I

CONTRIBUTIUNI LA DREPTUL VECHI ROMANESC.

CaterisireaPeoldreiIpreotului
$ i

Frtia de cruce.
Dupe"

della manuscrise slave aflate in Basarabla

de

5TEFAN BERECHET
doctorand in drept.

Clil I N A U,
Tipografia tti LegAtoria EparhialA, str. Haralambie 42.
9 2 4.
1

Nr. 886.

www.dacoromanica.ro

,1

"

CONTR1BUTIUNI LA DREPTUL VECHI ROMANESC.

CaterisireaPolloodpreotului
Si

Frtia de eruce.
Dupa' fled minimise slave aflate in Basarabia,

ae

$TEFAN BERECHET
doctorand in drept.

P"..49:1Aa,"--

Chil?INAU,
Tipografia Eparhial, str. Haralambie 42.
1 9 2 4.

www.dacoromanica.ro

Cteva cuvinte pentru cititor.

Ceia ce urmeazA sunt clouA manuscrise, rani In literatura religioasA slavd netipArit, cu privire la douA proceduri in legAturd
.

cu caterisirea areotului" 1 jrdtia de cruce" , pe care le dAm ca

material intregitor al ccnostintelor de drept vechi romAnesc. LAmuririle ce le dam- in legAlurd cu aceste cloud proceduri sl nu se
socoteascA definitive, pentru cA poate vremea va rnai aduce la iveala i alte multe materiale vechi, cari vor limpezi, lAmuri i addoga
stirile noastre de drept vechi. Indraznim sA dam acest material, ne-

tunoscut la noi, pentru a fi un inceput al marilor colectii de acte

juridice pe cari scoala viitorului trebuie sa le dea.
La noi nu sunt cunoscule Colectiile slave de acte juridice"
din cele mai vechi timpuri, cari slujesc istoricului la alcAtuirea Eu-

crArilor, privitoare la diferite chestiuni juridice. Nici nu se poate

concepe Istoria dreptului vechi romnesc" fara materiale pe care

sA se razime pArerea celui ce se ocupA cu dreptul vechi romnesc.

In literatura rusA juridicA existA colectii intregi, -aranjate pe
chestiuni, pentru usurarea intelegerei acestei tiinte. Asa, de pildA,
profesorul de la Universitata din Peterburg, V. Sergheevici, de
istoria dreptului vechi rus, a tipArit, ca material ajuttor la cursul
sAn de istoria dreptului vechi rus, lucrarea:Jlextfiu U ii3e.iiroOoeamist no dpeerterk ztinopin prearaao npaea = Lectil i cercetdri
privitoare la istoria dreptului vechi rus" tipAritA la Peterburg in
189.9, in trei volume cu ma teriale in legAtura cu lectiile sale, intitulate :

Pyccuin iopuOuneciciA pceiwcnzu = Antichitdple ruse juridIce";

-fiecare volum ocupandu-se de eke o chestiune separatA ca : teritoriul, populatia"; proprietatea" etc.
Un alt profesor, tot asa de cunoscut, M. F. Vladimirschii.

Budanov, i-a tipArit cursul sAu universitar: .0d3ops nemopiu

pycewaeo npaea= Expunere sumarei a istoriel dreptului rus" la Pdterburg si Kiev 1888, ce a fost inchegat pe materialul celor trei volume
de : Xpucmamamia no uemopia pyeexaco npaea = Crestomatia

pentru istoria dreptului rus" editata. de multe ori. La aceste lucrAri de bazA, literatura rusA ne mai prezintA o nenumaratA multime

de lucrArl, privitoare la vechiul drept rus, scrise pe temelia multe!or colectii de documente i acte vechi juridice.
DacA cacetAm cea maF sAracA literaturA juridicA veche slavA, care

este cea bulgara,si aici gAsim pe invAtatul profesor al Universitatei

din Sofia, care a stiut sA smulgA acest material, nu din arhivele,
cari nu existA in Bulgaria, ci din amintirile poporului bulgar, din
traditiile si putinele stiri intamplAtoare ale lui. Pentru ca sail scrie
cursul sAu de istorie a dreptului vechi bulgar, intitulat: Ilemopust,
ala

cmapodlmapocomo npaeo = Istoria dreptului vechl bulgar"

,,a ,trebuit ca mai indi sA tipAreascA cteva volume de fragmente pi

acte vechi pentru a forma materialul vechi serfs, documentar, edi'tam' : " CTaoArap1Ini fltABH1111AMETHI-111,,H=-- Monumente de drept
wechl bulgar" volumul intl, coprinzand: Informatii istorico-juri-

www.dacoromanica.ro

II

dice, legea rogAnhul ANAELAMI ecloga i hrisoavele. Apoi mai tarziu a publicat, dupa analogia-rusa, trei volume, iatitulate Cdop-

ttu,r6 Ha dmaapezcumro wpicauwezin obunau-= Colectie de obi-

ceiuri juridice bulgare". Primul volum vorbete despre dreptul

civil", avand in prima sectiune dreptul familiar" ; vol. II. cu seci IV corpinzand lucru;ile, mostenirea i obligatiunile qi
vol. III vorbind despre dreptul administrativ" cu subsectiunile
sale : teritoriul, populatia, autoritatea, administratia, conducerea
comunei i administratia -de sine". Acelas profesor lucreaza continua
in aceiai directiune, dand un serios studiu asupra : Bwieapoco
tile II, III

odirtazino eA8edno npago= dreptul de judecatd cutumier bulgar"

urmat de materialele necesare. in colectiunea Academiei butgare de
tiinta

alopHuliz, aa napoOutt vtomeopezius-u napoaon

Colectie pentru creatiunile populare i statisticd", cartea XXXIII,

Sofia 1917, se publica multe materiale necesare dreptului vechi
bulgar. Editeaza fr

oboseal revista

sa

,,,I-OpuOunecKu npe-

e.4.30z=Revista juridice.
La noi, MO de atata material i lucrri tiintifice slave, singurul condei i minte, care nu cruta nimic pentru a cl literaturei
noastre juridice vechile materile studiate este d-1 prot. loan Peretz,
care cu vastele sale cunotinte de slava i greaca a *runs tainele
istoriei vechiului drept romanesc, atat prin cercetari aparte ca :
Doud memorii juridice grecesti de la rniversitatea din Iasi",
Bucureti 1912 ; Privilegiul masculinitiitei si pravoslavnica condial a lui Ipsilante si legiu:rea lui Cat agea", Bucureti, 1905 ;
,,Predoslovia mitropolitului $tefan", Bucureti, 1905; Zaconicul
lui $tefan Dusan" Bucu.-eti, 1905; Curs de drept bizantin, parteaTI-a, cu Lsvoarele bizantine, Bucureti, 1910 ; i1 ultima lucrare care
acum a ajuns la volumul al II-lea Istoria dreptului roman" im

care studiaza in detaliu fiecare chestiune pe baza documelitara.

Lucrarile celorlalti barbati, cari s'au ocupat i se ocupa cu
dreptul vechi romanesc se clatina din pricina nesigurantei materialului intrebuintat Aceasta numai din pricina lipsei de colectii, coprinzatoare de tiri In legatura cu chestiunile vechi juridice i din
slaba sau totala necunotinta a limbilor, slava i greaca, limbi in cad
sunt scrise majoritatea izvoarelor de drept romanesc.
Lucrand In aceiai directiune casi cunoscutii cercetatori slavi,

am alcatuit un volum de Crestomatie de drept vechi romtinesc",

care din cauza scumpetei hartiei I tiparului, nu tim and va vedea
lumina zilei, mai cu seama and ajutorul nu vine din nicio parte.
Aceasta crestomarte este lucrata ap fel in cat chestiunile sunt adunate dupA subiect in chip cronologic, dupa care s se poata vedea
dezvoltarea institutiei despre care este vorba. ErA o astfel de co-

lectie nu poate fi cu putinta. progresul in dameniul istoriei dreptului

vechi romanesc. Deocamdata dam cititorului numai aceste farame pe
cari norocul ni le aduce inainte. Din bucuria noastra impartaim
ipe

altii.

Pfau Berechet
www.dacoromanica.ro

CATERISIREA

[OERAOAREA]

PREOTULUI*)

dupi un manuscris slay.

I.

In biblioteca mnAstirei Noului Neamtt), (Chitcani), jud.

Tighina Intre alte multe manuscrise slave vechi, am gAsit

unul pe care nu-I mai aflAm in nicio bibliotecA slavA. Este
o adevAratA raritate. Cercetat cu arnAnuntime gasim In el
o randuiale privitoare la caterisirea preotului 2), vinovat de
fapte grele, rAnduialA pe care nu *o mai intAlnim nicAeri
In niciun manuscris slay si nici peste originalul grec,

caci de sigur manuscrisal nostru slay este o traducere

dupA greceste,nu am- dat pn In prezent.

Manuscrisul poartA titlul de : TfERHHIC% affEjACIal-=-Molifelnic arhieresc, de la Inceputul veacului al XVII-lea.

Coprinde 153 foi cu dimensiunile 30X19 c. m. Este scris
semi-cursiv de trei mAini deosebite, cam In aceiasi vreme,
ortografiindu-I cu ortografia sud-rusA.

Primul fel de scris este un semi-cursiv mare, egal,

cAte 17 rAnduri pe paginA. HArtia e IustruitA.
1) Este iitemeiat -de monahul Teofan Cristea gi duhovnicul Andronic
Popovici in 1859, la sud'de Tighina, la 12 km: vezi Anuarul eparhiel Chifinaulul i Hotinului (Basarabia)", editie oficiald, Chisinau p. 4.
) Publicatd pentru prima oard de M. G. (preot M Ganitchii) cu ca-

ractere ruse moderne in revista uECuusuneecd..cr cnapxiaduoubta emoo.mocmu"

partea neoficiald pe 1880, No. 21, 1-15 Noembrie, pp. 1056-59 in articolul:
Pyx mucu u rmapomnamubta Nutieu el) Hoeo-B.R.stettnomb monacmatpro3=
(Manuscrisele fi cartile vechi liparite din manastirea Noului Neamt); pentru a doua oard acest manuscris este descris de A. I. Iatimirschil in editura
Comisiei Societdlei arheologice irnperi Ile din Moscova in lucrarea: 0.11aBaneNia pypronwai Boxeycaeo monaembips fib Pvittuiro = (Manuscrisele
slave ale manastirei Neamtului din Romania) 1898, pp. 85-87; ler pentru

a treia oard acelas autor ne redd si textul slav asa cum se prezint el in

manuscrisul nostril in art. gbiemsie metccmat u 361.4croottru no cmaputmoti

4cleancicoel a pycciso4 Aurnepamypro" =(Texte marunte si lnsemnarl pri-

vitoare la vechia literaturd slava fl rasa), publicat in -ffnThentia ontatme-

nig pycctraeo .Raboca u cdoeecaocmu HAnepamopctsoil Atcage.miu nalpre=

(qtirile sectieL litnbei ruse fi literaturei Academiei imperiale de ftiin(e) 1899,

pp. 451-54.

*) Extras din rev. Lurninatorul" Nr. 33 si 34/924.

www.dacoromanica.ro

Al doilea fel de scris este un semi-cursiv mArunt,

egal, cam 30 rAnduri pe paging. Literile 1ncepAtoare suit
scrise cu chinovar, iar hArra nu-i lustruitA.
Al treilea fel de scris este tot un semi-cursiv, neegal,
cam cate..30 rAnduri pe paging. Hartia este lustruitA, dar
de altA calitate.
Cuprinsul manuscrisului
f. 1. IHH% 6/IIIHT11 MT-HU CHrtiva fitHYTHHISA I)
f. 6, verso. IHH% RAIIIHTH ,41191HHISA 491SOKHOITO 2),

"f. 9 verso, PgliononomnIf HAH RAFIKEHIE olicHrTM IAH

3MCAHHATEM 3).

1) RAnduiala blagoslovirel unui cleric adicA a until servitor al bisericePc

31 RAnduiala blagoslovirei pazitorului bisericei".

3) 2,1-lirotesirea sau blagoslovenia unul exorcist sau alungAtorului de

duhuri reley.
')- RAnduiala hirotesirei purtAtorului de lumAnAri".

9 Pravila asezdrei cititorului si cantaretului".

lb Pravila pentru asezarea unui ipodiacon".

7) Pravila pentru. asezarea urmi diacon".

In pravila aceasta avem cAteva date cronologice si anume in ectenii
se aminteste episcopul de Mstislav, Metodie Filimonovici_Aceste locuri stmt.
la foile f. 30 v. 0 f. 40,,0 gOrOltIO6HROA1% efillSfirk HAWOM% ME,O,OATH"=

(pentru de Dumnezeu lubitolul, episcopul nostru, Metodie); la f. 36 -mErthoHACTfilpq MOP= (o, Metodie, pAstorul meu); t -f. 28, 35 si 35 verso
AJ
-F-

HMI%

MeTHEMIICICIH OtWAHCIS1H

H iliOrHAEKLISIH litipEWA ME,4,0,4IA

i Moghilev (spune numele) Metodie Filipovici). Acest episcop a fost al 5-lea in sirul episcopilor
acestei episcopil, a condus-o de la 1661-1666, M acest din junta an a fost
dus in Moscova ca trAdAtor. Peja 1631 il gAsim ca episcop de Nejin: vezi
P. Stroev Cnueliu iepapxoraw,(Listele erarhilor) p. 493. Tot in aceastii
pravilA gasim o alta. insemnare. In rugaciunea la ectenia cea mare pe marginea de jos a foaei gAsim o insemnare, scris cu un scris repede de la in+1111HAIOHOKHYA"=----(episcopul de MstisIavl, Oro

ceputut secolului al XVIII-lea: O PpEOCKAttlEHHOAM avpiliCK011ik HA+

111EAM IIAXO/HTH"--= (pentru prea sfintitul arhiepiscopul nostru Pahomie),

f. 30 verso. De sigur ca aid este vorba despre episcopul Pahomie de Roman., .care
condus episcopia intre 1707-1714, pAnA IA prima data a fost
egumenut in-rei Neamtu 1702-1706. In anul 1714 a intemeiat schitul Pocrovnk iar in 1716 a-plecat la Chiev, uncle a dus o particicA (un deget) din
tnoastele sf. tefart, intAiul. mucenic, depunAndtt-1 ir lavra Pecersca. Dupit

epis. Melchisedec ar fi milt la 1794; vezi: .Cronica Romanahd fi a episcopied de RontahBue. 1875, t. II, de asemenea : nOltgrs 'ICTOtREHT JN (iI4MEH111 111H CTSpElfirl 411TEAOt MOHACTHel !AMY IIIH

OH& 1858.
www.dacoromanica.ro

7
f. 15 verso. %Hs tg1S0110/10MEHTA rK1hL1JEHOCI4A 4),

f. 18 verso. YeTAK% rOCTAKAEHTA YETIp I ll+KU,A 5).

f. 22 verso. YCTAK% 6MKAElial HA HO(TAKAEHTE EISI4oK0HAr6).

f. 28. "YrTAK% KMKAEAIhIrl HA ROCTAKAEICE AHAKOHA 7).

f. 34 verso. 'NH% I OCTAKAEHTA KO HpE3KHTEril 9).
f. 49. AlOAHTKEtI KE9911.111 9).

f. 54. AIOAHTKM NTrAHMA 19)."

f. 63. IlaA tarrKokEHTEAl% I wilitnierAn C*0 KEAEIKARV
AMP 1)).
f. 65. LUV141EHTE AHTHAIIICOK% 12).
f. 70. Ycali% H 911117, KELIKAEAIIIIII HA alilEHTE UkpcKEI HO.
KOHOCTAKAEHON 13).

6) Rdnduiala afezeirei preotilom

9) .Rugdciunile de seard" carl stint in numAr de 8.
") Rugdclunite de dimineatao, cari sunt in numAr de 12. Aid glsirn niate note ale traducAtorului, cari stint scrise chip/ titlul a doul rugAciuni:

I. Duna rugAciunea 5-a de searl se scrie: ATHA q. CiAr% MrhI

24
ETA,' 'CO HErOME fEli 3K0 HCrItAdItAl Thl tcE MTH
rfimIticoAi
14E X6IfIEWHig= [Rugdciunea 5-a, aceastd rugdciune nu-i in grecefte,
dupA ea acest izvod s'a, indreptat, iar tu, citefte-o, dacd voefti], f.50 verso

E%

II DupA rugAciunea de dimineatA a 9-a gAsim :

r

'4AA1-111CKO

3K6Ark TOMIO 3M HOAOWEHAA K CAOKECKH WE HA ErrKEHOH

mr41566

glr;-42" altIMAke TE:11 1251 Nrrli P14411 X0IIIEWH"=

[In originalul elen este pusA tocmai aici, iar in eele slavone se aflA la dumnezeiasca liturghie inalatea EvanIzelieiju insd, citefte-o, dacd voefti] f 60.
1:1) Pentru lopirea
1 sfin(irea sfdtztului i marelui mir"

12) Sfintirea antimiselor".

") .Pravila i rdnduiala pentru sfintirea bisericei, nou clddite. In

aceastA rAnduiall a sfintirel bisericei gAsim la f 97 formula, care se scrie pe
sf. masA sau pe antimisj care se citeate in vremea slujbei:
n117. HMA W1P5,5

ra

11

1714 HuTro
_fiA

efTAI

H ern() Ap. airreA oArri umucaro

FA

It x H xa uMIc HAH 4 rfaxt iiau K% CEA.

AA

noo7141HELI EHK(101 Thin. HAMM rfAAOK% TE'S

131111 LK K ArK W CO3AAHIA Mfg 721q A

ccr4

ITY

H mica 'faro rv

fir

KWOK9H0

VAIMOLVIITE

"VA KrA
e-4

KA oay MIUA 1HATISTA,== [In numele Tatdlui

Fiultd i Sf Duh. Sfinteascd-se altarul Marelui Domn-ului Dumnezeu ii
Mdntullorului nostru lista Hristos i hramul (numele sfdiztului) din oraful
sau satul de preasfintitul egiscop (numele episcopului) numefte numele ora-

www.dacoromanica.ro

elor, cart infra in coprinsul episcopiei lid, in timpul binecredinclosulul im-

pdrat (numege numele lui) in anul de la facerea lumet 7100, iar de la

intruparea Domnulut Dumtrezzu ;el Mantuitorul nostru Ilsus Hristos 1600,
luna, indictun.
Pe dosul foiei 104 gAsim o notA, scrisA semi-cursiv de coplstul ntanuscrisului cu chinovar; care spune :
tE COCIINJEHTE +ME [Ma 13! tglittH9
AHA/h0 CMHFIHhI
rHrtTi1 tvigna
KA AIHT110114AHT% KARMA FAAHH,ISIN

H RUA rural shigwaro ripc,A,E09(prEitA 3Encui AlonAwKAaxlicicaA

icTi
Aiirrifi
moprwitiTorK% '.67KE ILHEH.c(ETCA

A ArGE" MIA KE
ILKAIAlit

KIIHILHAFW HA WrAiWiWA

C016f
11
HA 000H4hlA.
AdicA:= [Aceastd sfinfire de bisericd, scrisu-o-anz eu cu mdna mea
smeritul Grigore ramblac, mifropolilul Cizievului i Galiftei fi al intrege,
Rust!, care a Jost mai tnainte dasceilul pdnu2ntului moldovalah i egumen

al sfintei, marei mdndstiri Paniocrator, tare se numefle Neamfu fi care at

lost la al optelea sobor in Florenf 1].
Aceast not5, cu toate a a fost publicat de cateva ori, tot4 niciodatA nu a fost redat exact Iat6 Iucrilrile In cari a fost publicatA:
a) II. CaxosEttyL: Pycociii Iinea.auaz" 1854, No. 228, p. 10.
b) M. rammtvcif1]: Kuumt. Enap Bm0" 4880, No. 8, p. 1056 obs. 1.
c) Episc Melchisedec Rev. p. arch. fi fil." 1884, vol. I. f. L. pp. 46 si 63.

d) II. A. atpxy: '"Hyp Mum Hap. Hpoce." 1884, No. 11,p. 121.
e) Idem: aBoeoeft. Biacmumn. 1895, No. 7 t;ii 8, articolul:
it feieeociii mumponortumz fpueopiti Ltam5,1avbx....-=Nitropolitul Chievulul, Grigorie Tamblac).

Pe foaia 62 gSsim o alt not scrisl repede in rornanqte:

AIAET% ClaHT71 IlArE gCTE tA carol /Asa
THHE H`tAill,,VAgli. MOM ,A,E 1171aTEAE rprOpTE ll,A6AAAIHTtOtIOAHTg.4?. IfiiHWAVHA nig AC? 416CTA 11111 1rVAir AA

AtIACT%ClidTS AMiliT, A 411,Q41.3 Hifi AACKI A10-,40Kt.

ar, %Miff 'ft MOTE 111 CAg A AM W Ait CHITA AMATEItE
itap .qin grc?AlEHgAgrt, rA Rh% ristAt- ntE AariKA
ntwarm AA iii+pnowATV yFo,a,E4.
71

ogue [7255-----.1747] ct.eK.

www.dacoromanica.ro

-Arm.

f. 105. VCTAIM H 411H% MUMMA 0 11031IIKAEHTH 7. TtAIIE3604).

f. 109.

57-

EXTIKIII IltALIIMIIM
HT

f. 113.

HA

6r41Cg MATBOr H WAgYEHIE

OyM'AWH 9T0MfI W %NEVA 15)._

BAIrOCAOKEHIE

f. 147.13 firm

a'

rrro

entintona (Inceputul-i perdut)

").

KEAHICAr0 (VOLTA 3ATI0lie otaKomumo")

f, 149. Psalmii la diferite sfintirii.

f. 152.

(IT3iiiimutE)

113

CEPItICTKA

3AK0H0llt(CTglIHAr0

H FIE 0KOrliAr0 CLEIEHHHKA18).

Acum cnd am facut descrierea manuscrisului, putem

s facem i istoria exiskentei lui. Daca mai adaogam si
scurta analiza asupra limbei lui, atunci tabloul acestui ma-

nuscis va fi complect. De sigur a el este scris Th sudul

Rusiei, Intr'o regiune ucraina, dupa toate probabilitatile,

in eparhia Cernigovului. Acest Molitfelnic a fost dolAndit

de Pahomie, mai tarziu episcop de Roman, Inca de pe

and se afla ea egumen al manastirei Neamtului.
Dupa ate stim din viata lui, el a plecat pe la anul
1704, fiind atras de predicele ui Dimitrie al Rostovului.
La Cernigov, Pahomie a vorbit cu acest mare ierarh, care
i-a daruit un autograf a1 lucrarilor sale 19). Despre faptul

ca acest manuscris a fost Intre anii 1707-1714 In Moldova, marturiseste Insernnarec-de la Randuiala hiroto:
niei diaconului 20). In 1748 manuscrisul se afla In manastirea Neamtului, unde s'a putut vedea pana la 1860, caci
P. Sacovici I-a vazut In 1854 21), iar la 1857 arhimandritul Andronic, care a Intemelat manstirea Noului Neamt
din Basarabia (-+- 1894) a scris o nota p! el. In 1860
1') Pravila f reinduiala sfintirei sf mese".
1') Rugdciunea de ertare pentru orice juriimdnt i ertare cu mortal,
.earl se citesc de arhieree.
18) Blagoslovenia episcopului".
1') In prima siipthmtind a marelui post: poruna ortodoxiei".
.

18) (Caterisirea din preotie a preotului calcdtor de lege fi nesupus".

1') Ep1s. Melchisedec: Chronica Romanului ia episcopiei de Roman,
1311c. 1895, t. IL

20) Vezi pag. 26, (f. 28)

21) II Cattosatm! aPyccgifi Ilitea.4u0b., 1853, No. 228, bropr seTarate 10.

www.dacoromanica.ro

10

manuscrisul acesta impreunA cu altele a. fost adus de calugarii, din manAstirea Vechiului Neamt In satul chitcani,
nude s'a pus temelia noei manAstiri. a Noului ,Neamt prin
:staruintele sus numitului Andronic. Inainte de anul 1880
.

cnd episcopul Melchisedec a Incepul sA se ocupe cu

viata i activitatea lui Grigorie Tamblac, a cerut, tot materialul documentar, care ar vorbi despre Tamblac. Egumenul Andronic tace 22) si nu voeste sA pomeneasca
nimic despre acest manuscris, de aceia episcopul face diferite presupuneri, cA acest manuscris s'ar fi pierdut sau ca
poate ar fi fost cumpArat de care staroobreadtii, cari
cumparasera mai Inainte diferite manusciise, apartingoare
mAnastirei Neamtului.
.

In anul 1880 gAsim acest marmscris descris si pubeparhial de cAtre

preotul M. Ganitchii (M. 0.)23). In anul 1887 arhimandritul Andronic a numerotat foile manuscrisului, iar pe
marginea de jbs a primelor foi a scris o insemnare din
care reese, ca manuscrisul apartinea mAnastirei Noului
licat in transcriptie rusa in organul

Neamt. In fine A. I. Iatimirschii in 1898-1899 il descrie30)

publicAnd 1 i textul acestei randueli 25).
Legatura manuscrisului este de piele cu imprimatiuni

fAcute cu potei de argint: in ovalul de la mijloc este iniprimat Mantuitorul, stand pe un scaun Malt, iar alAturea
sunt Maica Donmului si loan BotezAtorul.
.-04111.0--

22) A tacut, fiinda ii tia un Infocat partizan al secularizrei averilor

rnanAstire0i.

25) M. l'aumullaiit (M. F.): .1Cuusuneac.Eizapx. BmOo.zzocmu" 1880,

No, 8. pp. 1056-1059.
2') A. 14. Hmompeiciil: a/met/swig przonucu Hamenvcaao Sfonacmwpa 8%, Py.matniu. Hob ilpeartocmezi Craze. ROM.IMACCiti MOCK. Apxeo-

aoauv. Ottfecmaa", MocKaa 1898, pp. 85-87.

25) A. H. SIguidupelcitt: Holnacnzin omOrs.4enisz pyccIcaao

bltra u
a mamma H.unepamopcKoii Axademiu: Hamm" 1899, pp. 451-54, 0 art.
Menne mexcznat u sa.mamnu no cmapundi agaannocort u pycmorz 4Uneeparnypro", vezi pag. 24.

www.dacoromanica.ro

1,I

If.

Citind cu toat atentiunea aceastd randuiald a caterisireichipul cum se degradeazd un preot din treapta sa

preoteascanu putem s Qu observin, ca aceast randuiald este tradusa de pe an original grec. Se parer ca
prima traducere din greceste In slavoneste apartine Inceputului secolului al XV-lea dacd judecam dupd Insernnri-

le din acest unic manuscris. Probd cd este o traducere

din greceste este limba In care s'au strecurat expresiunt
bisericesti din nImenclatura greaca bisericeascd, iar locul:
unde s'a fdcut copierea unui asemenea manuscris este regiunea Cernigovului, avnd In vedere particularitatile ucraine ale limbei Intrebuintate.
Dupd toate cercetdrile fcute, nu am gsit niciun
Molitfelnic arhieresc, care s coprinda si aceast rnduiala a caterisirei preotului din treapta sa. AnalizAndu-o cu
toattt bgarea de seamd, avem irnpresia, ca se aseamAnd
foarte mutt cu degradarea ofiterului din vremurile noastre,
care itnpune si face s se dea foatd Insemnatatea treptei
din care se pogoard tel cdzut In vind.
Rndiliala aceasta prespune, cd a precedat o judecat asupra .acelui preot, despre care se vorbeste si In textul fragment ului nostru prin cuvintele : noniAa no ri3aCrnit A t611ACHOAM ACI1MTAHTH: W HEA6WHEif CIAArkTEAfri S40Alla

HAW Hal% kprkTOX01 grO

KATE.pAq

3A110H011tE1TZ1H A A CSHA

11p3liliT9CIS4rp HEAOCT6AHAi Kr3mcoivii 41-8 tam, sr& T,43-.

deoarece
dupd o anumit si primejdioas Incercare (cercetare) de
Kit A KVA AAIIAMAF0141111 HA MAIN COMARZlik041-1 "

la martori nemincinosi prin judecata noastr 1-am aflat ca

pe un prezvitet cdlator de lege si nevrednic de treapta
preoteased pentru prea grelele sale faradelegi, cari au
mAniat pre Dumnezeu si pe oameni indemnatu-i-ai spre rAu",
www.dacoromanica.ro

12

Din dreptul canonic cunoastem c pe episcop II jude-

cd soborul "), pe preot i pe diacon ii judeca episcopul

Ipr 2), de aici reiese- limpede, ca judecata aceasta despre
care vorbeste fragmentul nostru s'a Mut cu toata !Agarea de searna, fiindca este vorba despre o cercetare anumita si foarte primejdioast atat pentru oftrat, cat si pen-

till Orator. Episcopul a chemat inaintea sa martori nemincino0" de la care a aflat tot adevarul, de aceia nu
mai este -nicio Indoiala c preotul, care a cazut In aceast vind grozava, este vinovat si pentru aceste pricini bi-

ne intemeiate trebuie s lapede haina preoleasca.

Tot dreptul canonic ne spune, ca daca cel condamnat de aceast prima instanta de judecata avea dreptul
Intrun anumit termen s apeleze la o alta instanta mai
inalta. Daca nu apela Ia aceast instanta, in termenul hotarat de canoane, prima sentinta yamanea definitiva. Pentru aceste motive episcopti se adunau anual intr'un anumit loc pentru a cerceta si discuta diferite cazuri mai
grele si a stabill pentru totdeauna hotararea definitiva.
Cercetand colectiile noastre de documente, cu coprins
juridic nu gsim niciunul din ele In care sa se descrie
feIu 1e pedepsire al clericilor in trecutul hostru, afara de
faptul istoric din timpul lui loan Voda cel Cumplit savarsit de acesta cu episcopul Gheorghe de Roman pe care
1-a ars de viu pentru greul pacat al sodomiet"). Cum noi,
In deobste, nu avem documentele juridice, adunata in colectii decsebite, nu putem sa spunem ultirnul cuvant asu
pra pedepselor, date clericilor, fie de judecatorii bisericesti,
fie si de cei lumesti.
Prin analogie, Ins; socotim, ca nu ne vom insla daca
vom

anticipa,

spunand,

Ca

trebuie

sa

se fi dat

si la noi casi la popoarele slave dinprejur pedepse dupa

acelas chip de a vedea. Toate aceste norme de pedep2) Pravila 74 ?,1 75 a Sf. Apostoli.
17) PravIlele SI. Apostoli 12,_13 i 31.

2') Vezi ,Ynettuvb ffepscoenaeo npaea =Manual de drept bisericesc'

de N. Suvorov, ed. LV-a, editla lul A. A. Cartev, Moscova, 1912, p.p. 310-333.

www.dacoromanica.ro

13

sire trecusera In tarile slave din Bizant si,de la cele dintAi lanoi. Astfel In letopisetele ruse se povesteste despre
multe cazuri de judecare si pedepsire de clerici. De sigur
ca aceste stiri, letopisetele le-au alcatuit dupa resturile de
cOpil de la diferitele judecati 29).

Cercetand cu toata grija si din toate punctele de vedere manuscrisul nostru, reiese ca judecata, logat I cu
executarea grelei hotarari, a avut loc atat in Bizant catsi in lumea slava, caci altfel nu am avea nici aceasta
rnduiala", care a calforit si la noi. De sigur, c nu putern sa confirrnam cu acte faptul _caterisirei unui preot
dupa aceasta randuiala, fiindca actul acesta se petrecea
in biserica in fata poporului, cand nu se consemna nimic
din acest ritual plin de rusine i finpovarator pentru cel
care era izgonit in acest chip din fata altarului.
Pe de alta parte cunoastem diferite feluri de pedepsire a clericilor in trecutul nostru bisericesc, cari constau
in indeprtarea de la biserica si in depunerea din treapta
de cleric, luandu-i haina sa deosebitoare de a celorlalti mireni. In principiu nu se admitea pedepsirea uneia si aceleias persoane cu ambele pedepse, dar numai pentru o sin
gura villa se aplicau arnandoua pedepsele: aceasta vin
este sirnonia, adica pacatul de a primi treapta de preot
sau episcop cu bani sau a da aceasta treapta altuia pentru bani.
In acest pretios fragment de ninduiald a caterisirei"
vedem cum episcopul locului se imbrca In toate vesmintele sale arhieresti si tine carja, sezand pe scaunul dinaintea sf. mese, unde se asaza de obicei, Cand hirotoneste pe

preot sau diacon. Preotul vinovat, care trebuie caterisit,

imbracat deasemenea in toate vesmintele sale preotesti
este .adus de diacon In fata usilor Imparatesti, tinand In
-mana potirul cu discul. In tirnpul, cnd merge spre usile
") Vezi Cronicele Romaniel sau Letopisefele Moldaviel i Valahier
ed, 11-a, de Mihail CogAlniceanu, Bucureti, 1872, p.p. 224-225, unde se zise: bAgat-au in foc de viu pre vlAdica Georgie de au ars, clAndu-i vinA de
sodomie, auzind cl are bogAtie.

www.dacoromanica.ro

14

1mpArAtesti clerul bisericei: ceilalti preoti, diaconi si can-

taretil, rostesc psalmul 100 MilA si judecatt cAntAtn ").

Ajuns in fata acestor usi, nu intrA in altar, ci Inghenuche
/n fata usilor impArAtesti. DupA terminarea psalmului acestuia, arhiereul din locul unde sade, vesteste cuzlas tare,
vina celui care este adus spre caterisire, zicAnd si formula aceasta : In numele 7 attilui $1 al Fiului $1 al Sfeln-

tului Dub, amin. De oarede dupd -o anumitd $1 primejdioasd cercetare de la martori nernincino$1, prin judecata
.noastrd,l-am gdsit ca pe un -prezviter cdlcdtor de lege
131 nevrearnic de treapta preofeascd pentru lard de legile

lui, prea grele, Carl au mdniat pre Dumnezeu $1 pre

,oamehi ii tndeamnd la rele; .de aceia prin puterea lui
Dumnezeu a tot puternicul 1-am osdndit dupd.. Pravilele
Sfintilor Apostoli $i ale Sfin(ilor caterisindu-1 din treapla
-sa preolescd In veci, $1-1 indepdrtdm de la lucrarea ce-tor sfinte fi bisericeg $1 ca pe un rob netrebnic "il aruncam $1-1 tndepartdm de la prestolul $1 altarul dumne-

zeesc cu cdrja noastrd pdstoreascd, facancl aceasta nu

numai cu cuveintul, ci $1 cu fapta".
DupA aceasta episcopul s scoalA din locul sAu, poTuncind si celui care se cateriseste sA se scoalA si-i ia
din mana potirul cit discul, zicAndul aceste cuvinte: Ri-

,clic de la tine puterect aducerel jertlei celei prea curate

cdtre Dumnezeu pentru cei vii $1 cei morli, deoarece le-ai
ardtat nevrednic fata de el ca sd 1-0 aduci"; punAnd po") Psalm 100: E"Asov xai xpiatv anop.ai. aot 11Opts.... vezi volumul
1343Aoc ivtaoato; I ct xai
iravflircil xakthat
,ixoXoo0iav I 7reptixooca, veomi pstat07ti.o0sicial

TCEicaV cv TO5 xpipoo

SanciVTIC, xai anon-

stec

6-71c, I TO I ttp.uptitoo xai xplattuotticoo

iv TcpayparEtYCCee; xopi.00 I 'Avacractoo Aoi3xa I ix7t6Xvos apeRnijc intiLikk StopOwesiaa I tapet TOIS iv
1.epop.ovjtzoKPastsuv 'Aitcpricyttoo "rob' KoicpCoo, 1 'Ev Attl)ia
Eatovtitg
I

'Trap& 'Ionvvvi rkaorc 'E1ip.ave4 Bpetxon I aga=1.761. pag. 1327 col. I.

An originalul ebraic este a1 101-lea..

www.dacoromanica.ro

15

tirul cu 6iscul pe sf. masA. tupa aceia, dezbrAcAndu-1

de vesminte, ii spune: .anaxios" (nevrednic esti). Aceasit expresiune o repeta si dupl dezbrAcarea preotului de
cingAtoare, epitrahil, iar cAnd 1-a dezbrAcat de tot, ii spune:

dezbrac de pe tine toate vefrnintele preofeg, fiindcd

e$ti nevrednic sa stai tnaintea lui Dumnezeu penttu vide-

nele tale fapte".

Acurn se procedeazA la tunderea pArului. Episcopul

Urnplutu-s'a fafa ta de necinste, cid tntru cinste Iiind, nu al th(eles"; lar restul ii
11 tunde putin, spunAndu-i:

tunde diaconul, pe cand clerul Ii cAut antifonul al 4-lea

din Joia. patimilor: Astdzi Iuda peirdse.Fte pe Invdpitorul
du ,A aceia, dacA nu I-a
$1 primgte pre diavolul
terminat de tuns, clerul dontinuA a-i canta stihira' urmltoare pe glasul al 2-lea : Astazi ucenicul lui Hristos se
"instreineazd de cinstea $1 bundtatea. 1111 32)..." , II dezbracd

de toate hainele de pe deasupra, si apoi

imbracA in
haine mlrenesti, zicAndu-i : Imbracltu-te-al Intru rapine...
DupA toate acestea, episcopul Se aseazA !a locul sAu
,cu carja in mAnA, adresandu-se preotului caterisit, spnnanti

du-i: Deoarece te-ai ardtat nevrednic de treapta preoteased, nu mai poti, idci sd Stai inainted jertfelnicului
Si) !Mem, p.p. 936-37 GE7jp.epov 6 'Iu'aa
xakov, xai rcapaXap.Pvet T6v Ot4f3oXov. TopXuTat
EX 7dICTEI. TB coonac, 6 iaxoctapAvoc.

TET)

xat aXcpariivit Tay acacia.

East r cpckapiopiac,

Irk yap ))641vato Agnew, 6 Tav pa/cli-

p TaoXilaa; Tpteocorra slp7opi.ow; AX' 4111-ev icvkatkev, 6 icaaard 67cip Iss

x6ap.u, rpk !iv Pcniacop.ev; 6 TcaDcly, -xxe 001.14=0(6v avOpthr.otc, 86ce cot,
'11) Ibidem. pag. 937, col. I Eincepov 6 'Its'aa4 itapavotsRat Oeoaipetav,
TB xaptap.aroc.
inrdepp.ov p.aO7rc4r, iivvrac lipoaortis. iv

xai aXXotpunrcat
--ti"Oec

cptXtxii) a6kov incoxpinrcet. xai wpottp.ictat_ iicppOwoc viic 'TB SEC:MA:nu &la-

7rtic, auXiPatv cptlapiopiccv, 6aly6r; Tev6p.evoc, coveapis Tcapav6p.u. 41p.sic Si

ovta acuvriptav 'ray Xptc6v cc6r6v soUacup.v. Traducerea romana din 1726

si 1747 este greitA. Acolo unde-i 8 accentuat, s se so:oteascl cu accent

circomflex.

www.dacoromanica.ro

16

dumnezeesc, nici sa mai rostesti euvintele 'adevarului liii

nici sa-i mai aduci daruri si jertfe duhovnicesti, fiind

vinovat de aceastd mare vind, nemai putdnd lucra nimic altceva din pricina gresalelor tale, aruncate asupra
acestora, prin viclesugul tau. Pentru aceasta, en cu puterea de la Hristos Dumnezeu, data mie, te despart si
te arunc de la sf data presto! si altar al Domnului, alungandu-te cu aceastd carp pastoreascd pand Infra sfarsit,
In vecia . II goneste cu carp de la usile Imparatesti. Se
scoal, Inchide- usile imparategi

desbracandu-se,. Se

duce Intru ale sale.

Acestea sunt punctele principale In legatura cu procedura, care se btrebuinta la caterisirea preotului It vremurile vechi. ,DeSigur, Ca aceasta procedura era foarte
deprimatoare, care impunea__ tuturor celor obisnuiti spre
alunecke In grepla simoniei. Lumea bizantina, dupa cumtia sa se impuna prin bogatia Imbracamintei hnparatilor
f patriarhilor, tot astfel stia sa dezbrace de splendoarea
unui vesmant, care da odata cu aurul varsat pesce trupul
unui muritor, i respectul lui. Aceleas principii le-a transmis aceast hune celei slave, inprumutandu.ni-le i noua
din cea mai departata vreme, care nu a avut norocul sa
pastreze .toate aceste utme atat de pretioase din punct de
vedere juridic. Adeseaori ne este dat s duram cladfrea
acestei Oiinte din caramizi, facute i arse In cuptorul luminor vecine.

-.-4111124011111-

www.dacoromanica.ro

.17

ANEXA
111.

1-1141-11) m3Bepwenisi 33) [13 clIIIHCTILI 3MQHOUECTfl-

H4r0 ii liefloli0ORar0 C4IEFItalli4:

OTMI KO3A6AM HA a LA) 1.6AE1CA7I WHTMCINFO: fi KAt
3A% MOH K 011K111 CrUCTH riMATA K. WATIH npEA ritICTOAOAvA,

ii,VgAZE SETh 06hitlAri CIA`gTH A1oy

rM UOCJAE AUKOHA HAN
ZE
Hp3K(IT9A: AOCTOHHI
hurzitiTA, PrKOAHM% KIIIKAET%
ATLSOH np ViTE KtAira: KO MA VIAEMA11. leorfficorb
LIM KC tgKAfx% HOTIfik% CO ANCISOCOMV grAbKE 0?,210ET71 KO Kti4

TOM% plcHM%g Htf3K(1 TEO H KAHtH yd. fltHAVYHKW THU rittlYT%

qf AAOM% CH Lin ii-NAA

113KEI3SEMEA

tZE Ira IS (Or

CKHM% KIIATOM% HO HE K,6A,T KO lEATA117. NUJ ripEA u,Str[lia]Ain

KSISTM flpfliAAHAT KOACIrk :

Cfrif T(M'

7KE

CKOHYAHTH IllAAMNA

CIAA HA ACHfli 34) MOW% KO3K1CTHTE &UTE'

KO iCAILIW ANTE

Rdnduiala caterisirei din preotie a preotului calcator

de lege si nesupus.
Arhiereul punand pe sine toate vesmintele arhieresti
si luandu-si .carja in mana, sta In altar Inaintea prestolului, uncle st de obicei, cand hirotoneste pe diacon sau
prezviter: iar cel vrednic de caterisire, se aduce de diacon
inaintea usilor Imparatesti: in toata imbracamintea preoteasca, avand in maini potirul cu discul; iar and va fl
condus spre usile Imparatesti, preotii i clericH, unindu-se,
rostesc psalmul acesta Mila si judecata cantam 33)" Cel
ce se cateriseste, insa, vine spre usile Imparatesti, dar nu
intra in altar, ci tsi plead genunchii inaintea usilor trnprtesti. Arhiereul, dupa terminarea psalmului, stand la
locul sau, va vesti Intru auzul tuturor vina pentru care
*) Vezi revista aLumintoru1. Nr. 34/1924.
") Psalmul 100.
") Ucraintsm.

www.dacoromanica.ro

18
krUM71 [(HOZ gA(WI tt(AH 1131193AT [1)1311671A: no dm% ti/C0:9Z-.
'AEHTE gro fl3fEtIEHTE, CHIVIKO

A tfil a rirr

Bo fimA WIJA

adin: Alm wicv ggroo anio 'smarm

(1. 152 verso) n0ni7KE

HEA6WHE; flirhATE.
091+Tox6" grO peKATEJIA1 3AK01-6191.

no 031VVETHO' A tiimicnom% ilCflMTtHFi

Afil 440Ai% HAWHAVA

CTMIHA:

dna

IT pE3KATEriaro mAorrolina, it3mon-ri gro

tiAn, AAo T.61Cif, a

gra

paApaw(Kainir":, HA MARI WRACK-.

HAFCriir"). T'EME BASETTIO gra licimorMvarw tecVAtwn erO

HO IlliKHAt Citlij OFT&O ii eird, FT VFHTEMKAr0 ESHA 41%; .11$FEJSAEAl% KO

'UISH

fi W CIFEHH0A+HETIKA LqIU6ECH4r0

'Oro, fi rho HEnOTO6H11

Xi3A0Alls

HAILIHAVA

pea,

W fliTAA

Wa$NAEM7t

IZIATAV% KOMTA

AVM:IMAM 0rO 91MHOIKSEM% a WArkirei:

A dE HE T6`01.0 CAO[IKO]iNA HO 11 ArkAO" AVE TKOIiWA a flOtiAm

frFATEA6 liocTAiwni a ADIEFAEMOAN liOCT(TH 110KEArkiftV

ic
J1pMM W
grO: 1104 CO AITKOCOM%: rXar,oal 1h41 OTI11;CANA

AK) 36) W TEKi ILIACTE IltHHOLIIEHTA flpITMA WEtTIKIII I 611

ta

cateriseste pe preot. Dupa aceast osandire a lui (zice)

si formula aceasta: In numele Tatalui si al Fiului si al
Sf. Duh, amin: Noi (cutare) cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop, deoarece dupei o anumita $1 primejdioasd tncercare (cercetare): de la martori nemincino$4' prin Judecata noastrd, 1-am geisit ca pe in prezdter cdlcdtor de
lege $1 nevrednic de treapta preo(eascel pentru fdreidelegite lul prea grele, cari au mdniat pre Dumnezeu ci spre
rele 1ndemndtoare; de aceia prin puterea lui Dumnezeu
atotputernicul, 1-am osandit dup& pravilele Sfintilor Apostoli si ale Sfintilor, 41 caterisirp din treapta sa preotea-

sca In vec: pi-1 4ndepartam de la lucrarea celor sfinte si

bisericesti si ca pe un rob netrebnic, de la prestolul si
altarul dumnezeesc, cu carja noastra pastoreasca , It aruncam si-I indepartam i aceasta o facem nu num& cu cuvantul, ci l cu fapta. Si dupa aceasta, Insusi lerarhul,
sculandu-se, poruncind i celui ce se cateriseste sa se
ridice, lila din mama potirul cu discul, zicand acestea:
") Ucrainism.

")

Ucrainism,

www.dacoromanica.ro

19

THU?' A Og'AriftWiT: 110HiWE HEAOCTOWA "Oi

iltHHOCHTH 4A: ii 110/tall 11WTtit'A.

CO

ihiHAIICA

AIIIISOCOM% HA

IS

HiMV

HprAL

nositiVA CHHA1SA C UM; tN3M: (riAh rAt AtitlAlitZVA: flOg 37) ROM-

A CO Hiro: TT FurkAtAA c l;r IlATpArh: rAT: AHAAHL6C%: TT

MN/NSA C IWO
CHHMAX VI. 153) c ucrO nokg111 Il
ciFTAhe COKAIII6i0 ri TiK4 Krio 113,41$ :Aq MEDIACTIISt% : j

'IL ka

TRCINIOn

Ark,

ISTO/Hc?

gn; Cirith
-Chlri
11,1"

&

MIME IltWTOATH r,Tgw,

HEAOCTOHH%

VAL fiCHOAtdi

eth.

t SAFI

)?'

TKOHX%

TAWE HVIHHAT HOCTtH3ATH

AHLI,E TKOi

REB`liCTIA

O liECTII

ilitiO

IiilifOEVA. iiiCTri3A1 AUKS: t 9KCYO HIV: rita q- AHEM 14AA ifHTABAAE

Hi td3VAirk: iiICTAHO
tcE

11010111H/WA9

ridic de la tine puterea aducerei fettle! celei prea curate cdtre Dumnezeu pentiu cei vii i cel tnorti, deoarece
tr-ai ardtat nevrednic fatd de el ca sa 1-0 aduci, i pune potirul cu discul pe sfntul prestol. Dupa aceia dezbracand de pe el vesmintele, ierarhul zice: anaxios: priimeste cingatoarea de la el, scotandu-i deasemenea si
epitrahilul, rosteste: anaxios. Tot astfel desfacandu-i- manicarele si toate celelalte vesininte precum si stiharul,

ierarhul zice: dezbrac de pe tine toate vemintele preofgti, tlindcd e$ti nevrednic sd stai inaintea 1sf Dumnezeu pentru viclenele tale fapte. Deasemenea, ierarhul incepe s-1 tunda, zicand: umplutu-s'a fa(a ta de necinste,
did in cinste find n'ai tn(eles; cellalt par I-I tunde diaconul, iar cantaretii canta aceasta stihira pe glasul al V-I -a '8).
") Ucrainistn.
") Antifonul 4, glas 5 d n Joia patimilor: ve4 textul din TPHWAIOHID*
tiprit la 1726, sub.mitropolital Daniil i Nicolae Mavrocordat, la Bucuresti,
MI

compara cu textul din aTPIWAI011x. din 1747 tipArit sub

mitropolitul Nichifor al Moldovei i Grigorie Ghica, in Iai, partea ultiml.
p.p. 64 - 65 verso, ed. 1-a si 2-a. Compara traducerea romAneascA,vAzAnd
4:1eosebirea de la editie la ediVe,cu traducerea sIav i apoi cu originalul
grec dup editiA din Lipsca a lui Anastasios Duca d1n 1761, care se intituleaza
41 BIBAOE 'ENIAIBIOS I fit c xai I IIANeEKTH KAAEITAI 1 naaav
f. crA (74) si-1

Tip C00 xpOvou doccaouOCav I nertizooaa

vecoati. p.azacumeOstacc, 1 Stet Sa-

nay-% xai anouS* I TO I tquancittb xai ziniaLp.andmou I iv npawatetnaic

xopioo I 'Avaaracgou Aoti-xa 1.exnason npeperil; I angle/Lk StopOwbeica nape(
Toii iv iepotioveczots reSeAn Aytotacp&cou I Tor) Ktmpino. I 'Ev .AttlJia Tiro
Zctov;.a; nape(' LAN I'Oraon 'Epilavekk Bpiincomp.
I

www.dacoromanica.ro

20
n

cir

OrIAM

n
H

HrEAETI, ArAKOAA:

Wil*IAETUA awtlErTTAI

tt
H

1FOWA7'

KMKAE MilOKAHINI OrArfriblikiTVA riTtarT7F0 990MOETA WrIAME

ti1MtAtIEHHha ii ISAII0 KO at owainE 311.E PH, CI THAO ripAAKit
HA TrArrATT rtEpHHLOX7, HO HAM% 1103CIA
TJAAAKhIt

rTA
a

3a mica no nEa;KE Ko3onifais, 110191MAKd a coipASKI,u1

i -a, rti MAFIA TEA":CEAN K4 110E4 parrpn3A ero Ao icwu,a', no ain%
PONIVE r
CTH

01'0

CHHMAIOP
CIH)

lin

6AE1AH,.....11H1kWHAii

WIKErir KhIKAE

TrUMWE

Coq)

(f.

C4OHHtlEr16#

AHEM OFtlEHN xr% WINAZAAETVA 4i-

KAttraTH liO3AFOKH

KE3AISOHHHKOM71

Xl

raaa,

r HfrO

ITH`k

KO HAW rAVWEHTA pagoTaTn

alSO HEAOrT6HWA W

153 verso) pAAH to

CrFAH1411A

gAlFMEHTEAM

Ai

K030tHE 1110141AAH HAM KTKO ITOLI1AAN., KO tlfilfrrOT+ ;KE a

IltAKArk rAg:KliTH HI TERI* en0A0dii alt0 eAFfin.

AF064%: TA7kE COACIAIT 4rO

am' Il

MICO-

KO WAEN:Ahl agpcniA, eilotpir AA

Astdzi luda pdrdse.Fte pre inviltatorul qi priimgte pre

diavolul. Se desparte de cucernicie ci se instreineazd de
dar, se orbege de patima lubirel de argint, cade din lumind cel intunecat, cad cum ar putea sd vadd, cel ce a
predat lumina pe treizeci de arginfi? Jar noud ne-a lumi-

nat cel ce a patimit pentru lume. Cdtre el sd strigdm:

cel ce ai patimit ii te-ai indurat de oameni, Doamne,
slavd (ie". Cantand aceasta, 11 tunde de istov. DupA aceia ii dezbracA de pe el toate vesmintele preotesti
de pe deasupra, cAntAnd stihira aceasta pe glas al 2-lea 0)

Astdzi ucenicul Jai Hristos se tnstreineazd de cinstea

bundtatea lui, cad a iubit sd slujeascd, lucrdnd inai
mult ca an cdlcdtor de lege. Pentru aceasta acum ca un
nevrednic se lndepdrteazd de cele sfinte. Cu umilintd sd
strigdm lui Hristos, iartd-ne stdpelne, (artd-ne, pi ne Invrednice.te sd-fi slujim infra cinste i adevdr, cad
bun i iubitor de oameni eg". DupA aceia 11 Imbraca In veminte Iumeti, zicAnd: Imbrdca-te-vei intru rufine i ca Ca o haind te vei aoperi intru neru$inarea ta
toate acestea fAcAnd, episcopul se aseazA la locul sAu, in
") IbideM, In Driginalul grec p.e acela glas casi celdintAl, dar textul
traducerei romAnesti este cu totul departe de -original.

www.dacoromanica.ro

21
HIKAE`IHIIHCA K7s

cpini7,,, A Ammumcm

Io WAEWA431.0 CrITgA041%

CIKOHAM: CIA KM, COArfrAKWHI CAA1 HAKH CTM HA MrkeTrk. CKCS=

EkAn KO

KIIATt5:- gra. Ara ;KE3A'A

KO

fly

AEcHO

CtIE

rA'A: ffill/HEIZE HEAOCTOHH% -4tH i2(KHICA ITEITEHH HtE3KIITEVKAFO

HH HtICTOXTH 191TO KHHIS

CM:SRA

-4rCi

laX0t-HILIA

FICTHHAIn

HEHOJI0`111W

HUHU CILITHH0A+HETKOK4TH

111tHHOCN TH e'rq Mph! AKE A WEtTKIII

KO KEAHUAAIA R/04+ CEAM) _HHAZE rHIW

tITO CIVEHHOArkriCTKOKATFI
CEHI:r HA-

k..W.110,3

A105ZEHM: ItTOAN K6H%

AAH HAHE

TA AVKAKC9TK8i TKOHAM cEro tam 13% Kaicrrii[Eo]

11

Kra ,A,Lon A tnili0 HEISAMHMA TA tAan w Waro ncrporeig9ito izAaTaion H ,A,0 1414A CHM%
HZE3Attli IlificThltelei KO aim Drinualo. II ci AorAaroaVA 914not
3 1914n AKIE
!I
HE ere,- WEAO W
KOCTr 14 tiA3KilaTA 3AT
ICA

AA ri &map, FOr116,A,HA

KOJI/Ma

?""

I-

Emomi

3 au

A? -tr
w,A,t,40,-, RAE Ko CKO-ACH.

usile Imparatesti, tinand carja In mna dreapta, spunand

aceasta: de oarece te-ai at-Mat nevrednic de treapta preoteasca, nu poti nici sa mai stai inaintea jertfelnicului dumnezeesc, -nici s mai rostesti cuvintele adevarului, nici a-1
mai aduci daruri i jertfe duhovnicesti, vinovat, (fiind) intru aceasta mare vina, si nirnic altceva nu mai poti lucra,
din pricina vinilor tale aruncate asupra acestora prin viclesugal tau. Pentru aceasta eu cu puterea de la Hristos
Dumnezeu, data mie te despart (si) te arunc de la sfantul
prestol si altar al Domnului i cu aceasta carja pastoreasca te alig pang Intru sfarsit, Iii veci. Si dupa ce atermina de vorbit acestea, II izgoneste cu carja de la usile
Imparatesti. Dupa aceia, sculandu-se, Inchide usile imparttesti, si desbracandu-si-vesmintele, plead Intru ale sale").
$(1) Despre acest fel de procedurA vorbeste si Vladimir Mordvinov in
lucrarea sa ,,Biserica ortodoxei in flucovina =.1.1paeoc.naonan ltepxoeb 81,
Byosoounta, ULM 1874' adAogAnd cA acest chip dureros de caterisire este
rar i cA in vreinea -cand scrie el, preotii bucovineni na mai dau ocazia la
aa privelilti. A fost un singur caz prin anul 1856, dup care nu s'a mai

repetat; caterisirea constaqd astAzi in declararea ce o face preotul Vinovat

in antea consistoruluicobligandu-1 sg-si dea semnAtura c nu va mai imbrAci
Mina preoleasa niciodat, pp. 88-89.

www.dacoromanica.ro

flITIII DE (RRE
bpi un manuscris slav din Basarabia.

Daca cu privire la caterisirea (degradarea) preotului nu

gsim de cat un singur manuscris in tbate arhivele lumei slave
si romanesti, nu tot astfel este cu chestiunea fratiei de cruce"
pe care o gsim, atat in diferite manuscrise din lumea slava
balcanica, cat si in tiparituri. Astazi aceasta randuiala nu se
mai tipareste ').
Manuscrisul privitor la fratia de cruce", pe care-1 gasim
-,
tot in Basarabia, este scos tot dinteun Molitfelnic arhieresc"=
TtEKHHK% atpfliudri.2)

Se cunoaste munca prof. A. I. Iatimirski in Romania prin

diferite arhive si biblioteci, din cari a scos o cantitate de ma-

terial, pe care 1-a tiparit in Rusia prin diferite reviste3) si colectii academice, Wand prin aceasta cunoscuta legatura scrisului slay din tara noastra cu cel din tarile slave din sud si rsarit.

Manuscrisul, despre care vom vorbl aici, este plecat,de

sigur,tot din Manastirea vechiului Neamt din Moldova si

ajuns,nu se cunoaste in ce imprejurari,in bogata colec-

tiune a -preotului Teofil Ghepetki din satul Vorniceni, judetul

Chisinau, unde 1-a gsit Iatirnhtki in 1896 si 1-a studiat. Astazi

togta aceasta colectie de manuscrise zace tundeva in Petrograd, dusa acolo de ultimul proprietar, fost dtputat in duma
rusk de neplacuta amintire pentru drepturile neamului nostru
din Basarabia. Acest manuscris a fost copiat in 1621 pentru
episcopul Pavel al Husilor, dupa cum se vede dintr'o Insemnare slava din acest an dela. sfarsitul lui, cal e glasueste astfel:
1) In Muntenia au circulat molitfelnice slave i greceti tipArite in Venetia

in anii 1538, 1540 i 1570 cu aceast rnduialA.

din ffactracmist
2) In vol. IV, cartea 2-4 (1899)
ca0 primul manuscris
omOrarzenin pyconazo sauna u citooecuoemu Runepamoponoii Anade.miu naywa'

in articolul Mertnie mencmu u sammtnnu no entapunor4 caaeancicois u pycocoii

Aumepamypre p). 464-470.
') A. 14. Jauratpcxiii in revista DnanoepaffiriPmcoe odospronie" pe 1896,
pArtile 2-3 pp. 243-246, unde a publicat o dare de seatul asupra cercetrilor in
domeniul mitologiei a lui Aron Densuianu. Aci s'au adus ca argumentare a frAtiel
de cruce materiale din documentele juridice slave i romanegti din arhivele fi colectiile noastre despre care vom vorbi in lucrarea speciall despre Frei/id de cruce
sub latura jurldica fl rellgioas la Romani fl Slavi.

www.dacoromanica.ro

24

BO:KreA KA r

4-1TICHEN _XI/WM

IitoH3KOAEHI
K.frontott KOAH II

ti

lalt r1

K7t

[lima us+ a

A1RTKH-If E7,

cef Chirki1M.111 (lAK

vrKert
Amorm ritimowEHTE ALLI.
KIKAI A'111111.

C11017.

AMHI
VA A IThl

arCrITHKr pA1061-1KI

RHA Arr a rinat KonifS'A

K 7i.r170 03FIch,

aa

=C1.1 bunavoirea dumnezeiasca eu smeritul Pavel 4), episcopul Husilor, binevoit-am si facut-am aceasta carte, Molit-

felnic, cu multa silirila Intru amintirea mea si a parintilor mei

In vecii vecilor, Amin.
In zilele cucernicului si de HristiA iubitorului, domnul nostru,

lo Gaspar Voevod 5) in anul 7129 (1621), August I".

Deasupra acestei trisemnati se &este Inca o alta in romaneste, din 1710 care suna astfel:

144

V1.1

POMACKH

A AA ey naxoAiTE gm&
n$
KATE AYET% 11%,Ay W
m

MICAH A1HTp0110/1H WH a

At UM AM
apW

ea

IS% MA

AA 3

Az r

AA HATEHIE AE tIETAE HEAn 0

AVA ISIAVMJIHAO Al IlIiiU,

3011"

=Eu Pahomie6), episcopul de Roman, am aflat aceasta

carte, vanduta de Misail ') mitropolitul si am dat 7 lei si am
scos-[o], fiindca am dat cat a dat i Partenie din cetate pe dansa
calugarilor din Neamtu, anul 7218=1710.
') Pavel, episcop de Husicunoscut pAn acum ca vlAdicA acolo dupg Melchisedec in Chronica Hufilor fi a episcoptei cu asemine numire" pp. 107 -8 si N.
lorga in Istoria bisericd romdneftl fi a vte(i religioase a Ron:donor" vol. I pp.
266-267 si vol. 11 pp. 358 si 438, deci stApanind eparhia sa de la 1622 1627,
reese dupA data acestei note slave c era episcop la Husi la 1 Aug. 1622.
') Gaspar Grafiani, domnul Moldovei,cunoscut pAnA acum ca domnind de
la 4 Febr. 1619- finele lui Sept. 1620, dupA N. lorga Geschichte des Rumantschen
Volkes" IrJI II, pp. 536,dupA aceastA notA el mai domnea Inca in 1 August 1621,
deci dar o verificare se cere neapArat.
') Pahomie, episcop de Roman 18 Dec. 1706Febr 1714 t Chiev 1724.
7) Misail, mitropolit al Moldovel de la 1700-1-1708, fost episcop de Ro-

man 1686c. 1700-1.

www.dacoromanica.ro

25

Manuscrisul nostru, Intitulat Molitfelnk arhieresc=TplaHH!ss Kripritincrri",

copiat In 1621, este scris pe 42 caete de

format octav, cu Ufl semicursiv frumos, mArunt, cu toate particularitatile scrisului moldovenesc, ate 19 rnduri pe fiecare
paginA. La Inceputul scrisului avem o vignetA, alcAtuitA din trei
cercuri Inpletite lucrate In colon. Ortografierea este cea mediobulgarA.

latA cuprinsul lui:

1 ) C% 6A-VA

2) Ors&
3)
4)
5)

`11111A

10)

HA tagiEHTe KO Ark 9).

61illiA1A11;1 HA delpEHTe 411%1Igli 14).

IHHIs ghlHAEM11 Hk 1101S0A16A111.11A;ACA

-1T7?A Tpanivii ").

,A,PgrfilH 111HA RbIKAEA11:1 H HOISOAKAREHAACA 7T21(4 1rtAHE3Ac12)

6) vir
7)
8)
9)

TIO911HAe MATHHHISA. `11-1HA HA Woe &WHAM Te8).

611111AEAlidH HA 110VITAKAEHT Cli+1111HOCH,A H AEC11OTATA13).

`Ilt 661KAEMEAM HA _IIOCTAIIMKI 9AT4A H AIWA 14).

`11T KfLIKAEMI:1 HA 110-CTAHAEHIE 11110AIMSWHA15).

`lit 6111HAEMh1H HA HOCTAIKAIHTE ATAICK/HA 16).

'ilt

611111AEAllalH HA HOCTAKAEHTE ClirEHHHKA tHierk`IA 11011A PO.

1 1) VIM IiIIIKAIA41.:1

HA liOCTAKMEHTE

(l..1111A

HAN

AlltirillUAHTA

HAH flATHXA. DupA aceia /ATKA el'AA 110CTAKZ AiliTtOIRUAFITA H

rpmcmth 18).
INOAHTA np%liike II% rpm. H %TETA AaTIKA I1
1) `IHHA 6fillEAEAllt1H HA 110CTAKAEHTE Firoymma 19).
)

Cu Dumnezeu incepem Molitfelnicul. RAndula3a la Sf. ArAtare a Domnulul

) Slujba la sfintirea apei.

1) RAnduiala, care se face la sfintirea blsericei.
13) RAnduiala, care se face la strAmutarea sfintei mese.
133) Alt rAnduialA, care se face la strAmutarea stint& mese.

1) RAndulala, care se face la apzarea purtAtorului de lutnAnAri 1 i a des-

potatului.

1) RAndulala; care se face la aezarea ctitorulul I cantAretului.

") RAnduiala, care se face la apzarea ipodiaconului.
") RAnduialA, care se face la wzarea dlaconului.
37) RAnduiala, care se face la ezarea preotului sau poper.

1) RAnduiala, care se face la avzarea episcopului sau mitropolitului sau

patriarhului. DupA aceia rugAciunea (ce se roste0e) cAnd se apazA mitropolitul
ft iese intAl in ora I cite0e rugAciunea inaintea oraplui.
") RAnduiala, care,se face la aezarea igumenului.

www.dacoromanica.ro

26
13) `1HH11 6b1KAEMILIH HA nOCTAKAiHTE

rt+ 20).

14) AaTKA HA nOCTAKAEHTE IirAf H AECHOTA H HHMMIt KAACTEMbe

Mai departe: MXk& 1E% MIMI+ Mash X0TA14111 KAACTH KEAHKEdA

W 0'6 ATKA EHKAEMAA HA KEAHKIZA CMWO WpArLipoy naTraag
EC% FUMIIECTIKTE H [MIMI flpH.S0A+141g; M1CHTKA EHKAEMAA erAa nt Hp-

ALT narirm I

1410 HA Wet' flLHEAIAA 110 141kAOKAHH. tE+9EHAarE 2').

15) IHHEI 110MIIITH XOTALpEMb MWTH E'rp

16) Rugciunile: HA KW6019ABH+H HEMOLIM

la diferite cazuri, otpusturi.

17) KAHOHb MOAEKEHIA

14IEHGAIE H

1171

rg HAUJEMg IV xg 11+KAIMILIH 11% W6-

KE3,3,7s3ZATE H HE EAAFOtACTKOpEHH Kil+MT H K

THPIEHTE ViTtOMIL H
uc

WA

KOAHKILIA 22),

EVA

lir-

HAWECTKIE KapKTKOEI eAKE iturpatucum

441A0,4EWK0 23). Dup acestea urmeazA sapte rug ciuni, alc-

tuite de kir Filotei.

18) CIOCA+AOKAHTE

19)

661KAIMO

K KJAMA bE3AIRTA 24).

9.4. KIAKAAIIIH OTTHTH MACAO 25).

20) WITAAWEHTE KA Ktdich KEAHKAr0 H ArrMCKAr0 WKI$A3A 26).

-a-

21) `111 EltIKAIMMH HA WAILAHTE art1t 27).

22) KOCAAOKAHTE MAAA WEISA3A1 eitif err& AviiipTA 28).

23) 'IHH

KhIKAIAII2IH KEAHK[A] r0 H arrAhmaro elapA3a 29).

20) RAnduiala, care se face la apzarea impdratului.

21) RugAciunea la apzarea Cezarului i despotului i altor stApAniri. Ma
departe: Rugdciunea (ce se face) in sobor a cnejilor, cari voesc stApAniri inalte
din partea impdratului; RugAciunea, ce se face in sobor mare pentru plecarea pairiarhului in cAlAtorie I iardi cAnd se intoarce; rugAciunea ce se face cAnd vine
patriarhul la impdrat....
2'S) RAnduiala spdidrei moagelor sfintilor.
") RugAciunile: la tot felul de neputinte; la colivd, i la diferite cazuri.

25) Canonul de rugdclune cdtre Domnul nostrn Is. Hr. ce se cAntd la nevoiai
obgeascd, la secetd, la intoarcerea vremilor bune, a vAntului priincios i la nvAUrea barbarilor.
29) RAnduiala, care se face la vreme de secetd.
25) RAnduiala, care se f ace la sfintirea untului de lemn.
29) RAnduiala in scurf a marelui chip ingeresc.
27) RAnduiala, care se face la inbrdcarea rasei.
21') RAnduiala micului chip, care este mantia.
9) RAnduiala, care se face la marele chip ingeresc.,

www.dacoromanica.ro

2T
24) 411 KILIKAIMEMI HA tA3A/VIEHTE Ma W (Anal erAA HAYHETA
9
lita H3HFMAVATH 30).
25) nOCAFLAOKAHTE EILHIAEMO o nrctunwriv HHOKAIXII 31).

26) oria3h KMIO laKAIT% ATH HZ 110/T1t8 oyconwtg aq,EMt,

H 6pATI HAWri H I1t09.1HAik iFTIAHOT OyMEtWTH 32),

27) RugAcinnile: igi taAufig clUTAIIHAA MACA W norL ()qr.

miry Wirt INCA 111110riHMIWg H KAMKA ea xotimmi turnaCHTH
A3ANHHKM XT;AAHHHOY IltIMICTHEallgtA 117 A311116C1I0E IllptAAWEHTE H
nam 11713ITATHKWOYCA H E1,11KKH

W;KTH ntHArWor KIICIII0mg AWE

q.,

ranaA6 4To naritho im ma' IVA KNEW H II% eAEH HAH K21
..a-

KAA,A,E.

MO HMI II% HHO 1TOAHT C7sCAAOMIs OCKIIIMWIHMCM norauoy AWE liTO

1 is
rKlirAHHO 11%"AAET6

IA CTOyAEHEU,M HA KAKEHTE

Aohtog HAH xtamg

Hing; HA OCHOEMITE ectKillt; HA IMAIMKEHTE VTHArO KFTA; HA CIKEHTE

K HHHOy (alta tot pentru aceasta) HZ ntuuocumhi riAOAWAit, E7ttlisoro wKittqfw HT rim3ATEaih ; HA 09HLVEHIE t11KM OficETAHEHrkH W
erTHIIIA ALK:KE FAZ /pp!' HAH ArOKHHKA IltOINHA 3A Oxhi....;
..m

HA

KA'AHWIHCA

Ap3OCrETTM tAgrkWEHTE tytlaymaro nerma Klt1H

CTAHTIIH1 lima, Ki-7"-MHXAIMA1 tEKOMAr0 MAMMA. AaTlia

t1C11011&

Aautoo MXTKA 6AKrk; 4HHIA Vs TpETTH ,A,H6 7K EH+ C10. tOREHH 019)0

YATH (0 a doua pentru aceiasi) 9u1 HA OKHOKMHTE OTtOYATH 1171

IT Xua..., YHHE, HA Ai XHh :KEHL
") RAnduiala, care se face la despArtirea sufletului de trup, cAnd fratele va
incepe sA fie nepHincios.
") RAnduia a, care se face la cAlugArii adormiti intru Domnul.
") ArAtare cum se cuvine sA se cAnte la colia parintilor i fratilor notri
adormifi i celorlalli cregini adormiti.
' RugAciunile: pentru cei cari mAnAncA carne spurcatA de pAgAni; pentru tAnArul intors de la credinta cea adevAratA, spurcat i care se cAete; cAnd voeti

sl inveti credinta cea dreaptA pe cel Oen; pentru cretinul ademenit de viclenia cea pAgAnA i se intoarce iarAi la bkerica cea dumnezeiascA; pentru oricine

cui ii cade ceva spurcat in vasul cu yin, in untul de lemn, in fAntAnA sau in altceva; pentru vasul cel spurcat; pentru pAgAnul, clacA ii cade ceva spurcat in MutAnA; pentru blagoslovenia unei case sau biserici noi; pentru temelia bisericei; pentru inaltarea sfintei crud; pentru blagoslovenia vinului; pentru roadele aduse din
orice fel de legume; pentru struguri; pentru curAtirea bisericei; pentru spurcarea
de cAtre eretici; rugAciunile pe care le rostete arhiereul sau duhovnicul, pentru
ertarea pAcatelor; pentru cei ce jurA cu indrAznire; dezlegarea patriarhului Tarigradului, kir Mihail, numitAcsalom; rugAciunea ispovedaniei; molitfa ferneei bAtrane;

rAnduiala la trei zile pentru femeia, care a nAscut un copil: (o altA ruglciune la
acela caz); rAnduiala la inoirea copilului la opt zile .; rAnduiala la patruzeci de
zile a femeel.

www.dacoromanica.ro

28*

28) Sit ISTWO 11g ATV").

29) 111 KAII0 11 SW HtHEMATH HAie W errwch 34) Mai de-

parte urmeaza randuiala pentru convertirea Armenilor.

30) 141T HA WKIWIEHTE 4/411A 33).

31) clig3C6A Brkfald 34 ).

32) 4ir sporonicrig 37).

33) 4HHIA HCI1011+,A,AH11I liallo

IlStAITS 9IHEMATH XOTAITAA

110KAATHCA 38).

34) 'UM KMILAIMMH HA i43ANIEHTE XWH W TrkAA 39).

35) YHHh norrgamil HA MIKE: 4.11a Mara 40).

36) AirTud RHhlA 41). a TAM, In numar de opt.

37) alma OyTpHHH,H 42), In numar de douasprezece.

Fratia de cruce se ascunde In negura vremurilor. Ea a

existat ca o institutie juridica populara mai la toate popoarele
europene din evul mediu, dar In deosebi la slavii din Peninsula
balcanica. De la aceVia, prin convietuirea istorica In trecut, a
trecut pe calea cartilor-manuscrise i la Romani.
Cei dintai Invatati, cari au scris despre aceasta institutie
sunt urmatorii :
1) Du Cange, care a scris prima cercetare asupra institutiei ,adoptio in fratrem" 43).
2) D-r Fr. Krauss, care face parte dintre noii cercetatori ai acestei chestiuni 44).
")

RAnduiala la botezul copilului.

") Randulala cum se cuvine a primi pe cej dintre eretici...

") RAndulala la logodna nuntel.
") Slujba la cununie.

") anduiala la lnjrafire.

82) Rindulala Ispovedanie, cum se cuvine a primi pe cel care voeste sl se

pocAlascA.

81) RAnduiala care se face la despArtirea sufletului de trup.

") RAndulala la inmormAntarea oricArui mirean.
") RugAciunile vecerniei, in numAr de opt.
") RugAciunile utreniei, sunt in numAr de douAsprezece.
") Des adoptions d'honneur en fare el par occasion des freres d'armes" in

Histoire de S. Louis IV, &rite par J. sir de Joinville-, Paris, 1663, diss XXI p.

260 si ur.
") Sitte und Brauch der Sildslaven" Wien, 1885, pp. 619-43.

www.dacoromanica.ro

29'

3) Giovanni Tamassia
4) e. Boyncoin, 44).
5) A. H. BecenoBcKii1 47)
In literatura juridica tiintifica slava s'a lucrat foarte mult
tn acest domeniu cu privire la aceast chestiune.- Cu o alt

Imprejurare, cad aid nu dam de cat slabe indicatiuni, vom arAtA complecta dezvoltare a institutiei, care ne intereseaza. Aceste pagini sunt consacrate numai materialelor slave, aflate Intamplator pe pamantul nostru.
Un alt barbat, care s'a ocupat cu chestiunea aceasta este
prof. de la Universitatea din Sofia, S. S. Bobcev, In articolul
sat] : ,,O no5pamwmcmva u nocecmpucmro (Ottepin 1136 ()Sali-

nas() npaeci OoAeapz) "). CunoVintel profesorului bulgar a lar-

git cu mult materialul, publicat de Bogli4ici "). Este foarte

adevatat. ca multe colectii academice i particulate au publicat
bogate materiale folcloristice tn legatura cu fratia de cruce.
In vremea din urma un alt Invatat bulgar, H. A. HaLiorrb,
a scris un articol cu privire la chestitinea fratiei de cruce In
revista intitulata : IlepvioilitmecKo crtHcaHHe Ha 6snrapcKoTo
KFIPINCOBHO Apyx(emo = Revista periodici a societa(ei literare
bdigare" pe a. 1895-96,"); In care autorul intrebuinteaza aproa") L'Affratellamento" ('ASekceorroticc). Studio
giuridico Torino 1886,
pp. 1-77. Aceasta-i o lucrare foarte conViincios alcAtuitA. Este pretioasA pentru
istoricul dezvoltArei institutiei. Aid, intre altele, se cerceteazA caSeArportia* greacl in evul mediu i fratia de cruce" la Slavi.
") Th. Volkov: ,La fraternisation en Ucraine"in .114lusine" vol. V, Nr. 8,
mars-avril 1891 pp. 193-203; v. VII, Nr. 1, janvier-fvriers 1894, p. 4 $i Nr. 7,
janvier-fdvrier 1895 p. 156, vezi i articolul lui Briikner din Archiv far slavische
Philologie,XV, pp. 314-15, intitulat Ueber pobratimstvo bei Polen und Russen im
XVI Jahrhundert".
07) ..Petnepuc.ut, nopanzumcmao u icy.uacmeo e
ynaribeisoil op.nanocmu (Xpogosioauneociu eunnmeaat). in 4.11Cypnadvb Mumucmepcmea Hapoduaao

Dpoceiaufacin, 1894, Oespa..ub, pp. 287-318. Autorul ne dl aid un studiu cornparat al unui obicei din ziva de sf. loan cu frAtia de cruce, pe care o leagA cu
cultul lui Adonis. Acest academician rus, cu aceastA imprejurare, ne aratA care
este studiul acestei institutil la toate nopoarele europene.
') Despre frd(ia de cruce la barbaji i femel (Schifd din dreptul cutumier al Bulgarilor)" in cafurraa Cmapunas II, fasc. 3, 1892, pp. 31-42. 0-arecare
informatii a mai dat autorul $i in revista din Plovdiv Hayica= tiinta", 1883-4,
cartea I, pp. 31-2 si cartea II, p. 180.

") Zbornic sadafnjill obicaja u jujniz slovena" Zagreb 1874 =Colectia

de obiceluri juridice actuale la Slavii din sud".

") Articolul este intltulat: .x3a no6pairmucTsoTo=Despre frail(' de crucei a.
X, C. XLIX-L, pp 32-72; c. LI, pp. 375 -403; $i c. LIILIII, pp. 443-506.

www.dacoromanica.ro

30.

pe numai materialul folcloristic bulgar, necunoscand toate

materialele publicate de invatatii romani. De aceia socotim, ca
este de nevoie a se cunoaste si lucrarile publicate in domeniul
documentalisticei in legatura cu aceast chestiune. Intre barbatii, cari s'au ostenit In acest camp sunt: V. Petriceicu Hajdau 59,
N. lorga 52), Al.

tefulescu 53) si I. Bogdan 54).

Toate aceste lucrari au fost alcatuite pe temelia materialului scos din diferitele manuscrise, aflate prin arhivele si bibliotecele slave si grecesti. Aici vom enumra cteva din manuscrisele slave, gasite prin bibliotecele din lumea slava si greaca.
Molitfelnicul - manuscris, nu mai vechi de cat secolul al XVII-lea,
aflat In satul *ebista, jud Debarsco, din colectia lui N. A. Naciov

se deosebeste Intru catva tn ceia ce priveste randuiala si coprinsul ,fratiei de cruce" de Molitfelnicul Sinaitic si de acela
pe care 1-a descris S. S. Bobcev, in articolul ski scris In limba
rusa 55). In biblioteca din Plovdiv s'au gasit Inca doua Molitfelnice-manuscrise ; iar in Serbia s'au descoperit deasemenea
alte doua de acest fel, afara de acel manuscris scris pe pergament din prima jumatate a veacului al XIV-lea..
lata cum este descris randuiala tnfratirei dupa aceste manuscrise : Cei cari voesc s se Infrateasca, intra tri biserica,
se tndreapta catre usile imparatesti, si se inchin de trei ori.
Preotul le ia mainile lor drepte si li le pune pe sf. Evanghelie.
Dupa aceasta zice: Bine este cuvantat Dumnezeul nostru",
Sfinte Dumnezeule, Prea sfanta treime, Tatal -nostru, Troparul
zilei, Veniti sa ne inchinam, Psalmul 50, Prochimenul glas. 4,
lata cat de frumos"; lea acum binecuvantati pre Domnula.
Dupa acestea se citeste din Epistola 1 a lui loan, cap. 4. vers.
Ii) B. PetriceicuHajdlu: Archiva istoricd a Romdniel" Bucure0i, 1865,

Intre altele doc. Nr. 203, din 11/X. 1576, pp. 143-44.
'2) N. lorga: Studil fi documente cu privire la istoria Romdnilor" publicate,
In cele 25 volume de la 1901-19t6.
n) Al. $tefulescu: Documente slavo-romdne relative la Gorj (1406-1665),
TArgu-Jiu, 1908, documentele din 26 VII. 1490; 7 (luna lipsA) 1546; 14. IX. 1545; 2.
V. 1573; 2. VII. 1581; 7. II. 1578; 20. III. 1626.

") I. Bogdan: Cinci documente istorice slavo-romdne din arhiva curfil imperiale de la Viena", vedinta din 3. II, 1889, p. 43; dintre care unul prive$e fratia
de cruce" din timpul lui Matei Basarab, din 2 Febr. 1645
") In Musa.% Cmapuita" II, fasc. 3. 1892, pp. 31-42.

www.dacoromanica.ro

31

12-19 "), dupA aceia .zice Evanghelia de la loan 1 ; 35-42 ").

Apoi urmeazA o ectenie, care, dupd Molitfelnicul Sinaitic din
editia lui Boghisici si Milicevici, se rostesc chiar la Inceputul
randuelei. Despre tnpArtAsirea celor cari se Infrtesc nu se pomeneste nimic in aceste douA manuscrise. DupA aceia se rostesc douA rugAciuni, cari, dupA editia celor doi Invatati, se citesc inaintea evangheliei si apostolului; iar dupA copia lui Hilfending si dupA Manuscrisul Sinaitic, dupA Evanghelie. Coprinsul acestor douA rugAciuni diferA mult una de alta In toate
aceste manuscrise. La vozglasul SA ne iubim unul pre altul",
cei ce se tnfrAtesc se sArutA reciproc, iar preotul InconjurA cu
dAnsii analogul si cntA pe glasul al 6-lea SlavA tie Hristoase
Dumnezeule, lauda apostolilor si bucuria mucenicilor". Apoi se
") Pe Dumnezeu nimenea niciodin'oarA nu 1-a vAzut. De iubim unul pe altul, Dumnezeu intru not petrece si dragostea lui desAvArsit este intru noi. Intro
aceasta cunoastem cA petrecom intru dansul si el intru no;, cA din duhul sAu ne-a
dat nouA. $1 noi am vAzut si mArturisit, cA TatAl a trimis pe Flul, MAntuitorul lumei. Oricare mArturiseste, c lisus este fiul lui Drmnezeu. Dumnezela Intru acela
petrece si acela Intru Dumnezeu. Si noi am cunoscut si am crezut dragostea care
are Dumnezeu intru uoi, Dumnezeu dragoste este si cela ce petrece intru dragoste,
Intru Dumnezeu petrece si Dumnezeu intru dAnsul. Intru acesta s'a sAvArsit dragostea cu nol, ca indrAznire sA avem in ziva judecAtei, pentru cA precum acela
este si noi suntem in lumea aceasta. Frica nu este intro dragoste, ci dragostea
cea desAvArsit scoate afarA pe fricA, cA frica pedeapsA are. larl cela ce se teme,
nu este deplin Intru dragoste. Nol iubim pe dAnsul, caci el intiti ne-a iubit pe noi";
pp. 4m,s, (534 si verso), dupl edilia de Neamt din 1818: .116 gn Tectrimeurr AMR%

Aunthmaurr care acum cu acest chip dupre isvoadele greceti cele vechi
scrise cu mnd s'au tiprit. In zilele prea inaltatului nostru do-rm
Scarlat Alexandru Calimah V. V. cu blagoslovenia preasfintitului i de
Dumnezeu alesului mitropolit al Moldaviei Kiriu Veniamin, WA cu ajutorul preasfintitului episcop al sfintei episcopii Argeplui Kiriu losif i a
altor iubitori de Hs. hristiani. Prin osArdia fericitului i prea pomenitului
arhimandrit Kir Silvestru, intru a cruia vreme s'au inceput i a diadohului
sfintiei sale preacuviosului arhimandrit Kir Ilarie 1ntru a cruia vreme
s'au savarit. In sfanta monastire Neamtul. La anul 1818. De Gherontie
ieromonah tipograf".
17) A doua zi iarAsi sfa loan si din uce3icii lui doi, si cAutAnd la Is. carele
utnbla zice: iatA Melul lui Dunmezeu. $i 1-au auzit pe el cei doi ucenici grAind,
si au mers dui:4 Is. lard intorcAndu-se Is si vAzAndu-1 pe ei, mergAnd dupA el, a
zis lor: ce clutati? IarA ei au zis lui: Ravi (ce se zice tAlcuindu-se, invatatorule)
unde locuesti? A zis lor: veniti si vedeti. Au venit si au vAzut, unde locueste. $i
la el au rAmas ziva aceia. SI era ca la al zecelea ceas. Si era Andrei, fratele lui
Simon Petru, unul din cei doi care auzise de la Ioan, si merse dupA el. A aflat
aceasta IntAi pe Simon fratele ski, si i-a zis lui: am aflat pe Mesia, (ce se tAlcueste Rabi) si 1-a adus pe dAnsul cAtre Is. $i cAutAnd la el Is. a zis: tu e0i Simon feciorul lui Iona, tu te vel chema Chifa, ce sA tAlcueste Petru" pp. Cr (203
si verso).

www.dacoromanica.ro

32

zice stihira Fericit este barbatul, care se teme de Domnul"

si alte stihiri, terminandu- se cu tin otpust.

0 asemenea randuiala la fratia de duce se Intrebuinta

atat la Bulgarii si Sarbii din Peninsula balcanica precum i la

Greci, dupa cum ne dovedeste editia lui Goar.
Mara de Molitfelnicele-manuscrise gasim i o editie lipSrita din 1652, Intitulata Potrebnicul patriarhului de Moscova,
Filaret", care de sigur este copiat dupa modelul din Chiev.
Toate tipariturile de mai tarziu nu mai introduc aceasta randuial. Astfel, ca in Molitfelnicul din 1857 de la Chiev, nu o
mai gsitn- si In locul ei la cap. 101 In locul randuelei fratiei
de cruce", aflam o insemnare; 8) totusi una din rugaciuni a
ramas tiparit, ceia ce Insenineaza, ca cu toata interzicerea de
mai tarziu, totusi aceast institutie tot mai exist In popor.
Motivul, pe care-1 gasim atat in coprinsul randuelei, cat
si In rugaciuni, este acela pe care-1 gsim In capitolul 1 din
Evanghelia lui loan si din Epistola 1 a lui loan, unde se vor-

beste cu atata caldura despre iubirea reciproca, cum nu se

vorbeste la alt evanghelist. Alaturea de acest rnotiv fondat,
Veselovschii a mai gasit i o legend apocrifa, unde se vorBs) Ct nocnTkpaareie

OVA UnICORHAPO H LWICKAPO &MONA K03THEHO

3,&A tic H30611A3HX041%= Aceast rdnduiald

shim

s'a oprit de legea bisericeascd Fi cea impdrdteasca a se mat sdveirfi pentru aceia nici
noi n-am tipdrit-o aici. De altfel aceasta oprire o aflAm si in Indreptarea Legii"
lui Matei Basarab din 1652, in glava 210, unde se zice astfel:
HAU9WATHCA, CEIT fmAy

H 4,11.1

Vaznd dumnezeetii parinti cum multi se faceau frati pe sfanta

Evanghelie, i de multe ori i cu moliftele preoteti, pentru care lucru se
facea frati deplin prin sfanta biserica, iar apoi mai pe urma se lepada
de acea fratie, care facuse pe sfanta evanghelie i se insura de se inpreuna intru nunta, pentr'aceia veni mare netocmire bisericii, deci vazand
aceasta dumnezeetii parinti cum iaste lucru necinstit i cum nu se cade,
au taiat aceasta 1 o au oprit. Deacia tocmira i poruncira ca mai mult

alta data sa nu mai faca, acea- prindere de fratie, iar de va ajunge neVine s o fac, atunci sa fie neadevarata i cai and nu s'a fi Mut
niciodata, aa sa se socoteasca, insa ia neaparat fratele cel de cruce pe
sora fratelui sau cel de cruce muiare, ci ins4 aCeia cati se prind frati
pand in ziva de astazi foarte sa se canoneasca, iara pe preotul carele
le va citi molitvele i-i prinde, pe acela poruncesc s se pedepseasca cu
lipsa de preotia lui".
Textul acesta ii gAsim si la Matei Vlastarie, ceia ce insemneazA cA traducAtorul ..IndreptArei legli" I-a adAogat ad ca o oprire Inca din veacul in care a
trAit acest canonist. RomAnii au practicat si mai departe acest obicei dupA cum
vorbesc atatea documente slave si romne.

www.dacoromanica.ro

33

beste de Prov, care a numit pe Hristos, frate al sau. Izvoru

acesta biblic II intalnim mai In toate manuscrisele.
De cand exista fratia de cruce? Aceasta este o Intrebare

la care a cautat sa raspunda atatia cercetatori. Fratia de cruce o gasim si In operele clasicilor latini si greci. 0 Intalnim
la Procopiu In secolul al VI-lea ca un obicei ce Imbracase deja o forma religioasa. In vremea aceasta Slavii din Peninsula
balcanicA luasera contact cu Bizantinii si, cu Increstinarea celor dintai, obiceiul acesta se fixa si in cartile lor de ritual,
deoarece II gasim In Trebnicul sinaitic glagolitic din sec. XI-lea.

Avem o dovada puternica a In Rusia Inca din sec. XIII-lea

se prezinta sub o forma religioasa. Dupa Povestea despre
tareviciul Ordanskii----CKa3aHie o fleTpt Ltapestv-rts OpibuicKOM13", SAnd vlAdica de Rostov, Ignatie, a savarsit in biserica
ceremonia Infratirei pentru cneazul de Rostov, Boris Vasilcov,
(mort la 1278) si Sareviciul tataresc, Petru.
Biserica, aflandu-se de la Inceput, Inteo situatiune incurcan, a oprit aceasta randuiala, de aceia ea nu a capatat o
forma desavarsita, continuand totusi sa existe In popor.

Stiinta juridica pana acum nu a facut niciun studiu asupra acestei institutiuni, Intemeiat pe materialul.slavo-romanesc,
aflat prin arhivele noastre, la care sa se adaoge si bogatul
folclor, pus In comparatie cu aceste documente. Nici noi nu
ne gandim de asta data la Inbratisarea chestiunei sub toate

formele ei, de cat In lucrarea pe care o avem In curs de alcatuire. De data aceasta vom vorbl numai despre acest manuscris, pe care 1-am descris In partea I-a, al carui text il dam
la urma In partea III-a. lata care este coprinsul manuscrisului nostru slay, copiat pe pamantul nostru.
Cei cari voesc sa se Infrateasca, intra in biserica, iar
preotul le ia mainile drepte punandu-li-le pe Evanghelie, diaconul rosteste o ectenie In care se aminteste despre iubirea reciproca, care va trebu1 sa existe Intre cei ce se infratesc,

Intrebuintatid expresiunile: pentru ca sd le ddruiascd kr infelepciune fi iubire nefafarnica" $i pentru ca sd se impartdfeascd Infra frafia cea ne zavistnicd". Dupa aceasta urmeaza
o prima rugaciune, unde se aminteste iarasi despre iubirea
reciproca a unuia fata de altul, despre robii acestia cari trewww.dacoromanica.ro

34

buie sA se iubeascA cu o iubire duhovniceascA, cid au venit

In bisericA spre a primi credintA neru$inatA $i iubire nefAtArita
cum Mantuitorul a dat $i ucenicilor sAi. Se citeste Apostolul

din Epistola cAtre Corinteni I, cap. X1I, v. 27, ") unde iar4i
se vorbeste despre iubire, ca cel mai mare dar. In urma acestuia se citeste Evanghelia de la loan cap. XV, v. 9, ") uncle deasemenea stApane$te tot ideia iubirei. Dupd citirea acestei Evanghelii urmeazA rostirea a douA rugAciuni: in prima se
aminteste de iubirea, pe care lisus a avut-o fatA de apostolii:
Petru, Pavel, Filip, $i Vartolomei, iar in ultima se vorbe$te
despre iubirea pe care InvAtAtorul tuturor trebuie sA o insufle
tuturor. DupA prima din aceste ultime rugAciuni preotul skutA
pe cei cad se infrAtesc si ace$tia unul pe altul; iar dupA a
doua rugAciune ti impArt4qte $i le da anafurA. DupA aceasta
preotul ia pe tel mai mare dintre cei cari se infrAtesc de ma-"
nA $i i-o Intinde celuilalt $i cu totii ImpreunA inconjurA crucea,

cantand pe glas al 7-lea Doamne, Doamne, cautA din cer $i

vezi, si cerceteazA via aceasta, pe care a sAdit-o dreapta ta"
$i stihira Fericit este bArbatul, care se teme de Domnul". In
sfarsit cantA pe glasul al 8-lea stihira: " Ce este bun si ce
este frumos de cat a trAl fratii impreunA, acelora Domnul le-a
fAgAduit viata cea vecnice. Apoi se dA otpustul.
DacA cercetAm documentele noastre sense in limba slava
sau romaneascA vom vedea, cA idele se vorbe$te pretutindenea
de Infratirea in bisericA cu mici variante.
Intr'unele documente se aminte$te de faptul cA cei ce voiesc sA se infrAteascA erau incinsi cu braul Maicei Domnului,
") lard voi sunteti trupul lui Hrlstos si mAduldri din parte. i pe unii a
pus Dumnezeu in bisericd, intai pe apostoli al doilea pe prooroci, al treilea pe
dascAli, dupre aceaia pe puteri, apoi darurile amdcluirilor.." p. rrn (370).
") Precum rn-a iubit pe mine Taal, si eu v-am iubit pe voi. Rdmaneti

intru dragostea mea. De yeti p5zi poruncile mele, yeti rdmanea intru dragostea
mea. Precum eu poruncile Tatdlui meu am pdzit si rAman intru dragostea lui.
Acestea am grdit voud ca bucuria mea intru voi sd rdmae si bucurla voastrd sd
se plineascA. Aceasta este porunca mea cd &I vA iubiti unul pe altul, precum eu
v-am iubit pe vol. Mai mare dragoste de cat aceasta nimenea nu are, ca cineva
sufletul sdu sd-si puie pentru prietenii sdi. Voiaprietenii mei sunteti. De yeti face
cate eu poruncesc voud. De acum nu vA mai zic you'd siugi, a sluga nu stie ce
face domnul sAu. Ci pe voi v-am numit prieteni, cd toate cate am auzit de la TatAl
meu, am arAtat voud. Nu voi m-ati ales pe mine, ci eu v-am ales pe voi sl v-am
pus ca voi sd mergeti si roadd sd aduceti si roada voastrd sd rdmae; ca ori ce
yeti ceere de la Taal iitru numele meu sA dau voud... P. CAA (241)

www.dacoromanica.ro

35

cum se spune Intr'un document. Mai In toate se spune ca

acestia isi puneau marnile lor drepte pe sf. Evanghelie, cum
este In documentele din 1569,61) 1620, April 29 "). In altele
se aminteste ca se depunea juramant din partea celor doi cari
se Infrteau, cum este tot In documentul de mai sus. Se Infratiau barbatii Intre dansii, ") barbati cu femei, ") oameni
simpli Intre ei, boerii Intre dansii si chiar domnitorii /ntre dansii. ") Obiceiul continua pana la inceputul secolului al XIX-lea,
dupa cum vedem din Infratirea boerului Dudescu cu contele De
Lagarde In 1824.
Cercetand documentele noastre, observant un fapt foarte
curios: Ca niciun act din Moldova "), publicat pana In prezent
nu vorbeste despre aceast institutie juridica populara, pe cand
In cele din Muntenia ") materialul acesta abunda. Formele slave,
pe cari le Intalnim In documentele slave din Muntenia, sunt
urmatoarele : KAM) Ad CH cg 6tATHE 119A3AEMHH=CH s fie frati
.

nedesprtiti"; 68 ) \

AA

NT glATHE tuptt3

ArfrAEHE

117.

IAICH=CH sa

fie frati nedespartiti In veci"; 1-1 nostarrui Infratit-a"; W

IiiTh,--(frate) de cruce; H HOKtATHA=0 a Infratit".
Cand aveau loc aceste Infratiri, cei cari se Infratiau isi
daruiau unul altuia diferite daruri ca: pamatit, camasi, vite,

bani ") si beau si adalmasul. ") Domnitorului i se druia cate

o bucata de pamant si cate un cal bun. Se platea si pentru
scrierea hrisovului privitor la fratie.
11) 41 au fost mers tn sfdnta bisericd fi au Jost pus mdinile pe sfdnta

evanghelie ft p-au pus jurdindnt ca sli fie doi frati nedespar(iti tn yea*.
`1) Gh. Ghibnescu: Surete fi izvoade" VI p.9 cf. loan Creanga, VII p.256.
") Vezi doc. din 1583 in Al. Stefulescu: Strdmba" p. 16.
") Vezi doc. din 1600 Convorbirl literare" XXIII, p. 2945.
") Cronice II p. 235. lordache vornicul s'a infratit cu Bogdan hatmanul.

") Vezi: Colectlile Iiricarul" lui T. Codrescu 0 Surete 0 izvohde" 0 Is-

pisoace 0 zapise" de Gh. Ghibnescu.

") Vezi: operele lul Al. tefulescu privitoare la Gorj. I. Bogdan: Cinci documente istorice slave romdne din arhiva curtii imperlale de la Viena" 1889, doc.
din 2 II. 1645 dat de Matei Basarab, 0 altii.
Is) Al. Stefulescu: Documente slavo-romne relative la Gorj 1406
1665"
Targu-pu 1908, doe. dir 26 VII, 6998=1490 p. 31-33.
Ibidem: doc. din 24 IV. 7046=1538 p. p. 105-6.
Ibidem: doc. din 7? 7054=1546 p. 114, doc. din 14. IX. 7074=1565 pp. 149
151; doc. din 2. V, 7081-1573, pp, 191-192; doc. din 2, VII 789=1581 pp. 221-23;
Ibidem: doc. din 7. II. 7095=1587; doc. din 20 III 7134=1626 pp. 434-36.
") Doc. din 1569; din 1577; din 1583; din 1600 etc
''') Doc. din 1577 41 a mai cheltuit atunci Voila alddmaf 230 aspril fi un
pare gras".

www.dacoromanica.ro

36

11111111 BPATOTHOP6111Y.
E%HHAZ KJIATAWEHEA K% 4IcOKI. H IlOAOWHTEN lEtEH WOE

HA AHAMii H nouraurfi ttictlit

HMA

eTATE

MEAN HA TTOE eTATEn TT ATA

KWHETKA: MHO" roy nomtm o tuna MHfIrt o A91,Kufro Amp:,

H CrIV

)faMrh

WHKIAlpich

ai

C7,11%IiVIlACRWJAArA

nOv17) 0 pa` hAZiH CH HMA

II0MWAHMEM FAKO AA FA r7, EIIIMICOyI1HTA

0ErkWAHTg H MOKOKH

E. 0 frfr adiusgiutniti, Fa/

if KA

MOKOKAn H NZHTTA Fl

HEA3AIHA. rSy 110MWAITCM 0 ANIOKATH HMIs LIAAOMACAIITEn H AI-0601M

HEAHLI,EM41111A1 rOy noma7,

0 AO 0:KAN./Ernie" H ,WHaro T1AA

H KJAKE VA Haw Fro rv jr iT1A MISO AA IlpHYACTHTHCA KT. KpAT

ETKO HE3AKHCTI101 r5y EIOAJA 0 AA110KATH HM6 H HT ULAN' MICE
WA tircmig npouNifieo rFy [Ionia:, 0 H3K4KHTHEA H 3ACTAI1H1 NH;

14T2AA PERM r-gy noiimicht.

fEjsni KIETA MWTKA.-

riT LA HAM. nomum HT Ma WA CITCEHIg EltOWEHTAI 3A110.

HrkAr HT MOKFITH
Akgra H 0IHWA9TH rrkX11. Thl KXBO eAl'61H
AATEMO, pli6h1 TKOA 11%3A1KAMACA APICHhi K%3A106MHTEMII. H EIH-

WIAWA WA trivia WW0Kh Ei1IIHA Fi eAKEHTE TKoe, xoTAtpa, EStIltliATH. AARk WhiVA HEI10ETELIAHAi H MOKOKEI IHEAHLVAMAA. taKOME
MAK 6CH CrnIM 5 CliOri OrIEHHISW H CHMEs AARE. ye re Hawk KU+
ITIXE lc% druid fl0WEFlT4, H NCH3Fili lirkIHACA. TM go eCH & HAW%n
H TEE+ MARA, KO3CHAZ (FOY H
H cTiroy Ayoy. wHrk H IHO
H K% KrkISM. H 110TOM pirrh rifci rAr Al ad time GATE, HA 3EMAH
ero OyAHKII7)
nprL3prfrx FA ITV MHOA KfilHA

ATIA% Ii1 liopligo,viT nom:- [mut (X, v. 27).

Etz, KM erTE TIA0 fK0 H oyAH W9AITH. H WK1N CIRO flO
AOMH 'es K2. 4FISKF1e nP71KOE Mali KT0i1OE rllcM. TIETIE OriHTEAA.
110T0AME CHAM... AAAVTAn ITO A040 HAH ITO 94E110 HX eIZE WHTH.

eVATE W IOAHHA (XV, v. 9)

Pi

F-7. CK0

Oy1EHHat tlIc0tZE Es3ANKH MA wirA H AB% 11%3..

A14%/1`. BACA. ISAAITE WA MOKKH MOEN. AWE 3AII0KrhAH MOA MEAFOAETEn

EIrkKELIAETE WA AFOKKH MOM" FAISOWE A36 3M101ErhAH WIJA Alofro-

www.dacoromanica.ro

37

DNA()
ifigH rqe K'A[H' W IMEX
11c3KAE TH Elictita CAAKAn til& H FlOKAL

ALHA H

IVA3FAA. IMO

nfL07)

TT Al CTA
ru. KIICEAIIVEHTEMO. C7ITKOrKMH 'fAisa

IlttE7g.

AALLA

emoy

HK

11`k"IHM111

CIO

uistaBoy cgoEmoy H

H3E0AIIKMH CAAKHAA CKOA AilAA

LIETtA H DAKAA. H 4TMnna. H EirO,WAOMEAq EtATHTHCAtl HE A30 AC tORE11.

HOAci HA IASIO/K H ANEOETZ. MR,. HA% AFOKIITH Atof ,a4Nra

AiH fiThIA
S,

HE3A

LT. aTKA-

KHCTHO H EE3Ed'APIA3HlaHO AA ERTA FM KCA NTH WHKOTA

E'Arkrz-CTIii 0yrIVRALId TEA iL) KIKA. IMO TKOE

teK0 H CHAA H CAAKA (TWA H eira H 197r0 AA. H ITHh H FITHO:
"elOCI H

19E11. AtHrs K7arkA16. H LV1A01ETA Hp. CLVEHHHIChe

H CAMH

auk

TT, rAAKfil KAWA rkli IltrkICAWHHT-E.

MITE& TAH.

riT ei

HAIM. TM AFOEOKA

AFOEOK

diet

&e

C4SEH HM

ANKOKA. FAISO emm0t0AHAr0 cife, TE0Er0 IlltHATHM

111(1THMATH UAW'

IIOAAWI, HA ALOKOKA AMEHTH TA. H CAOVIZIITH Tao

K r11.111TH 3AISWHh TEOH. 11

maw. CEA VA-.

f(A TKoiro CA KWkA16 Ar3H0KEHTO

C`FAA Crnie H ,A,A HAM PrIACTH"
.41
flOTO ETAJAHWAr0 EpATA HAUTE' 3A

IqTKO. K711-111a

THCA. H AA HAM AHA+Wpa. H

chAltiAl

HACTAK-.

CKOACA H 3AKWHV

ILIEHTE. 0 j1 !VI iii HAWEAM. emmotaturo

MISO TKOE

AIITH

CAArXHILIH. H K'A

H 11%Clm erica. noAaRa HA

HHI1110

H ,AX EtATV H Komi Ii OICOAO I1TA noAcqu rA g. Fir nr3r

HZIE H ENZ., H HOCITH mituvrid CA. erowE HACAAH AECHHLIA

TKOA FIR c KAAWEHli Mr( KOAHCA Fa. noir Far HA rar i. lITO

CA

A040 HAH TTO ISSIACHO

EW rh owfrya tcHK

HAC

e7KE 7EHTH

ElIATTH

K'A

Koynrk. 0 CiAi

FAIIHMK; TAWE (13noymk.

Rnduiala fratiei de cruce.

Cei ce se Infratesc intra in biserica, pune preotul sfnta Evanghelie pe analog si le pune mana dreapta pe sfanta
Evanghelie.

Diaconul zice: Cu pace Domnului s ne rugni; Pentru

pacea de sus; Pentru pacea a toata lumea; Pentru sfnta biserica aceasta; Pentru thgAduinta si iubirea celor ce se unesc
www.dacoromanica.ro

38

In viata, Domnului s ne rugam; Pentru robli lui Dumnezeu,

acestia, (numele lor) uniti Intru Hristos, Domnului s ne rugam;
Pentru ca Domnul Dumnezeu sa-i uneasca intru iubire si viata lor nedespartiti, Dornnului s ne rugam; Pentru ca sa li se
darueasca lor Intelepciune si iubire neprefacuta, Domnului sa
ne rugam; Pentru darul celor mai Inainte sfintite si a sfantului
trup si sange al Domnului nostru lisus Hristos, Domnului sa
ne rugam; Ca sa se Inpartseasca Intru fratie globoda, Dom-

nului sa ne rugam; Pentru ca sa li se drueasca lor si noua

tuturor ertarea cea spre mantuire, Domnului s ne rugm.
Pentru ca sa ne izbavim. Apara, mantuieste, Prea sfanta
prea curata, Dornnului s ne rugam".
Preotul rosteste rugaciunea: Doamne Dumnezeul nostru,
da-ne noua ertarea cea spre mantuire, cel ce ne-ai poruncit s
ne iubim unii pe altii si sa ne curatim de pacate. Tu, Stapane, Dttorule de bine, (fa ca) robii tai s se lubeasca cu iubire duhovniceasca, cei ce au venit Intru sfanta biserica, voind
sa primeasca cele sfinte si blagoslovenia ta. Da-le credinta
, nerusinata si iubire neprefacuta, precum ai dat sfintilor tai ucenici, cid si acestora, Hristoase Dumnezeule nostru, toata ertarea cea spre mantuire si viata cea vecnica, caci tu esti Dumnezeul nostru, si tie slava mnaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si In vecii vecilor".
Si dupa aceasta zice prochimen glas 4: Sfintilor, cari
sunt pe pamant 1 - au mirat".. Stih: Vazut - am pre Domnul
inaintea mea".
Epistola apostolului Pavel catre Corinteni. ") Fratilor, voi
sunteti trupul lui Hristos si fiecare In parte sunteti madulare, cad pe unii i-a pus Dumnezeu apostoli, pe altii prooroci,
pe cei dealtreilea Invatatori. Dupa aceia pe puteri..."
Aliluia, Ce este g mai bine si cei este mai frumos de cat
a tral"...
Evanghelia de la lop 72): Zis-a Domnul ucenicilor sai:
precurn rn-a iubit Tatal pre mine si eu v-am iubit pre voi.
Ramaneti Intru iubirea mea. Daca veti pazi poruncile mele,
") Cap. XII, v. 27; 9) Cap. XV. v. 9.

www.dacoromanica.ro

39

yeti petrece tntru lubirea mea, precum si eu am pAzit poruncile TatAlui meu"...

Diaconal: SA zicem toti din tot sufletul si celelalte. Vozglasul: CA tie se cuvine toatA slava, cinstea si tnchinAciunea...
Deasemenea (se rosteste) si rugAciunea aceasta: Doamne
a tottiitorule, cel ce ai fAcut pre om dupA chipul si asemAnarea ta. DA-1 lui viatA vesnicA, precum ai binevoit sA tnfratesti

pre slfiitii tAi apostoli Petru si Pavel si Filip

si

Vartolomei

nu prin legAturA de rudenie, ci prin credintA si iubire. DA-le

lor sA se iubeascA unul pre altul WA zavistie si fArA ispitire,
ca sA fie Intru toate zilele vietei lor, cu rugAciunile preacuratel maicei si ale tuturor sfintilor bineplAcuti tie dia veac, cAci
a ta este Inparitia si puterea si slava TatAlui si Fiului tii
SfAntului Duh si acum si pururea".
Diaconal: Pace tuturor.
$i V ,sArutA pre ei preotul si ei tnsisi !titre sine. Capetele
voastre Domnului sA le plecati.

(Se rosteste) si aceastA rugaciune: ,Doamne, Dumnezeul nostru, tu care esti a toate tiitor si Intru milA InvAtAtor
si tuturor mantuitor! DA-ne nouA iubirea ta si legei tnplinire.
0, Hristoase lisuse Dumnezeul nostru, unule nAscut Fiule si
Dunmezeu. Invredniceste-ne pre noi sA primim iubirea unuia
nAscut fiului tAu si Dumnezeu. DA-ne nouA iubire ca sA te

iubim pre tine si sl-ti slujim tie ca sA tnplinim legea ta si sA

prirnim pre Hristosul tAu cu toatA tndrAznealA.
CA a ta este tnpArAtia. SA luAm aminte sfintele sfintilor"

si le dA sA se tnpArtAseascA si apoi le dA anafurA. DupA aceasta ia pe cel mai mare dintre cei tnfratiti de mAnA si o dA
celuilalt frate si ti conduce In jurul crucei, cantAnd pe glas
al 7-lea: Doamne cautA din cer si vezi si cerceteazA via aceasta pe care a sAdit-o dreapta ta, Doamne. Stihira: FeriCit
este bArbatul care se teme de Domnul. Stihira: glas VIII-lea

ce este mai bine si ce este mai frumos decat a trAl fratil InpreunA, cAci acestora s'a fAgAduit viata cea vesnicA. Apoi otpustul.
T. BERECHET.

www.dacoromanica.ro

De acela autor.
1) Pentru ',dine", de E Sienkiewicz, trad. din italian.
2) Nu din partea aceia", de Pr. Gr. S. Petrov, din rus.
3) Dezvoltarea poporului roman", de N. lorga, din gennan.
4) Tragedia unui popor $1 a regelui sdu", din sarbA.
5) Pdzitorul farului", de E Sienkiewicz, din polon.
6) Ispititorul, luda i lacrimile", din rus i bulgar.
7) Oramatica limbei ruse.
8) Calatoria lui Porfirie Uspensclzii pe la noi in 1847.
9) Calatoria lui loachim Vuici prin tdrile romanegi in 1840.
10) Autobiografia lui Paisie Velicicovschii.

11) Documente slave de pi.in arhivde ruse, fasc. I.

12) Cinci documente basarabene privitoure la mo#ile episcopiei Hufilor, fasc. II.
13) Picaluri mdrunte", diferite articole.
14) Petra Manega, un codificator uitat al Basarablei, de L. S. Kasso.
15) Caterisirea (degradarea) preotului $i Fratia de cruce, dupd cloud
manuscrise slave, gdsite In Basarabia.
16) Particularitatile cojurdtorilor la Romani, dupd documentele noastre slave.
17) 0 carte ruseascd despre biserica Bucovinei, de acum 50 de ani,
partea I.
18) Spicuitor in ogor vecin" revist, fasciculele 1, 2 i 3.
19) Cdldtoria lui Bantas Camenschli din 1808 .i a hi! Vasile Kelsiev din 1869.

In pregAtire
20) Crestomatia dreptului vechi romanesc.
21) Pedeapsa la Romani $i slavi in secolul al XVIII-lea.
22) Istoria bisericei din Basarabia in secolul al XIX-lea.

23) Dreptul bizuntin in Basarabia de L. S. Kasso.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro