res pec- tiv R6-RI si R12, Divizorii de tensiune formati de Aid gi 180 RI, precum si becul eu incandescent stabilizeazi factorul global de amplificare, preintimpi itia di juni lobe jeare, preintimpinind aparitia distor i i eg cupleazk oscilatorii la po HenVODe Ee de halang RIE ; e Je poten some trul de volum R10 semnalul se aplied tui VIZ prin C5, Polarizarca acestui etaj so determina de avin A whee. de tensiune R2, 3. lesirea se culege de pe Id Constructia gonoratorului bitonal Lista de componente Resistor. Rt: 3,3 kO; R2, R3, RB RT : 3,3 20; R2, R3, RB, RY: 22 ko: ne Bo. 83 5 RS, Le 8.2 ko; tino: potentiometra logavitinie KO; % . nliometr e: sO; 5 ts polensiometri semireglabihi 256 aaa Say REG Tees ondensalori. Cl, CG: electrolitic’ 470 pF/6 V3 C2: {0 ir, C8: lactate eu tantal 88 uilyld vy Ch, ch C ie if : 5+ 45 vs : 25 ee peel OD 3 C5: 150 nly C8, C9: 220 ak; Tranzistori, dicde, cireurte integrate. VTI: 47. sau echivalent; DA 1, DAL: pats VDL Vt DE tee ; Pe cablajul imprimat (figura 3.29) semiconductorii so mplanteazd (figura 3.30) ultimii, in scopul evil tri supra-Vt ANG, A UNGCOTt 3 t if. oBh= oa 1 C6. ¢ ay & firs @ yF2 3 ore orl ets et a3 Ri . 18Y 1eV kK Hs. 2508 in 2500 tt ont ba c7 2 kIT 4 =e!2 2h RE 4 Bi lite O42 RS lipase tae, Pz OA SE Lord 330k A 30 Bi aaah ofS tan * [2 el FT Rod ue cio | one a E Ce on |. ees les vi ca, wa Qf! WOnF eae eee hel] a 22068 y ey chbe te ¢$ pn» Sg a RIZ Freevenfs, RY) balansul ” RIG: nivelul 7 Fig, inedlzirii ca urmare a unor eventuale greseli de montaf. Pentru earcasi se poale utiliza orive material plastic, tabla de aluminin, sticlotextolit placal elc, Cablajul este fixat Io panoul frontal printr-wn collar, iar conexiunile la potentio- meétru se realizeazit eu conductor ecranat. Conductorii eu tensiunea de retea se fixeazd ferm, iar firul de mast, proviizus cu papue, se prinde la panoul frontal, atagindu-i-se — in punctul de intrare in cutia aparatului acablului de relea — ua mangon, de eauciuc. Tnainte de punerea sub tensiune se verifiek Inc o data cablajul, Dac tobul este tn ordine, la iegirea generatorului se conecteazi un osciloscop, iar polentiomelrul de balans se rotegte pind la refuz (spre oscilatorul ew freeventa fix) ai se aplic& tensiunea de alimentare. RIZ este fixat astfel tacit oscilatoral s& intre in functiune, dupd care se-va exuta tn ce domeniy oscilatorul furnizeazi un semnal curat. Cursorul lui REZ se va. situa tn mijlocul aecstui domeniu. Polentiome- trul de balans va fi rotit complet in partea epusit, iar R&S se regleazi in acelagi mod. 189 38 QSCILOSCOP LA 5 MHz Avind caracteristicl foarte tentante pentru amatort, osciloscopul propus spre a li construit nu comporta compo- nente greu de procurat gi este complet tranzistorizat, Alimen- larea se face de Ja rotea, banda de trecere ajunge la Mz dn limita a 0 dB, dar este posibilt si vizualizarea semnalelor de pind la 10 MIlz si chiar peste. Sensibilitatea de intrave este de 15 mV pe diyiziune. Pentru punerea la punct este sulicient un generator dé semnal sinusoidal si rectangular. Deel schema este dintre cele mai simple, ayind Ia bazii tubul eatedie DG7-32, de 76 mm. Pe panoul frontal (figura 3.31) so giisese toate comenzile, mai putin intreruptorul oprit-pornit sf saportul siguranted, dispuse in spate. In stinga a »sTIMP/DIV VOLT/DIV © ‘ tin 66 DEPLae “ak INTR.ORIZ.INTR. : : BAL, SING. EXT. VERT. Fig, 3.31 panoului frontal (dural de 2 mm) se allt fereastra tubului catodic, tn fer zi 0 reloa pradala, Primul butin de comanda asiguri reglajul intensitéfii luminoase (LUA) aspotuluide pe coran, Acoastit comanda nu treluie actionalit exagorat, mai ales [a o imagine fix’, ori end semnalul lip- gle (linie ovizontala luminoasa), din cauzi ed s-ar putea distruge Tuminoforii din tub. Sub primul buton se afl un DEL rogu (usual) care, atunei cind este aprins, indict dacit osolloscopul functioneazi. Sub DEL, VD? , se alla butonul de focalizare (FOC), care permite obfinerea claritahii la curbole de pe eevan, AL oilea buton, din stinga sus, esto marcat cu »DEPL S$ si permite deplasarea tn sus saw tn jos a formed de undii. Sub else aflk” butonul »DEPL ap“, en care se obbine docalarea stinga-dreapla a curbelor de céran, 183Ajungind iarigi in rindul de sus se va intilni butonul »AMPL VERT, al comensii amplificarii pe verticala, caro realizeaza reglajulfin al amplitudinii in vederea tncadrérii imaginii in gama impusi de selectorul de sensibilitate (din droapta sus, marcat VOLTIDIY ). Pontrua stabili o corelaie intee amplibudine si diviziuni butonul amplitudinii se rotegte complet In sens orar, ajungind pe pozitia ,CAL* (calibrare). Cu butonul BAL (baleiaj) se obtine sincronizarea semnalului cu freeventa generat de oseilatorul intern al hazei de timp, De fapt si aici este vorba de un reglaj fin in interiorul gamei stabilite cu ajutorul comutatorului T/A PLDIV. Un reglaj corect permite sk se fixeze pe ecranul tubului catodic forma semnalului; in caz de nesineronizare forma de wnd& s-ar deplasa mai mult seu mai pulin lent pe orizontala, intr-un sens sau in allul. Aducindu-se indexul butonului tn pozitia »CAL* se citeste perioada semnalului analizat, orientindu-ne dupa indicaliile in microsecunde selectale de comutatorul TIMPIDIV. Acosta dispune de patru pozilii (corespunzind amelor do sincronizare ce impart, egal intervalul 10. I2- 400 kHz). Cind comutatorul T/MP/DIV se afl in po lia a cincoa, EXT (extern), sincronizarea intern’ se deconce- jeaza gi se introduce intrarea SINC EXT (sineronizare ex- ternd) cu care este posibil sa se fact uz deo haz de timp din afara osciloscopulul. Seleetorul de sensibilitate, VOLT/DIV are patru game de sensibilitate: prima (semnalul trece integral, 4:4), a doua (110), a treia (1;100), a patra (intrarca se conceleasd la masi), Sensibilitatea maxim& a primei pozi{ti permite vi gnalizarea unui semnal (pe o diviziune) de numai 0,015: Vi Sub comutatorii rotativi exista doi comutatori basculanti, dintre care cel din stinga, marcat SZC, va sclecta prove- nien(a sincronizirii (internd externa). In pozitia im. a comutatorului din stinga se pot utiliza in mod normal menzile BAL si TIM P/DIV, tn timp co dacd este poz onat pe eat., semnalul de bazi de timp trebuie introdus prin borna de intrare de dedesubt, INTR. ORIZ,, SINC. EXT. Comutatoru! din dreapla, Jf0.D, coneeteaza direct in- trarca verticald cu componentele continue (daci este pe eurent continuu ce“), In timp ce pozitia eurent alternativ wed o docupleazé prin inserarea unul capacitor, Pe panou, 184 dreapta jos, se alla intrarea de semmal, INTR VERT, la care se aplied Lensiunite de controlat, , Schema electricd (figura 3.32) o vom examina incepind ou sectiunea pentru verticala, Aceasta trebuie si amplifice liniar semnalul in toatdi banda spre a-l aplica plicilor de de- flexie pe verlicald ale tubului catodic. Somnalul de ana- Fig. 8.32 lizat.este condus imediat spre comutatorul SA, ce-| introduce sau il scoate din circuit pe Cf: cu CZ in scurtcircuit se pot face masurari in curent continuu, in caz contrar componenta continua a semnalului este blocata, Urmeaxii al doilea comu- tator, SA2, cu patru pozifli, dublu, cu rol de atenuator, deoarece la intrare pot fi aplicate semnale cu arnpliludini intre 15 mV gi 600 V. Atenuarea de zeve ori se obtine prin divizovul RLR2C26C2. In pozitia a treia a lui SA2 atenuarea de 100 de ori se obline datorita rejelei RERAC27C3. Con- densatorii C26, C2, C27, C3 compenseaza largimea de band’ la freevenje mai ridieate, eliminind distorsiunile introduse de divizori, rezistivi. Treind de atenuator, prin RE si R? semnalul ajunge la grila TECG-ului V2, montat cu drenul commun, lia compensarea benzii contribuie C4, iar RS si VDF stabilese polarizarea TEC-ului. Punctul de lueru al etajului Be fixeazii cu dioda D9, limitat de R12, sarcina fiind RS. Valoarea amplifietrii pe verticals, delerminata de compo- nenlele RIO, R11, C5, se regleazi cu R63. Potentiometrul cemireglabil £59, in serie cu #9, fixeazii excursia maxima a semnalului gi se regleazii o data pentru totdeauna in cadrul punerii la punct initiale, 185Prin RZ si RLF semnalul de analizal se aplict etajulul armator, evhilibrat, ou tranzistorit V7? gi VT3, al ciinor punet de lucru in curent continu se objine cu RIG-RIS, rstfel incit banda de trecere s&i aiba lirgimea maxima, sar- sina fiind constituiba de R/3 gi, respoctiv, AZI, curolul de a polariza etajul urmalor. R22 si 223 introduc o raaclie nega- tiv’ mixts, Intre bazele lui ¥74 9 V4 _ fise te lanjul R2ORGARZI co permite ca prin aclionarea lui HG si se depla- soze spotul dope verticala. Grupajul de componente dobre cei doi emitori are rolul de a compensa rispunsul la feevente mai inalle. R25 \§i R26 conecteaxi emitorii la mash, in limp ce R24, C6 si C7 formeazii o refoa pur reactiva, introdusi sa oxelusi mai mult sau mai pulin prin aclionarea lui #60. Celutole R27CS8 si R28C9 conduc semnalul amplifical la VIG si VF7, cu rol doar de a separa elajul final clo vestul montajului, ceea ce se deduce cu ugurin|d din faplul e& ot, In montaj cu baza comuna, sint practic la masa peritra ev entul alternativ, In schimb, la bazele tranzistorilor finalise Junge prin intermediul cuplajului capacitiy constiluit din ( 10 5 C11, in, paralel cu care se glisese, respectiv, diodele ne V.b3, VD4 si VDS care au rol de axare. Finalii V7S si V 19 sint alimentai la 190 V, pentru a putea comania clicient plicile de deflexie pe verlicalé din tobul eatodic. ' Polavizarca olajului este dala de R3Z-R34, iar duptiaccea stabilizala do V.DZ0, Semnalul de iegire este cules de po emi- torii lranzistorilor V7'8 si V9, in montaj ou colector commun. Tn figura 3.33 se gisegte schema privitoare la seclinnea de orizontali, eu rol de a asigura baleiajul orizontal prin gene- —= ae Ov RS es at Pe 2) Fee ia cb Tele sna i] VeEf tas cries. | aan a sinc, C18 {Po fo ° cH {he« 0 Lea ial ae Afiga.a4 Fig. Seat ieee a varea de tensiuni linear variabile (dinti de fierdstrau) cu free venta inire 10 Hz gi 400 kllz. Pe perioda de rampi se vizua- Hizeaz& semmalul introdus la intrare si amplifieat in sec{iunea de verlicalé, in timp-ce pe perioada de inloarcere, foarte ab- rupli, are loo stingereaspulwui, pentru ca acesla si nu mai apard pe ecran, L enta bazei de limp trebuic st fie un submultipla al freeventei aplicuto osciloscopului, cesa ce se asigura cu ajutorul unul circuit, basculant, speeial eoncepul, echipal cu lranzistorii VO -¥ 772, montali ca multivibrator (pri- tii doi find in serie pentru_a produce oseilatii sigure si la lrecvontele mai ridicate, #37-R4d polarizeazi mullivibrato- rulastlel ca tensiunea de rampa sit fie ei6 mai lineara posibil, Tmpilsul de baseulare, preluat din divizorul RISRIG, lvece prin SA4, ajunge la baxa lui "722 prin CL4 gi dioda V7. Cind Sz gi SAS sint in pozifia ext, pulem introduce o haz de imp extérnd prin borna ANT'R ORIZ, fintnd seama oa semnelul ulil teebuie si aibé o amplitudine de cel putin 500 mV pe divizinne, VT73 preia impulsurile do sincroni- zare si lo transfert etajului de stingere pe perioada de intoar- cere. De la contactul central al lui S43, prin R29, semnalul de baloiay ajunge la TEC-ul ¥L/4, conectat gi el in montaj cu drenul comun, cu vol de adaptor de impedan|a. Pe rezi- slocul de sarcing R50 este dispus semireylabilul ROL care comand’ amplitudinea pe orizontali, De aici semmalul, di- Vizal, Wece spre etajul Hinal constituit din V2Z5 si V7, care este de fapl un amplificator diferenfial (vezi Rod, RéG, C22 si C23) capabil sii comande direct plicile de delflexie orizoutali, graie inallei tensiuni cu care se alimenteazi. Jegivile sint preluate de Ja terminalele lui RSL, R52 si N53, Rod (unde se va respocta neapiiral ohmajul gi wattajul), Po- tentiomeirul £66, prin reteaua RS7RS8SRO2, furnizoazd tensiunea de polarizare a lui V 076, stabilind pozitia pe ori- zontulé a spotului pe ecran, Se va examina acum. schema electric’ a alimentatorahil (figura 3.34) care asigurit toate tonsiunile necesare, Lot aici exist ectajul impulsurilor de stingere gi circuitele de raglaj al luminozité ii gi focaliztirii. Transformatorul are trei infaguriri secundare, prima, de 6,3/500 mA, este destinata fneiilzivii filamentului dia tub. Al doilea secundar asigurd 18700 V/2 mA, tensiunea anodici a tubului catodic. Ultima jerks are doud iegiri: 30 51150 V, ambelela 50 mA, pentru ele de semnal mic gi de putere. Partea de 30 V mai for- totodata gi o masa fictiva, de referin}é pentru intregul osciloscop. Dioda redresoare, V.D2, urmata de filtrul TL, for- mat de C4, R18, C5, oferd tensiunea continua, divivata de diodele Zener VDS5 gi VD6, al eiror punct comun stabileste olentialil masei generale, In paralel cu C4 se giseste un EL, in serie cu R14 (de limitare), curolul de a semnala func- fionarea. Tensiunea de 150 V este redresatd de V.D3 si fil- trata de C6, oblinindu-se -}-290 V_ pentru etajele finale. Din aceasta, prin cdderea de tensiune de pe R15 gi filtrarea cuC?, ¢ oblin +160 V, necesari grilelor 2 gi 4 (terminalul 8 al tu- bru), unde se ajunge prin divizorul RIGRZ7, la care se adangi C8. Terminalul J al tubului catodic este conectat la inalta tonsiune, pentru ca filamentul s& fie adus la un potential apropiat de cel al catodutui, astfel Incit si se evite descarcari 188 electrostatice intro cei doi electrozi. Inalta tensiune necesarit nu este prea ridicati: 400-800 V, dar impune totusi luarea misurilor de protectie la electrocutare| Tnalta tensiune este redrosataé de VD si filtrati de Ci. Rezistorii RZ, R28 si R4 determin’ potentialul grilei de co- mand& ce poate fi variat intre limitele —50...—100 V (din £18), comandind luminozitatea. RL9 si R5, 6 regleaza fo- calizarea prin modificarea potentialului grilei 3. Htajul cu V ZZ, ce asigura stingerea, funchioneazd asifels La sfirsitul fiecirui baleiaj fascieulul electronic este readus la inveputul cursei pentru a reda o noua farm§ do unda. Intoarcerea este determinatd de frontul bruse descen- dent ce urmeaz& dupa portiunea reetilinie, Dack acest lucru ar fi vizibil, s-ar manifesta sub forma unei dungi luminoase care se adaugi peste semnal, constiluind o inrdutatire a vizualizarii, Pentru a preintimpina o atare situatie, prin C3 se culege impulsul de coborire existent pe emitorul lui V 7/3 figura 3.33 gi se apliedi — prin RUZ, R12 si VD4 — bazei lui VII, Comonda care are Joc in acest fel este pozitivi, ducind la saturarea ecranului prin R7C2, conectati la grila de co- manda a tubului. Evident, lucrurile nu sint perceptibile daltorila inerjici retinei, Rezistonii R9,R10 polarizeazd haze lui V 77, iar RS constituie sareine etajului, Constructia, oscilescopului Lista de componente a@ montajului propriu-zis (figurile ). foré: RL: 900kQ (750-150 kQ), 2%; R2: 110 kA +10KQ), 2%; RG: 990 kO (750-++240 OQ), 2%) Ray 10,1 kQ (0 kOQ 41000), 2%; R5:4 MOQ; RG: 470 kOy RY, R55: 470Q; R8: 22 kO'y RI: 3,3 kQ; RIO: 680 kOQy RII: 150 Q; R12, R24-K26: 11:0; R18, R19, R38, R464 7kO; Rid, RIS, R31: 470; R16, RIT, R43: 220; RIS4 3 R20, R21, R41, R48: 15 kO; R22, R23: 82 kQ 5 W; R27, R28: 330 O; R29, R30: 120 O; R32: 220k0/ 0,5 Wy B83, 34:47 kO; BBS, R48: 100 kO3; R86: 33 Oy RSP, RSE! 1,5 kO; R39, Rdds 1,8 kO; RAO, R45 s 2,2 kQy RAP: 68D; RID, R50: 10 kQ; RSL-RS4: 68 kQ/0,5 Wy R57, RSS: 1000; Noté: ceilalti rezistori sint de 0,25 Wy ASO: potentiometru semireglabil 1 kQ; REO: idem 470 04 189RGI: idem 22kQ; R62: idem 10 kQ; R63, REG: potentio- melrw linear 2,2 ka; RGA; idem 47KO3 ROS: potentiometru dublu, linear 100-- 100 kQ. Condensators. ZT: peiester 100 nF/250 V; C2: ceramic disc NPO 56 pF; C3: ceramic disc 820 pF; C4, poliester 2,2nE; C5, C7: ceramic disco NPO 220 pF; C8, poliesler 10 nF} cn, C11, C22: poliester 1 nl’; Ci2; ceramic dise NPO 390 pF; C13: ceramic disc NPO 68 pl’; C14: clectro- litic 1 pF/50 V; sf ceramic disc NPO 12 pl; C76 100 pF; CL: poliester 4, 7 nF 5%; CZ8: poliester 47 ni C19: poliester 470 nF 5%3 C20, C2l: electrolibic 440 ph : ceramic dise NPO 270 F; C2é: poliester 4,7 nF; C385: poliester 330 nF; C26, C27 semivariabili 3... 46 pe. Tranzistori, diode, "VDE VD8: 1N4148; VDI, VDIO: 6,2 Vil W; VEL, Vid: THC BYQASA, BFWil, V7 5» PE 13: BCBS 46; BC33T; 15, Vi: "BE303, Br458, B257; V 110, 56, BC327, iale: SAL; intreruptor simplu; SA2. commutator SA: comutator rotativ 4 eat «5 posilli; SAd: comutator basculant dublu. Lista de componente a pdrtit de alimentare (jigura 3.34) Rezistori. R1: 330 kO. 10,5 Wy R2+ 6,8 MO (0,5 a R3, R4: 470 kQ./0,5 W; B52 27 kO 10,5 W; R6: 4,5 MQ (0,5 W; R7 +470 O05 Wy; RS: 68 kO/0,5 W; RO: 900 kQy RIO: 2,7 kQ.5 RUF ABCOs RI2S10 KO; RIB: 470 O; RL 3,3 kQ; M15: 10 kQ/L Wy; Rib: 82 kO; RIT? 150 kQ; Noted: ceilalli rezistori sink de 025 W; RLS. polenfiometru linear 4,7 MQ; RIO: potentiomelr w linear 4 MQ, Capecitori. C1: poliestor 470. nk /t Le C2: poliester 40 ni/1 kV; C3: poliester 10 nl"/l00 Vy bole 3 300 plj50 V3; Cb: 000 pF : clectrolitic 220 pI'/ 1200 V; C8: polics 720 Tranzistori, diode. VDI: BY X10, 4N4007; VR3: IN 4001; VD8: BY207, 1N4004; VDE: IN4I48: VDb, VD6: Zonor 40 V/L Ws VDI: DELi ile culoave rosie; VL: BC337. Diverse, T1: transformator de relea (veri textul); tub catodic DG7-32; FUL; siguranji 1 A; SAL: intreruptor simpla. 190 = setae Osciloseopul necesita trei cabli alimentare (figurile 3.35 si 3.36) vorticala si orizontala ( aje imprimate: doug pontra si unul pentru sectiunile figura 3.37). Pe ele se dispun toate 191Fig. 3.37 fi | i — componentele, mai putin TJ, cinescopul gi componentole actionate de butoane, Ktapole constructiei sink: pregitirea panoului frontal si a pirtii mecanice, implantarea, efectuarea eonexiunilor, asamblarea si punerea la punct, Cutia, realizata din doud piese, va avea dimensiuni minime de 290 x 220 x 90 min, Ta giurile panoulai s xenzi butoanele, bornele si dioda luminescenta. La feronstre pentru tub, in interior, se lipeste un reticul, In interionul eutici spaliul so imparte in trei cu ajutorul unor crane metalice (perei din fier), In compartimentul cel mare se agazi placa principala, fn dreptul potentiometrilor gi al celorlalte compo- nente de comandi, In camera aliituratil, din spate, se dispun unul sub altul cele doud cablaje imprimate, ale alinentatoru- lui gi teansformatorului, Spajiul din stinga ramine pentru cinescop. Dimensiunile orientative ale peretelui orizontal de separare sint 175 85 mm, iar we celui vortieal de lingd tub, 200 x85 mm, Peretii se fixeaz’ cu colfare, guruburi M3 si phulile adecvate, Pozitionarea si blocaren einescapu- lui se fae eu 0 clemii pentru haterii de lantornd, ee se fixeazit in plasticul soclului gi deo placuta de ahaminin unde s-a fy out. o gaurd exact do diametrul eeranului care si-l iucastreze an- terior. Axul tubulni ya fi paralel ev fundul cutiei, iar part de vizualizare in strict’ coineidenti en retiouhd. Miezul trans formatorulni de alimentare se ceraneaza cu tobli, spre a atenua sursa Musxului electromagnetic, Implantérile sint date in fiyurile 3,38, 3.39 si 3.40, CFs monteazi intre terminalele hu SAZ. Grupul C6ItZ8 so seoza ferm intre punctul eald al prizei BNG INTR, ORIZ 3) terminalul central al uncia din sectiunile hui Sad. Conden salori CZ6-CZ9 so insereazii intre gidelii comutatornlui S13, La alimentator, placa inferioaré se prinde eu gumbnuri M3 de fundul eutiei, interpunind distantori de 3 mm . Ca- blajele sint distantate la 20 mm, eu reglete, fixate Ja rindul lor eu distantori de 10 mm, Conexiunile de acves pentru som- nalul de intrare vor fi blindate gi realizate eit mai secur. ‘Toate conexiunile se realizeas’ cu econductori izolati gi — pentru a inlesni identificarea lor — de eculori diferite. Grupajul de conductori ce face trecerea de la sectorul ¢o- menzi la alimentator si tub va trebui si treacd prin collul blindajului transversal. Evident aceasta ultima fazii nevesita 193 13 ~ Radiofonie pentru tineret067-32 7 12 1 ' 12 \ @1 Orr R19 oz 6D ec 08 La 26 fig 3.33 o—[Rs fo /—9 A® ote be of oF ae er +o }—o f 28 & pee |e | ? | & a ke C3 a ah of Rs 88 RID = isu Sat Tes ee 2 eiov- vos vps VDL O-BHO + O—RIS 6s ae al : . aie o. of Ris fo @s +tove 64 | Ti ges 7 eo DEL. © anod s i t +190V -+1S0¥ eS L cea mai Mare atenji¢ si rébdare, incaz de croare venl consecinje pigubitoare. Cablajele se vor verifica in aminuntime. putind sur- Cind aparatului asamblat ¥ so aplic& tensiunea de : mentare (siguranta LULZ fiind introdusa) filamentul tubului Se aprinde practic imediat, in timp ce ‘5; intirzie 20-30 s, Daca totusi pe ecran » aclioncazd asupra comenzilor de pozi zontali pind eind spotul apare. Cind se introduce baza de inp, peecran trebuie si apard o linie 194 potul luminos mai u se yede nimic se Yionare vertical si ori- orizontalé Iuminoasi, — — 3" vot ye . yoo e @ e o-proe ! vos ° 9, a) ° ° 3 34 5 6 7 , ory Lb +7}c6 oe oY 7 ; Bh tae Fig. 3.39 Dupa reglarea corespunziitoare a luminozitalii si a focatizarit se Lrece la elalonare. Cu potentiometrul de decalaj pe orizontala, R66, la mif- jocul Cursei se ajusteazi 62 pentru centrarea spotului in sens orizontal gi pentru ampliludinea pe orizontala, astfel incil si se asigure acoperirea integrald a ecranului. Apoi, eu sonsibilitatea la maximum, obfinulii rotind complet in sens “orar potentiometrul R63, AMPL, VERT., gi cu comutatorul S$A2, VOLT/DIV, in pozitia MASA, se anuleazh eventualele ondulaliani ale liniei de ceran, rotind pur gi simplu transfor- matorul de alimentare in jurul siu. Cind s-a gésit cea mai bunk pozilie, 77 se blocheaza de fundul metalic al cutiei, In conti- nuare, la intrarea pe vertieal’ se conecteaz&é un generator do 195| (a5 ab Eo }0 folie « ofralo# oft Tope pont’ C wo ad Sy Boje FS ge ®. A Rete ae |e |, ‘| Gp oh aes LE eC 94 “goo B oumoperinye Pol] a A & SHH of }e of Th Seto ove ‘ aap » 2 ole kof) LR & edgoneh ote i eft bo Sete eee 2440 5 B @ maha eI an peghp Je be Be a EtES = NG 6 a +p 4 Jo 5 ¢ Me wpe o oe 196 2 no semnal co livreazi o formé revtangulardt de und de cirea 4 klly, iar cu comutatorul SA? ce solecteazit gama (le 0,45, legirea generatorului se regleazii pint’ cind semnatual este visibil pe ccran, céutind apoi oa prin achionarca Ini C26 si se objini unghiuri perfecte de 90°, Operatiunea se repel, aclionindul pe C27, dupi ce SA2 a fost pozitionat pe gama de 1,5, iar nivelul seronalului do iegire din ‘ator a fost marit corespunzitor. Tot din generator se aplici apoi unt semnal sinusoidal de 90 mV (virf la virf), SA2 find pe sensibilitatea 0,015 si controlind dacd R63 este la capital CAL al cursei, se regleazét TL pind cind pe ecaran se obtine 6 sinusoid’ cu amplitudinea de gase patrate (= 36mm). Agtfil, calibrarea se ob(ine concomitent, gi pe eclelalte doul game alo lui S42, Precizia do pe orizontali se obline pe seama tole rantelor capacitorilor CI6- Decii nu se obfine o precisi convenabili, se vor revedea vuloril Ultima etapi a punerii la punct mireglabilului 60 tn vedorea corper So ia ca referinga o sinusoid’ de 1 kilz ce sa se va misura, jar apoi freeventa generatorulai se deplare la 5 MUz, amplitudinea semnalului de legire brebuind menting constant’. Un reglaj corect al Ini REO ve obtine atunci eind nova forma de undi ajunge la aceeasi amplitu- dine ca a celei de veferinta misurate onterior, 3.9. GENERATOR DE TEST PH 10,7 MHz PENTRU MODULATIA DE EPRECVENTA Generatorul deseris in cele ce urmeazi ii posibilitatea de verificare gi reacordare a etajelor de freeventii interme. diard tn radioreceptorii cu FI = 40,7 Mis, Urmarind schema (figura 3.41), se obseryii ek somnalul RF se obtine de la un circuit basculant astabil format eu tranzistoni VIB si V Pd, cuplafi prin filtrul de 40,7 MIlz. Generatorul oscileazi pe frecyonta la care defazajul introdns de filtrul ceramic este nul. Modulatia de frocventa este reali- zati cuo diodd varieap, VDI. Semnalul modulat se obline fie dinte-o sursit externii,. fie din multivibratorul din gene- rator (VTL si VT2). Deviatia do freevents ca result este practio egeli eu deviatia wrual& a unui omifitor MI. Un 197,Fig, Soft efect seeundar al ed freeventa cen cestui tip de modulalie consta in faptul de Tk se afl la circa 40 kHz sub frenventa de rezonanta a fillrului ulilizat, Daca, de pikda, este mv se verifice un ALE cu fillru ceramic ew FE de 40,7 MUz (de tipul SFELO,7MA, ew punct rogu) va trebui ea freeventa de rezonantit a fillrului din generator sé fie sil, corespunsitor mai ridical’ (de exemple filtral corantic cu punel portocaliu: 10,73 MHz, alb: 10,76 MHz sau albaste' 40,7375 MHz). Generatorul oferi posibilitates acordarii Uunerilor ca urmare a armonicilor a gasca (64,2 MHz), a gaptea (74,9 MLty), a opta (88,6 MLz), a noua (96,3 MHz) st a zecea (107 MII si fel putind fi verificate ambele norme, OLRT (63-74 MIlz) si CCLR (88-108 MHz). Cu potentiometrul R13 se alege gradul de modulatio de ping la 40%, suficient pentrw o modulatie satis are, Modificarea freoventei semnahilui modulator se realizenti ay prio schimbarea valorilor compenentelor 2, RA, CL, Ct i938 ls Guinean — fn Himitelo a 125%. Drept PDI se poate folosi si tipul BB 139, Semnalul modulat se obtine prin C7, cu o tensiune de lucru de cel putin 63 ¥, Construefia generatorului peed de Popa ezistori, Ri, R4, RI2Z:1kO; RP, R38: 383 kO. BS : 400 kO; RY, RI, RIL: 330 O; RS, RIO: 47 ka: ‘mies potentiometru logaritmic 22 kQ, , Condensatori. C1, C2, C5, C8: 100 nF3 C3: 470 nB; C4; 4 nF; C6: 100 pF; C7:'100' nbye3 V. , pre re dae Vs VT2: BCAQT sau echivalent; 4; e254 F214) ‘sar y Ee: . - A} (nse), 54 ( 14) sau echivalent; VDJ; BB109 Alte materic eu 4 x2 pozil Implantarea si cablajul imprimat sint prezentate in fi- gurile 3.42 si 3.43; asamblarea nu este deloc grea: in cileva ext z : fillru ceramics SFEI0,7MA; comutator [su a = 3 ei Cy woe TW & 1 ofS} ot}. ft Ch Re C255 r° ot} VT2 EB o—[—}—» | vb5 pe ye om pevts ~~ of ni ot _}0 a: 2. al R9 Cy ae i vIn 0 199D ore de tuern generatoru) poate fi terminal, Generatorul elos- cris cunoasle sio varianta portabila,o baterie de 4,5 V fiind suficienté pentru alimentare, Dupa censtructie, generatorul va fi complet ecranal, semnalul iesind la o mufA de tip BNG (sou de alt gon}, Un gobarit redus este asigurat — printre allele — si utilizind un potentiometru de mici dimensinni gi un comututor miniatural (pent modulatia interna sau externa). Oricine ya fi vonyins de meritelo generatorului cind va avea sub vehi am receptor care la roacordare isi Imbuni- firlesto ca prin minune“ performantele, 3.40, INDUCTANTMETRU IN GAMA 0-100 mil Principind de funetionare a inductantmetrului powte fi urmirit to figura 3.44 Cu un yoltmetru RE se masoarii ci- deroa de lensiune de pe inductanti. Rezistorul FR eu indue- fanta / formeazdi un circuit de diferentiore RL. Daca Ft esto mull mai mare docit reactanta induetivi, X,, lensi- 200 ieee wea de FUP ya fi pro- R portionala cu valoa~ rea inductantei, Cind meee Resto roult mai mare — shusoidal deeit JOX;, interyin surse do erori, De aici rofinem necesitatea fo- Big. BAL Josirii unui generator : éare pentru fiecare gamii do masurd a L-metrului sil aiba frec- venta minima, acolo unde factorul de calitate,@, este aevepta- bil, si maxima unde capacitatea parazité incepe sii introduci orori nepermise, Miliampermetrul utilizat va trebui sii aiba dowi seale gradate, una de la 0 la 4, iar cealalta de la O la 3, spre ase asigura o rozolutie adecyatda in toate gamele, Gene- ratorul folosit in L-metru trebuis si ofere un semnal sini soidal, ew distorsiuni gi radiatii minime; ales un montaj in puncte Wien (figura 3.45), Reactia pozitiva este aplicataa cclor doui etaje de amplificare cu un circuit serie LC. le- siroa so face de po un resistor de 100Q, dooarece aici distor sinnilé sint minime. La gsehema de prineipiu (figura 3.46) ou sint difieulliti de infelegere, VT9 si V TL0 constitute oscila- voltmeter de RF 201Reh WF 10OKA, C7 ae ai some ‘escllater LC Fig. 3.48 (VD4 se va monta inyers) gh VE% cu VTS formeazé un amplifies ator in clasi B ce pre nti la jesire o impedant? siuni foarte seule. Simetria ebajului se a a prin acti 0- narea lui R24; in punetul comun format de oruiloe ul lui V PE gi cel al lui V5, unde se conecteas obt ind o tensiune de 16 V. Acest etaj impreunsl od V V2 constituic un vollmetru electronic de mare impedanta, ofeetndl ayantajul unei precizii deosebite in miasurare. Din acest otaj semnalul este preluat spre redresare de cliodele FD3, V Dé si filtrat de C70, pentru ca apoi si fie miisurat euun milivoltmetru ew deyiatia maxima de 1 mA, torul EC, iar V7 te watil ca masurarile sii se facd si cu un multimetru numeric, eali- brarea realizindu-se din #30, De retinut si posibitiatea de a modifica valoarea lui C41, in functie de instrumentul tolosit. Cu else va regla practic viteza meeanica’ de rispuns a instru- mentului PAL, Tranzistorii V7G si V 77 asigur’ un nivel corespunzator la iesire, ew distorsuni mi De fapt, obajul este similar cu cel format de VF4, 7's. Simetria sa se obtine en R33, Stabilizatorul ce asigurit cei 12 V este echipat en VEE si V7'22, in montaj clas msformatorul ce aimenkeaza inductantmetrul va debita in seeundar 12 °V/400 mA, Constructia inductantmotrului Lisl de componente Resistori, R1, RIG, R22, RE7, R28, R321 kOs H2: paten- fiometrn semireglabil 60 kO; #3, Ré, RSs idem, 200 kQ: RG: idem, 10 kO; A7: idem, 5 kQ. RS, HE: idem, 2 kQ; RIO, RIT: idem, 1 kQ: R12: 2000; RE: 1 MQ; Rid, RAO: 330 O: RIS, R20, R R39: 100 QO: RIT, R46: 220.0; RIS: 100 kO; R19, R23, R29, RBI, RBA, RAT: 10k RI: BB; Rd, R3BO, R33: potentiometru 100 kQs Sf 15 kO: R26: 27 O; R35: potentiometru linear too R30, Red: 4,7 kO; R42: 6800; RAB: 4,3 KQ; RLT: RAT: 270 0, RAS 333 02. Conde; Bank; C2: 4 nl; ¢ 50 uF a 720 clectrolitie 10 11 10, C1 eloctrolitic 1 wl /16 vG C9) 1b nis CHL: electrolitic 1000 pk 3 V; ¢ ; AN O;C14: electrolitic 100-20 (16 V3 C19: 10 PAG V3 C22: 33 nks C23: 2,7 nl; C2d: 250 pl; C25: 560 pl; C26s 60 pl; Ca7: electrolitic 150 uF /25 Vi C28: 4 000 piey25 V. Tranzistort, diode, VEI: 2N4222 (BI245, BFW 10, BW); VL2, VI38, VTS, VIO, VTI0, VTI2: 2N2222; VU4, VTC: 2NW9, VTS, V7: IN2907; ‘1, BD237, BD1S5; VOL..VD6, VDL1; 1N4148, ANO14; 4N60, GED £08; VD7...V.DL0: 1N4002; VDI2: PLEV2, Alte materiale: PAL: miliampermetru; comutator 2% 14 pozijil; conestor NG, borne iegire 2 buc. Constructia se realizeazi pe dona plici de eablaj impri- mat, pe una stabilizatorul dé tensiune, oscilatorul gi amp fi al (VP6-VES8), ier pe cealalté voltmetrul electronic gi cet 11 semireglabih. Punerea in functinne este simpli, reducindu-se la inter- area celor deua plici cu comutatorul de game, eu bor- potentiometrii gi apot simetrizarea tensiunilor de po tranzistorii V 17 -V 77 cu R24 gi, respectiv 233, Conexiunile dintre blocuri se executh cu conductori sourti si ecranayi, Tnteegul montaj se va tneaseta in tabld de atuminiu de 15-2 non grosime, De notat ci inductantele LZ din L-motra se realizeani pe miczuri de ferit& tip oali, cu dimensiunile de oil4 x 8mm, in timp ce L2 si Ld se bobineaz’ pe carcase do transformator de frecventi intermediar& (de la televizorul Sport). Nu putem indica numarul de spire, deoarece al tre- buie stabilit experimental, recurgind la miisursri precise ale inductanlei comiponentei respective, de aceasté dati vu oc punte RLC dintr-un loborator. Pentru a aborda calibrarea este necesar si se foloseasackt inductante de valoare eunoscutk, pentru fiecare dintre celo 11 gume, Ideal ar fi ca aceste induetante de ealitate ridieat, eu o capacitale parazila proprie miei. De asemenca, ar mai fi de preforat ca valorile asestor induc- lante-martor s& fie astfel alese tnett instrumental indicator si dovieze pint in cea de a doua jumétate a scale, eventual vhiar pinw la capitul oi, Cunoscind asadar fn prealabil valo rile inductanjelor, pentru etalonarea propriu-zisit nu rimming decit si se ajusteze pe Hecare gamit tn parle potentiometrul semireglabi] aferent, pina ce instrumentul va indica toc: valoarea cunoseutd a inducatantei de mijisurat. Scala instru: 204 mentului de masurd va fi pradati linear do la 0 la 4, respec de la Ola, riiminind ca din comutator si so faci multipli rea corespunzitor gamei de misurit, Cu aceste reglaje se incheie calibrarea T-metrului, utilitatea sa fiind mai presug, de orice comentariu, 3. MELTYOLTMGETRU PENTRU DOMENIUL 0-400 Iellz Daca pind acum nu s-a luat in considerare utilitatea unui milivoltmalru de Al eredem e& acum a sosit momentul. ha co foloseste? La orice montaj Ia care este, ¢ exemplu, ne- i se determine neuniformitatea amplifictiril in banda audio, tensimea maximd debitatt de amplificator pe difu- zor, tonsiunea debitati de un cap de casetofon ote. Dect posibiiLali multiple, la care se adaugd si avanta; perel at lineara de radsurd intre 0 31 400 kHz; precizie mares utili- zaree ca instrument indicator a multimetrului avut deja la dispozitie; fiabilitate ridicat’ a, In sckom# se remarei exettarea primuloi etaj prin C7 (figura 2.47) cu rolul de a elimina componentele continue, Condensatorit C2 (ajustabil) gi C3 compenseazi in freevern {a atenuatorul de intrare, Primul etaj esto format din tranuis- lor! TEC eu jonctiune, BF245, in montaj eu drenul comin. TECau este protejat la tensiunt accidentale de eiitre grupul RIV DSVD6. to sursa lui VTL se gisose reaistorii HLS, preferabili eu pelioult. metalieé, Amplificatorul propria este constituit din V72-V7'4. Pentru o bund stabilitate ou temperatura $i Tniarizarea caracteristicli de amplificare, po primele doug etaje s-a introdus contrareaclia din RL, RIG, Polevizarea grupului VT2, V 73 se face cu tensiunea co emitor a lui V28, prin AL4, obtinindu-se stabilizares pane- tului de funchionare, Ultimal etej amplificator este F 14, tnontal cu colectorul comun, spre a ataca eu impadanta mica grupul de redresare VD?7-VDIG, Pe microampermeten este montat tn paralel CLO, objinindwse constanta do timp uecessrt pentru evitarea oscilafiilor la joasi freeven{a, Ni- volul variabil de contrareactie ste selectat prin semiregla- bilul £22, aplicat lui ¥72 prin R79. Alimentaren so de lao baterwe de OV, o0 205206 100f VT2_VT6 : 22 N2222 4|10 mV 2)100mV 3/1 ¥ 4|10¥ 5 | 50V | VDS...VD10: Be INiN48 Fig. 3.47 Gamele de tensiuni ge aleg cu ajutorul comutatorului de 2x5 pozitii, SAT. Atenuatorul de intrare este formnat din rezistorii Rl, R2, precum si C2, C3 (ce compenseaz& in frec- venta). CZ este montat eu rolul de a izola galvanic primul etaj de intrare al aparatului fat de punctul de miisuri, tre- buind 8a fic eu picrderi mici, Gonstructia milivoltmetrulni Lista de componente Rezistori, Ri; 10 MQ; R2; 100 kOQ; R38; 39 kQ; RA: 10k; RS: 8,2kQ; R6, RIS: 1 kQs R7;680 OQ; RS, RO: 100 O; 29: 470 O; R10: 4,7 kO; RII, Rid; 12kO; Rz2, RIS: 330 O; RIS: 3,3 kQ; RUG: 1,2 kO; RIF; 5,6 ko; RI9: 560 Q; R2L- potentiometrn 220 Q, Condensatori. C1: 150 n¥/250 Vy 22 trimer 3-30 pF; C8: 1 ni; C4, C5, C9: electrolitic 47 uF /16 V; C6: electro- litic cu tantal 100 u.1/10 V; C7, C8100 LETC V; C20: electro- litie 4,7 p16 V; C11: electrolitic 22 pF/G6 V. Transistor’, diode. VTL: BEW410, BF 244, BE245, 2N 4001; VT2-V 74; 2N2222; VDS-V_DIO: 1N4148. Alte materiale: SAX; comutator 2 %5 pozifii milivoll- metrn; Intreraptor; conector BNC (pentru intrare). Implintarea gi cablijul imprimat se exeeutd conform fi- gurilor 3.48 si 3.49, Milivoltmetrul se monteazi intr-o casola de aluminiu eu dimensiuni tn funcfie de componentele dis- pontbile. Puneroa in functiune este simpli, necesitind doar roglarea sensibilita{iiin funelie de miliyol.metrul utilizat. si apoi corectia de frecven{& a atenuatorului de intrare. Pentru prima operafie atenuatorul de intrare se comuta in pozitia 4 (10 V), Se aplic& un semnal de 40 V (efectiv) la 1 kHz. In lipsa generatorului se recurge la un amplificator aviio do suinimum 25 W, unde in lecul difuzorului se conecteazi un rezistor de sareind, iar semnalul se aplict printr-un capaci- tor de 1 pF, nepolarizat, in serie cu 1 kO. La etalonare mai este necesar gi un milivoltmetru-martor (spre a misura len- siunea aplicataé aparatului construit). Dypa ce s-a nplicat, semnalul in milivoltmetru, se aelioneazd asupra lui R2t 207oo ' pe SA2 . Hf ee et baterie = tlt cil. RIO RT? Raa] Ru | ey VI3 Yo | VO8) = CIO vii BS. vr” vrai Ri R19 aa * omar ' F ohio : eve : : CNS 9 fla [yr Fr Fig, 3.48 pint vino doviafia instrumentului ajunge la gradatia 10. Reglarca atenuatorulul compensat se face aplicind un seminal drepiunghiniar de 1 kHz, De asemenea, trebuie gi un oseilo- seop de cea mai simpli facturd. Reglarea consta in a injects in milivolimetru. — dintr-wn generator de somnal — un semnal dreptunghiular de 1 V (yirf la virl), Osciloscopul se eonecteaz’, in sursa lui VFL, iar apoi se ajusteazi C2 pin’ Ja oblinerea unui semnal dreptunghiular in sursa lui V PZ. In lipsa unui oseiloscop se aplicd un semnal sinusoidal de 1 \ si | kHz, m&surind cu milivoltmetrul-martor valoarca seni. nalwlui in sursa lui V7'Z, dupi care se injecteaz’ fp mijivolt- metru un somnal de 100 kHz, de aceeagi amplitudine.” Si de shit data se misoard semnalul in sursa Jui V7'Z, Se actio- nsupra lui C2 pind se objine o amplitudine sensibil apropiata de aceea de la 1 kHz, Operatia se repeti de 2-1 ori pind s¢ obline aceeagi amphitudine la cele doud freeven|e aplicate, de 1 kHz si 100 kHz. 203, ae ia o-- a joasa freeventa banda de brecere incepe de mativ LO Iz, depinzind in principal de valorile lui Din punclil de masuaé pind la milivollmetru racorda jue cu unconduclor eeranal, cue lungime maxima de 60 om, a} i il recoman andam eablul coaxial de 75 Q; conductorul hat de microfon nu se prele ilizirii la freevente Milivoltmeteul dispune de o sensibilitate excelenta de ares; Impedanta de inte ste de 10 MQ. 3.12, GENERATOR SIMPLU DE TEST Generator) de tesb are o sehemi extrem de simpls fanclionare siguea de la prima ineereare, ow condi sa fic fulosile componente fart defeete. Dispor schema este prezentata tn figura 3,50 i bunei funeliondiri a etajelor de 209din aparatura de radiocomunicatii, Montajuleste, tn esenta, un mallivibrator ¢e genereart semnale de formé apeorpe droplunghivlard, a etiror frecventa fundamentalé (armonica {ntii) este de cirea 1000 IIz. Semnalul avind aceasbi frec- venta este aplicat laintrarea amplificatorulut de audio care eslo verifical sau se alla in probe. Volusi, pe Itngi freeventa fundamental, veneratorul de test livreazad si numeroase a morici, fapt ce permite folosirea sa gi la verificarea circuileloe de radiofreeventii, i in multivibrator s-au intrebuintat tranzistori cu structurt npr, ive sursa de alimentare va fi un acurmulator minia- turt. Semnalul preluat de pe colectorul lui V 72 se aplied prin ialermediul condensatorului €2 si al terminalului de test, a, etajului sau amplilicatorului supus incereirilor, Termina- Jul 6 se conecteaza la masa dispozilivului verificat, Construetia genoratorulii Lista de componente % R28, RA: 47 kQ. 10 nt. 2: KTBISA, BCA72, pluca de cablaj imprimat, buton de ean- Reststori. RL, Ra: 3kO Alte materiale: tach la aplisare, sursii de alimentare, eareasi, terminal de 210 i f 4 test (viri-sonda), cablu izolat flexibil pentru al doilea termi- nal de test, prevazut cu clem& erocodil ete, Genoralorul de test se asambleazi Intr-o carcasa eilin- dried de 26 mm, in diametru, cu indlfinea de 54 min, Juata de la un condensator electrolitic clacat, Placa de cablaj i im- primat ya ayea dimensiunile de 22 x 50 mm, In placa se practic’ un orifictu cu diametrul de 4i mm, Acumulatorul se monteazi Intre lamele elestiee, Intreruptorul §BZ se rea- hzeazi dupi posibilitatile tiectruia, putind fi construit, de exemplu, dintr-o lamela elasticd, fixalt, pe un gurub cu piu lita, izolat fata de carcasa metalic de aluminiu, legat de terminal negativ al acurnulatorului, eu afutorul unui con- duetor izolal. “Apisine usor lumela, ca face conlact cu mate- rialul careasel, realizind ‘alimentarCapitolul 4 | SURSE DE ALIMENTARE O sursi adeevala do fonsiune devine un element prin cipal ia orice laborator de eleelronied, inclusiv inte-anul de amator. In eiuda Luturor aparentelor, consbeuctia unei surse de® tensiunée nu este intoldeauna ugoara, dupi cum nu este ieloc simplu de ales o schema corespunziitonre, care sa salis faci pretentiile feedrut ubilizator, 441, ADAPTOR DE RETEA (CLE STABLLIZARI DE TENSIONE SL LIMITARE DE CURENT) Alimentatorul deseris contine circuile pentru stabilizaren tensiunii livrate gi limitarea curentului debilat, Daci se di pune de un adaptor comercial ieflin, care nu contine decit wo transformator, patru diode si un capacitor de fillrarc, schema propusi se realin ehiar in ca Lv respectiva, In montaj, domeniul tensiunii furnizate se determina cu un ilivizor, de tensinne, iar valoaren ex ¢ slabileste prin intermediul unui potentiometru semireylabil, Ta stinga sehemei (figura 4.1) este reprezenlala bilrare standard a adaploralui, unde se observa Lransformatorul, digdele de redreasnre condensalorul eleclratitie de filtraj. Cireuilul ea VFL gi VF2 constituio solulia de finvtlare a vurcnbulid debitat. Piesa forte a sehemei este dranzistorul VTS, montal eu basa comuna, Baza lui i 22 primeste seme mal de la BAZ, amplificator-standard. Pentru ca domentul iM! Care aclioncaz® reglajul si fie cil mai mare, tonstunea de 212 yas ar) 12 Spy Jack | 4x INAOGH Javaaw Fig, Ld hucraa li AZ este preluata tnaintea lui P73, Condensatorul C3 asigura 0 fillare suplimentard a tensiunti de iogire. La inteavea neinversoare a amplificatorulai operational se wplicaé — prin divizorul Mé¥ DG — o tensiune stabila de ve- ferinta, in Limp ee eursorul lui RZ so leawd la inkrarea inve soare a lui DAL Provesul dle rogtare automatit deeurge asl le cind tensiuniea do iegire cregte, va eregle gi Lensiunen ro ajunye la intrarea inversoare prin RIRTLG. Do aceea iegivea tui DAL devine cova mai negaliva sl, ca atare, potentiahal mai sedzut din baza lui 73 duce la mivsorarea lensiunis de legive, cu alle cuvinte se restabilesta valoavea sa eorecta, Ana- log slau lucrurile cind tensiunea de iegire are tendinta si se miegorezo. “1 acest vax devine preponderents Lonsiunea « ajunge la intrarea neinversoare a lui DAZ, iegirea sa devine mai povitivii, Juem care produce deschiderca suplimentars ati 73 si, deci, ovegleren tensiuail do la iegivea adaptara- lui, restabitindu-se din now valoarea coreeté. ilar, de fie- care dati avem de a face cu un echilibrn stabil iitie mbrtrile lut DAL, 248Si acum meeanismul limitérii de curent: senzorul limi- tarii de curent este R2. Cind ciderca de tensiune de pe R2 esle mai mare decit 0,6-0,7 V, intra in conductie V FZ. Drept urmare, prin 4, iesirea lui DAL debiteaza un curent care, prin ¥ YT 5 80 Inchide Ja masit. Deoarece V 72 este de con- figuralic pnp, iar tensiunea din baza sa este mai negatiyé dectt pe cmitor, va intra gi el in conduetie. Deci, din ‘eolec- torul lui V 72, spre baza lui VET cireula un curent, ambii fiind in slare conduct Datorita acestei compartiri an- samblul VF7, V72 este numit montaj echivadent de liristor. Ce se intimpla inst de aceasta data eu tranzistorul V 73? Curentul siu de bazi fiind mic gi condus la masa prin grupul VT2, V3, eu funetie de tiristor, V73 se blocheaza si deci tensiunea de iegire a adaptorului tinde rapid la zero, DAL debiteazi curent (lerminalul siu 6) gi ca atare ,tiristorul conduee in continuare, Rezullatul: alimentatorul este prole- jal contra suprasarcinilor gi a seurtcircuitelor, Adaptorul nu dis pune de buton de readucere la starea de lncru « ranlei* sale electronice, De aceea, dact in aparat s-a in limitarea stecdrul se scoate din prizi, pentru ca apoi sti fie reintrodus. Sistemul de limilare a curentului eonstituie tob- odala gi protectie la Lemperaturi ridicate, Construetia adaptorului Lista de componente store. 241 kO; R2s 2,2 O)05 W, R38: 4,7 kQy R4: 680 Q; ens se 3 (vedi labelul); RO*: 22 kO. (vexi tabelul 4.1—4); #7: potentiometrn semireglabil 10 kO Condenselori eleetrolitici, CL: 470 pF 40 Vs C2: 100 vis Vs €3:100 pF /25 V. Pranzistori, diode, circuite integrate. VT1, BCDAT; VT2: BCS57; V 73: BDIB9; VBLVDS; INA001; VD6: Zener 3,3 V/400 mW; DAT; BATAL. Alte materiale: radiator pentru 13; transformator de retea 10-15V/500 mA in seoundar; carcasii; placid de cablaj imprimat. a4 Pabedul 4.2—J VALORILE LUL R*5 $I R26 PENTRU DIVE TENSIUN Bh SecOnE VERSE TENSIUNI maunetnin es % Limitele: tensiunilor de iegire evundar (V) u . gegunitar ) ka) eho) teoretics (Yy | masurate (¥) 40 45 23 4,8- 7,0 4,B- 6,7 42 22 15. 6,2-10,3 6,0-10,6 15 56 2 90-1456 9,113.2 Hig. 42 Componentele implante cablaj (figura 4.3) pe ca neprey. matorului de a, deoarece ol so procurd la dimens fearle variate. In carcasise vor practica giuri sau pentru ventilatic, spre a preiptimpina sgterea Cxayerala a temperaturii, Daca la 27 se atageazdi un ax prelungitor, find tolodeta gio gawi corespunzitoare in ean Sa, Tensi- unea de iogire so poate modifies de la panou. Desigur, in joowl tui RF la panow so poate monla pur si simplu un polentin- mebru propriu-zis, coneclab la places prin ¢onductori adec- (figura 4.2) pe plasa de zindu-se Menlarea Uransforsvali. In tabelul 4.1.-4 se dau vatorile lui Rd gi RG (notati cu asterise in schemii} in cazul unor diferiti transformatori folosili, mai exact la diferile tensiuni de icsire, precum si limitcle tensiunilor— leoretice si miisurate — la un curent de circa 250 mA, pe protatip). Curentul maxim de iegire cele JO MA, cu perspective idea intrucitva, daca interiorul se incdlzegle. ‘Lonsi unea de brum, este infiméa, si- tuindu-se (la 250 mA) da un nivel de cirea 2 mV (virf la virl). STUNT STABILIZATA 0-30 V/1A » tranwistori, schema de fala ge impune pentru uzul curent in laboralorul radioamatorulnt, ehiar dacd avesla n-are ined o Sulivienta experien|a in eon- structiile electronics. Si xaminam schema (figura 4.4): elomentul regulator esto repreg ,comanda sa find asigurata cde Fd, Trang a vonstiluie amnplifteatorul de eroure, avind et sareind Uangistorul 73, in limp eo V6 indepti- neste rolul de protectic electronica la sourtgireuil, Punetio- narea stabilizalorului esle urmatoarea: o Tractiune din tere siunea de iesire se aplicé base lai V7'2, pein componentele RS, ROS) REL Trancistorii VTE si V 72, sint montali ea am- plificator diferential, Pe cea de a douse intrare, respectiy haa lui VT, se aduee tensiunea de referinta, oblinula en POL Amplificatorul diferential compara lenstur de referintit eu fractiunea din tensinnea de tesire astabilizatorului, dife renta gisindiese amplifieata in colectornl lui 72, Diodele V.D2, V8 limileaz’ eventualele Lensiuni franzitorii ce pot oa pe baza lui VP. Plaja tensiunii de iegire se stabileste din semireglabilul RZ intre 0 gi BOY. Pentru alimentar Avind in componeati 216 a Tyo: SE ewan ti 25K) atorulul s-a recurs la un artificiu: oblinerea unei exoursii ie fensiune de ta zero voli presupune blocarea corn pleta a clementului regulator; lucrul insi mu este posibil datorila chderii de lensiune de pe jonctiunea emitor-baz Lranzisterilor din amplificatorul de eroare, gi astfel apare necesitalea alimenlarti qcestui elaj eu o lensiune negative, Ka se obtine de obicet printr-o infagurare separatiia lui 74, Deoarece de mully orb amatornind nui este la indeminag un transtormator cu doud infigurdri, s-a recurs la folosives ace- loiaigi Lensiuni, preluate prin C7 yi C2, Condensatorii separ galvanic conextonile dinkre cele doud puali de redresare, In contimaare, variaiile de eurent din colectorul lui V 72 strut preluate de 74, care comand’i eurentul de coleetor al lai V 75. Dupi cum se observa, VT4 si V5 formoaza o contt- guralie Darlington, a caévei folosire se impune deoarece curenbul din coleetorul lui V2 este insulicionk pentru a-t comanda pe 105. Protectia la eventualele seurteirenile vile accidental la iesivea slabilizatorului si preintimpinarea, slra pungerii elementulud regulator V5 sint asigurale de V76. Clad se instituie un seurbeireuit borna -- a slabilizatorulas se conteloaza la masa, astlel c& 2? devine rezisbonta de saret 247nia stabilizatorului, pe el cazind intreaya teusiune. In acest moment eregte bruse si curentul prin £27. Ca oleet se constata cregterea ciderit de tensiune dintre emilor gi | Ja be torul V6. Cind aceasth ciidero de tensiune alinge valor de 0,7 V, V6 se deschide, miegorind pind la aproximat zero curentul de bazad al lui VT2. Miegorarea eurenbalad do Dazt al lui VT implicd reducerea eurentului de baz at hui V ¥5, ceea ce duce la blocarea sa, micgorindu-se legire eurentul gi tensiunea. Odata indepiirlat se urtcireniLul, star hilizatorul revine la functiunea initial’ Constructia sursei Lista de componente Roeststoré. RI: 1,5 OQ; R2, RS, RS: WN kO; Re; 680 O; R7: 0, G8 OW; polenliometrir s) LEED: near 25 | electrobtich nepolarizali 4 t¢ 2 200 pI'/63 Vy Cf: elec Lroliti 20) : electrolitie JOO gE LOY; CO; eloetrolitic 100 VEL, V P2* BOS 401, BCI74, 2N , N29 2N805 iF 5cC546B, "aca VDI: PLDveZ: ips, INO; FD: BPMO5; VPS: 1PMO5, Alte materiale: transformator de rojea 220 V730 Vy1,t In figurile 4.5 si 4.6 sint date implantarea ‘eabla}ul i im primal, zatorul se Ineaveteazad inbe-o incinta din de aluminiu, groasi de 1,5—2 mm, previ ou orifie acrisire (din caw transformatorulyi de red a radia torus Ini de minimum, 25 em’), De regu, stabi ponstraitd au funetionat de la prima ineercare, Potu iin exploatare pot surveni diverse defecliuni, la care specificém. gi eventualele CAG t @ lipsa tensiunii de Ja iesire: VTS Intrerupt; PDs de- Vid ae up; VT3 intrenaph; V4E stri puns; ela iosire existi o tensiune supertoard cclei de 30 Vs VIS str panes 7d stripuns; V72 intrerupt; fee 213 Vig. AS fo lonsiunea de ba iegire nwesle reglabil#: V7? intrerupty RS, KO, HAT intrerup! e prolectia la se rupls . etensinunea de i cinii seadé: 74 J reuil nu functioneazi: V4'G Intre- este rovlabild, dar la cuplarea sar- defecti, NSIUNE STABILIZATA siune stabilizata propusi se compune din dot : unul de putere, cel ve livreaz’ Lensiunile redresori sepa 219Fig. 18 dorite, si allul auxiliar, ce asigura Lensiunea de referinga st alimentarea amplificalorilor operationali, Redreseral auxi- Var este constibuit dintr-un transformator oa coud infiguedrt sooundare de cite 12 V, care pol fi bobinale — daci spatiul « permite — pe transformatorul redresorulul de putere. Pe Jingd transformator, in compenenta dui mai inte pomitea redvesoare, VDJ4 (figura 4.7) gi electrolilicit C7, C2. Ten- siunea de referin(é esto dal& de stabtlizatorul integral PAs. care livreazd o Lensiune de referinja de 715 V. AR¢, Ro, Ht sint eoncelate prin RG la intearea neinversoure a hi LAY, Intrarea inversoare a amplifieatorului operational £42 este legata la tensiunea negativa a redresorului auxiliar prin 220 AS. Componentele RG, VD2 si VNS protejeazi intrarile ampliticatorului operational DA2. Sursa de tensiuno de refe- rinti mai furnizeazit si curentul pentru comanda clajelor de putere, Baza lui V 12 se conecteazi, prin R9, la iegirea do 7,15 Va civenitului DAZ, Circuitul DA2 stabilizeazit tensi- nea de iegire, in sensul cit preia, prin VP4, o lractiune din eurentul de baza al lui P72. Acesta comandi o suce! de Lei Lranzistori de putere contelali in paralel: V13-¥ 75. In omitorul fiecdrui transistor so insereazd cle unm de yaloare foarte mici, eu seopul de a nsigura o diy uniformi a curentului intre VT3-V 75. Rezislorul R2L este utilizal ea rezistor de misuri. Caderea de tensiune de pe H22, proportionali cu intensitatea curentuluteste comparala de DAS cu tonsiunea fixatad de R28. Aceasta este stabil deoarece se obtine prin RLS si RIG din Censiunea de referin| lesivile eircuitelor DA2, DAB sint legate la baza lui V Alunei vind curentul de iesire deptisesio valoarea de ref rinla, reglala de R28, iegirea lui DA: Ini V 72 curent atit ett este necesar pentru ea inbensitatea eurentutui de iegire si nu mai poata cregie, Dack limitarea in curent funelioneazi, DEL-ul VP% din colectorul lui VL sé aprinde, Capacitorul C3 suprim& zgamolul diodei Zener din DAF si se opune cregterit brughe a tensiunii. Faptul se impune deoarece amplificatorul operational necesita un anumit Limp pentru a intra in regim, Daca Lensiunea ce plo prea rapid, achiunea de reglare se instaleazi mai tirzius ca urmare, la pornire, Vensiunea ar pulea fi maxima la iesire si apoi, la valoarea reglala, si scadii, situatie de nedorit, Jiniud scama gi de consecinjele ee decurg din ea. Diodelo VD4 si VBS au vol de protectie fata de supratensiunile ce so pol ivi la jegiren stabilizatorului, C7 gi C8 atenuenzi lendinga de oscilatie a lui DA2 si DAS Originalitalea schemei? carea aga-nunitelor inteded de sens, co apar lol mai frecvent in aparalura profesionala. Rout lor? Permit compensarea cdderii de tensiune de pe conductorii dintre sarcina si snrsi.Daca nurse inten|ioneaza wbili jesire ale slbilizatorului (plus la plas si ménes la mines ’ absoarbe din baza rea ibe lor de sens, clo vor fi cuplate la bornele de 221Jonsiructia sursel Lista de componente ort, R1, RB, RO, WS, PILI: 4,7 kO » (vezi lextul): 5:40 kO; RY, J RID: 470 Q) iW, RIS 0,22 : R23, R26: 270 KO: polen- fiomotra Linear 50 kQ; : polentiometru geenr 1 kQ; R292 poleniiometru semireglaliil 2,2 kO; R302 polentio- melru senireglabil 220. kQ, Condensator?, C1, C2: electrolitici electroliti 100 aryl Vs Ch ae 0 uly25 j : 1000 pi /25 V; (3s “Loli Vici: VTI; BC327, 2N2 5: 2N8055 (pentru Uy > VD, VDS: ANAOOL: VibR.. VE V De: ROLO7; VD9: 1PM41; 7 Dior / ; BAT4L (8 terminate), 20 V2 X12 Vi0,4 Ay OV, INA ne VDO: SPM1; DAL: Pransformatort. 83 V4 A. hriainte dea incepe construct Juice ne decidem asupra pulerii ulile ne i Schema din figura este dimenstonald pentru siunea mage de ie depinde de len a tranzistorilor V 18, resp petiv GO electroliliet C9, C70 “eobuis shofie Oe volta} mare. Pentra alegerea tenstunii de lranslormator se folosegte + E py yaloarea, nomir lensiunii din seeundaral trans formatorului trebuie sé corespunda celei mai mari tensiunt darile, pe care ova fur recvesorul. La bensiunen de lrans- formator de 383-V, stabilizatorul poate da cel mull 35 V ia sarcir (maxima). Cuwrentul debilat de transformator se caleuleazi dupi urmatorul considerent; inciivearea transfor- matorului si fie de aproximatiy {/ 2 ori mai mare decil curen- tul maxim de iesire, cu scopul de a. elim na eventualele nea- junsuri ce pot apirea. Un curent de 3A reclami un trans» formator care s& debiteze 4A, Numi We tranzistorilor 2N3055 2232O4010 10 [Fe verote | z c r ‘ aymontali in paralel ester diclat de curentul maxim dorit, dar se va tine seama de lensiunea lor de stripungere (60 V). Astlel, daca se urmareste oblinerea unei tensiuni superioare cole 35 V, folosim tipul ON3442, eu lensiunea maxing admi de 120 'V, Pentru o functionare sigurii se reco- mindit ca puterea disipald pe un tranzistor de pulere si, ni depisease’ 50 W. Mira modifietri de montaj la acest slabi- lizator se pol folosi ptn& la cinci tranzistori, VT2-V 75 se dispun pe un radiator suficient de mare, pentru a le asigura © rivire corespunziitoare. Tobi tranzistorii sint t izolati-si se fixeaza cu pasta termoconductoare (siliconied). Pototiome- wil, bornele gi instramentele de misuri se monleazéi pe qranoul Tront ial. Conductorii dintre placi gt borne, transfor- matorii, insirumentele de a cle, se lipese, linind seaina de portiunile unde ¢ireulit curent mare. Placa apara- talui nu se tixeazd definibiv mm entie, deoarece vor interveni modifieari la rezistorii M4 si RIG. Cao prima verificaré a funclionirii se miigoard Lensiu- nea de isgire yerilica dae prin actionarea hut R27 ten- stunea sufera varialti, Apoi se fixenzii — modifivind valorile lui B4 si HIG—valorile maxime ale tensiunii gi cwentului de jegire, Modul de reglaj este urmitorul: potentiometrul R27? so roleslo pind Ja maxiniam gi, in paralel, po RS se eonecteani an semireglabil de 10 kQ, spre a ve obLine lensiunea dorita, Odalit scopul alins, ve scoate semireglabilul, se masoari va- loarea lui, dupi care se mont definitiv un resistor de acovasi valoare. La iegirea sursei se dispune un rezistor de 40 QIAO We in erie cu un ampermetn u de S A, potentiome- Wri) R2S si R27 volindwese pind la refuz, Astfol, dupa aceeasi melodii folosita la reglajultensiunii de icsire se leagi um semi- reglabil de 10 KO. in paralel pe reaistor ul RLS si se ve regi pint eind DEL-ul V2? se aprinde. Tn momentul aprinderii scestuia curentul debilal de sursit in sareini seade, De acerca, este necesar ca la un curent de 3,2 A (eu R28 rotit ta reluz) V.D7 si se aprindi. Se lace aeest lucru pentin a se tue era cu sursa lau carent de maximum 3 A fara sé se limileze curentil sin de iesive, Tn final se masoari valoarea semi- reghibilului, Inlocuinduel cu un rezistor, Daca se ul ne instrumente (microampermet) auriliare pentru & si fy elalonarea lor se face dupii un vollmetru, respecliv un amper- 226 mebeucalibrat, cu R29 si R80. Dact existé un singur insteu- ment, la trecerea de pe vol{i pe amperi se poate utiliza un comutator de 2 >< 2 poxitii. 44, INCARCATOR AUTOMAT DE ACUMULATORI De obicei se admile ¢& tnedrcarea unul acumulator eu vlumb) este o ehestiune simgla, lucru corect door dack ny judm in seam’ durata de viafa a acunulatorului, Dac& nu vrom 8-0 scurtim fri motiv, tncirearea trebuie si se tnea- dreze in anwmito condilii, In tigura 4.10 se prezintit earae- woristiva Ce inediecare cea mai favoradili a unui acumulator wu phimb. Se reeunose trei faze distinete: in faza 1 (intre punclele A gi B) se tnearcd un neumulalor complet desearcat, eu un curént Hnaitat, pind eind Lensiunea la bornele hate ajunge Tremiea Il-a (interes punctele C gi P), In care ‘mneaee WA HO destisoara in aga-numilul regim. curent de d ore, Accst curent se caleuleazd imupart ind numivul de amperi-ora (Ah) al acumulatorului Ja S ore, In cazul v& tonsimmea po acumulstor se tidied din 227now la 14,4V, incepe taza a Ufa (intre punclele & gi f°) etud rodresorul debileazé un eurent de valoare mica, ce scade constant. La 16,5 V acumulalorul este complet inciveat, aparatul ceconectindu-se. Montajul (figura 4.14), funelioneazi in fetul aemiitor: cin, acumulatorul este desedreal (lensiunea de 10 V) prin VOT trece un curent atit de redus, incil VFL eslo blovat, DAT ou este comandat, astfel cd iesirea sa se afl la zero volli. Deci curentul de haga al tranzistorilor V72 si V 73 si, corespunzitor, gi cel de inearcare a acumulatormui depind de pozitia tui #70, Daca lensiunea acumulalorului se eiluea- zi Inive 10-V gi J4,4°V, VD? este in conductic, VTL trove in slare de conductie, dar tolusi iesirea ui DAZ rarmine bot Ja zero yolli. Acum, eurentul de tnetircare este delerminat de RIG si RL, Admifind e& tensiunen de pe cursorul lai 242 depagegte Lonsiunéa Zener a Ini V.D5, tensiunea de iegire a lui DAL — datovitt reactiel prin R4— afungo la o valoare eo este stabilitii de lensiunea Zener a lui VPS si a tonsiunii de stripungere a lui VDE (ce acum conduce). Cum in acest fol si polentialul de emitor al tui V 72 a erescul, lranzistorul se blocheaza, iar curentul de inetireare este determinat din nou de potentiometrul AV, Spre deosebire do taza I, acum, DAL avo o lensiune ce re mai mare, deei curentul prin KIO, si odate cu el, curentul de inc&reare sint mai red rlecit cel din t inifiala. Componentele D7 si AS reali reaclin negaliva, iar la o lensiune creseindd a acunu- Jatorului curentul de incireare scade din nou. Puntea VDE..: VD. ¥ 12, V7T3 so vor monta pe radiatori suficient de bine dimensionali. In locul tranzistorilor de putere se po’ ut st tipurile corespunzdtoare in caressa ‘103. Coustriictia fnedredtorului Liste de componente Reststori, #1: 12 kQ; R22 10 OQ; 5 Re I MO; J, RO: 82 kQ; RF: 100 O; R ‘9: 4,7 kKQ: (UO: potentiometru semireglabil 100 0: idem, 220 Os BL2> idem 10 ie Condensatori, C1, C franctstori, diode. VDEV DL! punte PM sau 4 >< INAOG)s VE PLBVS (400 mW); VUO: INAI4a; VDF: PLSVG (400 mW): PEL: BOOT; V2: BOMO: VTS: 2N2E BDNIS Nite nutterinle traforelea, cu l6V in secundar; BOUL: guranta LA, (lenba)s PAT: ampermetru cu bobind mobili 10. A, Inearetitorul eon- struit (eablajul in fi- gura 4.12 se inchide inte-o euble de alu. gniniu, Ginind sea radialoval lui |" 4 fie pring pe spateln cu- lidi, asigurind o venti- lalie corespunzatoare, Jucina absolut neeesar deonrece procesul deIneiircare este indelungal, ceea ce poate duce la @ ine exageratai a lui V3, Dimer stunile radiate avea cel putin 100 cm®. Tot pe acest ra V12, pentru a asigura un cuplaj lermic cil mai bun intre vr2 si V73. Cu exeeptia conductorului de alimentare de la relea, dispus in spate, restul elementelor sint montale in fatii. Conductorul ce alimenteazit acummatorul va ayea din- metrul mining, de 4 mm, si ya fi moltifilar, Pentru reglajul aparalului se actioneazi mai Inti #72, astfel incil lao tensiune de incireare de 14,4 V bensiunea «de iesire a amplificatorului operational si fie maxima. De ¢ menea, ov ajutorul lui RZO la tensiuni intre 14,5 se va regla valoarea eurentului de repaus pe valoarea celor 20 de ore {adiea valoarea in Ah imparts la 20 de ore). In continuare, lio tensiune ceva mai micd, silualaé intre 11 si 44 V, aclionind potentiometwul RLZ, se va reste euventul noming! dé inetircare feurentul color 5 ore). La incepulal inedredrii (fava I) curentul depinde de eurentul vezidual de {nedreare, preeum si tle caracteristicile tranzistovilor. Acest eurent este cu 80- 100%, ym, mai mare decit curentul de incdreare din faza a treia, 4.5, REDRESOR STABILIZAT UNIVERSAL Pe lingid numirul redus de componente, datele tehnice de mai jos sint un argument in plus pentru a recomanda aecasla schema: lensiune de te : 0-30 Vz 0-40 V; 0-60 V; curent maxim debilat: O-L A; 0-08 A; 0-0,GA5 reglarea tensiumli gia curentului de Ia 0 V ew o singard tensiune de alimentare a stabilizatorului. Schema de piineipiu (figura 4418) se refora la varianta 0-40 °V/0,8 A. Tn acest caz se folo- segle cirevilul integral L146, eu pee eh admite olen siune de alimentare mai mare ca GATZ3, In mod obisnuit cole dowd cireuile integrate nu pol ti reglate pentru o lensi- une de iegire <2 Y, Spr a-ctimina avest inconvenient si a mii folosi o tensiune stabilizata in plus s-a apelat la un arti fieiu, In acest scop se utilizeaza® doud perechi de rezistori, RRL si KORG, Rezistorii aw rolul ex pe terrninalele 4 5 ale circuiluhii BA sii ajunga de ficcare dati, indiferent de tensiunea de ies o tensiune de cifiva voli, astlel inelt 230 Ch WORF C5: Wak 02 2. amplificatovul operational sii fie polarizal in domeniul per- mis al (ensiunii de intrare, chiar si-alunci cind tensiun a de e ajunge sub 2 V, Drept urmare, V7'3 este polarizet mai putin ucual, lueru ee se explie’ astlel: 1g 0 lensiune do ieg prea se ‘mula le nsiunea de pe Lerminalul £ 1 cireuitidhai devine mai miei mlecit pe lerminalul 5. Datorita sleucburit interne, civeuilul BATZ3 ave tendinja si compenseze a ext lacru, in sensul da inde si miéireasead tensiunea de pe lermi- nalul 9, ceen ce iu este posibil, Tlrucit torminalul 9, 1? si V2 so gisose la potentiatul masei; agadar tensiunea de le- Bont poate Ti mavila, in schimb curental din terminalul a hefiind supus la limilarea montionala ~ va cregte, car nu ya depisi (ind dalorila tui 22. Curentul inva in cireui- tulintegrat prin torminalul ZZ si produce pe £9 o eidere de tonsiune ce deschide tranaistorul V4 in intermediul lui VU'2 si miregte tensiunea de iegire, Cursorul lui BY este conectat In baza lui ¥ 74, ce limiteazd eurentul, Elementud e@ sesizeazil varialiile de eurent este RY, cave, abunci cind pe 231el cade o tensiune mai mare de 0,6 Y, produce desehiderea lui YTT, co-l scurtrircuileaza pe LY, gi drept urmare V 73 se Bloch Tn cazul fune Lionarii normale, fara limitare de curent, pe #9 cade o tensiune de cirea 1,2'V, constituiti din efderile de tensiune de pe VDE si do pe jonotiunes emilor-bazi trangzistorului V2. O parte a acestei tensiuni se uliliz pentru a deschide mai devreme, eventual, tranzistorul VCE prin £Y, inainte ca pe AL tensiunea si devina 0,6 V, Constructia redresorului stabilizat Liste de componente stor’, RISO, RA, BS: 47 OQ: BT Liemeble bobiue 5 kO. Condensilari, ie : electrolitic 1 000 pEjG3 Vy C2227 pl 100 nk: : electrolitie 47 ab iG3 V¥ Tranzisori, hae crete tntegrate, VCE: V72: BD28, BO242; 3 Yoo (pentru (y,5 2 85 Vose ta 2N8442); VDL, V8, VD4: ANG001; Fb2: PL2V7; Vda: BPML: DAL: @AT23 (146, voxi textul), Chewilul integral DAL se alimenteas: 36 V, intrucil, allfel se digtrage pastila, In eazul unet infagu- rir secundare ee livreaza poste 24 V trebuie so foloveased cireuitul L146, ce admite 0 Lengiune de alimentaire de pind la 80 -V, coea ce presupune in secundar 48 V. Desigur, in asemenca sifualie, benstunea de lucru a eleclrolilicilor se . Cind se urmiregle creslorea lonstumi debitate de stabilizatar, V73 va fide tipul 2N3442 (Ue. — LOY). Datele pentrn cele Leet variante sint reunite ta labetul 4.5 —1, 82013 W; R22 47 OF AS, RO: 82 kO: 100 OQ: RS: 4,7 kl 1 Wy RY: polon- 00 Q FL Ws A/G: polentiometru tinear 3, eM main Tabehil 4.5 —1 MODIFICARILE DE COMPONENT PENTRU CULE TRIED VERSTUNI Vig (VY) ae Tekay wey je ti bar \ ve Baw | i) 047 26 | | LD Da4 0-40 08 0,82 5,7 \ Ki 146 | BD 0-60 v6 12 tl {80 LaKg (DAA. VTAREL SELECITY DE ECHIVAL, NY u ALE SEMICONDUCTORILOR Diode eu germaniu, co contact panctiform: ENDO, BEDI? BID 108, MP DM0, JA, HRA, IRE, 17, 05, AAS, AATI8, AALS Diode de comutafie, en silictu, de uz general: aN914, 1NGt148, BA243, BAL. Diode stabilizaloare (maximum 1 W); DYSVS-DZIVI, Dz24, PLGVvoZ-PL24 Diode var EL106, BRING Tra BBiO0, BB1I02, BRL, BBIS0, BROS, BR265, , BRING, BLSO9. zislort pup, Cu germanin, de joasa frecvent BET312, EDT313, EF(021, BPT322, EEIN23, Mra TP TS82, WET388, EP TS ‘T3542, EFT343, ON, PT LOS, TV109, DTiis, MU, MUL, Mites, ca MITa¢, MIT40, METs1, ACis0, ACI84 Tranzislori npn, eu goemanlu, de joasd treevenli gi mie pulerer HePa73, WECS77, ME85, MII39, ACIB1, ACI8S Traraistori pap, cn gormaniu, de tnaltd treeventa si miew puleres HVT06, EVTSL2, EFT319, 284295, 2SA¢ Tadd, ThA02, M408, W410, Tt, TH16, PT305,,.PUR20, APLOG, APIO, APIZ5, ABI2 ‘Trauristori kpa, en feceven[it gi mica puleres BCIO7, BCLS. BOL i BAT, BC 1337, RC 5s BOA, BCA, Trarzistori, npn. ow silicin, de inal feoevent BPS. BEL, BPs, BP255, BEAM, BF21, BRS, Bez, BESO, BRIS GEISi, BESS, BI9S, BRA 31200, BIe72, BERS, ruaistori wpe, on siiciu. de joasd feecvenli si puters medio: BDI, BOM, BeR7, i imied puters: 728, iu, de j BEAST, BAG 218, 2) i miet pulore: BY 233Tranzislori npn, cu siliciu, de medie putere gi inalld freeventar BF257, BF258, BY259, Bi459, BF458, Bias9, 2N0395, 2N3682, BKT002, KT903, KTG04, KT907, KT908, KT9LL. Tranzistori pep, cu silicia, de joast treeven|s BD136, BD138, BD140, BD238. Tranzistori pnp de pulere, cu germaniu, pentru joast free ASZI5, ASZ16, ASZI7, ASZ418, AUY31, AUY32, ADI30, AD AD132, AD149 Tranzistori npn de putere, ow silicin, pentrn joast fevontar 2N3055, 2N3A42, 2NBI74, 2N3I72, KT6O7, KD503, SD'T9204, SHT9206, SDT9209, BD1S1, BD182, BD183, 2N549%4, 2N5496, BD«39, BGI, BB676, BD677, Tranzistori npn de putere, cusiliciu, pentru inalbi tensiune: BU807, BURG, BUGO6, BU6O?, BUDS, BL206. Perechi de tranzistori complementari; BY'Y323/ BE /BET377; ACIBO/ACIBL: ACIS4/ACI85; BCLO7/BCL77; BG108/BC178; BCLOY/BC1F9, BCO7/BC251; BC163/BC252; BCL69/BC: BCA} /BC250; BCA71/BC251; BCII2/BC252; BC173/BC253; BC237/BC307; BC238/BC368; BC299/BC809; BC327/BC387; BCS828/B0258; BD gi putero media: 73; EEE367) /BD136; BOW /BDis; BYAI/B40; BDIWwy7BDAvs; YNs0S5/ #2N9955; 2N2218/9N2004 ; 2NI29/2N2905;, YN2221/INI90G; 22222) J2N9907, Tranzistori cu efecl de cimp, de tip cu canal ns BY245, BF256, BFW10, BFW14, 2N3819, MPF 102, 2N4091, KUWSA8, 2N44b5. B24, PN4092, 2N4003, ma = = — BIBLIOG 4 b ee Ws: Fey » LUC RAFT BACIU, 1 . Rutioreceploave de unde seurte, Viadilinea Stadion, a. . BATRANE, 4}. Corel de radi. pionierese — tndrne mire motodi “i ai pedagogies, Bucuresli, 1974 BASOIL, ¢ 20 de scheme pentie radioamatari, likuea Lehuied sti, 1978 * “pest wot, Vulituva Mbatvos — Co- leehia G Hcl 185, BOLBORTICH, {YOUBIEN) wr. Vdiluma byert ~Tuvism, JOBANIPA, V. (YOSARG) 5 Pditur AMbalros, Bueneesti, ut SD. Radindepanare ABC, Bail ‘Bre uresti, 198L. P, (WoL, VIAT, RAPS SY), nitiere tn radiogonionetria de ane- 5 #984. Fadioreeeptia. deta Ate %, tira Albatros: — Coleolia Cristal. UR 200 montoges 0.6. ETS.2. (YORNN}, {org anststorenspflireyer, eth UL, Mranzis, Miinelen, 1975. . Lraisistorsender, ed » Feanzis, Minchen, 1976, de consdeucte sent Voll (tradueore din timba dis Bucuresti, 1993. KOV, Vi, Receptor de busunar en tran n tim ba rust}, Bditura lehnied, — Colechia radio OSIF, t, Truficul radioamatoratai, Wdilura Sta dion, Bocur SLBCHNt Ik. D. (DMENTD), Kuszwellenempfanger, Mililavvorlag dev BO, Berlin, 1975, —Hadivreceptoare pentru radionnatori Of c wT ive JGAV Nj: MINAFSCU, T. (YOaCO) si altii, Praction Senaulstiiet ameter, Bad ituen ‘Atbatros, Bucuresli, 1954 VIN, VACh, Radiolibitel’skie — konstruketi — tranatstornyh priémuthov, Gosénergoizdiut, Moskva-Leningrad, 1960, Editura Sport-48, MACOVBAND, LL. (YOSRD), Apercee He Sane st ie le unde sourtesé ultrascurte, Mditura tehinica, Bucnreslh, 1988. 19. MEULABSCU, . (YO3CO}, Monéaje electronice, ‘haitura Albatros Colechia Cristal, Bucuresti, 1982 20. MIUARSCU, L (YOS8CO), Radinarnata Kditaea Serisul Romanese, Craiova, 24. MUOTANSCU, 1. (YO8GO}; LORI (yoausr fleetranice, Wdilura Athatros — Col ‘ristal, Bucarest 22. OARIL, O. (YOBLD), Montaje simple de radéoreceptoare, (ohnivat i, 1969, 23. OP RE nurate de radia cu tran tndenmnatice®, Vdiluva tinorelului, Buenres 2%, OPRESCU, OD., Caterdosean audio, & di tur 1982, 25, ORR, WL. (W6SAT), AU About Cubread Quad Anterinas, Radio Puliications, Willon, Conn., 1974, 25. RACK, G., Phrdral audioamator, Bdilora lineretului, Buenvesti fa unde ullenscurte, 1L..montaje 1997, Editura on — Coloebia Mini » 186 at Mbukeos, Bue resti, 27 yb (YO? Antene pine radioamatoré, vol, 1 si U1, Vdilura inict, Bue Nees 497 / ROTI MM AB Ky Anlennenbuch. Velecosmosvertag, Stall 29. SAU, rulers, SU STEA, LD insistoranavendungen binnucden lin Hurba englesd in lina) ia. poche Berliner Union Stublgant, 1067 (YOBCY); VIDRASCU, L., Meanivalul rediowmatorutiei, , Bucuresti, 1974. Mosh alti, N13 de sohome pote vein Spravodnik raudiolibited, ditura Tran a NEVCHY, 3 istornye konstmukeit sel’shoge radidibiteld, Yadibura . Bnereia®, M » 1280, Oo. WIESNER, I, Zelegraph and Date Transmission ov Radio Links — Fundamental Principles and Net din timba germanda fe limba englexiil, Siemens AG, Berlin-Miinchen, Heyden. & Son, Lid., London, 1979 . AWE REBTSOY, TP. ‘Fundamentals of Radio (Lradacere din leah rusd im limba onglezit}, MEA Publishers Moscow, 1009, 36. *" The Radio Amateur’s Handbnok, eclifin a 63-a, Newinglon, Conn., American Radio Relay age, 1986, Publieii peeiodice Radio (ERSS), ost ISUA), Radio Commninicalfon (Maron Beitaniey Hom Radio TA), 73 Magasine (SUM). cq DL (MG), Funkonateu (RDG), DUBUS (RIA), “Anneilde's S), Ridiotechwihe, (RPL), 2 idlpeniatoe { kréthoficlowies polski (AVP), tadio révista (italia), Radio REF (Pranta), Rediownater (ASE TD), Sport sé tehuiod (1.8. Roua- nia, Peknium (M.S. Romania), CUPRINS Crtnt faerie oe ee eee ee Capilold 4. APARATIA DH 1, Reeeplor-deteelor eu diodi 22... Radioreceplori simpli cu bebind Radion Seurat eu bobint gi cu condengator tix . . Radiorsceptor-detector cu dublare de fous . Radioreceplor eu etre variabil . AG, Radioroceplor ow un singur dirt a 4.7, Radioreeeplor on dot ire 4.8, Ratioreceptor reflex, en un s 4,9 i ( 1 GEPTIN Sl DE UMISTG inguin (rang 3 J. cl nu trans » Radiorceeptor cu ampli Radioreeeplor reflex, eu un » Radioreeeplor cu doi 42. Radioreceptor reflex, cu doi 13. Radiorece pt arcu ok trea reflex, ou doi trar Radioreeeptor cu trei Lrangistori . wee Radioreceptor eu beet Lean i (on andifie Tn eas Radioreceplor reflex. cu bee tori se .es » Radioreceptor pentru inde decametrice al 149. Ampliticalorul de audiotrecventa — element worponent ab radioreceptocitor 45, JAS. Pecarnplificator univeesal de audiotreeyon|d AAS 2, Mixor audio en doi tranaistor 1.1%3, Ampliticator-coreclor en doi 116.4, Amplifieator anidio de 2 wai4.19.5, Amplificator audio eu amplificator opera{ional .. 4.19.6, Amplificator cu un circuit integra . Radiorcceplor cu un singur circuit inlegrat . . Receptor cu reactio, cu un singur branzistor . Radioreceptor cu superreactie . Receptor cu conversie directa... as . Receptor de tip superheterodin’ pentru banda de 3,5 “Wile Receptor ALA pentru banda de 145 MHz ........ . Receptor pentra programele MF de radiodifuziune .. . Gonvertor pentru banda de 445 Miz, realizat cu tran- zistovi ou elect de cimp ‘ . Lan} de amplificare tn feeeven de Dalai si demodulator .. 29, Mmitaitor BLE penten banda de’ 3 ~ Manipulator electronic . Emiceptor Up QRP in banda de 7 MHz Capibolul 2, ANTENTE esesssneneee wee ah mnulli band Ww SPILL ; tee Antena simetrici. AS-300 ., . eu 6 elemente pentra banda 5 MHz. Antend verticald pentru benzile de 44, eve ai 28 Miz. , Ante 121 de elemente, pentru canalele TV 24-35 ye pontro méarirea eficien\eiantenei . 2.7.1, Amplificatori de antena — Renae. sees Amplificalor de banda larg’. iB. Amplificalor de anlenid — ‘de ban ELE/ULP Amplifical pe fi Amplificator de antentt in domintint UIP . Comutator electronic de antend ....... 65 Capiloliul 3. APARATE $1 DISPOZITIVE 8.1. Superbetametn & 3.2. Testor logic pentru cirenil MOS complementar 3.3. Testori logici pentma eircuite inlegrate nfigare pe oseiloscop 3.4, Reflectometra 3.5. Dipmetru ow. 3.6, Oscilator RG de andiolee ; Generator bitonal pentru reglarea ony OseHoscop la 5 MlTy a Genorator de test pe 10,7 Alt pentra modulajia do ir MORE Gassanan Sere aig oy , Inductantuetrn in gana “0-100 mit . se . Milivolimetya ponte domeninl 0-106 Iiz . tenerator simplu de (eab oe. ses tegrate de ete eee Capitolul 4. SURSH DE ALIMENTARE .. 41. Adaptor de rejea (cu sttbilizare de tensiune si limitare de © eel ensinne slabilizatit de 0-35 Si aA. flor alomat do accumulator’ S01 etabiliga universal ,. 212 216 219 27 230) 288 236