Sunteți pe pagina 1din 14

Istoria Dreptului

Romnesc
Reforma
agrar

Constantin Mavrocordat

Constantin
Mavrocordat
domnit de patru ori n Moldova aprilie
a
1733 noiembrie 1735; septembrie 1741 iulie 1743; februarie
1748 august 1749; iunie 1769 decembrie 1769 i de ase ori n
Valahia. Constantin Mavrocordat s-a nscut la 27 februarie 1711 la
Constantinopol i este fiul lui Nicolae Mavrocordat, primul domn
fanariot. Constantin Mavrocordat a fost un remarcabil om de
cultur cunotea limbile italian, francez, turc, persan i
greaca veche, era ptruns de ideile filozofice i reformatoare ale
veacului al XVIII-lea. A fost cstorit cu Smaranda Cantacuzino,
decedat n 1730 i cu Ecaterina Rosetti, cu care a avut doi fii.

Cauzele Reformei Agrare


Abuzul stapinilor dar si incapacitatea taranilor de a opune
rezistenta stapinilor de pamint;

Fuga in masa a taranilor si revoltele/rascoalele in masa;


Dorinta domnitorului de a mari numarul contribuabililor;
Cresterea fiscalitatii ce influenteaza raporturile sociale.

10/29/14

cu pecetea i isclitura Domniei mele ca s se pzeasc nestrmutat. ntr-alt chip s


nu fie.
La Trei Ierarhi, domnitorul fanariot
Constantin Mavrocordat i-a eliberat pe
ranii moldoveni nrobii de boieri. Era
una din reformele luminate ale acestui
voievod.

n 1749 a desfiinat legarea de glie a ranilor, care puteau de atunci s


se rscumpere cu 10 taleri de cap. ranii deveneau liberi ca persoan
dar nu au fost mproprietrii i au rmas dependeni economic de
boieri. ranii au devenit clcai, fiind obligai s presteze 24 zile de
clac pe an n Moldova, pe moiile boierilor
Despre desfurarea Adunrii aflm din Aezmntul de dezrobire i din
relatrile cronicarului Pseudo-Enache Koglniceanu

Boierii au fost nevoii s recunoasc abuzul care s-a fcut


prin asimilarea vecinilor cu robii igani, promind c pe viitor
vecinii vor fi considerai steni megiei fr moie. S-a mai
convenit ca tunci cnd se va vinde moie oamenii s nu se
vnz. Boierii au convenit s nu le mai spun vecini acestor
rani, ci ca nite steni ai satelor n sat s rmn. Afirmaia
privitoare la rmnerea n sat nu se referea la moia
stpnului, ci era o obligaie fiscal a tuturor categoriilor de
rani, introdus nc n octombrie 1741 de a nu prsi satele
fr ncuviinarea domniei.

Legislaia agrar a avut drept scop asigurarea solvabilitii


ranilor la prestarea drilor ctre stat. Scopul primordial al
statului a fost mobilizarea resurselor rii n vederea ndeplinirii
cerinelor Porii. Aceasta a constituit cauza principal de ce
Poarta a susinut aceste reforme

Obligaiile ranilor-scutelnici fa de boieri i naltul cler se


fixau n baz de contract i pe un termen limitat. Munca
scutelnicilor era folosit n acele domenii ale gospodriei
senioriale n care se cerea o anumit specializare: n
viticultur, creterea animalelor, n transporturi etc.

Actul amintea si posibilitatea ca unii proprietari nu vor fi de acord cu aceasta masura, de


aceea consemna: ,, care dintre noi de buna voita lui ca sa-l iarte pentru a sa pomenire,
bine va face; iar ed nu va vrea ...sa aiba a face acei rumani cum vor puteaOricare ar fi
fost varianta, rumanii eliberati aveau obligatia sa dea bani de fiestecare cap cite taleri
10 si sa se rascumpere, si cu voe de va fi stapinului sau si fara voe , ei sa faca bani si sa-i
dea la stapinul sau

Se consemna si solutia in cazul impotrivirii stapinilor de mosii si a refuzului de a primi plata


de rascumpare: ,, si nevrindu-i sa-i priimeasca , va veni de va face jalba la divan , dar nu li
se oferea nici o garantie juridica de solutionare, totul raminind in continuare la discretia
divaneloelor de judecata, dupa cum se stie erau constituite de mari boieri.

Actul era contrasemnat de 64 de boieri mari si mici, dar si de catre reprezentantii bisericii,
direct interesati in noua forma de stapinire a pamintului si de o exercitare a obligatiilor de
claca.

Protejat de afurisenie
Ieind de la Sobor probabil c atotputernicii stpni ai satelor suprai
de amestecul grecului n treburile lor, stricnd obiceiul pmntului i-au
trimis n gnd toate blestemurile, crescnd hula mpotriva fanarioilor
bgrei i obrznicoi.
Pedeapsa dumnezeiasc fiind pe atunci singura oprelite a rutilor,
pentru a stvili reintroducerea drii vcritului, abia suprimat, un
urma la tron Constantin Cehan Racovi (1756 1757) , a adus de la
Patriarhie i a citit divniilor, o carte de blestem i afurisenie semnat nu
mai puin de patru patriarhi (din Constantinopol, Antiohia, Ierusalim i
Alexandria).

Relaiile agrare dup reforma lui Constantin


Mavrocordat
Dei boierii ncearc s mreasc numrul zilelor de clac ale ranilor,
totui numrul lor legal se menine i se fac chiar unele reduceri ale clcii
n anii care au urmat dup reform. n ara Romneasc, n 1744, claca
fusese fixat la 12 zile pe an, care nu se puteau rscumpra pe bani,
dect cu ngduina stpnului. Deoarece fuga ranilor continua, iar
moiile mnstireti mai mari aveau muli locuitori, se acord o scdere
a clcii pentru aceste moii. Un aezmnt al lui Grigore Ghica, care nu
s-a pstrat, dar se poate reconstitui pe baza poruncilor domneti din anii
1750-1756, menine claca de 12 zile pe an pe moiile boiereti, dar o
reduce pe moiile mnstireti la 6 zile.

Concluzie
Reforma lui Constantin Mavrocordat arata interventia statului in
relatiile agrare intr-un moment de mare tensiune , cind cirmuirea a fost
silita sa asimileze pe rumani si vecini oameni cu invoiala. Boierii au
admis eliberarea acestora ca sa opreasca fuga dar mai tirziu au
incercat sa revina la situatia de dinainte marind nr zilelor de claca si
chiar au incercat sa anuleze reforma domnitorului.
Rolul pe care l-a jucat acest principe nelept pentru Neamul
Romnesc a fost unul extrem de important, unul revoluionar,
deoarece n timpul domniei sale, Neamul Romnesc a trecut de la
feudalism la un sistem mai evoluat n care erbia a fost
abolit.Aceast reform, la care s-a adugat mai trziu introducerea
prin lege a nartului, a rmas n fiin pn la sfritul ornduirii feudale
din Moldova i ara Romneasc. Ea n-a adus eliberarea real a
ranilor dependeni, i de aceea lupta pentru libertate a rnimii
asuprite a trebuit s continue.

BIBLIOGRAFIE
Istoria Romniei, Ed. Academiei RPR, vol 3, Bucuresti, 1964

Relatiile agrare din secXVIII in Tara Romneasc, Ed. Academiei RSR,


Bucureti, 1968
DRA, ara Romneasc, Ed. Academiei RSR, 1968,vol I, documentul 300
P.P.Panaitescu, Obtea rneasc n ara Romneasc i Moldova, Ed.
Academiei RPR, Bucureti, 1964
Florin Constantiniu, Relaiile agrare n ara Romneasc n sec XVIII,
Bucuresti, 1972
V. Mihordea,Relaiile agrare din sec al XVIII lea n Moldova, Bucuresti, Ed
Academiei RSR, 1968

10/29/14