POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

AMG II D

Pneumologie
Pneumonii
- se clasifica dupa etiologie in :
bacteriene - reprezinta 70% din totalul pneumoniilor
virale
cele determinate de chlamidii, richet, micoplasma, fungi,
protozoare.
pneumonii neinfectioase - cele de aspiratie, toxice, iradiere.
Patogenic exista 2 tipuri :
1. Pneumonii primare - apar la persoane anterior sanatoase, ele sunt
de tip lobari sau interstitial. Foarte rar au aspect de bronhopneumonii.
2. Pneumonii secundare - survin ca o complicatie a unei boli
bronhopulmonare preexistente. Pot aparea ca o complicatie a unei
viroze (gripa, rujeola)
Pot fi pneumonii cu germeni conditionat patogen (bacterii
endogene)sau cu germeni de spital.
Pneumonia pneumococica
- agentul etiologic este pneumococul (un germene gram pozitiv ce
traieste in caile aeriene superioare, starea de purtator este de 6% la
adulti si de 38 % la copii.) Infectia se face pe cale aeriana. De obicei
persoanele prezinta pneumococul in orafaringe iar o scadere
tranzitorie a imunitatii ajunge la o aspirare pulmonara si rezulta un
exudat alveolar. Expunerea la frig este un factor favorizat deoarece
prin asta se produce alterarea metabolismului micosal si scaderea
activitatii cililor.
De obicei este localizata la nivelul unui LOB sau la cateva segmente.
La unele din cazuri localizarea este mulitilobara.
Simptome
PNEUMOLOGIE CURS 2

Page 1

POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

AMG II D

1. Debutul are loc in plina sanatate, apare cu frison mic, intens,

prelungit (30-40min)
- febra de 39-40 grade C
- junghiul toracic cu sediul la nivelul focarului pneumococic. Junghiul
este accentuat de tuse si de respiratie. Tusea este seaca, iar obiectiv
sa observa.
- Trahicardie
- Herpes la buze sau nas in 10% din cazuri
- roseata obrazului de partea bolnava
2. Perioada de stare
- Febra in platou sau neregulata
- Tahicardie in concordanta cu febra
- Tusea devine productiva cu sputa caracteristica ruginie. Uneori sputa
poate fi hemotoica sau purulenta.
In perioada de stare avem tegumente calde, umede si limba uscata
- Tahicardie
- H.T.A.
In formele severe poate sa apara si semne de miocardita.

La examenul plamanului avem : sindrom de condensare

neretiractil.
INSPECTIA : Diminuarea amplitudinii miscarilor reprezentate de
partea bolnava; palpare : accentuarea transmiterii vribratiilor vocale
in zona afectata. Percutie : matitate sau susmatitate. Ascultatie suflu
sau raluri crepitante.
Investigatii paraclinice:
- Examinarea sangelui
- Examinarea de urina
- Examinarea sputei
- Radiogafie toracica - se poate observa opacitatea, ce poate fi
unilarerala sau bilaterala.
Evolutie si complicatii
- Naturala - de vindecare in 5- 12 zile. Vindecarea este brusca , iar pe
RX nu se mai observa nimica dupa 3 sapt.
Exista si mortalitate in 1% din cazuri.
Complicatiile pot fi spre pleurezie, abces pulmonar, pericardita,
PNEUMOLOGIE CURS 2

Page 2

POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

AMG II D

endocardita, insuficienta cardiaca acuta sau meningita.

PNEUMONIA STAFILOCOCICA
- se refera la aprox 5% din cazurile de pneumonii bacteriene.
Este frecventa si severa in timpul epidemiei de gripa. Agentul
patogen este stafilococul auriu (aprox 30% adulti sunt purtatori).
Este mai mult o autoinfectie care are loc scaderea la 8 a imunitatii.
Infectia apare pe 2 cai:
-calea bronhogena: pneumonie post gripala
-calea hematogena: de la un focar septic.

Simptomatologie
Debutul este imidio in cateva zile cu febra moderata si tuse. Febra
incepe sa creasca, devine continua, cu frisoane frecvente. Mai apare
tusea cu expectoratie neopurulenta sau hemoptica. Mai avem durere
toracica, dispnee si alterarea starii generale.

Evolutie si complicatii:
-

Este o boala grava cu mortalitate de peste 15%. Ea se poate

complica cu abcese pulmonare, pneumotorax, meningita,
endocardita, insuficienta respiratorie si soc septic.

BRONHOPNEUMONIA
Boala grava cu mortalitate ridicata, febra 40 0C, delir, stare generala
alterata, tusea este cu o expectoratie vascoasa, uneori hemoptica, iar
sindromul dominant este dispneea, care este insotita si de polipnee
superficila cu batai ale aripilor vasului, tahicardie si politensiune
arteriala. (HTA)
La examenul radiologic se observa opacitati multiple, rotunde,
contine estompat, diseminate in ambii plamani.
Pneumoniile virale atipice:
- Reprezinta 30% din totalul pneumoniilor acute
PNEUMOLOGIE CURS 2

Page 3

POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

AMG II D

Cauze: - la copii- virusul sincitial; iar la adulti mycoplasma

SIMPTOMATOLOGIE:
Debut insiduos, progresiv, rar debut brusc
- Avem astenie, cefalee, dureri musculare, frisoane mici, repetate,
febra, tuse uscata rebela de tratament, dispneea este minima la
adult, dar mai prezenta la copii.
La examenul plamanilor avem submatitate si numar vezicular
diminuat. Uneori examenul pulmonar poate fi normal, mai avem o
disconcordanta intre intensitatea simpomelor si saracia semnelor
fizice. La radiografie pulmonara, se observa opacitati neomogene
si uneori in forma de evantai de la hil la bazele plamanului.
-

Evolutie si tratament - evolutia spre vindecare iar tusea

poate persista 2-3 saptamani.

Tratament este igieno-dietetic, etiologic si simptomatic.

Igieno dietetic repaus la pat in perioada febrila intr-o camera
luminoasa, bine aerisita la o temperatura potrivita.
Se foloseste un regim hidrozaharat, bogat in vitamine cu sucuri
de fructe, siropuri, ceai, lapte. Progresiv se trece la un regim lactofainos zaharat si apoi la o alimentatie mai substantiala. O atentie
deosebita se da igienei bucale prin indepartarea rezidurilor si
eventual ungerea mucoaselor cu glicerina boraxata.

Tratamentul etiologic se adreseaza agentului cauzal

pneumococul, este sensibil la penicilina, ampicilina, tetraciclina,
eritromicina. Tratamentul este in functie de sensibilitatea la
antibiotice.

Tratamentul simpomatic:
Combaterea febrei cu comprese umede alcoolizate, de obicei febra
cedeaza dupa inceperea tratamentului etiologic.
- Junghiul toracic se combate cu antinevralgice (algocalmin)
-

PNEUMOLOGIE CURS 2

Page 4

POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

AMG II D

In caz de cianoza si dispnee se administreaza oxigen.

- Combaterea tusei
-

PNEUMOLOGIE CURS 2

Page 5