Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
SISTEME
INTELIGENTE
DE MASURARE
EDITIE REVAZUTA SI IMBUNATATITA
2014
CONTINUT
Pagina
3
5
Continut
Prefata
Capitolul 1. Fundamentele procesului de masurare
1.1. Elementele definitorii ale masurarilor
1.2. Structuri si functii ale sistemelor de masurare
1.2.1. Echipamente cu functii de baza
1.2.2. Echipamente cu functii auxiliare
1.3. Evolutii recente si previzibile
1.3.1. Relatia traditie-evolutie
1.3.2. Evolutii previzibile
1.4. Atribute ale sistemelor de masurare
1.5 Atribute ale sistemelor de masurare inteligente
Subiecte/intrebari de control
Capitolul 2. Progrese n domeniul senzorilor / traductoarelor
2.1. Caracterizare general
2.2. Structuri i funcii ale traductoarelor inteligente
2.3. Traductoare piezoelectrice si piezorezistive
2.3.1. Consideratiuni generale
2.3.2 .Constructia senzorilor piezoelectrici
2.3.3. Circuite electronice aferente
2.3.4. Traductoare piezorezistive
2.4. Traductoare fotoelectronice
2.4.1. Consideratiuni generale
2.4.2. Senzori cuantici
2.4.3. Senzori/traductoare fototermice
2.4.4. Dispozitive piroelectronice
2.5. Traductoare cu microunde
2.5.1. Consideratiuni generale
2.5.2. Traductoare de viteza de tip Dopller
2.5.3. Traductoare de nivel cu unde radar
2.6. Treductoare bazate pe radiatii termice
2.6.1. Baza teoretica
3.6.2. Termometre cu radiati monocromatice
2.6.3. Termometre cu radiatie totala
2.6.4. Termometre cu radiatii infrarosii
2.7. Traductoare electrochimice
2.7.1. Consideratiuni generale
2.7.2. Senzori/traductoare pentru lichide
2.7.3.Senzori/traductoare pentru gaze
2.7.4. Senzori si microsenzori chemorezistivi
2.8. Biosenzonzori
2.8.1.Caracterizare generala
2.8.2.Clasificarea biosenzorilor
7
7
9
9
10
12
12
12
13
14
16
17
17
17
22
22
24
25
27
32
32
33
39
40
41
41
41
42
49
49
52
54
55
57
57
57
60
63
66
66
69
73
73
99
99
100
102
103
104
108
109
109
114
116
118
119
120
122
122
123
126
127
129
131
PREFA
Creaia tiinific a comunitii umane este un proces continuuu, care nu are
limite i care nu va nceta niciodat. Ea se manifest att prin idei, principii i
concepte noi, ct mai ales prin forme i mijloace noi i variate de implementare a
principiilor i conceptelor, cunoscute i aplicate i pn n prezent. Este dovedit
faptul c datorit experienei acumulate creaiile recente prezint performane
superioare fa de creaiile similare anterioare.
n lucrarea de fa se prezint o succint analiz i o sintez a celor mai
semnificative evoluii i realizri din domeniul msurrii, care au avut loc n ultimele
decenii.
n Capitolul 1 sunt prezentate fundamentele procesului de msurare,
elementele definitorii ale acestui proces, precum i evoluiile nregistrate n ultimele
decenii, evoluii care permit s se contureze tendinele previzibile pentru urmtorii
ani. Tot aici sunt formulate i principalele atribute ale aparatelor / sistemelor de
msurare inteligente.
n Capitolul 2 sunt prezentate cele mai semnificative nouti din domeniul
senzorilor / traductoarelor. Sunt menionate noi tipuri de senzori / traductoare
aprute relativ recent precum i ideile dominante n prezent cu privire la concepia i
realizarea acestui tip de echipamente ca elemente componente ale unor sisteme
inteligente.
n Capitolul 3 sunt prezentate trsturile caracteristice ale aparatelor /
sistemelor de msurare inteligente, dotate cu microprocesoare (calculatoare);
capabile s ndeplineasc automat toate operaiile legate de msurtori simple sau
complexe, n timp real, inclusiv msurtori fiscale i s comunice att cu utilizatorul
ct i cu alte aparate / sisteme prin mijloacele moderne ale tehnicii de calcul de
ultim generaie.
n Capitolul 4 sunt prezentate elementele definitorii ale sistemelor de
monitorizae programabile pentru aplicaii ample cum ar fi achiziia i prelucrarea
datelor din procese complexe, monitorizarea, transportul i transferul de fluide prin
conducte i rezervoare, .a. Sunt descrise cteva structuri de referin precum i
algoritmi de funcionare ai unor astfel de sisteme.
In cele 4 capitole ale acestei lucrari sunt prezentate aspectele esentiale ale
tehnicii masurarii cu mijloace moderne care intereseaza deopotriva atat pe specialisti
in domeniu, cat si pe utilizatori, fara a intra in detalii de constructie, mai putin
semnificative, ale echipamentelor traditionale sau de ultima generatie. Prin urmare
sunt prezentate principiile de conceptie si de exploatare ale aparatelor si sistemalor
de masurare a marimilor de interes tehnic fara descrie detalii de constructie ale
acestora decat cu titlu de exemplu, dar prezentand suficiente detalii de exploatare.
Dealtfel, o prezentare a detaliilor de constructie a aparatelor de masurare
cunoscute pana in prezent depaseste cadrul acestei lucrari prin vasta varietate a lor
si prin rapiditatea cu care se schimba si se inoveaza de-a-lungul anilor.
Capitolul 1
FUNDAMENTELE CONCEPTULUI
DE MSURARE
Idei/subiecte principale:
Elementele definitorii ale procesului de masurare -recapitulare
Structura si functiile sistemelor de masurare
Evolutii recente si previzibile
Atribute ale sistemelor de masurare evoluate
uniti de msur, um, pentru a identifica valoarea din scar cea mai apropiat de
valoarea real a mrimii de msurat, sub forma raportului:
N
x
,
um
(1.1)
Y ECA Y* AMV
X*
DS
Fig. 1.1.1. Schema unui sistem clasic de msurare.
O categorie aparte de aparate / sisteme de msurare o constituie aa zisele
analizoare. Sub denumirea generic de analiz i analizor se nelege ansamblul de
operaii ce au loc n anumite echipamente (ale analizorului) n vederea determinrii
compoziiei chimice a unui produs (amestec), a mediului sau a unui anumit indicator
de calitate, ca de exemplu: puritatea apei, turbulena unui lichid, coninutul n toxine
al unor alimente, etc.Din aceasta categorie face parte si aparatura pentru analize
medicale.
Rezultatul unei analize, exprimat prin concentraiile componenilor unui
amestec sau printr-un indice de calitatea, se determin ntr-un mod asemntor cu
cel adoptat n sistemele de msurare, prezentate mai nainte, dar sunt mai complicate
i prezint anumite particulariti determinate de tipul de analiz, de complexitatea
acesteia, de forma de prezentare a rezultatului analizei, .a.
Ceea ce difer cel mai mult ntre sistemele de msurare i cele de analiz
este faptul c pentru analiz este necesar n cele mai multe cazuri s se preleve din
mediul analizat o prob (eantion) ct mai reprezentativ, care s fie supus analizei
n echipamente specifice ale analizorului.
n general structura analizoarelor este mai complicat dect structura
aparatelor de msurare, ntruct n cadrul unui analizor exist cel puin un aparat de
msurare.
10
12
14
Subiecte/intrebari de control
-Prezentati elementele definitorii ale unei masurari,
-Precizai conceptele actuale de realizare a sistemelor moderne de masurare,
-Descriei principalele operaii de prelucrare primara a semnalelor asociate
marimilor masurate,
-Descrieti principalele functii auxiliare ce pot fi indeplinite de aparatele de
masurare moderne,
.
-Descriei principalele atribute ale aparatelor/sistemelor de masurare
inteligente,
-Precizai tendinele previzibile n perfecionarea mijloacelor de msurare i
analiz chimic..
16
Capitolul 2
PROGRESE
N DOMENIUL TRADUCTOARELOR
Idei/Subiecte principale:
Evolutii in conceptia si exploatarea senzorilor/traductoarelor
Structuri reprezentative de senzori/traductoare
Senzori/traductoare inteligente
Interfata dintre senzori si aparatura din aval.
17
BS
BCA
BPS
BTD
marimi secundare
CAN
CAM
BCA
BAT
BCC
MUXA
CAN
UCP
MM
ME
Fig. 2.2.2. Schema bloc a unui traductor inteligent dotat cu microprocesor.
BS
BCA
BCM
20
MM
SPD
SP
ST
MUX
A
CAN
MP
CNA
Ie=420
mA
ST
3000
SFC
Raspuns
420mA
SA
i
receptor
21
- domeniul de msurare;
- alocarea de adrese de identificare;
- afiarea presiunii de intrare n / si in diferite uniti de msur;
- schimbarea modului de operare: mod analogic i mod numeric;
- verificarea condiiilor n care se fac msurrile pentru a diagnostica
i afia eventuale erori i defeciuni prin mesaje corespunztoare.
a)
b)
c)
23
AQ
AF
dT F
24
25
Q
C S CC C A C g
27
a)
b)
28
29
R1
R1 +R1
R2
Ue
R4
R4
Ue
R4
R3 +R3
R1 +R1
R2 -R2
U
Ue
R2+R2
R1
R2
R2 -R2
Ue
R4 -R4
R3+R3
R3 +R3
e
U
e
de ieire
e
2 R
R
Ue
4 R
Eroare de
liniaritate
0,5% / %
2 R
0,5% / %
Patru
senzori
U R
Ue
R
0
negative.
30
31
32
PT
SS
SF
Fig. 2.4.1. Structura unui fotorezistor
33
+ A
pn
C
a)
UAC
0
1
2
b)
Fig. 2.4.2. Fotodioda;
a) Structur; b) Caracteristica IAC = f(); c) Simbol.
c)
+ A
-
FD
Ri
Ue
Rr
+ A
-
FD
Ue
R1 R2
Rc
a)
b)
34
a)
2
1
0
5V
C
UCE
ICE
2>1>
C
C
b)0
Fig. 2.4.4. Fototranzistorul ;
a) structura; b) caracteristica IC =f(, UCE); c) simbol.
Ue
c)
35
2989
T
36
emitoarele E1, E2, En, anodul A i divizorul de tensiune de polarizare, DT, prin care
se polarizeaz toate elementele din interiorul fotomultiplicatorului. Cei mai uzuali
fotocatozi sunt cei din stibiu i cesiu.
Fluxul de radiaii care ajunge la fotocatod produce emisie electronic
primar. Electronii rezultai sunt accelerai n cmpul electric dintre fotocatod i
primul emitor pentu a cpta o energie suficient de mare pentru a produce emisie
secundar de electroni de ctre acest emitor. n continuare fluxul total de electroni
este accelerat de cmpul electric dintre primul i al doilea emitor, care la rndul su
produce o emisie secundar .a.m.d., astfel nct la anodul final ajunge un flux
electronic multiplicat de fiecare emitor.
Presupunnd c fotocatodul produce un curent electronic I0 iar coeficientul
de emisie secundar (amplificare) a celor n emitere este m, rezult c la ieirea
fotomultiplicatorului se obine un curent fotoelectronic.
I = I0 mn ,
iar factorul de amplificare M al fotomultiplicatorului este
I
M = 0 =mn ,
I
care este de ordinul zecilor sau sutelor de mii.
Parametrii i performanele fotomultiplicatorilor: coeficient de amplificare,
liniaritate, stabilitate funcional, .a. sunt dependente de construcia acestora, de
proprietile i calitatea suprafeelor emisive, de calitatea vacumului i de regimul
electric de exploatare.
Caracteristicile spectrale ale fotomultiplicatoarelor sunt liniare n cazul
fluxurilor de radiaii mici i ncep s devin neliniare n cazul fluxurilor care
depesc 10-4lm. Caracteristica de frecevn a acestor dispozitive are un palier
paralel cu abscisa pn n jurul frecvenei de 10MHz, iar la frecvene mai mari are o
cdere pronunat. n domeniul de temperaturi -40 50 0C caracteristicile
fotomultiplicatoarelor nu sunt influenate de temperatur. Influena devine sesizabil
la temperaturi mai mari de 500C, iar o nclzire excesiv poate duce la distrugerea
fotomultiplicatorului. De remarcat i faptul c la fel ca i celelalte fotoelectrice
fotomultiplicatoarele i modific n timp caracteristicile iniiale datorit fenomenelor
de mbtrnire.
37
dU e k RB RS
U
2
dA ( RB RS ) B 2 h 2 2
a)
b)
Fig. 2.4.7T. Senzor de radiaii de tip bolometru
40
a
c f
f
2
2f
unde f este frecvena undelor emise, a este lungimea de unda iar c -viteza luminii.
In figura 2.5.1. este prezentata schema simplificata a unui traductor de
viteza bazat pe efect Doppler.
ff
AER
41
Obiect tinta
OO
f
M
c
t
2
Fig. 2.5.2.
Traductor de nivel cu
unde radar
Cea
mai
indicat
band
de
frecvene radar este
banda cuprins ntre 5
i 30 GHz. La frecvene mai mari apar i interferene nedorite, iar la frecvene mai
mici se manifest o influen puternic a vaporilor din rezervor, a spumei de la
suprafaa lichidului .a.
Msurarea prin aceast metod a nivelului prezint urmtoarele avantaje:
traductorul nu vine n contact cu lichidul din rezervor, nu conine
piese n micare susceptibile la uzur;
rezultatele msurrii nu sunt afectate de temperatura i presiunea din
rezervor dect n mic msur;
traductorul poate acoperi domenii largi de msurare;
traductorul poate fi integrat direct ntr-un sistem de
msurare/conducere cu calculatoare numerice .a.
Exist dou principale metode de msurare:
metoda msurrii directe a intervalului de timp t adic a
defazajului dintre semnalul emis i cel reflectat i recepionat de AER;
metoda modulaiei frecvenei undelor radar continue, FM-CW
(Frecvency Modulated Continous Wave).
n aplicarea primei metode cu unde radar continue apar dificulti n
msurarea exact a intervalului de timp t, care este extrem de scurt si greu de
42
masurat. Aceast metod poate fi totui aplicat cu succes dac n loc de unde
continue se folosesc unde discontinue sub forma unui tren de pulsuri.
F
FF
t
fm
fm
Unde Ecouri
emise
t0
t1
T
A
fM
a)
b)
Fig. 2.5.3.Diagrama semnalelor conform metodei FM CW:
a) fr ecouri parazite; b) cu trei ecouri parazite.
ntr-adevr din fig. 2.5.3. se observ c:
f
t
;
F
T
F
t
T
Pe de alt parte:
2d
c
2d F
kd
c T
Prin urmare:
43
Cuplor f(t)
t Cuplor
bidirecion
tridirecio
f(t)
al
nal f(t+t)
f(t)
Mixer
Filtruf(t)+f(t+t)
Microprocesor de
semnal: esantionare,
transformare Fourier,
comanda s a.
A
d1
Amplifica
tor
f
d3
44
Antene de emisie-recepie
Antenele de emisie-receptie au rolul de a transforma semnalele electrice
periodece in microunde, de a dirija fascicolul de microunde catre suprafata tinta si de
a transforma microundele reflectate de tinta in semnale electrice
Performantele unui traductor cu unde radar sunt in buna masura
determinate si de tipul de antena folosit. n prezent se folosete o mare varietate de
tipuri de antene; unele de uz general, iar altele pentru cazuri particulare. Cele mai
uzuale dintre acestea sunt:
antene conice;
antene tubulare;
45
lor. n primul caz se folosete un filtru de prag, care nltur orice ecou de intensitate
mai mic dect o limit prestabilit i un filtru trece band n jurul frecvenei
corespunztoare suprafeelor vizate.
Integrarea traductorului n sistemul de msurare/monitorizare. Orice
traductor cu unde radar poate funciona izolat sau poate fi integrat ntr-un sistem de
monitorizare i gestionare automat a stocurilor de materiale depozitate n
rezervoare. n prima variant traductorul este dotat cu un display local si cu un
dispozitiv local prin care se pot introduce opiuni de operare, iar in a doua variant
traductorul devine parte component a unui sistem mai amplu de msurare, de
monitorizare i de control centralizat echipat cu mijloace specifice.
Ecouri false
t
T1
T1
T2
T2
puls receptionat
semnal de
esantionare
a)
b)
47
Oscilator
OR
pentru
eantion
OM
Oscilator
pentru
msurare
FPR
Formator
de
pulsuri
FPM
Formator
de
pulsuri
T2
Mixer
Amplificator
A
T1
MP
Microprocesor
controler
Cuplor
Amplificato
r
AER
Fig. 2.5.9. Schema bloc a unui traductor de nivel cu pulsuri de unde radar
n cadrul acestei scheme microprocesorul controler are rolul de a controla
i regla frecvena trenurilor de pulsuri si eventual -rolul de coordonate a actiunilor
interne ale traduntorului
Aplicatii
n principiu traductoarele de nivel cu microunde pot fi folosite n orice
aplicaie n care se dorete determinarea distanei dintre antena de emisie-recepie i
o suprafa int, care ntoarce undele dirijate spre ea napoi ctre anten.
Avnd ns n vedere faptul c echipamentele care opereaz cu unde radar
sunt n general costisitoare dar cu performane foarte bune, aceste echipamente
urmeaz s fie folosite n acele aplicaii n care se impun exigene nalte i unde alte
tipuri de echipamente nu pot satisface aceste exigene.
n consecin echipamentele cu unde radar i justific aplicabilitatea n
msurarea nivelului n urmtoarele cazuri:
rezervoare mari pentru depozitarea produselor petroliere sau a altor
produse cu riscuri pentru mediu i oameni;
reactoare sau vase care opereaz cu substane agresive i la temperaturi
i presiuni foarte mari;
vase nchise sau deschise care conin metale sau alte materiale n sare
topit;
rezervoare ce conin substane foarte nocive precum clorul, amoniacul,
acidul sulfuric .a.;
rezervoare de stocare a gazelor lichefiate (propan, butan .a.);
silozuri de pulberi fine;
cazane de produs abur, .a.
E ,T C1 5
1
[W/m3], (2.6.1.)
C 2 (e T 1)
49
unde T este temperatura absolut, C1 = c2h (c fiind viteza luminii iar h constanta lui
Planck); valoric, C1 = 3,741 [W.m 2] iar C2 = hc/k = 1,438.10-2 [m.K], k fiind
constanta lui Boltzmann (k=1,381.1022 [J/K]).
Radiaia corpurilor reale. Distributia emitantei corpurile reale este diferita
de cea a corpurilor negre, dar se pot stabili anumiti coeficienti de raport intre
emisivitatea celor doua tipuri de corpuri. Cel mai comod mod de a trata radiaia
corpurilor reale este acela de a raporta radiaia acestor corpuri reale la radiaia
corpului absolut negru la aceeai temperatur i lungime de und i de a defini
anumii factori sau coeficieni de raport ntre emisivitatea corpului real i
emisivitatea corpului negru, dup cum urmeaz:
- factorul de emisivitate monocromatic, ,T, al unui corp real, pentru
lungimea de und i temperatura T este definit ca raportul dintre strlucirea
0
spectral E,T a acelui corp real i strlucirea corpului negru E ,T la aceeai
lungime de und i temperatur, adic:
,T
E ,T
E0,T
(2.6.2.)
,T
1
ln
E ,T
(2.6 4.)
50
(2.6.5.)
51
1
ln
,
Ts T C 2 T
(2.6.6.)
unde C2=1,43810-2 [mK] iar T este factorul de emisivitate al corpului real pentru
lungimea de und i temperatura T.
Aceast relaie stabilete dependena dintre temperatura real T i
temperatura de emitanta Ts. Msurnd pe Ts i cunoscnd pe pe,T i pe C2 se
determin T.
Deoarece T < 1 membrul doi al relaiei (2.6.6.) este ntotdeauna pozitiv, de
unde rezult c Ts < T. Rezult c pentru a avea aceeai emisivitate corpul real
trebuie nclzit la o temperatur mai mare dect temparatura la care trebuie nclzit
corpul negru. Valorile lui T pentru materialele uzuale se gsesc tabelate n
literatura de specialitate, iar termometrul este prevzut cu mai multe scale
corespunzatoare mai multor valori ale acestui coeficient.
n figura 2.6.2. se prezint schema unui termometru cu senzor de radiaii.
Acesta dispune de o lentil de vizare LV, solidar cu corpul aparatului, cu ajutorul
creia se orienteaz aparatul spre corpul emitent. Ca senzor de radiatii se poate
folosi o celul fotoelectric, un multiplicator fotoelectric, un fototranzistor sau un
fotorezistor. Lentila obiectiv L a aparatului formeaz imaginea corpului int de
diametru d n dreptul diafragmei D2 situat ntre filtrul rou FR i detectorul DR.
Msurarea temperaturii va fi corect i independent de distana dintre
corpul int i lentila termometrului numai dac imaginea corpului int a acoper
complet orificiul diafragmei D2 i suprafaa receptoare a detectorului de radiaii.
Numai n acest caz corpul int se vede (vizeaz) sub un unghi solid cruia i
corespunde ca seciune unghiul plan . Acest unghi este definit ca raportul dintre
diametrul d al corpului vizat i distana dintre acesta i pirometru.
52
FR
5
,
6697
unde
[W/m K ] se numete coeficientul de radiaie al corpului absolut
negru.
ntruct la aceeai temperatur intensitatea radiaiei totale E T a unui corp
0
real este mai mic dect cea radiat de corpul negru ET , se adopt un factor de
53
ET T T 4 ,
(2.6.8.)
de unde rezult c pentru a emite energie cu o anumit intensitate corpul real trebuie
nclzit la o temperatur mai mare dect temperatura la care trebuie ncalzit corpul
negru.
Temperatura de radiaie total, TR a unui corp real cu temperatura T este
definit ca fiind temperatura corpului negru care are aceeai emitanta energetic
total ca i corpul n cauz. Pe baza acestei definiii deducem c:
T TR 4
1
.
T
(2.6.9.)
TV
54
55
56
57
electrolitici de tip pile de combustie, care pot fi folosii n analizoare simple de gaze
sau n structura unor analizoare mai sofisticate.
Senzori de Ph
Factorul pH al unei soluii este definit ca logaritmul cu semn schimbat al
concentraiei ionilor de hidrogen al acesteia. E1 arat ct de puternic este
caracterul acid sau bazic al soluiei analizate. O soluie cu factorul pH=7 este
neutr, una cu pH>7 este bazic iar cea cu pH<7 este acid.
Uzual msurarea factorului pH se face cu metode electrice pe baza
efectului electrochimic al soluiei analizate asupra unei perechi de electrozi
speciali. Potenialul electric al unui electrod, numit electrod de msurare EM, este
dependent de factorul pH al soluiei, pe cnd potenialul electric al celuilalt
electrod, numit electrod de referint, ER este practic constant.
ntruct senzorii de pH clasici cu electrod de msurare din sticl sunt
descrii de mai mult timp n literatura de specialitate, ei nu pot fi reprezentai n
aceast lucrare. Aici vom prezenta numai noile tipuri de senzori de pH.
58
(2.7.1)
Aceast reacie are loc numai n cazul cnd suprafaa activ a electrozilor
este neted i curat. Pe msur ce aceast suprafa se murdrete viteza de reacie
scade, de aceea senzorii de acest tip trebuie dotai cu mijloace adecvate (perii) de
curire a suprafeelor active.
Calitatea msurrii cu astfel de senzori este determinat de natura
electrozilor, de configuraia i modul de curire ale acestora precum si de modul de
inprosptare i antrenare a soluiei n jurul electrozilor.La viteze mici de curgere a
soluiei sensibilitatea senzorilor nu este afectat de viteza de curgere, ns la viteze
mai mari de 5 m/s este dependent de aceasta. n mic msur sensibilitatea este
59
2C0 + 2Hz0
Pe contraelectrod:
O2 +4H ++4e
Global:
2C0+0 2
2C0 2 + 4H + +
4e ;
60
2H 20;
2C02.
61
62
realiza cu ajutorul unui calculator pe baza celor dou semnale i a unui program
corespunztor.
Combaterea derivei provocate de temperatur
Semnalul unui electrod auxiliar poate fi folosit i pentru eliminarea derivei
zeroului senzorului, provocat de variaia temperaturii.
n cazul unui amestec fr componeni reactani senzorul va furniza un
semnal apropriat de zero, datorit unei mici diferene ntre potenialele electrodului
de lucru i contraelectrodului. n urma calibrrii aceast diferen poate fi anulat,
dar o alt diferen va putea apare dac temperatura senzorului i a amestecului se
modific i anume - crete exponential cu temperatura.
Compensarea influenei temperaturii asupra rezultatului msurrii se face la
fel ca i compensarea interferenei ncruciate.
Cnd se utilizeaz senzori cu patru electrozi, pentru compensarea efectului
temperaturii se obin de asemenea dou semnale - unul furnizat de electrodul de
lucru iar cellalt - furnizat de electrodul auxiliar. Ambele semnale sunt afectate de
temperatur, dar semnalul dat de electrodul auxiliar nu este afectat de componentul
reactiv urmrit..
b)
c)
Fig. 2.7.6. Senzor chemorezistiv de tip semiconductor:
a) structura; b) simbol; c) schema de montaj
Din structura acestui tip de senzori - fgura 2.7.6. a fac parte: un suport de
forma unui tub ceramic, TC, pe care se bobineaz o rezisten de ncalzire, Ri, cu
terminale de conectare la o surs de alimentare pentru a nclzi ntregul senzor pn
la aproximativ 400C. Peste acest bobinaj se depune un strat din material
semiconductor SS, de tip n (Sn02 .a. ) care devine activ atunci cnd este nclzit..
n absena oxigenului i a altor gaze, electronii din structura poroas din
stratul semiconductor se mic liber. n prezena gazului de detectat, avid de
electroni, acest gaz se absoarbe pe suprafaja particolelor de semiconductor, formnd
63
R
Ua
R Rs
(2.6.3)
.
Fig. 2.7.7 Structura unui microsenzor chemorezistiv.
Microsenzori cu strat de Sn02
Structura unui asfel de microsenzor pentru CO, realizat n tehnologie
integrat este prezentat n figura 2 . 7 . 7 . n esen este vorba de un strat subire
de siliciu SS, pe care se crete prin oxidare un strat foarte subire de SiO 2. Pe acest
strat se depune un strat foarte subire de aur pe care prin fotolitografiere se
realizeaz o rezisten electric de nclzire Ri;. Peste stratul de aur se depune un
alt strat de Si0 2, iar peste aceasta se depune stratul semiconductor de SnO 2. Prin
procedee adecvate se depun cei patru electrozi cu conductori terminali; doi pentru
rezistena de nclzire i doi pentru conectarea la circuitul de ieire, din care face
parte stratul de Sn O2..
Acest tip de senzori sunt robuti, au dimensiuni foarte mici, aproximativ
2
1-2 mm . Pentru temperatura de 300C au un consum pentru nclzire de
aproximativ 100mW, ofer posibilitatea integrrii lor n circuite de amplificare i
corecie a semnalului util. Din pcate, aceti senzori nu sunt selectivi, de aceea ei
sunt folosii pentru detecia unor grupuri de gaze, cum este grupul de gaze
64
Fig. 2.7.8.
Structura unui senzor
de tip TEC-MOS.
Tensiunea de prag Upp este determinat de gradul de dopare, de grosimea
stratului de oxid, de materialul porii, de sarcinile mobile i fixe aflate n stratul de
oxid, precum i de stratul de dipoli la interfaa oxid-semiconductor.
Sensibilitatea dispozitivului TEC-MOS este dependent de stratul de dipoli
care se creeaz la interfaa oxid-semiconductor, strat de care depinde, de altfel i
tensiunea de prag Upp. n funcie de modul de generare a acestui strat de dipoli pot fi
realizate urmtoarele tipuri de senzori:
2.8. Biosenzori
2.8.1. Caracterizare general
Biosenzorii au aparut si s-au dezvoltat rapid in ultimele decenii datorita
multiplelor aplicatii pe care acestia le au in domeniul biotehnologiilor, al sanatatii si
al altor domenii.
Se stie ca celulele vii au posibilitatea de a reactiona la modificarile mediului
exterior datorita unor bioreceptori cu care sunt dotate. Un bioreceptor poate fi o
proteina sau o alta substanta biologica, legata de membrana unor celule care au o
inalta afinitate de a se cupla/intreactiona numai cu anumite substante din mediul
exterior, Cele mai importante substante bioreceptoare sunt enzimele,. hormonii,
anticorpii s.a Se stie, deasemenea, ca aceste substante bioreceptoare dirijeaza
procese metabolice de sinteza si descompunere din organismele oamenilor si al altor
vietuitoare.
Oricare bioreceptor natural este specializat pe o anumita substanta din
mediul exterior, denumita analit, iar cuplarea analitului cu substanta bioreceptoare
produce efecte fizice si/sau chimice specifice. Aceste schimbari permit deschiderea
temporara a unor canale prin membrana celulelor,canale prin care pot trece ioni cu
mobilitate mare (Na, K+ sa) , iar influxul de ioni pozitivi modifica puternic
potentialul membranei si alti parametrii ai celulei. -vezi Fig 2.8.1.
Molecule de nonanalit
Molecula de analit
Zona de interinfluenta
Molecula de substanta
bioreceptoare
Membrana
Fig. 2.8.1. Cuplarea unui analit cu o substanta bioreceptoare.
66
Substanta bioreceptoare
Produs
detectat
Biosenzori amperometrici
Colinoxidaza
H2O2
Etanoloxidaza
H2O2
F-dehidrogenati
NADH
Glucoxidaza
H2O2, O2
Oxoglutaminaza
H2O2
67
Limita
g/l
0,5
3,0
2,5
0-25
10 mM
L-Glutamat
Hipoxantine
Lactat
Zaharat
Oligazaharide
Aspartamina
Grasimi
Glucoza
Uree
Nitriti
Penicicline
Sufati
Antigeni, anticorpi
Etanol
Glucoza
Ureaza
Lactati
Penicilina
Oxoglutamaza
Xantinoxidaza
Oxolactaza
Glucoxidaza, invertaza
Glucamilaza
L-aspartaza
Lipaza
Glucoxidaza
Ureaza
Nitrit - reductaza
Penicilinaza
Sulf oxidaza
Partener de cuplu
Senzori enzime
Alcool dihidrogenaza
Glucoxidaza
Ureaza
Bertat-monooxidaza
Penicillinaza
H2O2
H2O2
H2O2
H2O2, O2
H2O2
NH3
Acizi grasi
Acid gluconic
NH4 , CO2
NH4
H+/HS
Complex
NADH
O2
Amoniac
Pyruvati
Acid
penicilianic
10 mM
180
40
25
2,5
0,5
0,05
2 g/l
10
1
70
100 ppn
mH
1
20
3
1
10
68
69
Biosenzori electrochimici
La baza acestui tip de dispozitive stau reactiile electrochimicce care au loc la
suprafata de interactiune dintre un electrod si solutia de analizat. Dupa natura
semnalului de iesire al acestora distingem biosenzori potentiometrici si biosenzori
amperometrici
Biosenzorii de tip potentiometric sunt alcatuiti dintr-un electrod ionoselectiv
care vine in contact cu solutia de analizat, formand astfel o sursa de tensiune
electromotoare de ordinul sutelor de milivolti.
Catod de Pt
Anod de Ag
Membrana de celofan
Glucoxidaza pe o retea de nylon
Membrana de teflon
Solutie de
glucoza
Gel electrolitic
70
astfel de cazuri se folosesc electrozi plasati in mai multe straturi, cu ajutorul carora
se capteaza curntii de difuzie ,dependenti de concentratia analitului in solutia
anlizata.
Biosenzori optoelectronici
La acest tip de biosenzori continutul in analit al solutiei analizate se
determina pe baza unor efecte pe care le sufera lumina aplicata pe un strat
bioreceptor si anume; pe baza modificarii absorbtiei acesteia, a indicelui de refractie,
a lungimuii de unda s.a.
Solutie de analizat
LED
Fotodioda
Membrana de bromocresol
Fig. 2.8.4. Schema unui biosenzor optoelectronic de albumina.
Ca exemplu de asfel biosenzor prezentam schema simplificata a unui
biosenzor de albumina din Fig. 2.8.4. La acest tip de biosenzor substanta
bioreceptoare este depusa pe o membrana de bromocresol transparenta, care vine in
contact cu solutia ce contina albumina. In timpul interactiunii dintre cele doua medii
are loc o anumita depunere de albumina de membrana, care duce la modificarea
gradului de absorbtie a acesteia si a curentului fotodiodei.
G
Solutie de analizat
S
n
Si O2
D
G
n+
N
SB
S
Substrat p
71
a)
SB
b)
Biosenzori piezoelectrici
La baza acestui tip de biosenzori sta proprietatea unor cristale
piezoelectrice de a- si modifica frecventa de rezonanta in conditiile in care pe
suprafata activa a acestora se aplica un strat de substanta bioreceptoare, care
reactioneaza cu un anumit analit. Cu ajutorul acestora se poate determina
concentratiile de NCx, COx, H+ si de diverse microorganisme.
Biosenzori termici
In cazul biosenzorilor de metabolism la care reactiile sunt insotite de
degejare/absorbtie de caldura se pot folasi biotermici. Acestia pun in evidenta
prezenta si concentratia de analit dupa variatia de temperatura a zonei de
interactiune dintr analit si substanta bioreceptoare.
Substanta bioreceptoare esta imobilizata pe o sticla poroasa, aplicata pa
zona activa aunui termistor, care se introduce in solutia de analizat, unde capata
aceiasi tempetatura. Modificarea temperaturii termistorului duce la randul sau la
modificare rezistentei acestuia.
Inafara de tipurile de biosenzori prezentati aici exista si multe alte tipuri cu
utilizari mai reduse dar si multe alte tipuri noi cu performante superioare.
Daca in trecut analizele biologice se faceau aproape excusiv in laborator pe
baza probelor recoltate din zonele de interes, in prezent ponderea analizelor care se
fac in situ a crescut simtitor, datorita faptului ca au fost elaborate si comercializate o
multime de echipamente de analiza la fata locului, care pot fi exploatate de
utiluzatori fara o calificare inalta in domeniu De asemenea, au aparut cateva tipuri
de biosenzori sub forma de microcipuri care pot fi implantate in anumite zone de
interes ale bolnavilor in vederea monitorizarii starii de sanatate a acestora.tot felul
de .
72
Subiecte/ntrebri de autocontrol
73
Capitolul 3
APARATE DE MSURARE DOTATE
CU MICROPROCESOARE
Idei/subiecte principale :
Noutati in conceptia si exploatarea aparaturii de masurare
Structurui reprezentative de aparate de masurare
Apatate de masurare dotate cu microprocesoare
Interfata cu utilizatorul si cu alte sisteme.
74
75
76
Module de memorie RAM n care se depoziteaz pe termen
scurt date operative ale aplicaiei;
77
DAI
PCT
DCM
BCS
EIU
MP
EIAP
ME
MM
78
79
AM
80
Microprocesorul principal
Microprocesorul secundar
Poziioneaz comutatoarele
de intrri i de calibrare
Execut operaiile
preliminare msurrii
Recepioneaz datele de la
microprocesorul secundar
S-a produs un
eveniment deosebit
?
DA
Se cere o
comunicaie cu ME
DA
DA
Evalueaz funcia
DA
Semnalizeaza evenimentul
DA
Efectueaz comunicatia
?
Afieaz/nregistreaz rezultatul
final
81
82
83
( ) cos(2 x) d ,
( x)
(3.3.2)
I ( x)
( ) cos(2 x) d .
(3.3.3)
I ( x) cos(2 x) dx .
84
(3.3.4)
Aceast operaie este foarte laborioas i necesit foarte mult timp. Recent
ns, n 1965, Cooleg i Tucey au elaborat un algoritm care reduce substanial timpul
de calcul fa de ali algoritmi clasici.
Pentru a avea date despre intensitatea fiecrei lungimi de und a radiaiei
analizate, semnalul I(x) se eantioneaz i se digitizeaz la intervale foarte mici ale
deplasrii oglinzii mobile. Numrul de date ce trebuie colectate pentru a obine o
rezoluie i o precizie fotometric mulumitoare este foarte mare. Este vorba de cel
puin 10 000 de date care se colecteaz n memoria unui calculator, ca apoi s fie
imediat transformate prin calcul n date ale unui spectrograme normale I sau
I f , care urmeaz a fi nregistrat si prelucrata.
Prelucrarea, calculul i gestiunea semnalelor I(x) i () sunt realizate de
ctre o unitate central de prelucrare i comand UCPC a unui calculator dedicat,
programat corespunztor i dotat cu interfeele i perifericele necesare : display cu
tastatur, DT, plotter, P, module de memorie, MM .a.
Un astfel de sistem coordoneaz funcionarea ntregului spectrometru, prin
intermediul unui dispozitiv de comand a blocurilor interne DCBI, efectueaz
transformarea Fourier i coreleaz valorile semnalului I(x) cu compoziia chimic a
mediului analizat ca pe aceast baz s furnizeze prin display sau plotter spectrul de
absorie i/sau buletinul de analiz a compoziiei chimice.
Pentru a obine pe cale experimental spectrul de radiaii n transmitan al
unei probe se nregistreaz mai nti spectrul de fond de absorbie parazit I 0 f
fr prob, al aparatului folosit i se depoziteaz n memorie interferograma obinut
fr proba de analizat. Dup aceast operaie se ridic experimental interferograma
probei analizate I f . In final se calculeaz spectrul convenional pe baza
raportului R=I/I0 pentru fiecare lungime de und. In acest fel se elimin influena
negativ a mediului ambiant (absorbie CO2 i H2O) ntr-un mod asemntor cu cel
din aparatele cu dou canale optice.
Evaluarea spectrelor. Spectrometria informatizat (computerizat) permite
compararea unor spectre de absorbie efective ridicate experimental cu
spectre etalon sau de referin, pstrate ntr-o spectrotec general sau ntr-o
spectrotec specializat pe domenii (polimeri, solveni, adezivi, aditivi .a).
Compararea se face n vederea identificrii componenilor prezeni n prob i
n vederea determinrii concentraiilor pe baza asemnrii ntre spectre. Drept
criteriu de asemnare se pot folosi diveri algoritmi dintre care cel mai simplu este
algoritmul celor mai mici diferene. Conform acestui algoritm se evalueaz
diferenele absorbanei dintre toate locaiile de memorie a spectrelor etalon i dintre
punctele corespunztoare ale spectrului de comparat si se determina astfel
comopozitia chimica ce are cele mai mici difrerente fata de o compozitie chimica
etalon, exestenta in spectroteca.
85
N a1 2 i 2 n ,
(3.4.2)
i 1
rezult c ue ui.
2n
Ui .
N
86
(3.4.3)
87
88
89
datele din CAN sunt transferate ntr-un registru tampon sau pe magistrala de date a
microsistemului.
Dup terminarea subprogramului de servire se reactiveaz sistemul de
ntreruperi, se restaureaz coninutul registrelor operative dup care se reia execuia
programului principal din locul de unde a fost ntrerupt.
n mod similar se realizeaz i comanda altor blocuri componente ale unui
sistem de msurare.
90
3.4.4.Comunicaia cu utilizatorul
Numrul relativ mare de funcii ale unor aparate de msurare i versatilitatea
acestora au ca efect nmulirea elementelor manevrabile de pe panoul de comand al
acestora. O alternativ eficient la aceast situaie o constituie nlocuirea panoului
clasic alctuit din comutatoare, butoane .a. cu o tastatur alfanumeric prin care
utilizatorul s introduca comenzile dorite i folosirea unui afiaj interactiv care s
vizualizeze att comenzile date, ct i rezultatele/rspunsul la comenzi.
Tastatura alfanumeric
n figura 3.4.9. este prezentat o tastatur cu 8x8=64 taste. Prin apsarea pe
una din taste se interconecteaz o linie de scrutare xi cu o linie de ieire yj. n funcie
de liniile ij interconectate codificatorul tastaturii genereaz codul tastei acionate pe
baza unui tabel de codificare, depus ntr-o memorie ROM. Codul transmis
microsistemului are ca efect executarea comenzii asociate tastei acionate.
91
92
Pentru oricare adres recepionat are loc baleierea liniilor matricii, ncepnd
cu prima la care a2a1a0=000 i pentru care ieirea este B4B3B2B1B0=00000. Dac, de
exemplu, a fost adresat caracterul E atunci n urma baleierii liniei a doua se obine
01110, dup baleierea liniei a treia se obine 01000 .a.m.d astfel nct dup opt
baleieri se obine conturul caracterului E.
(3.5.5)
94
(3.5.6.)
n aceste condiii :
I M
X M
N )
N
(3.5.10)
N M
N M
iar relaia (3.5.7) devine :
X M
X *
N
(3.5.11)
N M
Dac funcia f asociat traductorului este neliniar, de exemplu este o funcie
ptratic, atunci caracteristica static a traductorului se modeleaz cu o relaie de
forma :
f
I f (X )
I M
(X ) 2
2
(X M )
X M
( I )
I M
(3.5.12)
(3.5.13)
I M
X M
N )
N M
I M
I M
N M
N (3.5.14)
X M*
N M
(3.5.15)
95
X *
X M
N M
(3.5.17)
N (3.5.18)
NM Nm
NM Nm
X* Xm
XM Xm
NM Nm
N Nm
(3.5.19)
Iar dac traductorul are limita minim egal cu zero ( X m X m* 0 ) relaiile (3.5.18)
i (3.5.19) devin mai simple :
X*
X M Nm
XM
N
NM Nm NM Nm
(3.5.20)
N Nm
NM Nm
(3.5.21)
X* XM
96
97
NR
'
R
tg
tg '
k.
(3.6.1)
(3.6.2)
Toate aceste operaii sunt efectuate de ctre microsistem pe baza unui program
corespunzator.
Verificarea i corecia de neliniaritate. Pentru depistarea abaterii de la
caracteristica liniar ideal se aleg dou puncte reprezentative ale caracteristicii de
transfer a aparatului de msurare. Fa de o dreapt care trece prin cele dou puncte
i care reprezint caracteristica liniar ideala pot apare abateri de la liniaritate.
Aceste abateri se stabilesc pentru tot domeniul de msurare i se memoreaz sub
forma de tabele de corecie ntr-o memorie EPROM n cursul operaiei de calibrare a
aparatului de msurare pe stand n regim off line.
La aparatele mai evoluate, determinarea i memorarea tabelelor de corecie se
face n felul urmtor: la intrarea aparatului de calibrat se aplic o mrime de intrare
etalon reglabil i se compar rezultatul obinut cu rezultatul ideal corespunztor,
furnizat de sursa de semnal etalon de nalt precizie. Prin intermediul interfeei
numerice a operatorului, microsistemul determin abaterile i corecturile
corespunztoare i le nscrie ntr-o memorie EPROM.
Corecia zonal sau punctual a caracteristicii de transfer prezint interes n
cazul liniarizrii caracteristicilor traductoarelor. Conectarea la acelai aparat de
msurare a mai multor traductoare, cu domenii de msurare diferite necesit
98
Subiecte/intrebari de control
Enumerai principalele funcii ce pot fi realizate de ctre microprocesoare
integrate n structura aparatelor de msurare / analiz.
Enumerai principalele atribute ale aparatelor/sistemelor de masurare
inteligente,
Comentati principalele moduri de compensare a eroriloe de masurare,
Prezentati structura unui aparat de masurare cu microprocesor si avantajele
conferite de acesta,.
Comentai structura unui analizor multicomponent bazat pe absorbia
radiaiilor infrarosii,
Prezentati principalele avantaje ale aparatelor de masurare dotate cu
microprocesor.
99
Capitolul 4
SISTEME DE MONITORIZARE PROGRAMABILE
Idei/subiecte principale:
Sisteme de achizitii de date din procese complexe
Structuri reprezentative de sisteme de monitorizare
Programarea sistemelor de monitorizare
Aplicatii in monitorizarea si gestionarea parcurilor de rezervoare
100
101
102
acestuia, iar pe durata unui ciclu de masurare in AP, in DER, in AM, in RT si in DAIS
se mentine constanta valoare numerica determinata in ciclul de masurare precedent,
aceasta urmand a fi reinprospatata cu noi valori la sfarsitul fiecarui ciclu de
masurare.
Optional, in calculator rezultatele masurarilor efectuate la anumite perioade
de timp, ca si semnalizarile trecerii prin valorile critice prescrise se listeaza impreuna
cu data calendaristica si cu momentul de timp la care s-au produs, iar listele se
reimprospateaza in mod continuu prin eliminarea celor mai vechi date si introducerea
celor mai noi dintru-un anumit interval de timp
O marire a vitezei de achizitie de date se poate obtine daca pe fiecare canal
de intrare in multiplexor se plaseaza in paralel cate un DER, cate un AM si cate un
RT, dar aceasta este o solutie mai costisitoare..
Un astfel de SPAD poa6e functiona independent sau poate fi integrat intr-un
sistem ierarhic superior..
104
105
106
- semnalul DAV, cnd este pus pe L valideaz datele depuse pe MD, ceea ce
nseamn c n intervalul de timp ct DAV=L, octetul depus pe MD poate fi citit de
ctre aparatul sau aparatele receptoare;
- semnalul NRDF, cnd este pus pe L, arat c nu toate aparatele receptoare
sunt pregtite s accepte datele depuse pe MD;
- semnalul NDAC cnd este pus pe L, arat c nu toate aparatele receptoare
au reuit s citeasc octetul depus pe MD.
Semnalele NRDF i NDAC sunt formate prin participarea tuturor serviciilor
de acceptare de protocol de la toate aparatele receptoare. n acest fel se iau n
considerare vitezele de rspuns diferite ale diverselor aparate, transferul realiznduse la viteza celui mai lent aparat receptor participant la transfer.
Algoritmul procesului de protocol pentru transferul unui octet ntre un aparat
emitent i mai multe aparate receptoare este prezentat n figura 4.3.2.
- submagistrala de control a interfeei pe 5 bii dirijeaz semnale de
comand, active pe nivel L, pentru a realiza o anumit configuraie a participrii
aparatelor la dialog, precum i o direcionare corect a transferului de octei n
configuraia realizat. Denumirea i efectele semnalelor de comand sunt
urmtoarele:
- semnalul ATN este emis de controller i are ca efect validarea datelor de pe
MD; pentru ATN = L numai controllerul este activ, toate celelalte aparate din sistem
fiind n stare de ateptare, iar pe MD sunt transferate comenzi pentru interfee
recunoscute de toate aparatele sistemului. Cnd ATN = H pe MD sunt transferate
date dependente de funcionarea specific a aparatelor: instruciuni de programare,
rezultate sau calcule ale msurrii;
- semnalul IFC, emis de controller, are ca efect aducerea n stare de inactivare
a tuturor componentelor sistemului atunci cnd IFC = L;
- semnalul REN, emis de controller, face ca atunci cnd REN = L i se
lanseaz adresa unui aparat, acel aparat primete comenzi de funcionare de pe MD;
- semnalul SRQ poate fi emis de orice aparat care formuleaz astfel ctre
controller o cerere de ntrerupere;
- semnalul EOI este emis de orice aparat emitent pentru a marca momentul
emiterii ultimului octet din mesaj.
Interfaa standard poate funciona n dou moduri:
- modul transfer de comenzi de interfaare;
- modul transfer de date.
Transferul de comenzi de interfaare
Legturile necesare ntre componentele sistemului sunt stabilite de ctre
controller prin activarea semnalului ATN (ATN = L). Pentru codificarea comenzilor
de interfaare standardul IEEE 488 folosete caractere ASCII. Deoarece codul ASCII
utilizeaz numai 7 din cei 8 bii ai octetului, al optulea bit este folosit ca bit de
paritate.
Exist 5 grupe de comenzi de interfaare.
107
109
ATN = H
DAB1, DAB2DABn
EOI = L
110
Accesoriile sistemului
Sistemul dispune de mai multe tipuri de accesorii conectabile, care pot fi
folosite pentru a creea interfaa dintre aplicaiile utilizatorului i unitatea central
HP 3852A. Conectarea accesoriilor la unitatea central se face direct prin sloturile
acesteia i/sau prin sloturile unitilor de extensie.
Cele mai importante tipuri de accesorii sunt urmtoarele:
Multiplexoarele. Din familia de accesorii fac parte:
ase tipuri de multiplexoare pentru semnal analogic: HP 44705A, HP
44705F, HP 44706A, HP 44708A, HP 44708F i HP 44708H;
- sapte tipuri de multiplexoare FET: HP 44709, HP 44710, HP 711, HP
44712, HP 44713, HP719 si HP44720;
-
111
112
113
114
115
117
Indicatorii de stare
Indicatorii de stare sunt microleduri, amplasate n ferestrele de afiare, care
pun n eviden starea curent de operare a unitii centrale. Denumirile i rolurile
acestora sunt prezentate in cele ce urmeaz:
SHIFT LOCK se aprinde cnd este activat modul shift prin apsarea tastei
albastre i se stinge cnd se iese din acest mod;
BUSY se aprinde cnd unitatea central cere un serviciu controller-ului prin
apsarea tastei SQR;
TALK se aprinde cnd HP 3852 expediaz date;
LISTEN se aprinde cnd HP 3852 primete date;
REMOTE se aprinde simultan cu LISTEN i se stinge cnd panoul frontal i
reia controlul;
LOCK se aprinde cnd aciunile tastaturii sunt blocate n urma unei
comenzi LOCK;
ERR se aprinde cnd n sistem se produce o eroare
ALRM se aprinde cnd se declaneaz o alarm de la ceasul de timp real
i se stinge prin executarea comenzii STAR;
LMT- se aprinde cnd se ajunge la o condiie de limit i se stinge dup
executarea comezii STAR;
INTR se aprinde cnd se produce o ntrerupere a unui accesoriu i se
stinge dup executarea comenzii STAR;
SUB ENTRY se aprinde cnd se iniiaz execuia unei subrutine i se
stinge cnd subrutina a fost executat;
MON se aprinde la pornirea i la resetarea prin comand MON. Toate
operaiile unitii centrale selectate vor fi afiate;
DISP OFF se aprinde cnd afiajul este dezactivat prin comanda DISP
OFF;
DAV se aprinde pe timpul ct datele sunt stocate n memoria tampon a
magistralei HP-IB i se stinge cnd datele sunt preluate de aici;
WAITING se aprinde cnd unitatea central este n ateptarea unei
condiii predefinite i apare ca rezultat al comenzii WAITFOR sau
WAIT;
MSG se aprinde cnd pe display apare un mesaj definit de utilizator i se
stinge cnd vor fi afiate date n urma unei noi comenzi;
STORE se aprinde pentru puin timp cnd datele returnate de o comand
sunt depozitate n memoria unitii centrale;
PWR ON se aprinde pe timpul ct unitatea central este pornit;
DISPLAY se aprinde cnd mesajul de afiat conine mai multe caractere
dact permite fereastra de afiare. Prin comanda DISPLAY
coninutul mesajului poate fi deplasat spre stnga pn cnd
ntregul mesaj intr n fereastra de afiare;
119
120
123
124
126
LUCRARE DE LABORATOR NR 1
128
Domeniu de
masurare
?
Unitatea de
masura
?
Rezultatul
masurarii
?
In urma acestor operatii studentii vor putea remarca urmatoarele avantaje ale
sistemalor inteligente de masurare precum:
Posibilitatea modificarii caracteristicilor sistemelor de masurare fara
schimbarea echipamentelor, ci prin setari corespunzatoare
Posibilitatea obtinerii rezultatului masurarii sub mai multe forme:
analogic, numeric si in maimulte unitati de masura
Usurinta de reconfigurare a sistemului de masurare numai prin comenzi
corespunzatoare asupra echipamentelor inteligente
LUCRARE DE LABORATOR NR 2
130
Slotul S
?
Canalul CC
?
131
Perifericul P
?
Efectul scontat
?
Efectul obtinut
?
Concluzie
?
Ex. Comanda CONFMEAS DCV 200, USE 600 ar trebiu sa aiba ca efect
configurarea sistemului pentru a masura tensiunea continua, furnizata de
perifericul conectat la slotul 2 canalul 00, cu ajutorul voltmetrului conectat la
slotul 6, dar in caz de adresare sau conexiune gresita sistemul va emite un semnal
de eroare.
Bibliografie
132
133
Penescu, T., Patrascu, St., Masurarea presiunii in tehnica. Ed. Tehnica, 1968
Pop, E., Stoica, V., Tehnici moderne de masurare. Ed. Facla, Timisoara, 1983
Popescu,P., Mihordea, P., Masurarea debitului in tehnica. Ed. Tehnica, 1969
Rouseac, F., Analise Chimique, Methods et Techniques Instrumentales Moderne,
Masson, Paris, 1972
Sanpoleanu, M., Circuite pentru conversia datelor. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1980
Vaugham, V., Aplications of B&K Equipement to Strain Measurement. Bruel & Kyoer,
1975
Vezeanu, P., Patrascu, St., Masurarea temperaturii in tehnica. Ed. Tehnica, 1968
Vezeanu, P., Patrascu, St., Masurarea nivelului in tehnica. Ed. Tehnica, 1970
Ramon, P. A., Webster, John., Sensors and Signal Conditioning. John Wiley, New
Jork,1991
Wilson, S. John. Editor. Shock and Vibration Measurement Technology. Endevco
Publ., San Juan Capistrano, CA, 2002
Wilson, S. John. Editor., Sensor Technology Handbook., Elsevier, 2005
Urosa, Cisar., Tail Gas Analyzer., AMTEK Western Research Dpt. Pensilvania
Cataloage de produse ale firmelor: Honeywell, Foxboro, Hewlett Pachard, Ficher
Rosemount, Saab, Omega, Ericson, Parkin Elmer, Sixth Sense, Drager s a.
www honeywell.com
www foxboro.com
www omega.com
www hp.com
www ficherrosemount.com
www parkinelmer.com
www colepalmer.com
www drager.com
www ericson.com
www raitec.com
www fluke.com
www
134
135