Sunteți pe pagina 1din 135

STELIAN DUMITRESCU

SISTEME
INTELIGENTE
DE MASURARE
EDITIE REVAZUTA SI IMBUNATATITA

EDITURA UNIVERSITATII DIN PLOIESTI

2014

CONTINUT
Pagina
3
5

Continut
Prefata
Capitolul 1. Fundamentele procesului de masurare
1.1. Elementele definitorii ale masurarilor
1.2. Structuri si functii ale sistemelor de masurare
1.2.1. Echipamente cu functii de baza
1.2.2. Echipamente cu functii auxiliare
1.3. Evolutii recente si previzibile
1.3.1. Relatia traditie-evolutie
1.3.2. Evolutii previzibile
1.4. Atribute ale sistemelor de masurare
1.5 Atribute ale sistemelor de masurare inteligente
Subiecte/intrebari de control
Capitolul 2. Progrese n domeniul senzorilor / traductoarelor
2.1. Caracterizare general
2.2. Structuri i funcii ale traductoarelor inteligente
2.3. Traductoare piezoelectrice si piezorezistive
2.3.1. Consideratiuni generale
2.3.2 .Constructia senzorilor piezoelectrici
2.3.3. Circuite electronice aferente
2.3.4. Traductoare piezorezistive
2.4. Traductoare fotoelectronice
2.4.1. Consideratiuni generale
2.4.2. Senzori cuantici
2.4.3. Senzori/traductoare fototermice
2.4.4. Dispozitive piroelectronice
2.5. Traductoare cu microunde
2.5.1. Consideratiuni generale
2.5.2. Traductoare de viteza de tip Dopller
2.5.3. Traductoare de nivel cu unde radar
2.6. Treductoare bazate pe radiatii termice
2.6.1. Baza teoretica
3.6.2. Termometre cu radiati monocromatice
2.6.3. Termometre cu radiatie totala
2.6.4. Termometre cu radiatii infrarosii
2.7. Traductoare electrochimice
2.7.1. Consideratiuni generale
2.7.2. Senzori/traductoare pentru lichide
2.7.3.Senzori/traductoare pentru gaze
2.7.4. Senzori si microsenzori chemorezistivi
2.8. Biosenzonzori
2.8.1.Caracterizare generala
2.8.2.Clasificarea biosenzorilor

7
7
9
9
10
12
12
12
13
14
16
17
17
17
22
22
24
25
27
32
32
33
39
40
41
41
41
42
49
49
52
54
55
57
57
57
60
63
66
66
69

2.8.3Utilizari ale biosenzorilor


Subiecte/intrebari de control

73
73

Capitolul 3. Aparate de masurare dotate cu microprocesoare


74
3.1. Caracterizare generala
74
3.2. Functii executabile de catre microprocesoare
75
3.3. Aparate de masurare cu microprocesoare
76
3.3.1 Structura unui dispozitiv de comanda cu microprocesor 76
3.3.2 Structuri de AM cu microprocesoare
77
3.3.3 Structura unui multimetru monoprocesor
78
3.3.4 Structura unui multimetru biprocesor
79
3.3.5 Structura unor analizoare spectrofotometrice de absorbtie 81
3.4. Comanda componentelor apatatelor de masurare
85
3.4.1.Comanda blocurilor de conditionare a semnalelor
85
3.4.2. Comanda convertoarelor analog-numerice
874
3.4.3. Comanda comunicatiei intre blocuri
89
3.4.4. Comunicatia cu utilizatorul
90
3.5. Semnificatia semnalelor asociate operatiilor de masurare
93
3.6. Corectia erorilor de masurare
96
Subiecte/intrebari de control
98
Capitolul 4. Sisteme de masurare si de monitorizare programabile
4.1. Consideratiuni generale
4.2. Sisteme de achizitie si prelucrari de date primare
4.2.1. Caracterizare generala
100
4.2.2. SAPD cu multiplexarea semnalelor analogice
4.2.3. SPAD cu multiplexarea semnalelor numerice
4.2.4. SPAD cu comunicatie prin magistrale stendardizate
4.2.5. SPAD cu structura combinata
4.3. Masurari centralizate cu echipamente programabile
4.3.1. Sistemul de achizitie si prelucrari de date HP
Unitatea centrala pentru achizitiide date
Accesoriile unitatii centrale
4.3.2. Panoul de comanda si comenzile sistemului
4.3.3. Instalarea, configurarea si testarea sistemului
4.3.4. Programarea directa a masurarilor
4.3.5. Memorarea si prelucrarea datelor
4.3.6. Cateva aplicatii simple
4.4. Sisteme de masurare si de gestionare a cantitatilor de lichide
din parcuri de rezervoare
4.4.1. Consideratiuni generale
4.4.2. Structuri de monitorizare si de gestionare a stocurilor
Subiecte/intrebari de control
Lucrare de laborator nr. 1
Lucrare de laborator nr. 2
Bibliografie

99
99
100
102
103
104
108
109
109
114
116
118
119
120
122
122
123
126
127
129
131

PREFA
Creaia tiinific a comunitii umane este un proces continuuu, care nu are
limite i care nu va nceta niciodat. Ea se manifest att prin idei, principii i
concepte noi, ct mai ales prin forme i mijloace noi i variate de implementare a
principiilor i conceptelor, cunoscute i aplicate i pn n prezent. Este dovedit
faptul c datorit experienei acumulate creaiile recente prezint performane
superioare fa de creaiile similare anterioare.
n lucrarea de fa se prezint o succint analiz i o sintez a celor mai
semnificative evoluii i realizri din domeniul msurrii, care au avut loc n ultimele
decenii.
n Capitolul 1 sunt prezentate fundamentele procesului de msurare,
elementele definitorii ale acestui proces, precum i evoluiile nregistrate n ultimele
decenii, evoluii care permit s se contureze tendinele previzibile pentru urmtorii
ani. Tot aici sunt formulate i principalele atribute ale aparatelor / sistemelor de
msurare inteligente.
n Capitolul 2 sunt prezentate cele mai semnificative nouti din domeniul
senzorilor / traductoarelor. Sunt menionate noi tipuri de senzori / traductoare
aprute relativ recent precum i ideile dominante n prezent cu privire la concepia i
realizarea acestui tip de echipamente ca elemente componente ale unor sisteme
inteligente.
n Capitolul 3 sunt prezentate trsturile caracteristice ale aparatelor /
sistemelor de msurare inteligente, dotate cu microprocesoare (calculatoare);
capabile s ndeplineasc automat toate operaiile legate de msurtori simple sau
complexe, n timp real, inclusiv msurtori fiscale i s comunice att cu utilizatorul
ct i cu alte aparate / sisteme prin mijloacele moderne ale tehnicii de calcul de
ultim generaie.
n Capitolul 4 sunt prezentate elementele definitorii ale sistemelor de
monitorizae programabile pentru aplicaii ample cum ar fi achiziia i prelucrarea
datelor din procese complexe, monitorizarea, transportul i transferul de fluide prin
conducte i rezervoare, .a. Sunt descrise cteva structuri de referin precum i
algoritmi de funcionare ai unor astfel de sisteme.
In cele 4 capitole ale acestei lucrari sunt prezentate aspectele esentiale ale
tehnicii masurarii cu mijloace moderne care intereseaza deopotriva atat pe specialisti
in domeniu, cat si pe utilizatori, fara a intra in detalii de constructie, mai putin
semnificative, ale echipamentelor traditionale sau de ultima generatie. Prin urmare
sunt prezentate principiile de conceptie si de exploatare ale aparatelor si sistemalor
de masurare a marimilor de interes tehnic fara descrie detalii de constructie ale
acestora decat cu titlu de exemplu, dar prezentand suficiente detalii de exploatare.
Dealtfel, o prezentare a detaliilor de constructie a aparatelor de masurare
cunoscute pana in prezent depaseste cadrul acestei lucrari prin vasta varietate a lor
si prin rapiditatea cu care se schimba si se inoveaza de-a-lungul anilor.

Progresele din domeniul tehnicii masurarii


sunt la fel de rapide i de semnificative ca i cele
din domeniile de vrf ale tehnicilor contemporane

Capitolul 1
FUNDAMENTELE CONCEPTULUI
DE MSURARE
Idei/subiecte principale:
Elementele definitorii ale procesului de masurare -recapitulare
Structura si functiile sistemelor de masurare
Evolutii recente si previzibile
Atribute ale sistemelor de masurare evoluate

1.1. Elementele definitorii ale msurrii


Prin masurare intelegem determinarea experimentala-efectiva a marimilor
fizice si chimice cu care se opereaza in orice domeniu de activitate. Este vorba de
determinarea valorilor principalelor proprietati ale substantelor/materialelor
precum: masa, dimensiunile fizice, duritatea s.a., de determinarea parametrilor de
stare si de miscare precum: temperatura, presiunea, viteza, acceleratia s.a., precum
si a altor marimi de interes.Determinarea unor astfel de marimi constitue obiectul de
studiu al disciplinei Metrologie.
La acestea se adauga si determinarea concentratiilor in diversi componenti
ai amestecurilor fizice sau ai unor compusi chimici. Determinarea unor astfel de
marimi constitue obiectul de studiu al disciplinei Analiza instrumentala sau al
disciplinei Analize medicale daca acestea se refera la substante din componenta
organismelor vii.
Intr-un context mai larg masurarea face parte din procesul de evaluare a
starii curente a oricarei activitati in derulare pentru a putea constata masura in care
aceasta stare se apropie de starea dorita. Din compararea starii curente cu starea
dorita si din diferenta constatata se pot stabili masurile ce se impun ca starea
procesului in derulare sa se apropie de starea dorita.
Starea oricarui proces, inclusiv starea dorita, se determina dupa valorile
unor marimi (parametrii) care caracterizeaza procesul respectiv. Starea dorita este
starea in care procesul in derulare asigura performantele dorite de beneficiarul
procesului in cauza.
Msurarea nu este un scop in sine insa este necesar pentru c ea st la
baza cvasitotalitii activitilor umane. Ea este indispensabil n relaiile de vnzare
/ cumprare, n conducerea proceselor de fabricaie, n activiti de cercetare .a.m.d.
Prin msurare se nelege ansamblul de operaii experimentale prin care o
mrime de msurat x este comparat cu valorile unei scri de msurare, exprimat n

uniti de msur, um, pentru a identifica valoarea din scar cea mai apropiat de
valoarea real a mrimii de msurat, sub forma raportului:
N

x
,
um

(1.1)

care exprim echivalentul valoric al mrimii msurate.


Efectuarea unei msurri implic urmtoarele operaii:
Precizarea/definirea mrimii de msurat (msurandului);
Alegerea scrii de msurare i a unitii de msur adoptate;
Adoptarea i aplicarea unei proceduri / metode de msurare;
Precizarea mijloacelor tehnice (echipamentelor) necesare pentru
efectuarea msurrii;
Prelucrarea rezultatelor primare pentru a obine un rezultat final ct
mai exact i sub form convenabil utilizatorului;
Afiarea / nregistrarea rezultatului msurrii;
Opional, n afar de msurare mai pot fi efectuate i alte operaii i
anume:
- Calibrarea / etalonarea periodic a aparatului de msurare;
- Semnalizarea / alarmarea depirii unei limite prescrise de ctre
mrimea msurat;
- Memorarea / arhivarea rezultatelor msurrilor anterioare i / sau
a evenimentelor ce au avut loc n ultima perioad de timp, .a.
Exista numeroase moduri in care acest set de operatii se poate aplica,
fiecare din acestea conttituind ceeace se numeste o metoda de masurare. Aceste
metode constitue obiectul de studiu al metrologiei.
O marime de masurat poate fi oricare propietate comuna, oricare
manifestare sau element de caracterizare a unei clase de obiecte, de fenomene ori de
procese reale, care in diverse circumstante pot avea mai multe stari, mai multe valori
sau nuante, iar rezultatul msurarii masurandului se numeste masura sau valoarea
acestuia si se exprima, cel mai adesea, printr-unul sau mai multe numare.
Oricat de performante ar fi metodele si mijloacele de masurare, rezultatul
masurarii va fi intotdeauna diferit de valoarea reala a marimii masurate iar diferenta
dintre valoarea reala si cea data de aparatul de masurare se numeste eroare de
masurare si constitue principalul indicator al calitatii masurarii.
Pentru msurarea unor mrimi electrice precum tensiunea, curentul,
frecvena, .a., se folosesc aparate de msurare i vizualizare direct AMV (voltmetre,
ampermetre, frecvenmetre, .a.).
Pentru msurarea unor mrimi neelectrice precum presiunea, debitul,
nivelul, vscozitatea, densitatea, turbulena, .a., se recurge la folosirea unor sisteme
de echipamente de convertire a mrimii neelectrice de msurat ntr-o mrime
electric sau fotoelectric, precum i la folosirea unor elemente de prelucrare a
mrimilor intermediare pentru a obine rezultatul final al msurrilor.
Senzorii i traductoarele sunt echipamente specifice mrimii neelectrice de
msurat. Sunt de preferat acele echipamente care au ca mrime de ieire un semnal
electric sau fotoelectric, deoarece aceste semnale sunt mai uor de prelucrat n
sistemele de msurare moderne.
Convertoarele de mrimi intermediare, ca i echipamentele de prelucrare a
semnalelor din cadrul sistemelor de msurare, care se folosesc n prezent. sunt

aproape exclusiv echipamente electronice sau fotoelectronice i se realizeaz


ndeosebi sub form de circuite integrate.
Schema unui sistem clasic de msurare a unei mrimi neelectrice este
prezentat n figura 1.1.1, n care se disting tipuri de echipamente:
Senzorul sau traductorul T, care transpune valoarea mrimii de
msurat, X pe un semnal purttor de informaie, Y;
Aparatul de msurare i vizualizare, AMV, care determina,
afieaza/inregistreaz rezultatul msurrii mrimii X. Daca
rezultatul masurarii este dat sub forma numerica acesta indeplineste
si functia de conversie analog-numrica;
Echipamente de conversie i adaptare, ECA, care preia semnalul Y
de la senzor / traductor i l transform ntr-un semnal electric
compatibil cu caracteristicile de intrare ale AMV. Aceste
echipamente pot fi folosite ca echipamente autonome, dar ele pot fi
incorporate fie n structura senzorului, fie n structura AMV.
Dispozitiv de semnalizare optica si/sau acustica, DS, -optional;
Dispozitive de memorare a rezultatelor masurarilor optiomnal.
Aparatura i sistemele de msurare a diverselor mrimi sunt de o foarte
mare diversitate, att n ceea ce privete natura mrimilor msurate ct i mai ales
natura, structura i complexitatea acestora. Exist aparate foarte simple cum sunt
unele termometre, manometre, .a., dar n ultima vreme au fost elaborate i realizate
aparate i sisteme de msurare performante foarte sofisticate, mai ales cele pentru
determinarea compoziiei chimice i structurii diverselor produse naturale sau
fabricate.
X

Y ECA Y* AMV

X*

DS
Fig. 1.1.1. Schema unui sistem clasic de msurare.
O categorie aparte de aparate / sisteme de msurare o constituie aa zisele
analizoare. Sub denumirea generic de analiz i analizor se nelege ansamblul de
operaii ce au loc n anumite echipamente (ale analizorului) n vederea determinrii
compoziiei chimice a unui produs (amestec), a mediului sau a unui anumit indicator
de calitate, ca de exemplu: puritatea apei, turbulena unui lichid, coninutul n toxine
al unor alimente, etc.Din aceasta categorie face parte si aparatura pentru analize
medicale.
Rezultatul unei analize, exprimat prin concentraiile componenilor unui
amestec sau printr-un indice de calitatea, se determin ntr-un mod asemntor cu
cel adoptat n sistemele de msurare, prezentate mai nainte, dar sunt mai complicate
i prezint anumite particulariti determinate de tipul de analiz, de complexitatea
acesteia, de forma de prezentare a rezultatului analizei, .a.
Ceea ce difer cel mai mult ntre sistemele de msurare i cele de analiz
este faptul c pentru analiz este necesar n cele mai multe cazuri s se preleve din

mediul analizat o prob (eantion) ct mai reprezentativ, care s fie supus analizei
n echipamente specifice ale analizorului.
n general structura analizoarelor este mai complicat dect structura
aparatelor de msurare, ntruct n cadrul unui analizor exist cel puin un aparat de
msurare.

1.2. Structura i funciile sistemelor de msurare


Att sistemele de msurare ct i cele de analiz au n componena lor dou
tipuri de echipamente i funcii:
Echipamente cu funcii de baz, specifice msurrii;
Echipamente cu funcii auxiliare, complementare, care faciliteaz,
accelereaz i mresc performanele msurrii.

1.2.1. Echipamente cu funcii de baz


n categoria echipamentelor de baz intr acele echipamente strict necesare
fr de care nu este posibil msurarea / analiza dorit i anume:
Unul sau mai muli senzori / traductoare pentru prelevarea mrimii de
msurat sau a mrimilor ce determin mrimea de msurat i care transpun aceast
mrime pe semnale purttoare de informaie;
Echipamente pentru prelucrarea primar a semnalelor date de traductoare n
vederea determinrii mrimii msurate sau analizate i transpunerea acestei mrimi
pe semnal usor msurabil (amplificatoare / atenuatoare, convertoare, filtre, etc.);
Echipamente de msurare i de afiare / nregistrare a semnalului asociat
mrimii msurate / analizate;
Optional -Echipamente suplimentare pentru semnalizare optic / acustic a
unor evenimente critice: depiri de limite prestabilite, defeciuni, etc.
n cazul analizoarelor mai sunt necesare, dup caz, n funcie de metoda de
analiz aleas, unul sau mai multe din urmtoarele tipuri de echipamente:
Dispozitive de prelevare i condiionare a probelor;
Celule de analiz a probelor prelevare;
Surse de excitaie a probelor;
Senzori i/sau receptori (detectoare) pentru transpunerea
componenilor amestecului analizat pe semnale purtatoare de
informatie si pentru identificarea acestora;
In unele cazuri -dispozitive de separare a componenilor amesteculu;
Elemente de comutare i dirijare a fluxurilor de radiaii i de
materiale, .a.

1.2.2. Echipamente cu funcii auxiliare


Echipamentele auxiliare ndeplinesc funcii ce vizeaz n principal
facilizarea i accelerarea operaiilor de baz prin executarea automat sau mcar
semiautomat a prelucrrii datelor obinute de la echipamentele cu funcii de baz, n
vederea determinrii rapide i exacte a rezultatului msurrii / analizei, dar i funcii

10

care vizeaz ealonarea judicioas a operaiilor interne de executat n conformitate


cu procedura de msurare / analiz adoptat, adic acele echipamente care asigur
efectuarea automat a msurrii / analizei.
Pn n urm cu 23 decenii diversitatea i ponderea echipamentelor cu
funcii auxiliare erau relativ mici, funciile auxiliare erau executate de personalul de
exploatare a echipamentelor de baz. n prezent ponderea i diversitatea acestor
echipamente este semnificativ, iar n unele cazuri este chiar preponderent,
deoarece performanele aparatelor / sistemelor de msurare / analiz moderne sunt
determinate n mare msur de aceste echipamente, care pot asigura masurari
multiple in timp real in sisteme de masurare multivariabile oricat de ample .
Echipamentele auxiliare pot ndeplini una sau mai multe din urmtoarele
tipuri de funcii / operaii:
Prelucrarea secundar a semnalelor primare de la senzori /
detectoare i memorarea temporar a datelor relevante asupra
msurrii / analizei. Este vorba de una sau mai multe tipuri de operaii
ca: filtrarea semnalelor primite pentru a ndeprta componentele
parazite; conversia semnalelor primare n semnale standard unificate i
compatibilizarea caracteristicilor intrare-ieire ale elementelor
componente; calculul / evaluarea unor mrimi finale pe baza unor
mrimi primare prelevate prin senzori; calcule de valori medii sau de
alte mrimi statistice; comparri cu valori prestabilite; calculul
concentraiilor pe baza cromatografiei sau spectogramei .a.
Conversia analog numeric i numeric analogic pentru a putea
realiza comunicaia ntre echipamente de tip analogic i cele de tip
numeric / logic din componena sistemului, precum i conversia n
uniti de msur a semnalelor interne (numr de cuante, curent,
tensiune), asociate mrimilor msurate;
Corecia automat a erorilor de msurare care se poate face cu
ajutorul unor dispozitive de corecie specializate pe funcie sau se face
prin program de ctre un microprocesor / calculator. Se are n vedere
corecia erorilor introduse de mediul ambiant (temperatur, presiune,
umiditate, etc.) dar i erori de metod sau instrumente precum eroarea
de zero, eroarea de neliniaritate, de histerezis, .a.
Comanda secvenial coordonat a operaiilor interne ale sistemului
de msurare / analiz n conformitate cu algoritmul metodei de
msurare sau de analiz adoptat. Este vorba de operaii ca: nchiderea
/ deschiderea unor ntreruptoare sau comutatoare; poziionarea unor
elemente mobile n puncte prestabilite; comanda afirii / nregistrrii
rezultatului msurrii / analizei; comutrii de fluxuri de excitaie;
introducerea probei de analizat, .a.;

Comuunicaia cu alte echipamente interconectate ntr-un sistem de


monitorizare i / sau conducere a unor procese de complexitate medie
sau mare.

Autocalibrarea automat periodic sau la dorin precum i testarea


11

funcionabilitii corecte a blocurilor componente ale sistemului n


vederea depistarii eventualelor disfunctionalitati.
Cu trecerea timpului, asazisele functii auxiliare au devenit la fel de importante si
automatizate ca si functiile de baza, iar divizarea lor in cele doua categorii ramane
justificata din motive istorice si pedagogice.

1.3. Evoluii recente i previzibile


1.3.1. Relaia tradiie inovaie
De-a lungul anilor au fost realizate i folosite o mare varietate de tipuri de
mijloace de msurare. Unele dintre acestea, cele care i-au dovedit eficiena, se
folosesc i n prezent, ele devenind tradiionale, clasice.
Procesul de diversificare, de concepie i de realizare de noi timpuri de
mijloace de msurare cu performane din ce n ce mai bune continu i n prezent,
aa nct n faza de proiectare a unui obiectiv, care implic multe msurri, factorii
de decizie au de ales ntre a folosi mijloace de msurare tradiionale sau a adapta
mijloace de msurare noi, inovative.
Alegerea unor mijloace de msurare tradiionale este tentant deoarece nu
implic probleme de implementare de noi tipuri de aparate, pe cnd alegerea unor
mijloace noi inovative este i ea atractiv prin performanele superioare ale acestora,
dei prezint unele dificulti i chiar riscuri de implementare, schimbri de gndire,
implicaii economice, .a. Tocmai din aceste cauze anumii factori de decizie
manifest reineri sau ntrzieri n aplicarea soluiilor inovative.
n ciuda tendinelor conservatoare exist suficiente foruri i ntreprinderi
temerare care i asum responsabilitatea promovrii soluiilor inovative, care n
final izbutesc. Dup primele implementri de succes ncrederea general n astfel de
soluii crete, aplicaiile se nmulesc i treptat, dup civa ani de experien, aceste
soluii devin tradiionale. Prin urmare statutul de soluie inovativ se raporteaz
numai la perioada de nceput a aplicrii acesteia pn cnd aceasta i-a cucerit
recunoaterea cvaziunanim a succesului.

1.3.2. Evolutii previzibile


Din analiza evoluiei din ultimele dou trei decenii a mijloacelor de
msurare se contureaz urmtoarele tendine:
Tendina de modularizare i standardizare a componentelor i sistemelor de
msurare dup norme adoptate de organisme i asociaii tiinifice i profesionale. n
aceast direcie se remarc existena unui sortiment relativ bogat de astfel de
echipamente, care uureaz sarcinile proiectantului de sisteme de msurare,
reducndu-le n principal la integrarea ntr-un sistem a unor astfel de componente.
Tendina de generalizare a compatibilitii caracteristicilor de interconectare
ale echipamentelor i sistemelor i folosirea de semnale unificate, standardizate cu
care acestea sa opereze, asa nct s se poat realiza interconexiuni directe, sau
reducndu-se astfel necesitatea unor adaptri i conversii prin echipamente de
interfaare.

12

Tendina de extindere a folosirii echipamentelor i sistemelor care opereaz cu


semnale logice i numerice pe seama restrngerii la strictul necesar a celor de tip
analogic. Aceast tendin este justificat de tendina de a ncorpora n
echipamentele de msurare / automatizare a unor microprocesoare numerice pentru
prelucrri de date, pentru corecii de rezultate ale msurrii, pentru comanda
ealonrii operaiilor interne ale sistemelor i n general pentru automatizarea
operaiei de msurare.
Tendina de lrgire / generalizare a folosirii echipamentelor / sistemelor
programabile, pilotate de microprocesoare dedicate, dotate cu perifericele necesare,
care pot fi programate s ndeplineasc o gam larg de funcii. Folosind un astfel de
microprocesor este posibil o reconfigurare, o dezvoltare i o perfecionare relativ
uoar a funciilor sistemului prin programe adecvate fr a modifica structura de
echipamente;
Tendina de prelucrare a semnalelor de ieire ct mai aproape sau chiar n
cadrul sursei de semnal, deci ct mai aproape de senzori / traductoare i de
transmitere a semnalului prelucrat sub form numeric. n cazul sistemelor
multivariabile se prefer transmiterea prin magistrale de date sau pe canale radio i
nu prin perechi de conductori pentru fiecare variabil;
Tendina / preferina de realiza i folosi senzori / traductoare / convertoare i
alte echipamente ale sistemului de msurare sub form de circuite integrate de
dimensiuni foarte mici, obinute prin nanotehnologii de ultim generaie;
Tendina de folosire n cadrul unor sisteme de achiziie de date a unor
echipamente foarte performante pentru msurri multiple si monitorizare a zeci
sau sute de mrimi prin multiplexare n timp;
Tendina de a adopta n cadrul sistemelor de msurare a unor principii i soluii
care sunt aplicate n cadrul sistemelor de calcul (calculatoarelor) numerice pentru a
optimiza circulaia i prelucrarea datelor n timp real.
De remarcat, de asemenea, ca pentru prelevarea marimilor de masurat se
folosesc senzori/traductoare specifici fiecarei marimi, pe cand pentru prelucrarea si
masurarea semnalelor date de acestia se folosesc aparate de masurare si verificare
metrologica de ultima generatie, elaborate independent in cadrul tehnicii de
automatizare.

1.4. Atribute ale sistemelor de masurare


Atat proiectantii si fabricantii aparaturii de masurare, cat si utilizatorii
acesteia trebue sa cunoasca si sa tina cont de o serie de atribute ale sistemelor de
masurare dintre care cele mai importante sunt urmatoarele:
Natura si domeniul valoric al marimii/marimilor masurate;
Sensibilitatea masurarii, exprimata prin raportul dintre unitatea de
masura utilizata si valoarea semnalului de iesire corespunzator acesteia
precum si pragul`de sensibilitete
Acuratetea/precizia masurarii, exprimata prin eroarea de masurare in
conditii normale de masurare si in conditii speciale;
Viteza de masurare sau timpul necesar unei masurari;
Fiabilitatea in exploatare, exprimata prin probabilitatea functionarii
fara defectiuni o perioada determinata de timp;
Reproductivitatea
masurarii,
adica
probabilitatea
pastrarii
performantelor metrologice pe durata exploatarii;
13

Forma sub care se doreste sa se faca afisarea, inregistrarea si/sau


memorarea rezultatelor masurarii;
Functiile auxiliare pe care urmeaza sa le indeplineasca sistemul de
masurare: semnalizarea depasirii unor limite, autodepistarea propriilor
defectiuni s.a.;
Posibilitatile de interconexiune si integrare in sisteme de automatizare
de inalt nivel tehnic;
Masura in care aparatura se incadreaza in prevevederile unor
standarde nationale sau internationale s.a.
In functie de natura si importanta aplicatiei in care urmeaza sa fie folosita
aparatura de masurare unele sau altele din aceste atribute urmeaza se fie
satisfacute total sau partial, la superlativ sau moderat, de unde rezulta si
costul investitiei si exploatarii sistemului de masurare in cauza.

1.5. Atribute ale sistemelor de masurare evoluate


n general msurarea nu este un scop n sine, ci face parte dintr-un
ansamblu de operaii / procese mai ample n care msurarea constituie o component
de mare importan, deoarece n toate celelalte operaii se folosesc rezultatele
msurrii. Cerinele i exigenele asupra msurrii i aparatelor / sistemelor de
msurare trebuie s fie tot att de nalte i severe ca i cele ce se impun asupra
ansamblului din care face parte msurarea.
Deoarece n prezent proiectarea i realizarea obiectivelor / activitilor se
face dup cele mai noi concepte, folosind echipamente moderne evoluate, inteligente,
rezult c i echipamentele / sistemele de msurare trebuie s se situeze la acelai
nivel de inteligen.
Despre un aparat / sistem se spune c este inteligent dac este capabil s
ndeplineasc funcia / funciile pentru care a fost conceput cu suficient inteligent
i dac poate conlucra direct prin conexiune cu alte echipamente / sisteme
inteligente.
Prin inteligena unui sistem / aparat / echipament se nelege aptitudinea
acestuia de a se autoanaliza n raport cu factori (condiii) interni i externi i de a
gsi i adopta cea mai potrivit / eficient procedur de realizare a funciei /
funciilor pentru care a fost creat programat. n general inteligena unui
echipament / aparat / sistem se apreciaz dup o serie de atribute / prorpieti ale
acestuia dintre care mai importante sunt urmtoarele:
Aptitudinea de a recunoate i folosi un mod si un limbaj de
comunicaie cu elementele componente ale sistemului de masurare,
precum si cu alte componente ale sistemului din care face parte.
Prin aceasta se nelege c recunoate simbolurile unui alfabet i
semnificaia semnalelor asociate acestor simboluri i cuvintelor
alctuite din simboluri. Un astfel de atribut l au cele mai multe din
echipamentele numerice de ultima generaie, ndeosebi cele
programabile, dotate cu microprocesoare;

14

Aptitudinea de a procesa semnalele percepute de senzori, de a le


raporta la timp, de a le memora s.a. in vederea determinarii
rezultatului masurarii:
Aptitudinea de a executa o mulime de operaii /aciuni precizate
prin anumite comenzi (instruciuni) formulate n conformitate cu
regulile limbajului adoptat pentru a ndeplini anumite funcii
programabile: operaii logice / aritmetice, evaluri de funcii,
raionamente, clasificri, .a. adica niste prelucrari similare cu cele
din calculatoare;
S aib o structur i o funcionare automat flexibil i adaptabil
i posibilitatea de a se reconfigura i da a-i modifica algoritmul de
funcionare astfel nct s ndeplineasc sarcinile programate n
condiii optime;
S dispun de mijloace moderne de comunicaie pentru a comunica
direct sau prin intemediul unor interfee cu entiti de la acelai nivel
ierarhic i de la nivel inferior i/sau superior. Este vorba de
comunicaii prin magistrale de date, de adrese i de comenzi,
realitate din conductori optici sau metalici sau de comunicaie prin
radio. Relativ recent au aprut i se comercializeaz echipamente de
comunicaie prin canale radio pe frecvene foarte nalte.
Comunicaia prin aceste canale ca i comunicaie prin conductori se
face dup reguli stricte stabilite prin standarde i prin protocoale de
comunicaie:
S poat comunica interactiv cu operatorul / utilizatorul prin
mijloace ct se poate de simple i prieteneti, asemntoare cu cele
utilizate n domeniul calculatoarelor: tastatur / minitastatur.
Diplay-uri cu LED-uri, cu LCD-uri sau cu tub catodic, imprimante,
plotere, .a.
S avertizeze utilizatorul asupra cauzelor care fac imposibil
msurarea, inclusiv asupra eventualelor disfuncionaliti ale
sistemului de msurare i s ndrume / asiste utilizatorul n
rezolvarea situaiei;
Majoritatea acestor atribute sunt dezvoltate n cadrul unor sisteme de
prelucrare de date si comenzi, specializate pe functia/operatia de masurare si pe alte
functii conexe. Astfel de sisteme au aptitudinea/capacitatea de a identifica
evenimentele semnificative relevante din evoluia lor in timp, de a le autoanaliza in
raport cu anumite criterii de performanta i pe baza unui raionament s deduc i s
aplice msurile ce se impun n vederea derulrii optime a proceselor pentru care au
fost concepute.
Astfel de trasaturi se regasesc in mai toate aplicatiile de medie si de mare
amploare ale sistemalor moderne de automatizare, in care functiile de automatizat
(masurare, semnalizare, reglare, protectie, optimizare s.a.) ca si functionarea afectiva
a acestora sunt asigurate de senzori, de elemente de executie, dar si de unul sau mai
multe microprocesoare de semnale interconectate cu elemente de comunicatie intre
15

subsistemul de echipamente si personalul de conducere, care formeaza impreuna un


sistem integrat si functioneaza pe baza unui pachet de programe dedicat aplicatiei
in cauza.
De aici rezulta si concluzia ca in mai toate aplicatiile domina cam aceleasi
principii si solutii, care si-au dovedit in timp valabilitatea si eficienta cu mici
adaptari la specificul fiecarei aplicatii. Apartenenta unei entitati la categoria
entitatilor inteligente, sau cum semai spune - la entitati de inalt nivel tehnic, nu se
apreciaza in termeni binari -cu DA sauNU, ci se apreciaza cu calificativele unei scari
cu cel putin 5 valori: Foarte scazut, Scazut, Mediu, Inalt si Foarte inalt.
Realizarea unui proiect de sistem de masurare se face de catre o echipa de
specialisti din domeniul metrologiei, automaticii, informaticii si tehnicii de calcul,
apartinand unei institutii autorizate. Aceasta echipa elaboreaza mai intai un studiu de
fesabilitate apoi -un proiect de executie.
Prin studiul de fesabilitate se stabileste ceiace urmeaza sa se realizeze, adica
ce sa se faca din ce este posibil sa se faca, tinand cont de posibilitatile tehnice dar si
de -cele financiare. Dupa ce acest studiu este aprobat de forurile competente se trece
la faza de relizare a proiectului de exeutie.
Prin proiectul de executie se stabileste in detaliu cum urmeaza sa se faca
fieare in obiectivele prevazute si aprobate, atat sub aspectul esalonarii in timp, cat si
sub aspect tehnic. Se are in vadere:
-aprovizionarea cu aparatura si materialele necesare
-montarea subansamblurilor in conformitate cu specificatiile furnizorilor
-efectuarea probelor de conformitate cu proiectul de executie
-redacterea manualului de exploatare a sistemului
-obtinerea aprobarilor metrologice necesare
-instruirea personalului de exploatare a sistemului
-predarea lucrarii catre beneficiar.

Subiecte/intrebari de control
-Prezentati elementele definitorii ale unei masurari,
-Precizai conceptele actuale de realizare a sistemelor moderne de masurare,
-Descriei principalele operaii de prelucrare primara a semnalelor asociate
marimilor masurate,
-Descrieti principalele functii auxiliare ce pot fi indeplinite de aparatele de
masurare moderne,
.
-Descriei principalele atribute ale aparatelor/sistemelor de masurare
inteligente,
-Precizai tendinele previzibile n perfecionarea mijloacelor de msurare i
analiz chimic..

16

Exist nc numeroase posibiliti de realizare


i de folosire de noi tipuri de senzori/traductoare
cu performane superioare.

Capitolul 2
PROGRESE
N DOMENIUL TRADUCTOARELOR
Idei/Subiecte principale:
Evolutii in conceptia si exploatarea senzorilor/traductoarelor
Structuri reprezentative de senzori/traductoare
Senzori/traductoare inteligente
Interfata dintre senzori si aparatura din aval.

2.1. Caracterizare general


Senzorii sunt elementele primare specifice marimii de masurat, care
indeplinesc o functie de baza si anume, percep si transpun marimea de masurat pe
semnal purtator de informatie, direct masurabil de catre un aparat de masurare sau
dupa o prealabila prelucrare; amplificare filtrare s a.
La baza conceptiei si functionarii senzorilor sta o anumita proprietate, un
anumit efect sau fenomen prin care marimea de masurat exercita o puternica
influenta asupra semnalului de iesire al acestuia.
In cazul marimilor de masurat multivariabile, care sunt determinate de mai
multe marimi primare sau de marimi de influenta se folosesc mai multi senzori, cate
unul pentru fiecare marime, iar ansamblul alcatuit din acesti senzori si din
elementele de prelucrare a semnalelor acestora pentru a determina marimea de
masurat mulivariabila se numeste traductor.
Principalele elemente de caracterizare ale acestor echipamente sunt
urmatoarele:
> Natura marimii traduse si limitele domeniului de lucru;
> Natura si limitele de variatie ale semnalului de esire;
> Sensibilitatea,reproductivitatea si fiabilitatea;
> Masura in care este posibila integrarea in sisteme de automatizare de inalt
nivel tehnic s.a.
Pentru masurarea uneia si aceleiasi marimi se pot folosi mai multe tipuri de
senzori/traductoare, de unde rezulta ca varietatea acestor echipamente este foarte
mare si in continua crestere.

17

In aceasta lucrare ne vom referi indeosebi la acele aspecte care intereseaza pe


utiluzatori si anume ne vom referi la principiile de conceptie de realizare si de
functionare a acestor echipamente, care sunt valabile pe termen mediu si lung, fara a
intra in detalii de constructie, care difera si se schimba frecvent de la o etapa la alta
si de la o firma constructoare la alta.
Progresele din domeniul tehnicii msurrii sunt strns legate de progresele
din domeniul senzorilor i traductoarelor i de cele din domeniul mijloacelor de
prelucrare i transmitere a semnalelor asociate mrimilor msurate.
De-a-lungul anilor, la diverse etape de dezvoltare ale stiintei si tehnologiei, au
existat metode si mijloace de masurare, considerate la acele etape, ca fiind cele mai
noi si mai performante, dar nu pentru multa vreme, deoarece, ca efect al progresului
tehnic, mereu s-au inregistrat noi descoperiri si au aparut noi solutii de realizare a
aparaturii de masurare cu performante din ce in ce mai bune si la preturi din ce in ce
mai mici.
In ordine istorica primele traductoare care s-au folosit in practica au fost
cele bazate pe efecte mecanice, hidraulice, pneumatice, electrice s.a. care aveau o
structura relativ rudimentara si semnal de iesire nestandardizat. Au aparut apoi si sau dezvoltat traductoarele electrice, electronice si electrochimice cu semnal de iesire
standardizat, iar in ultimele decenii au aparut si s-au dezvoltat traductoarele
complexe combinate cum sunt cele fotoelectronice, bazate pe radiatii
electromagnetice din spectrul ultraviolet si infrarosu, traductoarele bazate pe unde
radar, traductoarele bazate pe efect Coriolis s.a., toate acestea din urma fiind de tip
numeric.
n cele ce urmeaza vom prezenta succint cateva din tipurile mai noi de
traductoare dupa cum urmeaza:
Senzori i traductoare din materiale semiconductoare;
Senzori i traductoare fotoelectronice;
Senzori i traductoare electrochimice i biochimice;
Senzori si traductoare cu microunde radar ;
Senzori si traductoatre bazate pe radiatia termica;
Biosenzori s.a.
O tendin manifestat n ultimele decenii este aceea de a ncorpora n
structura senzorilor sau traductoarelor circuite i dispozitive de prelucrare primar a
semnalelor prelevate pentru a furniza la ieire un semnal ct mai bogat n informaie
i ct mai propice pentru transmitere ctre celelalte elemente ale sistemului de
msurare sau conducere. Este vorba de prelucrri care s fac posibil transmiterea
mrimilor prelevate pe semnale de ieire standard acceptabile de aparatele de
msurare i/sau de microprocesoarele din structura senzorilor i traductoarelor sau
de cele din structura sistemului de msurare.
Cvasitotalitatea senzorilor i traductoarelor care se fabric n prezent au ca
mrime de ieire curentul electric (420 mA), trenul de impulsuri cu frecvene de
ordinul KHzMHz sau ieire numeric serial sau paralel pe 8-32 bii, transmisibile
pe magistrale de tip HART, FIELDBUS, OPC .a.
Exist, de asemenea, tendina de a folosi, acolo unde este cazul, traductoare
inteligente, adic traductoare care s ntruneasc n totalitate sau parial atributele
(cerinele) echipamentelor inteligente, enumerate la 1.4.
Ar fi, deci, de remarcat urmatoarele aspecte:Utilizarea aparaturii inteligente
se extinde de la centrul catre periferia sistemelor de masurare, adica de la UCP catre
periferice pana la terminalele de proces. Astfel, traductoarele incep sa devina
terminale de intrare ale sistemelor de masurare de tip numeric. De aceia pentru
18

proiectarea, realizarea si exploatarea acestor traductoare sunt necesare cunostinte


tehnice fundamentale (de fizica, chimie,matematica s.a.) dar si cunostinte tehnologice
de ultima generatie.

2.2. Structuri de traductoare inteligente


n figura 2.2.1 se prezint schema bloc a unui traductor cu structur
neprogramabil. Principalele blocuri/module componente sunt urmtoarele:
Blocul senzorilor, BS, alctuit din senzorul mrimii principale i din
senzorul/senzorii mrimilor secundare, care influeneaz rezultatul msurrii;
Blocul de conversie i adaptare, BCA, care se mai numete i blocul de
condiionare a semnalelor date de BS. Acesta convertete/ adapteaz semnalele date
de BS astfel nct acestea s fie acceptate de elementele din aval - aparat de
masurare s.a.
Blocul de prelucrare secundara a semnalelor primare, BPS, pentru a
determina semnalul asociat marimii principale corectate;
Un convertor analog-numeric, CAN, si un cuplor-adaptor la o magistrala
de date standardizata, CAM si, facultativ mai poate contine si
Un bloc de transmitere la distanta a semnalului analogic de iesire, BTD;
marime principala

BS

BCA

BPS

BTD

marimi secundare

CAN

CAM

Fig. 2.2.1. Schema bloc a unui traductor neprogramabil.


n figura 2.2.2 se prezint un model de traductor inteligent mai evoluat,
dotat cu microprocesor. n afar de BS, BCA si CAN, care au aceleai roluri ca i n
schema precedent, n aceast schem sunt prezente i urmtoarele elemente:
MI
BAS

BCA

BAT

BCC

MUXA

CAN

UCP
MM
ME
Fig. 2.2.2. Schema bloc a unui traductor inteligent dotat cu microprocesor.
BS

BCA

BCM

Unitatea central de prelucrare, UCP, alctuit dintr-un


microprocesor, care poate ndeplini o mulime de funcii programabile, legate de
elaborarea semnalului de ieire al traductorului. Acesta dispune de un modul de
memorie propriu MM, pentru memorare de date i programe, precum si optional
poate dispune de o consol de operare proprie. UCP poate fi conectata la un
comunicator de cmp inteligent prin intermediul cruia pot fi executate o serie de
operatii precum calibrarea, reconfigurarea s.a. n condiii de exploatare sau n
atelierul metrologic .a.
19

Multiplexorul analogic, MUXA;


Blocul de acionare asupra senzorilor, BAS;
Blocul de comanda a conversiei/adaptarii, BCA
Blocul de autotestare a funcionalitii blocurilor,BAT;
Blocul de comand a multiplexorului, BCM;
Blocul de comanda a convertorului analog-numeric, BCC

O astfel de structur permite prelevarea i msurarea mai multor mrimi


independente prin multiplexare n timp (multimetru) sau msurarea unor mrimi
calculate, dependente de dou sau mai multe mrimi primare prelevate prin senzori.
Dup cum se observ un traductor inteligent ca cel din figura 2.2.2 dispune
de resursele necesare pentru realizarea urmtoarelor funcii: configurare,
comunicare, prelevare, conversie, s.a.
Funcia de configurare/reconfigurare a structurii traductorului inteligent
const n alegerea i conectarea ntre ele a echipamentelor care fac posibil
transpunerea pe semnalul de ieire a mrimii/mrimilor de intrare dorite.
Modificarea configurrilor poate fi realizat de la o consol portativ
autonom sau telecomandat i vizeaz:
conectarea pe rnd a senzorilor;
stabilirea/schimbarea domeniului de msurare;
stabilirea/schimbarea frecvenei de eantionare, .a.
Funcia de comunicare asigur comunicarea ntre blocurile componente ale
traductorului i ntre acesta i mediul exterior. Prin canalele de comunicaie care se
formeaz se realizeaz un schimb bidirecional de informaie ntre componentele
traductorului i ntre acesta i mediul exterior. n acest scop traductorul inteligent
decodific instruciunile i mesajele primite din exterior i emite comenzi interne n
vederea executrii operaiei cerute de utilizator.
Deoarece componentele inteligente opereaz cu timpi de eantionare diferii
este necesar ca informaiile livrate de traductor s fie datate, adic parametrul timp
al acestuia s fie integrat n sistemul su de analiz. Aceast funcie se realizeaz de
ctre ceasul intern al traductorului care trebuie sincronizat cu ceasul sistemului din
care face parte traductorul.
Funcia de prelevare i prelucrare primar vizeaz aspectele metrologice i
cele de prelevare a semnalelor asociate mrimii msurate. Este vorba de obinerea
unor date valide din prelevri auxiliare. n acest scop se ine seama de mrimile de
influen cu ajutorul unor modele matematice mai mult sau mai puin sofisticate sau
de diferite neliniariti ce caracterizeaz interaciunea mrime de msurat-senzor.
n funcia de prelevare/prelucrare se ncadreaz i evaluarea erorilor de
msurare precum i compensarea acestor erori, fie prin intermediul unor
echipamente, fie prin intermediul programelor.
Pentru mbuntirea calitii msurrii se recomand ca operaia de
conversie analog-numeric s fie realizat la nivelul traductorului pentru a evita
transmiterea mrimii msurate pe semnale analogic care sunt mai vulnerabile la
factori perturbatori, precum i la filtrare numeric, mult mai eficace dect filtrarea
analogic.
Funcia de validare vizeaz acele msuri menite s asigure credibilitatea
rezultatelor msurrii prin operaii secundare, adesea destul de complicate. Este
vorba de analiza i verificarea modului i condiiilor n care realizeaz funcia de

20

prelevare-prelucrare primar de exemplu integritatea i continuitatea lanului de


msurare.

Traductorul inteligent ST 3000


Traductorul inteligent cu transmiter ST 3000 este produs de compania
Honeywell ntr-o varietate de modele pentru msurri de presiune: presiune
diferenial, presiune relativ i presiune absolut. Acesta transpune presiunea
msurat pe semnal de ieire analogic liniar I = 420 mA, precum i pe semnal
numeric pentru comunicaie numeric cu sistemul TPS, Allen-Bradley PLC i alte
sisteme de control.
p

MM

SPD

SP

ST

MUX
A

CAN

MP

CNA

Ie=420
mA

Fig. 2.2.3. Schema bloc simplificat a traductorului inteligent ST 3000 n


mod de operare analogic.
n afar de presiune, traductorul transpune pe semnal i temperatura
cmpului de msurat ca o variabil secundar care este accesibil numai ca
parametru de citit prin intermediul comunicatorului de cmp inteligent (Smart Field
Communicator, SFC) cnd traductorul funcioneaz n mod analog
Schema bloc simplificat a acestui tip de traductor este prezentat n figura
2.2.3 n care se pstreaz aceleai simboluri ca i n schemele precedente.
Configurarea, monitorizarea, verificarea metrologic, schimbarea modului
de operare (analogi/numeric) se face cu ajutorul comunicatorului de cmp inteligent
SFC, care servete ca o interfa de comunicaie cu toate traductoarele firmei
Honeywell
Acest aparat se poate conecta cu orice tip de traductor prin intermediul unui
port serial, iar comunicaia se face dup principiul cerere-rspuns. Cererea este
adresat microprocesorului, iar rspunsul este dat de acesta figura 2.2.4.
Cerere

ST
3000

SFC
Raspuns

420mA

SA
i
receptor

Fig. 2.2.4. Comunicaia prin SFC.


Prin intermediul SFC poate fi realizata configurarea traductorului si
stabilirea parametrilor de operare ai acestuia i anume:

21

- domeniul de msurare;
- alocarea de adrese de identificare;
- afiarea presiunii de intrare n / si in diferite uniti de msur;
- schimbarea modului de operare: mod analogic i mod numeric;
- verificarea condiiilor n care se fac msurrile pentru a diagnostica
i afia eventuale erori i defeciuni prin mesaje corespunztoare.

2.3. Traductoare piezoelectrice i piezorezistive


2.3.1. Consideraiuni preliminarii
Efectul piezoelectric. Efectul piezoelectric este definit ca interaciunea,
dintre efortul mecanic i cmpul /sarcinile electrice, care are loc n anumite materiale
cristaline fr centru de simetrie. El poate fi direct sau invers. n primul caz este
vorba de producerea de sarcini electrice sau de potenial electric de ctre cristal ca
efect al unei solicitri mecanice, (tensiune, for, oc), sau al unei deformri
mecanice. n al doilea caz aplicarea unui cmp asupra cristalului produce o
deformare reversibil a acestuia din urm sau un efort proporional cu cmpul
electric aplicat. ntre deformaia D, cmpul electric E i efortul mecanic F exist o
relaie de interdependen:
D E d F,

unde este constanta dielectric a cristalului iar d este constanta piezoelectric a


acestuia. D i E sunt vectori, este tensor de ordinul doi, d este tensor de
ordinul trei, iar F este tensor de ordinul patru. Aceste mrimi conduc la concluzia c
proprietile piezoelectrice sunt anizotropice i c cei doi coeficieni i d sunt
determinai de simetria cristalului.
n principiu n traductoarele piezoelectrice se speculeaz efectul
piezoelectric direct. Aceste dispozitive se folosesc pentru msurarea presiunilor
eforturilor i ocurilor i au n componen urmtoarele elemente de baz:
- senzorul piezoelectric;
- circuitul pentru amplificarea sarcinilor electrice i pentru formarea unui
semnal de ieire sub form de tensiune sau curent;
- opional circuit pentru conversie analog-numeric a semnalului de
ieire.
Pentru msurarea semnalului de ieire traductorul se conecteaz la un
aparat de msurare i afiare/nregistrare cu impedana de intrare foarte mare.
Cristalul piezoelectric genereaz sarcini electrice numai cnd se aplic sau
se ndeprteaz aciunea mecanic. La solicitari statice aceste sarcini se pierd prin
disipere relativ repede. Rata de ncarcare-descarcare a acestora este exponenial.
Aceast particularitate face ca senzorii piezoelectrici s fie folosii ndeosebi n
msurarea mrimilor care au variaii mari i brute. Totui prin msuri adecvate se
pot obine senzori ce pot fi folositi i pentru msurarea mrimilor relativ lent
variabile.
Materiale piezoelectrice. Caracteristicile i performanele senzorilor
piezoelectrici sunt determinate n principal de natura i dimensiunile cristalului
folosit. Cel mai uzual cristal este quarul. Acesta este foarte stabil, are rezisten
22

mecanic mare, poate fi folosit la temperaturi de pn la 400 C, este relativ ieftin.


Principalul lui neajuns este sensibilitatea relativ mic fa de alte materiale
descoperite mai recent.
Turmalita are sensibilitate mai mic dect quarul ns poate lucra pn la
600 C.
Niobat de litiu i tantalat de litiu au sensibiliti relativ mai mari dar au
rezisten de izolare mici ceea ce limiteaz folosirea lor numai la msurri dinamice.
Cristalele de CGC (Ca3, Ga2, Ge4, O14 ) au sensibilitate i stabilitate mai
bun dect quarul chiar i la temperaturi nalte.
Ortofosfatul de galiu are aceeai structur ca i quarul dar are sensibilitate
de trei ori mai mare i constant pn la 500 C.
Piezoceramicele de tip PZT i
de plumb au sensibilitate de pn la
100 ori mai mare dect quarul, dar au o slab liniaritate.
Piezoceramica pe baz de bismut i titan au sensibilitate de pn la 10 ori
mai mare dect quarul i temperatura limit de folosire 600 C.
Pregtirea cristalelor piezoelectrice. Pentru a obine un efect piezoelectric
direct, cristalele sunt prelucrate n mod adecvat pentru a obine un efect de suprafa
sau unul de volum.
Dac din cristal se taie lamele/rondele perpendiculare pe axa mecanic de
aplicare a efortului F , se obine un efect longitudinal, deoarece sarcinile Q apar
pe feele cristalului, aa cum se vede n fig. 2.3.1. n acest caz sensibilitatea
senzorului este determinat de coeficientul piezoelectric longitudinal d L i de efortul
F , conform relaiei:
Q dL F

a)

b)

c)

Fig. 2.3.1. Tipuri de cristale piezo-electrice :


a) Cu efect longitudinal; b) Cu efect transversal; c) Cu efect de volum.
Dac din cristal se taie o lamel din acelai plan cu efortul F se obine un
senzor cu efect transversal, deoarece sarcinile Q apar pe feele perpendiculare pe
direcia efortului F (nu pe aceeai direcie). n consecin sensibilitatea este
determinat de coeficientul piezoelectric transversal d T i de raportul dintre aria
AQ de colectare a sarcinilor i aria AF pe care se exercit efortul, adic:
Q dT F

23

AQ
AF

dT F

unde l este lungimea, iar g - grosimea lamelei.


Senzorii cu efect piezoelectric transversal au o sensibilitate dependent de
factorul l g , prin urmare sensibilitatea poate fi mrit prin micorarea grosimii i
mririi lungimii de prelevare a sarcinilor.
Dac lungimea, limea i grosimea cristalului piezoelectric sunt de mrimi
comparabile se obine un cristal cu efect de de volum, la care efortul se aplic pe
toate feele acestuia iar sarcinile se prelev numai dup o pereche de fee, aa cum se
arat n fig. 2.3.1,c. n acest caz sensibilitatea senzorului este dat de relaia:
Q (d L p 2 dT p ) AQ d n p AQ

unde d n este coeficientul piezoelectric hidrostatic.


Senzorii cu efect de volum sunt folosii pentru msurarea undelor de oc, n
structura hidrofoanelor .a. unde direcia de propagare a undelor de presiune nu este
cunoscut.

2.3.2. Construcia senzorilor piezoelectrici


Traductoarele piezoelectrice de presiune, de efort, de acceleraie i de oc au
n general o construcie asemntoare i sunt alctuite din urmtoarele pri
componente:
-corpul senzorului care cuprinde elementul piezoelectric;
-elementele de prelevare a sarcinilor electrice;
-conectorul la circuitul electronic;
-diafragma separatoare de mediul ambient;
-circuitul electronic de amplificare i formare a semnalului electric de
ieire de regul, o tensiune sau curent electric standard.
Construcia senzorilor piezoelectrici. n fig. 2.3.2, a. este prezentat o
schem a unui senzor cu cristal piezoelectric cu efect longitudinal, iar n fig. 2.3.2, b.
schema unuia cu efect transversal. Principalele pri componente ale acestora sunt
urmtoarele:
Corpul C, de regul metalic, are rolul de a ncorpora si proteja cristalul
piezoelectric fata de actiuni mecanice si chimice nedorite Dup caz el este prevzut
cu mijloace de montare la un punct de msurare i cu conector i cablu de legtur
cu circuitul electronic.
Cristalul piezoelectric al senzorului, din fig. 2.3.2, a. este alctuit din trei
rondele/discuri cu diametru de 6-12 mm, iar cel din fig. 2.3.2.b, este alctuit din
segmente longitudinale de cilindru. Rondelele i segmentele de cilindru se monteaz
n paralel, astfel ca suprafeele de pe care se prelev sarcinile electrice s se
nsumeze. Feele rondelelor cu aceeai polaritate se monteaz fa n fa, iar ntre
ele se monteaz lamele colectoare de sarcini; una pentru sarcinile negative, care sunt
conduse la corpul C iar cea pentru sarcinile pozitive, care sunt conduse la borna +,
prin intermediul unui conductor central. La senzorii din fig. 2.3.2, b sarcinile pozitive
sunt colectate de un resort elicoidal.
Diafragma D are rolul de izolare a cristalului fa de mediul furnizor de
presiune i de a converti presiunea n efort mecanic, aplicat pe feele active ale

24

cristalului. Ea se confecioneaz din materiale metalice flexibile i rezistibile la


aciunea mediului cu care vine n contact. n majoritatea cazurilor ea se sudeaz la
corp. De reinut c durabilitatea i ali indicatori de calitate ai senzorilor sunt n
mare msur determinai de calitatea diafragmei.
Pentru compensarea deformaiei cristalului datorit efectelor termice
senzorii sunt prevzui cu inele de compensare, iar pentru compensarea efectelor
induse de vibraii i acceleraii parazite, care se manifest ndeosebi pe direcia
axial i la presiuni mici, senzorii sunt prevzui cu mase seismice de compensare,
precum i cu un inel secundar din acelai material piezoelectric ca i cel principal,
dar montat n opoziie cu acesta.
n principiu senzorii piezoelectrici au o construcie asemntoare dar cu
unele adoptri pentru corespunde ct mai bine scopului pentru care sunt creai. Astfel
exist senzori de presiune, efort sau ocuri cu ambele borne izolate fa de mas,
senzorii pentru msurarea presiunii in camerele de ardere ale motoarelor cu explozie,
senzori pentru msurarea presiunii la armele de foc, senzori pentru msurarea
presiunii la masinile de injectat mase plastice s a.

Fig. 2.3.2. Senzori piezoelectrici de presiune:


a) Cu efect longitudinal; b) Cu efect transversal.

2.3.3. Circuite electronice aferente


Pentru amplificarea sarcinilor produse de efectele mecanice se folosesc
amplificatoare de sarcini sau convertoare de impedan.
Amplificatorul de sarcini electrice este n principiu un amplificator de
tensiune cu factor de amplificare i impedan de intrare foarte mari, configurat ca
un integrator. Schema electric echivalent a unui astfel de circuit este prezentat n
fig. 2.3.3.
Senzorul piezoelectric cu care este conectat este considerat ca o surs de
sarcini electrice n paralel cu condensatorul C S (de 10 pF 100 nF) i cu rezistorul
RS (de 1 100 G). Cablul de legtur i conectorul sunt modelate prin
condensatorul CC i rezistorul RC iar amplificatorul este alctuit din
amplificatorul diferenial AO cu reacie prin rezistorul R A i condensatorul C A

25

care i confer funcia de amplificare i integrare. ntreruptorul I servete la


punerea pe zero a semnalului de ieire U e .
Convertorul de impedan. Funcia de amplificare i formare a semnalului
de ieire U e poate fi realizat i de ctre un convertor de impedan, denumit i
electrometru, a crui schem este prezentat n fig. 2.3.4. Senzorul i cablul de
conexiune sunt reprezentate ca i n figura precedent. Electrometrul este constituit
dintr-un MOSFET cu rezisten de intrare de peste 100 T i cureni de pierderi
foarte mici, cuplat direct cu un tranzistor bipolar cu factor de amplificare egal cu 1 i
cu rezisten de intrare de 100 . Cuplorul de ieire al electrometrului este modelat
ca o surs de curent constant de 4 mA cuplat cu condensatorul C g care
decupleaz semnalul de ieire de semnalul de zero al aparatului.
Spre deosebire de amplificatoarele de sarcini, tensiunea de ieire a
electrometrului depinde de impedana total de intrare conform relaiei:
Ue

Q
C S CC C A C g

Dei amplificatoarele de sarcini sunt mai flexibile i semnalul lor de ieire


nu este influenat de impedana de intrare oferind posibilitatea conectrii cu senzori
diferii, convertoarele de impedan au totui utilizri largi n sistemele realizate cu
circuite integrate .
Pentru reducerea zgomotului de fond se evit circuitele care au o born la
mas recurgndu-se la circuite difereniale cu ambele borne izolate fa de mas.

Fig. 2.3.3. Schema echivalent a amplificatorului de sarcini

Fig. 2.3.4. Schema echivalent a convertorului de impedan

2.3.4. Traductoare piezorezistive


26

Construcie. Traductoarele piezoreziztive au senzorii fabricai din siliciu


dup tehnologii folosite n fabricarea componentelor semiconductoare sub form de
circuite integrate i se folosesc pentru msurarea mrimilor mecanice precum
presiunea, ocurile, acceleraiile, vibraiile .a.
Senzorii de presiune au elementul sensibil confecionat dintr-o plcu de
siliciu sub form de diafragm circular subire avnd patru piezorezistori implantai
simetric pe o suprafa a acesteia - fig.2.3.5. Sub efectul unei diferene de presiune
diafragma se deformeaz elastic, inducnd n ea o stare de tensiune mecanic ce
duce la modificarea rezistenei celor patru piezorezistori. Cu ajutorul unei puni de
msurare aceast modificare a rezistenei este transpus pe semnal electric tensiune,
dependent de presiune. fig. 2.3.5.
Prima faz n realizarea senzorilor piezorezistivi const n implantarea de
ioni n membrana de siliciu n vederea mbuntirii performanelor dup care
diafragma se creeaz prin gravarea chimic a unei configuraii speciale pe cealalt
parte a acesteia (partea opus piezorezistorilor). Forma gravat a diafragmei
asigur o rigiditate pe contur a acesteia precum i posibilitatea montrii concentrice.
Sensibilitatea diafragmei este dependent de grosimea ei i descrete cu
creterea acesteia, dar nu liniar. De exemplu dublarea grosimii duce la reducerea
sensibilitii de patru ori. Grosimile uzuale sunt cuprinse ntre 5 i 200 microni n
funcie de domeniul de msurare.
Pentru msurarea rezistenei senzorilor i pentru conversia rezistenei
acestora n tensiune senzorii se conecteaz la o punte de msurare. Diferena de
potenial U e , prelevat de pe diagonala de msur a punii constituie semnal de
ieire asociat presiunii P (msura acesteia) sau efortului aplicat pe diafragm i este
exprimat de relaia :
U e U a s p U e0

unde Ua este tensiunea de alimentare a punii, s este sensibilitatea acesteia, iar U e 0


este tensiunea de ieire pentru p 0 .
Din nefericire semnalul de ieire U e este afectat de temperatur i de ali
factori perturbatori. De aceea fabricanii ofer variante de senzori cu circuite
electronice complementare de condiionare a acestui semnal, care s asigure
compensarea efectelor perturbatoare i o calibrare precis.
Tipuri de senzori piezorezistivi. Tipurile de senzori piezorezistivi sunt
definite de tipul de presiune pe care o msoar: presiune diferenial, presiune
absolut, presiune supraatmosferic sau vid. n consecin un tip de senzor este
definit de modul n care presiunea de msurat acioneaz asupra diafragmei.
n principiu senzorii cu diafragm sunt senzori de presiune diferenial
pentru c aceasta este supus unor presiuni aplicate pe ambele fee, dar exist
particulariti determinate de tipul de presiune de msurat.
Astfel, n fig. 2.3.6, a este artat modul de solicitare a diafragmei i
carcateristica de transfer a unui senzor de presiune diferenial, p p1 p2 , care
este un senzor cu camer deschis, cele dou presiuni p1 i p2 fiind prelevate din
locuri diferite.
Puntea de msurare a rezistenei elementelor sensibile este astfel conceput
i elaborat nct la p 0 , adic la limita de jos a domeniului de msurare s dea
semnalul Uem.

27

Dac pe una din feele diafragmei se aplic presiunea atmosferic p0 iar


pe cealalt fa se aplic presiunea p traductorul pune n eviden de fapt
suprapresiunea fa de presiunea atmosferic, adic ceea ce n mod uzual numim
presiune. n fig.2.3.6,b este prezentat modul de solicitare a diafragmei i
caracteristica de transfer a acestui tip de traductori. n acest caz U em se obine cnd
p p0 iar U M se obine cnd p pM .
n cazul msurrii presiunii absolute presiunea de referin este vidul total.
Prin urmare una din feele diafragmei este supus aciunii vidului total dintr-o
camer nchis, iar cealalt este supus aciunii presiunii de msurat aa cum se
vede n fig. 2.3.6,c. n acest fel o presiune absolut de 0,3 bar reprezint o presiune
de 0,3 bar fa de vidul total i implicit o depresiune de 1-0,3 =0,7 bar fa de
presiunea atmosferic.
Limita superioar de msurare a presiunii absolute poate fi mai mare dect
presiunea atmosferic i n acest caz panta caracteristicii de transfer este mai mic.
Un senzor de vacum mijlocete o msurare a presiunii n care vidul
(depresiunea) se raporteaz la presiunea atmosferic. Modul de solicitare a
diafragmei i caracteristica de transfer ale acestui tip de senzor sunt prezentate n fig.
2.3.6,d.

a)

b)

Fig. 2.3.5. Traductor piezorezistiv:


a) Plcu cu senzori piezorezistivi; b) Puntea cu senzori.

28

Fig. 2.3.6. Tipuri de senzori piezorezistivi:


De presiune diferenial; b) de suprapresiune;c) de presiune absolut; d) de vid.
Scheme de msurare. Msurarea variaiilor de rezisten R, care sunt n
general mici, se realizeaz cu ajutorul punilor de msurare, deoarece acestea pot
elimina influena temperaturii mediului asupra senzorilor i ofer ca semnal de ieire
o tensiune electric U e .
Pentru a obine o sensibilitate maxim a punii este necesar ca pe braele
acesteia s se conecteze rezistene de aceeai valoare, adic n regim echilibrat
relaxat cnd R=0, U e 0 .
Conectarea senzorilor piezoelectrici la braele punii se poate face n
urmtoarele moduri:
Cu un senzor i trei rezistori cu rezisten fix montaj n sfert de punte;
Cu doi senzori i doi rezistori (montaj n semipunte) n dou variante:
Cu senzorii pe brae opuse, dac ambii au variaii de acelai sens;
Cu senzorii pe brae adiacente, dac acetia au variaii diferite; unul cu
R+R, iar celalalt, cu R- R ;
Cu patru senzori pe toate cele patru brae: doi cte doi senzori cu aceeai
variaie de rezisten conectai pe brae opuse montaj n punte total aa cum
se arat n fig. 2.3.7.
n regim relaxat, cnd x=0, puntea este echilibrat iar U e 0 . Cnd apare
solicitarea mecanic apare i variaia de rezisten R, puntea se dezechilibreaz i
furnizeaz o tensiune U e 0 , aa cum se arat n tabelul 2.3.1.
Pentru oricare din cele patru montaje prezentate n fig. 2.3.7. relaia dintre
U e i rezistenele braelor (n ipoteza c rezistena intern a sursei de tensiune este
nul iar rezistena intern a voltmetrului este infinit) este urmtoarea:
R1 R3 R2 R4
Ue
( R1 R2 ) ( R3 R4 )
Din analiza acestei formule se deduce c relaia dintre U e i rezistenele
braelor este liniar n cazul montajului n punte total i al montajului n semipunte
cu ambele tipuri de variaie a rezistenei (+R i -R) i este neliniar n celelalte
cazuri.

29

R1

R1 +R1

R2
Ue

R4

R4

Ue

R4

R3 +R3

R1 +R1

R2 -R2
U

Ue

R2+R2

R1

R2

R2 -R2
Ue

R4 -R4

R3+R3

R3 +R3

Fig. 2.3.7. Punti de masurare piezoelectrice.


Tabelul 2.3.1. Caracteristici ale traductoarelor piezoelectrice
Doi senzori pe brae Doi senzori
Un senzor
opuse
pe brae
adiacente
Tensiunea
U R
U R
U R
U

e
U

e
de ieire
e
2 R
R

Ue

4 R

Eroare de
liniaritate

0,5% / %

2 R

0,5% / %

Patru
senzori
U R
Ue
R
0

Puni de msurare cu amplificare


Tensiunea de ieire (dezechilibru) a oricrei puni poate fi amplificat cu
ajutorul unui amplificator A, aa cum se arat n fig. 2.3.8. Acest circuit produce o
oarecare dezechilibrare a punii datorit curentului de polarizare a acestuia i nu
nltur neliniaritatea punii.
De reinut c rezistorul conectat la borna reinversoare nu este legat la mas,
ci la tensiunea U

2 pentru a putea amplifica att variaiile pozitive ct i pe cele

negative.

30

Fig. 2.3.8. Punte cu un senzor i cu amplificator


Puni cu dispozitive de liniarizare
Este important s se disting neliniaritile punii de neliniaritile
senzorilor legai la punte.
Exist mai multe posibiliti de liniarizare a punilor i anume : Prin variaii
mici ale rezistenei senzorilor;Prin introducerea unor dispozitive compensatoare pe
unul sau pe mai multe brae ale punii sa.
n fig 2.3.9. este prezentat un montaj cu amplificator care produce un nul
forat i adaug/scade o tensiune pe braul cu senzori. Aceast tensiune este egal n
mrime i de semn opus cu variaia tensiunii din senzor i este liniar n raport cu
aceasta.
Un astfel de montaj asigur un ctig de dou ori mai mare dect varianta
standard cu un singur senzor i liniaritate chiar i la variaii R mari, dar are semnal
de ieire relativ slab i de aeea el ar trebui completat cu un amplificator.

Fig. 2.3.9. Punte liniarizat:


a) avnd un singur senzor; b) cu doi senzori.
Puni cu senzori la distan
Dac senzorii rezistivi se afl un alt loc fa de locaia punii conductorii de
legtur a senzorilor la punte produc efecte/erori datorit variaiei parametrilor
mediului dintre punte i senzori.

31

Fig. 2.3.10. Montajul Kelvin cu patru fire.


Dac la punte se leag un singur senzor soluia cea mai bun const n
legarea senzorului la punte nu cu doi conductori, ci cu trei conductori. Unul din
conductori este legat la un bra al punii, unul este legat la braul adiacent la primul
iar al treilea conductor constituie prelungirea diagonalei de alimentare pn la
senzor. n acest fel influena mediului se manifest egal i cu sensuri opuse pe cele
dou brae adiacente, lsnd puntea neafectat.
Dac puntea conine doi sau patru senzori la distan se recurge la soluii
speciale de meninere a preciziei acesteia prin legarea senzorilor la punte prin patru
sau chiar sase conductori. Una din solutii este prezentata in Fig. 2.3.10.

2.4. Traductoare fotoelectronice


2.4.1. Consideraiuni generale
Radiaiile electromagnetice sunt purttoare de energie dar sunt i purttoare
de informaie privind nivelul energetic la care se afl corpul emitent i structura i
compoziia chimic a acestuia. Prin urmare traductoarele fotoelectronice pot fi
folosite pentru msurarea temperaturii, pentru determinarea compoziiei chimice a
substanelor, pentru determinarea suspensiilor solide n lichide sau gaze .a.
Informaia n cauz poate fi pus n eviden de ctre un senzor/traductor
adecvat, care pe baza unui anumit efect al radiaiilor asupra lui, produce un semnal
de ieire dependent de componena spectrului de radiaii recepionate, sau numai de
anumite lungimi de und ale radiaiei din care, pe baza legilor radiaiilor se deduce
temperatura i compoziia chimic a corpului emitent.
Sub influena radiaiilor electromagnetice un senzor/traductor poate
reaciona, dup caz, prin generarea unei tensiuni sau sarcini electrice dependente de
intensitatea radiaiilor i de lungimile de und ale acestora, sau prin modificarea
valorii unui parametru de baz al acestuia, precum rezistena electric, culoarea .a.
Semnalul de ieire produs de radiaii asupra senzorului se obine fr ca
senzorul s fie n contact direct cu corpul emitent, adic preluarea de informaie se
face de la distan chiar i cnd corpul int se afl n micare, ceea ce constituie un
avantaj remarcabil.

32

De reamintit c n conformitate cu teoria modern a fizicii cuantice


radiaiile sunt produse de fotoni, care se propag cu o vitez c=310 6 km/s, care au o
lungime de und i o frecven = 2c/, fiecare foton dispunnd de o energie E
= hc/, h fiind constanta lui Planck egal cu 6,6710 -34 Js. Prin urmare ntre energia
E i lungimea de und exist o relaie de dependen pe care poate fi fundamentat
concepia unui senzor / traductor fotoelectronic.
Exist o mare varietate de senzori / traductoare fotoelectronice care pot fi
clasificai dup numeroase criterii. Pentru nceput vom ncadra aceste dispozitive n
trei categorii:
Senzori / traductoare cuantice;
Senzori / traductoare fototermice;
Senzori / traductoare analitice complexe sau combinate.
n cele ce urmeaz prezentm trsturile eseniale ale acestor dispozitive.

2.4.2. Senzori cuantici


n cazul senzorilor/traductoarelor cunatici fotonii incideni sunt absorbii de un
material semiconductor i fiecare foton absorbit elibereaz un electron din reeaua
semiconductorului numai dac acesta dispune de un potenial energetic suficient de
mare. Electronii eliberai se mic liber, dar cu ajutorul unui cmp electric cu care se
polarizeaz senzorul acetia formeaz un curent fotoelectronic dependent de
intensitatea radiaiilor, adic dependent de nivelul energetic la care se afl corpul
emitent. Semnalul de ieire astfel obinut fiind slab, este amplificat i condiionat
pentru a putea fi aplicat la intrarea echipamentelor de msurare standardizate.

Tipuri de senzori cuantici


Senzori /traductoare fotoelectronice monocanal
Cei mai uzuali senzori fotoelectronici monocanal sunt fotorezistoarele
,fotodiodele, fototranzistoarele, fotomultiplicatorii electronici s.a.
Fotorezistorul este cel mai simplu senzor fotosensibil, care are proprietate de
a-i modula rezistena electric n funcie de intensitatea radiaiilor incidente si
anume, rezistenta sa scade cu creterea intensitii fluxului, datorit generrii unui
numar sporit de perechi electron-gol, care mresc conductibilitatea electric a
fototranzistorului.
In principiu, un fotorezistor este alctuit dintr-un suport de sticl, SS, sau alt
material transparent pe care este depus prin procedee speciale, un strat fin de
material semiconductor fotosensibil, sulfur de plumb, sulfur de cadmiu, .a.
Pentru a putea fi conectat n circuite electronice de alimentare fotorezistorul
este prevzut cu plcue sau fire terminale, PT, de pe care se poate preleva o cdere
de tensiune dependent de intensitatea fluxului incident figura 2.4.1.
i

PT

SS
SF
Fig. 2.4.1. Structura unui fotorezistor

33

Fotodioda este un dispozitiv semiconductor de tip ventil comandat prin flux


de radiaii (lumin). Este alctuit dintr-o jonciune p-n fotosensibil, prevzut cu
terminale (fire) pentru conectare n circuite electrice. Dac este polarizat pe sensul
de conducie lucreaz ca un conductor, iar pe sensul invers genereaz un curent
comandat de fluxul de radiaii incidente figura 2.4.2.
IA

+ A

pn
C

a)

UAC

0
1
2

b)
Fig. 2.4.2. Fotodioda;
a) Structur; b) Caracteristica IAC = f(); c) Simbol.

c)

Cnd un foton este absorbit de o diod acesta elibereaz un electron care


poate trece peste bariera de potenial a semiconductorului i poate genera un curent
electronic numai dac are o energie mai mare dect cea necesar depirii acestei
bariere. Din aceast cauz se spune c o fotodiod are o lungime de und de tiere
specific, n sensul c fotonii cu lungime de und mai mare dect lungimea de tiere
nu vor trece de barier pe cnd cei cu lungimea de und mai mic vor depi bariera
i vor forma un fotocurent dependent de intensitatea radiaiilor recepionate.
n cadrul tradcutoarelor fotoelectronice diodele pot fi folosite ntr-un montaj
fotovoltaic sau ntr-unul fotoconductiv.
n montaj fotovoltaic dioda este inclus ntr-un circuit de conversie i
amplificare ca cel din figura 2.4.3. Sub efectul fluxului de radiaii dioda produce o
tensiune care este amplificat de ctre amplificatorul A si care furnizeaz tensiunea
de ieire Ue.
Cr

+ A
-

FD
Ri

Ue

Rr

+ A
-

FD

Ue

R1 R2
Rc

a)

b)

Fig.2.4.3. Senzori cuantici cu fotodiode:


a) Montaj fotovoltaic; b) Montaj fotoconductiv
ntr-un astfel de montaj nu are loc o depolarizare a diodei i n consecin
nu exist pierderi de curent n diod. Din aceste considerente aceste montaje se
recomand pentru aplicaii de precizie. Acest montaj are ns un rspuns relativ lent
deoarece sarcinile generate trebuie s ncarce capacitatea diodei.
n montajul fotoconductiv dioda este polarizat i ncadrat ntr-un circuit
electronic ca cel din figura 2.4.3.,b. Aici fotocurentul diodei de ordinul nano sau

34

microamperilor este convertit n tensiune electric de ctre rezistorul RC, iar


tensiunea este amplificat de amplificatorul A cu reacie negativ prin Rr i Cr.
Principalul avantaj al acestui montaj const n faptul c polarizarea
aplicat diminueaz efectul capacitii diodei i astfel se obine un rspuns mai
rapid. Din nefericire polarizarea prodce scurgeri de curent care devin suprtoare la
limita de jos a domeniului de lucru.

Diode laser acordabile


Diodele laser acordabile, DLA, sunt dispozitive semiconductoare alctuite
din cristale de arseniu i galiu, care atunci cnd sunt strbtute de un curent electric
emit raze laser foarte pure din spectrul infrarou inferior, raze ce pot fi transmise la
distan prin cabluri de fibre optice.
Lungimea de und a rezei laser emis de o DLA este determinat de
proporia tipurilor de cristale din componena acesteia. Rezult deci c prin alegerea
adecvat a compoziiei chimice a DLA se pot realiza diode care s emit raze laser
cu lungimi de und dorite.
n limite relativ restrnse lungimea de und a razelor laser este dependent
i de curentul diodei. Prin urmare o DLA poate emite raze laser cu lungimi de und
dependente de compoziia chimic a acesteia, dar i de curentul electric ce o
strbate, comportndu-se ca un generator de raze laser cu lungime de und
comandat de curent. Alegnd n mod corespunztor un domeniu de variaie a
curentului diodei i variind liniar cresctor acest curent n limitele domeniului ales,
dioda va emite periodic raze laser cu lungimi de und cuprinse n acel domeniu.
Fototranzistorul este un dispozitiv semiconductor cu trei electrozi, care
ofer posibilitatea obinerii unui semnal de ieire comandat de fluxul fotonic mult mai
puternic decit cel dat de fotodiode. Aici fotocurentul obinut n baz comand
curentul colector emitor, care este mai mare dect curentul bazei fig. 2.4.4.
IC
E

a)

2
1
0

5V
C

UCE
ICE
2>1>
C
C
b)0
Fig. 2.4.4. Fototranzistorul ;
a) structura; b) caracteristica IC =f(, UCE); c) simbol.

Ue
c)

Cea mai uoar cale de detecie a curentului colector-emitor const n


utilizarea unui rezistor pe care are loc o cdere de tensiune dependent de acest
curent.
Fotodiodele i fototranzistoarele se fabric ntr-o mare varietate de
dimensiuni la preuri convenabile. Ele au numeroase aplicaii n aparatura de analiz
i msurare fotoelectronic.
Cele mai multe fotodiode i fototranzistoare au vrful de sensibilitate n
domeniul infrarou apropiat, cu lungimi de und de 900-1000 nm. Aceast localizare
a sensibilitii maxime este datorat bandei de energie a siliciului din care sunt

35

fabricate fotoelectronicele. Exist ns o mulime de alte materiale folosite n acest


scop.
n alegerea dispozitivelor fotoelectronice trebuie s se in seama i de
efectul termic ce are loc n acestea. Energia generat de procesele termice este
determinat de termodinamica dispozitivului i de temperatura acestuia. Creterea
temperaturii are ca efect o cretere a numrului de purttori termici generai. Astfel
dispozitivele fabricate din siliciu funcioneaz bine la temperatura camerei dar la
temperaturi mai mari de 1000C produc un curent de ntuneric destul de nmare.
Senzorii fabricai din alte materiale dect siliciu au lungimi de und de tere mai
mari, dar necesit rciri sub temperatura camerei. Prin urmare ce se ctig n
domeniul sensibilitate se pltete prin asigurarea rcirii.
Un interes deosebit prezint dispozitivele fotoelectronice cu lungimi de und
de tere de 10-20m care ofer posibilitatea vizualizrii imaginilor n infrarou pe
timp de noapte sau pe ntuneric. Este dovedit c vrful spectrului infrarou pentru
obiecte la temperatura camerei se afl n aceast regiune i n consecin contrastul
maxim n detecia termic se obine cu dispozitive avnd maximum de sensibilitate n
aceast regiune.
Se tie c ntre temperatura T (n 0K) a unei surse de radiaii (infraroii) i
lungimea de und de intensitate maxim M a spectrului de radiaii a corpului negru
exist relaia:
M =

2989
T

din care rezult c la temperatura camerei lungimea de und de intensitate


maxim este de aproximativ 10 microni.
Dintre materialele elaborate pentru confecionarea dispozitivelor
fotoconductoare Mercur Cadmium Telluride este cel mai bun. Acesta are lungimea de
und de tere cuprins ntre 10 i 20m, curent de ntuneric i de zgomot mici
absorbanta nalt, .a. Din pcate este foarte greu de obinut i soarte scump.
Fotomultiplicatorii electronici sunt dispozitive electronice fotoemisive
(fotovoltaice) complexe care realizeaz i o amplificare foarte mare a semnalului
primar fotoemis. Pentru conversia fluxului de radiaii n curent electric se apeleaz la
fotoemisia primar a unui fotocatod FC (ca i n cazul celulelor fotoelectronice), iar
pentru amplificarea acestui flux primar se recurge la folosirea unei cascade de
emitere E, care produce o emisie electronic secundar sporit, fluxul electronic
astfel amplificat fiind captat pe un anod colector final A.

Fig. 2.4.5. Schema unui fotomultiplicator


n figura 2.4.5. este prezentat schema de principiu a unui fotomultiplicator
electronic n care se disting urmtoarele elemente componente: fotocatodul FC,

36

emitoarele E1, E2, En, anodul A i divizorul de tensiune de polarizare, DT, prin care
se polarizeaz toate elementele din interiorul fotomultiplicatorului. Cei mai uzuali
fotocatozi sunt cei din stibiu i cesiu.
Fluxul de radiaii care ajunge la fotocatod produce emisie electronic
primar. Electronii rezultai sunt accelerai n cmpul electric dintre fotocatod i
primul emitor pentu a cpta o energie suficient de mare pentru a produce emisie
secundar de electroni de ctre acest emitor. n continuare fluxul total de electroni
este accelerat de cmpul electric dintre primul i al doilea emitor, care la rndul su
produce o emisie secundar .a.m.d., astfel nct la anodul final ajunge un flux
electronic multiplicat de fiecare emitor.
Presupunnd c fotocatodul produce un curent electronic I0 iar coeficientul
de emisie secundar (amplificare) a celor n emitere este m, rezult c la ieirea
fotomultiplicatorului se obine un curent fotoelectronic.
I = I0 mn ,
iar factorul de amplificare M al fotomultiplicatorului este
I
M = 0 =mn ,
I
care este de ordinul zecilor sau sutelor de mii.
Parametrii i performanele fotomultiplicatorilor: coeficient de amplificare,
liniaritate, stabilitate funcional, .a. sunt dependente de construcia acestora, de
proprietile i calitatea suprafeelor emisive, de calitatea vacumului i de regimul
electric de exploatare.
Caracteristicile spectrale ale fotomultiplicatoarelor sunt liniare n cazul
fluxurilor de radiaii mici i ncep s devin neliniare n cazul fluxurilor care
depesc 10-4lm. Caracteristica de frecevn a acestor dispozitive are un palier
paralel cu abscisa pn n jurul frecvenei de 10MHz, iar la frecvene mai mari are o
cdere pronunat. n domeniul de temperaturi -40 50 0C caracteristicile
fotomultiplicatoarelor nu sunt influenate de temperatur. Influena devine sesizabil
la temperaturi mai mari de 500C, iar o nclzire excesiv poate duce la distrugerea
fotomultiplicatorului. De remarcat i faptul c la fel ca i celelalte fotoelectrice
fotomultiplicatoarele i modific n timp caracteristicile iniiale datorit fenomenelor
de mbtrnire.

Detectoare fotoelectronice multicanal multisenzori


n aplicaiile ample de mare complexitate se folosesc detectoare de radiaii
multicanal mutisenzori sub forma unor matrici de senzori care pot realiza o detecie
simultan i rapid a cvazitotalitii radiaiilor monocromatice care alctuiesc un
flux de radiaii policromatice.
Aceste dispozitive sunt astfel concepute nct s poat identifica lungimile de
und monocromatice care alctuiesc fluxul de radiaii policromatice i s furnizeze
un semnal de ieire care s pun n eviden intensitatea fiecrei radiaii
monocromatice recepionate. n ultimii ani au fost realizate i perfecionate trei tipuri
de detectoare multisenzori de nalt sensibilitate i rezoluie.
Detecia cu matrice fotoreceptoare

37

Folosirea dispozitivelor semiconductoare integrate n calitate de


fotoreceptori ntr-o structur multisenzor a contribuit la ridicarea performanelor
spectrometrelor de emisie atomic i la reducerea dimensiunilor i preului de cost. n
ultimii ani s-au dezvoltat n paralel trei tipuri de detectoare multisenzori de nalt
sensibilitate i rezoluie i anume:
Dispozitive de tip reea de fotodiode (PDA Photo Dyode Array);
Dispozitive de tip injecie de sarcini (CID Charge Injection
Device);
Dispozitiv de tip cuplare de sarcini (CCD Charge Coupled
Device).
Ultimele dou tipuri de dispozitive se bazeaz pe proprietatea de
sensibilitate la lumin a cristalelor de siliciu i formeaz o clas larg de dispozitive
denumite dispozitive de transport de sarcini Charge Transfer Device, CTD.
Pentru a arta principiul de funcionare al acestui tip de dispozitive ne vom
referi la un substrat din cristale pure de siliciu, pe care, prin procedee adecvate, s-a
depus un strat fin de bioxid de siliciu. n acest substrat, fiecare atom de siliciu este
legat de atomii nvecinai n cele trei direcii (x,z,z).
Legtura de siliciu-siliciu poate fi rupt de energia transmis prin
bombardament de fotoni din spectrul vizibil sau ultraviolet, iar cnd o astfel de
legtur este rupt un electron din reea este eliberat lsnd n locul de plecare un
gol i astfel se pot forma o mulime de perechi electroni gol.
Dac asupra stratului de siliciu se aplic o diferen de potenial, electroni
liber vor migra n direcia opus diferenei de potenial, adic spre stratul de bioxid
de siliciu, n timp ce golurile vor migra n direcia opus formnd astfel un curent
electric proporional cu intensitatea fluxului de fotoni. Cu ct cantitatea de energie
fotonic absorbit de siliciu este mai mare cu att este mai mare cantitatea de
electroni capturai la interfaa siliciu-bioxid de siliciu.
Dispozitivele de transmitere de sarcini elementare, numit pixeli, au
dimensiuni de la 30 m i sunt organizate n matrici bidimensionale de 512/512 sau
1024/1024 pixeli. Fiecare pixel este capabil s nmagazineze sarcini generate de
fotoni, iar diferitele tipuri de dispozitive de acest fel pot fi difereniate dup modul in
care se obin, se nmagazineaz i se interogheaz sarcinile.
n cazul dispozitivelor de tip injecie de sarcini (CID) bidimensionale fiecare
pixel poate fi accesat i interogat n mod aleator pentru a determina cantitatea de
sarcini acumulate n timpul ct dispozitivul a fost supus radiaiei, adic timpul de
interogare.
Cu ajutorul unor microprocesoare rapide fiecare pixel poate fi examinat
chiar i n decursul timpului de interogare pentru a determina sarcinile acumulate.
Procesul de examinare (citire) a pixelilor este nedistructiv n sensul c coninutul de
sarcini nu este afectat, nu este distrus. Din nefericire, n condiii normale de
temperatur, CID au un zgomot de fond foarte mare (mai mare dect CCD) i pentru
a-l micora ar fi necesar o rcire foarte intens, ceea ce este foarte dificil i
costisitor. Spectrometrele cu plasm cuplate inductiv utilizeaz detectoare de tip CID
cu peste 250000 pixeli capabili s se detecteze liniile spectrale dintr-un spectru larg
de lungimi de und.
n cazul dispozitivelor de tip CCD, sarcinile acumulate n pixeli pot fi citite
secvenial iar procesul de citire este din pcate distructiv n raport cu sarcinile
pixelilor citii. n timpul expunerii fiecare pixel acumuleaz o sarcin electric
38

proporional cu intensitatea fluxului care cade pe el. La sfritul ciclului de


expunere, la o anumit comand, pixelii urmeaz a fi citii, adic golii, pe rnduri
sau coloane, toi dintr-odat, astfel nct la un moment dat n circuitul de citire se
capteaz coninutul unui pixel al unei linii sau coloane.
Cu toate c citirea pixelilor este secvenial, ea se produce foarte rapid iar
zgomotul de fond al CCD-ului este foarte redus. El poate fi i mai redus dac
dispozitivul este rcit cu ajutorul unui rcitor termoelectric bazat pe efect Peltier.
Recent a fost analizat un nou tip de detector denumit detector de cuplare de
sarcini segmentat. Spre deosebire de CCD clasice, care conin un singur set continuu
de cteva sute sau mii de pixeli, noul tip de detector conine o colecie de aproximativ
200 matrici, relativ mici de la 2080 pixeli fiecare, submatrici care corespund liniilor
spectrale a peste 70 de elemente detectabile cu spectrometre de emisie atomic n
plasm cuplat inductiv.

2.4.3. Senzori / traductoare fototermice


Senzorii/traductoarele fototermice denumite i bolometre transform energia
radiatiilori absorbite n cldura care este cuantificata prin temperatura obinut. n
acelai timp senzorul transpune valoarea temperaturii pe semnal de ieire cu ajutorul
unui senzor de temperatur adecvat.
Pentru a obine performanele superioare se aleg senzori de temperatur cu
sensibilitate mare i capacitate termic mic, deci cu dimensiuni mici. De aceea este
de dorit s se mbine cea mai bun microtehnologie de fabricaie cu cea mai bun
integrare electronic.
Bolometrul din figura 2.4.7. este alctuit dintr-un senzor rezistiv sub forma
unei pelicule metalice aplicat pe un suport electroizolant. Pe faa peliculei este
aplicat un strat fin de material termorezistent care transform energia radiaiilor
incidente n cldur.
Sub influena radiaiilor recepionate pelicula se nclzete pn la o
temperatur corespunztoare echilibrului dintre cldura produs i cea disipat. n
acest fel, rezistena electric Rb a peliculei care este dependent de temperatur este
n mod implicit msura intensitii radiaiilor incidente.
Rezistena peliculei poate fi transpus pe semnal de ieire cdere de
tensiune US pe un rezistor exterior RS strbtut de curentul I, aa cum se arat n
figura 2.4.7.,b.
n absena radiaiilor curentul bolometrului este I=U/(R B+RS). n prezena
radiaiilor acesta se modific n funcie de intensitatea acestora i produce la ieire
tensiunea US.
Dac radiaia incident este de forma Acost atunci sensibilitatea
bolometrului este dat de relaia:
S=

dU e k RB RS
U

2
dA ( RB RS ) B 2 h 2 2

unde U este tensiunea de alimentare, k este randamentul bolometrului adic


raportul dintre energia radiaiei absorbite i cea a radiaiei incidente, B este curentul
de pierderi termice ale bolometrului, h este cldura specific a bolometrului iar
este un coeficient de sensibilitate la temperatur asociat bolometrului.
Pentru a obine o sensibilitate mare este indicat s se aleag un material cu
mare i cu B i h mici, realiznd astfel bolometre cu sensibilitate mare pentru
suprafee de detecie mici.
39

a)

b)
Fig. 2.4.7T. Senzor de radiaii de tip bolometru

2.4.4. Dispozitive piroelectrice


Relativ recent au fost realizate la preuri convenabile detectoare de radiaii
n infrarou care nu necesita rcire. Acestea sunt confecionate de materiale speciale
care genereaz sarcini electrice atunci cnd sunt supuse unor variaii de
temperatur. Ele sunt sensibile nu la cldur ci la schimbri de temperatur.
Cel mai bun, dar i cel mai scump material piroelectric care este folosit n
astfel de detectoare este Tri-glicin sulfuri deuterate (Deuterated Tri-Glicin Sulfide).
Acesta are o bun sensibilitate n infrarou fiind folosit n spectrometrie, n detecia
obiectelor termoemisive n micare, .a.
n general orice material este un oarecare msur piroelectric, dar numai
unele materiale ofer eficien convenabil. Astfel, n aplicaiile n care nu se cer
performane nalte pot fi folosite filme din PVDF, deoarece acestea sunt foarte ieftine.
Dispozitivele piroelectrice pot fi folosite ca detectoare de micare n
infrarou fiind capabile s sesizeze nchiderea/deschiderea unei ui, micarea unui
obiect .a. Pentru a obine o imagine a obiectului n micare este necesar o reea de
elemente detectoare i o optic de focalizare.
Senzori analitici
Senzorii analitici furnizeaz semnal de ieire dependent de compoziia
chimic a corpului/substanei analizat. Acetia sunt denumii i detectoare, deoarece
principala lor funcie este aceea de a detecta prezena n amestec a unui component
sau grup de componeni de interes, urmat de evaluarea concentraiilor acestora n
cadrul amestecului.
Determinarea compoziiei chimice se face ntr-un proces complex de
interaciune dintre radiaiile electromagnetice emise de o surs i obiectul analizei
(solid, lichid, gaz). Altfel spus, obiectul analizei este supus aciunii radiaiilor din
spectrul vizibil, din spectrul UV, din spectrul IR sau din spectrul X, aciune care se
manifest printr-un efect specific precum absorbia diferenial a radiaiilor de ctre
componenii amestecului, fluorescena acestora, .a.
Pentru ca aceast interaciune s aib loc n condiii favorabile mediul de
analizat se aduce ntr-o celul de analiz n care este supus radiaiilor sau, ca
alternativ, elementele senzorului sunt amplasate n mediul de analizat.
Principalele elemente ale unui senzor/detector sunt sursa de radiaii, celula
de analiz, receptorul de radiaii la ieirea din celula de analiz i circuitele
electronice de amplificare i prelucrare/conditionare a semnalului detectorilor.
Senzorii/traductoarele analitice, mpreun cu celelalte dispozitive de
prelucrare a semnalelor primare n vederea determinrii compoziiei chimice a

40

amestecului i a afirii/nregistrrii acesteia formeaz ceea ce se numete analizor


chimic.

2.5. Traductoare cu microunde


2.5.1. Caracterizare genral
Microundele sunt radiaii electromagnetice cu lungimi de und cuprinse
ntre 3 mm i 3 m (100GHz 100MHz). Din acest spectru fac parte i undele radar
(Radio Detection And Ranging) cu frecvene cuprinse ntre 5 i 26 GHz. Cnd aceste
unde ating suprafaa unor corpuri ele sufer anumite efecte ce pot furniza informaii
despre distana dintre surs i corp i/sau despre viteza de deplasare a corpului tinta
fa de surs. Cel mai interesant efect este reflexia undelor de ctre corpul int, dar
prezint interes i fenomenele de polarizare, de difuzie, de refracie i de interferen.
Aceste radiaii pot fi utilizate cu numeroase scopuri, unul foarte important
fiind utilizarea lor n concepia senzorilor/traductoarelor de nivel, de vitez, de
poziie .a.
n cele mai multe aplicaii pentru msurarea distanei i vitezei se recurge la
un sistem de reflexie de ctre corpul/substana int a undelor emise de ctre o anten
i recepionate de aceeai anten. Prin urmare un traductor cu microunde de acest fel
are n componena sa urmtoarele elemente eseniale:
o surs de radiaii radar;
o anten de emisie/recepie;
circuite de amplificare i prelucrare a semnalelor primare n
vederea determinrii semnalului de ieire;
dispozitive de afiare/nregistrare a mrimii prelevate;
dispozitive de cuplare cu alte echipamente externe;
optional -dispozitive de prelucrere secundara a datelor, precum si
dispozitive de comanda si/sau de automatizare a functionarii
aparatului
Pentru msurarea distanelor i vitezelor pot fi folosite unde radar continue
sau unde discontinue sub form de pulsuri n numeroase scheme de msurare. Cele
mai interesante i mai uzuale vor fi prezentate n cele ce urmeaz.

2.5.2. Traductoare de vitez de tip Doppler


Pentru msurarea vitezei de deplasare se poate recurge la efectul Doppler,
conform cruia unda radar reflectat de un obiect n micare are o frecven
modificat cu f, dependent de vitez. Astfel, dac sursa de radiaii i obiectul sunt
staionare f este nul. Dac ns corpul se deplaseaz cu viteza v pe direcia surs
corp ctre corp f>0, iar dac se deplaseaz n sens opus f<0 fig. 2.5.1.
Creterea/scderea frecvenei undei reflectate f, datorate deplasrii
corpului tint se numete frecven Doppler i constituie o msur a vitezei de
deplasare a corpului int. Viteza de deplasare se determin din relaia:
v

a
c f
f
2
2f

unde f este frecvena undelor emise, a este lungimea de unda iar c -viteza luminii.
In figura 2.5.1. este prezentata schema simplificata a unui traductor de
viteza bazat pe efect Doppler.
ff

AER
41

Obiect tinta

OO
f
M

Fig. 2.5.1. Msurarea vitezei pe baza efectului Doppler:


O) Oscilator; AER) Antena de emisie-receptie; M) Mixer

2.5.3. Traductoare de nivel cu unde radar


Msurarea nivelului cu ajutorul undelor radar se bazeaz pe msurarea
direct sau indirect a intervalului de timp t n care o und radar emis de o anten
fix, AER, parcurge distana d de la anten pn la suprafaa lichidului, care o
reflect i ajunge napoi la aceeai anten fig. 2.5.2. n acest fel nivelul h din
rezervor (h=H-d) rezult din relaia:
h=(H-d)=H-

c
t
2

unde c este viteza de propagare a undelor radar (c=295000 km/s)

Fig. 2.5.2.
Traductor de nivel cu
unde radar
Cea
mai
indicat
band
de
frecvene radar este
banda cuprins ntre 5
i 30 GHz. La frecvene mai mari apar i interferene nedorite, iar la frecvene mai
mici se manifest o influen puternic a vaporilor din rezervor, a spumei de la
suprafaa lichidului .a.
Msurarea prin aceast metod a nivelului prezint urmtoarele avantaje:
traductorul nu vine n contact cu lichidul din rezervor, nu conine
piese n micare susceptibile la uzur;
rezultatele msurrii nu sunt afectate de temperatura i presiunea din
rezervor dect n mic msur;
traductorul poate acoperi domenii largi de msurare;
traductorul poate fi integrat direct ntr-un sistem de
msurare/conducere cu calculatoare numerice .a.
Exist dou principale metode de msurare:
metoda msurrii directe a intervalului de timp t adic a
defazajului dintre semnalul emis i cel reflectat i recepionat de AER;
metoda modulaiei frecvenei undelor radar continue, FM-CW
(Frecvency Modulated Continous Wave).
n aplicarea primei metode cu unde radar continue apar dificulti n
msurarea exact a intervalului de timp t, care este extrem de scurt si greu de

42

masurat. Aceast metod poate fi totui aplicat cu succes dac n loc de unde
continue se folosesc unde discontinue sub forma unui tren de pulsuri.

Traductoare cu modulaie n frecven a undelor radar continue


Conform acestei metode antena emite radiaii continue ciclice, dar cu o
frecven liniar cresctoare ntre dou limite fm i fM. Dup ce sunt reflectate aceste
unde ajung la anten cu ntrzierea t, dependent de distana d dintre anten i
suprafaa reflectorizant fig. 2.5.3.
Deoarece la fiecare ciclu de msurare antena mrete frecvena de la fm la fM
n orice moment de timp undele emise de anten vor avea o freceven f1 iar cele
reflectate i recepionate vor avea frecvena f0, frecvena undei ntrziate. Diferena
dintre aceste frecvene este liniar dependent de intervalul de timp t i de distana d.
f
fM

F
FF

t
fm

fm

Unde Ecouri
emise

t0

t1
T

A
fM
a)
b)
Fig. 2.5.3.Diagrama semnalelor conform metodei FM CW:
a) fr ecouri parazite; b) cu trei ecouri parazite.
ntr-adevr din fig. 2.5.3. se observ c:
f
t

;
F
T

F
t
T

Pe de alt parte:

2d
c

2d F
kd
c T

Prin urmare:

Pentru a aplica aceast metod sunt necesare urmtoarele echipamente:


un generator de semnal ramp GSR pentru comanda frecventei;
un generator de oscilaii cu freceven periodic liniar cresctoare
GOFLC;
o anten de emisie-recepie, AER;
un mixer M pentru determinarea diferentei de frecventa;
un filtru F i un amlificator A;
un microprocesor de semnal, MPS.
Schema bloc a unui traductor de acest fel este prezentat n figura 2.5.4.

43

Generatorul de semnal ramp comand modificarea frecvenei semnalului


generat de GOFLC pentru ca acesta s emit un semnal sub form de dini de
fierstru cu amplitudine constant dar cu frecven liniar cresctoare. Acest semnal
este transmis simultan ctre antena AER i ctre mixerul M.
Undele ecou sunt recepionate de aceeai anten i dirijate ctre mixer, unde
sunt amestecate cu undele emise. Semnalul de ieire din mixer, reprezentnd diferena
de frecvene f este filtrat pentru a ndeprta frecvenele parazite apoi este
amplificat i aplicat la intrarea microprocesorului de semnal.
n cadrul microprocesorului au loc operaia de eantionare a semnalului
complex recepionat, precum i operaia de transformare Fourier rapid pentru a
obine frecvena dinFcare s se deduc distana parcurs de undele reflectate
GOFLC
Generator de
oscilaii cu
frecvena
crescatoare A
Generator de
oscilaii cu
amplitudine
crescatoare

Cuplor f(t)
t Cuplor
bidirecion
tridirecio
f(t)
al
nal f(t+t)

f(t)

Mixer
Filtruf(t)+f(t+t)
Microprocesor de
semnal: esantionare,
transformare Fourier,
comanda s a.
A
d1

Amplifica
tor
f

d3

Fig. 2.5.4. Schema bloc a unui traductor de nivel cu modulaie n frecven a


undelor radar
n urma transformrii Fourier se obine aadar un spectru de frecvene,
alctuit din frecvena asociat ecoului util, dar i din frecvene asociate ecourile
parazite. Prin urmare este necesar mai nti s se identifice ecoul util i apoi pe baza
acestuia s se determine distana.
Rezult deci c prin aceast metod diferena de frecvene f din domeniul
timp este convertit n frecven, ca apoi pe baza acesteia s se deduc distana d
care este asociat cu diferena de frecvene. Amplitudinea componenetelor este
proporional cu dimensiunile ecoului, iar frecvena componentelor este
proporional cu distana d.
Din nefericire procedura de transformare Fourier este foarte complicat i
necesit mijloace de procesare foarte puternice i rapide i deci foarte costisitoare.
Toate elementele prezentate n schema din figura 2.3.4 cu excepia antenei
sunt incorporate ntr-o incint numit Unitate Radar, UR, care se monteaza pe faa
exterioar a capacului rezervorului, iar antena (cu unele excepii) se monteaz n interiorul rezervorului.

44

Antene de emisie-recepie
Antenele de emisie-receptie au rolul de a transforma semnalele electrice
periodece in microunde, de a dirija fascicolul de microunde catre suprafata tinta si de
a transforma microundele reflectate de tinta in semnale electrice
Performantele unui traductor cu unde radar sunt in buna masura
determinate si de tipul de antena folosit. n prezent se folosete o mare varietate de
tipuri de antene; unele de uz general, iar altele pentru cazuri particulare. Cele mai
uzuale dintre acestea sunt:

antene conice;

antene cu tij dielectric;

antene tubulare;

antene cu reflector parabolic;

antene planare, .a.


n fig. 2.5.5. sunt prezentate dou din cele mai uzuale tipuri de antene: cea
conic i cea cu reflector parabolic.

Fig. 2.5.5. Antene de emisie recepie microunde


a) conic; b) parabolic.
Antena conic din fig. 2.5.5. este alctuit din corpul C, prevzut cu flana
F de prindere de capacul rezervorului. n interiorul corpului se afl un ghid de unde,
GU, simplu sau combinat, care ghideaz microundele primite printr-un cablu coaxial
de nalt frecven, CIF, ctre conul antenei.
n cele mai multe variante GU este realizat dintr-un material cu constant
dielectric foarte mic: sticl, ceramic, PTFE (politetrafloretilen) care are
extremitatea dinspre suprafaa vizat sub form conic. Aceast form a ghidului de
und i forma conic a corpului antenei favorizeaz concentrarea i focusarea
microundelor ctre suprafaa vizat precum i captarea undelor reflectate de aceast
suprafa.
Undele reflectate i recepionate de anten sunt ghidate de GU ctre
circuitele de prelucrare n vederea determinrii intervalului de timp t dintre
momentul emiterii i momentul recepiei undelor.
Antenele conice sunt preferate pentru msurarea nivelului n vase de
dimensiuni moderate. Pentru msurarea nivelului cu precizie mare n vase/rezervoare
de dimensiuni mari se prefer antenele cu reflector parabolic.
Combaterea erorilor (parazite). n general, dar mai ales n cazul
rezervoarelor cu anumite amenajri interioare (rotoare cu palete, serpentine de
nclzire/rcire, scri etc.) exist posibilitatea formrii de ecouri false. Pentru a
elimina riscul recepionrii acestor ecouri se recurge la folosirea de filtre sau la
folosirea de programe pentru microprocesor care s identifice i s elimine efectul

45

lor. n primul caz se folosete un filtru de prag, care nltur orice ecou de intensitate
mai mic dect o limit prestabilit i un filtru trece band n jurul frecvenei
corespunztoare suprafeelor vizate.
Integrarea traductorului n sistemul de msurare/monitorizare. Orice
traductor cu unde radar poate funciona izolat sau poate fi integrat ntr-un sistem de
monitorizare i gestionare automat a stocurilor de materiale depozitate n
rezervoare. n prima variant traductorul este dotat cu un display local si cu un
dispozitiv local prin care se pot introduce opiuni de operare, iar in a doua variant
traductorul devine parte component a unui sistem mai amplu de msurare, de
monitorizare i de control centralizat echipat cu mijloace specifice.

Traductoarele de nivel cu pulsuri de unde


In traductoarele de acest fel nu se folosesc unde continui, ci unde discontinui
sub forma de pulsuri periodice de cateva unde, la o distanta in timp suficient de mare
ca sa permita undelor reflectate sa se intoarca la antena.
Timpul de dus i ntors necesar pulsurilor ca s parcug distana de ordinul
metrilor este de ordinul nanosecundelor, deci foarte mic. Din acest motiv este
necesar o procedur de expandare (dilatare) a timpului pentru ca acest timp scurt s
poat fi msurat cu suficient precizie.
n acest scop se adopt aceeai procedur ca i la stroboscoape i la
osciloscoapele cu eantionare, unde semnalele cu frecven foarte nalt sunt
transformate n semnale cu frecven mai cobort cu dou trei ordine de mrime.
n figura 2.5.6. se arat modul n care este aplicat principiul eantionrii
succesive la trenuri de pulsuri. Aici perioada T1 de repetiie a pulsurilor este mai
mare dect perioada T a oscilaiilor, iar perioada T 2 de eantionare succesiv este
T1
puin mai mare dect T1. In acest fel factorul de extensie a timpului este R
.
T2 T1
Trenul de impulsuri emis de anten produce unul sau mai multe ecouri dintre
care numai ecoul produs de suprafaa lichidului este cel util, celelalte fiind false. Att
pulsurile emise ct i cele reflectate au aceeai perioad de repetiie T1, iar perioada
de eantionare T2 este T2.>T1.
Ecouri utile
Ecouri false

Ecouri false
t

T1

T1

T2

T2

Fig. 2.5.6. Principiul eantionrii succesive clasice


t
Trenul de impulsuri emis de anten produce unul sau mai multe ecouri dintre
care numai ecoul produs de suprafaa lichidului este cel util, celelalte fiind false. Att
pulsurile emise ct i cele reflectate au aceeai perioad de repetiie T1, iar perioada
de eantionare T2 este T2.>T1.
n eantionarea unor astfel de semnale de foarte nalt frecven apar
probleme practice datorate timpului extrem de scurt, de ordinul picosecundelor, n
46

care urmeaz s se extrag eantioane. Pentru a ocoli aceste dificulti se recurge la


combinarea procedurii de eantionare cu o procedur de intercorelare.
n loc de o eentionare de foarte scurt durat se recurge la o eantionare
printr-o procedur de intercorelare n care pulsul de eantionat este corelat cu un
puls similar de eantionare, emis la perioade de timp T 2 > T1 . Prin procedura de
intercorelare fiecare punct al pulsurilor emise sau reflectate este multiplicat cu un
punct corespunztor al pulsurilor de eantionare i astfel se obin unul dup altul
punctele unui semnal rezultant.
Procedura de eantionare a pulsurilor de unde radar este destul de
complicat dar oricum este mai simpl dect procedura transformrii Fourier. Ea
const n generarea unui semnal de referin cu o perioad de timp modificabil.
Acest semnal se multiplic cu semnalul reflectat recepionat, iar rezultatul
multiplicrii se integreaz. Toate aceste operaii pot fi efectuate de mijloace
electronie relativ simple.
puls emis

puls receptionat

semnal de
esantionare
a)

b)

Fig. 2.5.7. Eantionare prin intercorelare:


a) eantionare clasic; b) eantionare prin intecorelare
Prin metoda descris semnalele de nalt frecven de ordinul GHz sunt
transformate n semnale cu frecven de ordinul KHz, iar frecvena de repetiie a
pulsurilor este i ea redus in acelasi raport..
Operaiile n cadrul acestei metode sunt exclusiv n domeniul timp i vizeaz
analiza ecourilor care apar ca pulsuri separate n timp, ceea ce face posibil
identificarea ecourilor utile i a celor false.
In figura 2.5.8. se prezint schema bloc a unui traductor cu pulsuri de unde
radar. n cadrul acestei scheme sunt generate dou trenuri de pulsuri identice dar cu
perioada de repetare puin diferite. Unul din ele are perioada T 1 si este generat de
oscilatorul OM i de formatorul de pulsuri FPM, iar cellalt are perioada T 2 >T1 i
este generat de oscilatorul OR i formatorul de pulsuri FPR.
Trenul de pulsuri emise de FPM este apliat la intrarea antenei de emisiereceptie AER, unde este transformat in tren de microunde si este dirijat catre
suprafata tinta, care il reflecta inapoi catre antena. Semnalele asociate celor doua
trenuri de pulsuri (cel direct si cel reflectat) ajung in mixerul M.
Cellalt tren de pulsuri, emise de FPR este aplicat, de asemenea, la intrarea
mizerului M. Aici, in acest dispozitiv, au loc operaiile de divizare a frecventei
(dilatare in timp) prin tehnica intercorelarii si de determinare a defazarii in timp a
pulsurilor reflectate fata de pulsurile directe, astfel ca la iesirea mixerului se obtin
distinct pulsurile directe si cele reflectate intr-o diagrama amplitudine-timp, dilatata
in timp, defazarea in timp fiind o masura a distantei dintre antena si obiectul tinta.

47

Oscilator
OR
pentru
eantion
OM
Oscilator
pentru
msurare

FPR
Formator
de
pulsuri
FPM
Formator
de
pulsuri

T2
Mixer
Amplificator
A

T1

MP
Microprocesor
controler

Cuplor

Amplificato
r

AER

Fig. 2.5.9. Schema bloc a unui traductor de nivel cu pulsuri de unde radar
n cadrul acestei scheme microprocesorul controler are rolul de a controla
i regla frecvena trenurilor de pulsuri si eventual -rolul de coordonate a actiunilor
interne ale traduntorului

Aplicatii
n principiu traductoarele de nivel cu microunde pot fi folosite n orice
aplicaie n care se dorete determinarea distanei dintre antena de emisie-recepie i
o suprafa int, care ntoarce undele dirijate spre ea napoi ctre anten.
Avnd ns n vedere faptul c echipamentele care opereaz cu unde radar
sunt n general costisitoare dar cu performane foarte bune, aceste echipamente
urmeaz s fie folosite n acele aplicaii n care se impun exigene nalte i unde alte
tipuri de echipamente nu pot satisface aceste exigene.
n consecin echipamentele cu unde radar i justific aplicabilitatea n
msurarea nivelului n urmtoarele cazuri:
rezervoare mari pentru depozitarea produselor petroliere sau a altor
produse cu riscuri pentru mediu i oameni;
reactoare sau vase care opereaz cu substane agresive i la temperaturi
i presiuni foarte mari;
vase nchise sau deschise care conin metale sau alte materiale n sare
topit;
rezervoare ce conin substane foarte nocive precum clorul, amoniacul,
acidul sulfuric .a.;
rezervoare de stocare a gazelor lichefiate (propan, butan .a.);
silozuri de pulberi fine;
cazane de produs abur, .a.

2.6. Traductoare bazate pe radiatia termica


48

2.6.1. Baza teoretica


Senzorii/traductoarela bazate pe radiatia termica sunt foarte comozi pentru
masurarea temperaturii si a altor marimi dependente de efectele termice ale materiei.
Procesul de radiatie termica este intotdeauna insotit de absorbtia termica in
conditii de echilibru in sensul ca daca un corp emite mai multa energie decat
absoarbe el se va raci pana la o temperatura de echilibru, iar daca emite mai putina
energie decat absoarbe el se va incalzii pana la tempetatura de echilibru. La
temperatura constanta energia emisa este egala cu cea absorbita.
Radiatia termica este puternica si vizibila la temperaturi relativ mari (T>600
C). La temperaturi medii si relativ mici ea este slaba si are loc pe lungimi de unda
din spectru infrarosu.
Corpurile radiaza/absorb energie in mod diferit in functie de natura lor si de
starea suprafetei emisive, de aceea este necesar sa se tina seama de ecest aspect prin
luarea in consideratie a unui coeficient de emisivitate
La baza conceptiei si functionarii acestui tip de aparate stau legile radiatiei
termice, care pun in evidenta dependenta dintre intensitatea si componenta spectrului
de radiatie a corpurilor si temperatura acestora, fara a fi nevoie de contact direct
intre traductorul de temperatura si corpul a carui temperatura se masoara, chiar si
cand acesta se afla in miscare. Aceste legi arata modul in care energia radianta se
distribue pe diverse lungimi de unda in functie de temperature corpului emitent.
O teorie a radiatiei termice este elaborata numai pentru corpul absolut
negru, dar aceasta poate fi adaptata si pentru aplicarea ei la celelalte tipuri de
corpuri reale.
Radiatia corpului absolut negru. Corpul absolut negru este definit ca un
corp ideal care absoarbe integral toate radiariile incidente si are atat factorul de
absorbtie, cat si factorul de energetic de emisie egal cu unitatea pentru toate
lungimile de unda si indiferent de directia de propagare a radiatiilor.
Energia radianta a corpului negru nu se repertizeaza uniform pe toate
lungimile de unda emisive, ci se distribue in conformitate cu rlatia lui Plank :

2.6.1. Repartizarea energiei radiante pe lungimi de und.

E ,T C1 5

1
[W/m3], (2.6.1.)
C 2 (e T 1)

49

unde T este temperatura absolut, C1 = c2h (c fiind viteza luminii iar h constanta lui
Planck); valoric, C1 = 3,741 [W.m 2] iar C2 = hc/k = 1,438.10-2 [m.K], k fiind
constanta lui Boltzmann (k=1,381.1022 [J/K]).
Radiaia corpurilor reale. Distributia emitantei corpurile reale este diferita
de cea a corpurilor negre, dar se pot stabili anumiti coeficienti de raport intre
emisivitatea celor doua tipuri de corpuri. Cel mai comod mod de a trata radiaia
corpurilor reale este acela de a raporta radiaia acestor corpuri reale la radiaia
corpului absolut negru la aceeai temperatur i lungime de und i de a defini
anumii factori sau coeficieni de raport ntre emisivitatea corpului real i
emisivitatea corpului negru, dup cum urmeaz:
- factorul de emisivitate monocromatic, ,T, al unui corp real, pentru
lungimea de und i temperatura T este definit ca raportul dintre strlucirea
0
spectral E,T a acelui corp real i strlucirea corpului negru E ,T la aceeai
lungime de und i temperatur, adic:
,T

E ,T
E0,T

(2.6.2.)

n mod similar, factorul de emisivitate total (policromatic), T, al unui corp


real la temperatura T este definit ca raportul dintre intensitatea radiaiei
emisiei energetice totale (policromatice) a acelui corp i intensitatea emisiei
energetice a corpului negru la aceeai temperatur, adic:
E
T T0 .
(2.6.3.)
ET
ntruct strlucirea corpului real este dependent i de direcia din care este
privit este necesar s se in seama i de unghiul sub care este privit
suprafaa radiant. innd cont de aceti factori dependena dintre
temperatura unui corp real i strlucirea radiaiei emise de acesta pe diverse
lungimi de und este dat de relaia:
hc
T
k

,T
1
ln
E ,T

(2.6 4.)

unde h, c i k sunt constante iar ,T este factorul de emisivitate (coeficientul de


negreal) dependent de i T.
Din analiza curbelor de repartiie a energiei radiate de corpul absolut negru,
prezentate n figura 2.6.1. se constata urmatoarele aspecte importante:
- Intensitatea radiaiilor creste cu puterea a patra a temperaturii, ceeace
inseamna o crestere mare a emitantei, sensibilitatii si preciziei acestei
metode de masurare;
- Lungimea de und purtatoare de energie maxim capt valori din ce n
ce mai mici la temperaturi relativ mari iar la temperaturi mai mari de 600
o
C se observ i o schimbare semnificativ a culorii corpului radiant;
- Dintr-o analiz profund a modului n care are loc modificarea cu
temperatura a spectrului de radiaii, Wien a stabilit urmatoarea relatie,
care i poart numele i anume:

M T= k = 0,2829 10-3 [mK] ,

50

(2.6.5.)

n care M este lungimea de und a radiaiei cu intensitatea maxim iar T este


temperatura absolut n K. Aceast relaie face posibil determinarea temperaturii
corpului radiant dup k i lungimea de und de intensitate maxim.
Pe baza acestor relaii temperatura corpurilor radiante poate fi determinat
pe baza msurrii intensitii radiaiei E,T sau ET, dar innd seama de o serie de
factori de care depinde precizia msurrii, i anume:
- evaluarea corecta a coeficientul de emitanta, care depinde de natura
corpului emisiv i de starea suprafeei radiante a acestuia (strat de oxizi,
depuneri de praf sau murdarie etc.);
- dac exist posibilitatea ca obiectul int s reflecte radiaii externe,
produse de alte surse, este necesar s se evalueze cota parte a acestor
radiaii i s se scad din radiaia recepionat de aparat;
- ntruct mediul dintre corpul emitent i aparat absoarbe radiaiile emise
este necesar s se fac o corecie de temperatur pentru compensarea
acestei influene.
Pentru a diminua influenele negative menionate este indicat ca termometrele
s opereze cu lungimi de und dintr-o band ct mai ngust i dintr-un domeniu n
care influenele perturbatoare s fie ct mai mici domeniul IR.. De remarcat ns i
faptul c cu ct banda de lungimi de und utilizat este mai ingusta, n aceeai
msur este mai mic i energia recepionat de termometru i n consecin este
necesar o amplificare corespunztoare a semnalului recepionat.
Principial masurarea temperaturii se poate face pe baza intensitatii
(emitantei) intregului spectru de radiatii ale corpului vizat sau se poate face pe baza
unui fascicol foarte ingust din jurul unei anumite lungimi de unda, judicios aleasa in
functie de plaja de valori de masurat.
Cele mai importante elemente componente ale unui termometru bazat pe
radiatia termica sunt urmatoarele :
-Un sistem optic telescopic, SOT, de vizare si focalizare a corpului tinta pe un
sensor de radiatii. Optional sistemul poate fi complectat cu un telemetru de evaluare
a distantei dintre corpul vizat si tetmometru ;
-Un filtru de radiatii, FR, care lasa sa treaca numai radiatiile di banda de
operare specifica tipului de termometru (monocromatic sau policromatic) ;
-Un senzor de radiatii, SR, care receptioneaza radiatia/radiatiile emise de
corpul tinta si produce un semnal dependent de temperatura acestuia din urma ;
-Circuite de amplificare si de prelucrare a semnalului dat de senzor in
vederea determinarii temperaturii corpului emitent ;
-Un dispozitiv de afisare/inregistrare a tempetaturii astfel determinate ;
-Optional, un sistem de automatizare a operatiilor interne ale aparatului, care
coordoneaza actiunile ecestuia si efectuiaza calculele necesare determinarii
tempetaturii, inclusuiv corectiile necesare. La echipamentele de ultima generatie
eceste functii sunt realizate de un microprocesor cu perifericele necesare .

2.6.2. Termometre cu radiatii monocromatice

51

In primele tipuri de termometre pentru masurarea temperaturilor mari s-au


folosit radiatii din spectrul vizibil iar ca senzori s-au folosit elemente de comparare
cu lampi cu incandescenta etalon, la care echilibrarea emitantei lampii etalon cu
emitanta corpului vizat se facea de catre utilizator. Astfel de termometre nu se mai
fabrica.
A urmat folosirea ca senzor a unor micropile alcatuite din baterii de
termocuple sau alte elemente generatoare de semnal produse de radiatiile incidente.
De-a-lungul anilor au fost concepute si folosite numeroase scheme in care diverse
tipuri de senzori transformau radiatiili incidente intr-un semnal electric usor de
masurat.
Cel mai important progres l-a constituit introducerea in aceste scheme a
microprocesoarelor de semnal generat de senzori in vederea determinarii
temperaturii corpului vizat, precum si folosirea semnalelor numerice mult mai
comode pentru integrarea termometrului in sisteme de automatizare de inalt nivel
tehnic
Pentru adaptarea teoriei corpului absolut negru la corpurile reale s-a recurs
la folosirea notiunii de temperatura de emitanta monocromatica, Ts, definita ca
fiind tempetratura corpului absolut negru care pe lungimea de unda are aceeasi
emitanta ca si corpul real..
Pe baza acestei definiii i a legilor lui Kirchoff i Wien se obine relaia:
1
1

1

ln
,
Ts T C 2 T

(2.6.6.)

unde C2=1,43810-2 [mK] iar T este factorul de emisivitate al corpului real pentru
lungimea de und i temperatura T.
Aceast relaie stabilete dependena dintre temperatura real T i
temperatura de emitanta Ts. Msurnd pe Ts i cunoscnd pe pe,T i pe C2 se
determin T.
Deoarece T < 1 membrul doi al relaiei (2.6.6.) este ntotdeauna pozitiv, de
unde rezult c Ts < T. Rezult c pentru a avea aceeai emisivitate corpul real
trebuie nclzit la o temperatur mai mare dect temparatura la care trebuie nclzit
corpul negru. Valorile lui T pentru materialele uzuale se gsesc tabelate n
literatura de specialitate, iar termometrul este prevzut cu mai multe scale
corespunzatoare mai multor valori ale acestui coeficient.
n figura 2.6.2. se prezint schema unui termometru cu senzor de radiaii.
Acesta dispune de o lentil de vizare LV, solidar cu corpul aparatului, cu ajutorul
creia se orienteaz aparatul spre corpul emitent. Ca senzor de radiatii se poate
folosi o celul fotoelectric, un multiplicator fotoelectric, un fototranzistor sau un
fotorezistor. Lentila obiectiv L a aparatului formeaz imaginea corpului int de
diametru d n dreptul diafragmei D2 situat ntre filtrul rou FR i detectorul DR.
Msurarea temperaturii va fi corect i independent de distana dintre
corpul int i lentila termometrului numai dac imaginea corpului int a acoper
complet orificiul diafragmei D2 i suprafaa receptoare a detectorului de radiaii.
Numai n acest caz corpul int se vede (vizeaz) sub un unghi solid cruia i
corespunde ca seciune unghiul plan . Acest unghi este definit ca raportul dintre
diametrul d al corpului vizat i distana dintre acesta i pirometru.

52

FR

Fig.2.6.2. Schema de principiu a unui pirometru


cu detector de radiaii n sistem deschis.

Conul de vizare reprezinta o caracteristica a sistemului optic al


termometrului, in functie de care se determina distanta l daca se cunoaste diametrul d
al conului. Astfel, pentru un con si o distanta l date rezulta diametru minim al
corpului tinta a carei imagine acopera intreaga arie receptoare a detectorului
(senzorului) de radiatii. Daca suprafata corpului tinta este mai mare decat suprafata
conului corespunzatoare distantei l termometrul va determina temperatura portiunii
din corp care se incadreaza in conul , iar daca suprafata corpului tinta este mai
mica tempetatura masurata nu va fi corecta.
Pentru un con de vizare si diametrul d date rezulta distanta maxima de la
care se poate face o masurare corecta a temperaturii corpului tinta. In loc de a
preciza conul de vizare unii constructori de termometre presscriu diametrele minime
ale corpului tinta pentru anumite distante dintre corpul emitent si termometru..
In functie de natura senzorului de radiatii se obtine un semnal (tensiune,
rezistenta s.s.), care masurat direct sau dupa o prealabila amplificare intr-un
amplificator A, constitue masura temperaturii corpului emitent, pusa in evidenta pe
mai multe scale de catre aparatul de masurare AM. Acest semnal poate fi folosit si in
alte scopuri, direct sau dupa o conversie analog-numerica.

2.6.3. Termometre cu radiaie total


n cazul pirometriei de radiaie total temperatura corpurilor se determin pe
baza msurrii intensitaii energetice globale a radiaiilor cuprinse ntr-o plaj
foarte larg de lungimi de und, iar la baza metodei st relaia lui Stefan Boltzman,
stabilit pentru corpul negru:
ET T 4
,
(2.6.7.)
2 4

5
,
6697
unde
[W/m K ] se numete coeficientul de radiaie al corpului absolut
negru.
ntruct la aceeai temperatur intensitatea radiaiei totale E T a unui corp
0
real este mai mic dect cea radiat de corpul negru ET , se adopt un factor de

proportionalitate T definit ca raportul acestor mrimi.


Utiliznd acest factor relaia lui Stefan Boltzman poate fi exprimat sub
forma:

53

ET T T 4 ,
(2.6.8.)
de unde rezult c pentru a emite energie cu o anumit intensitate corpul real trebuie
nclzit la o temperatur mai mare dect temperatura la care trebuie ncalzit corpul
negru.
Temperatura de radiaie total, TR a unui corp real cu temperatura T este
definit ca fiind temperatura corpului negru care are aceeai emitanta energetic
total ca i corpul n cauz. Pe baza acestei definiii deducem c:
T TR 4

1
.
T

(2.6.9.)

Aceast relatie se folosete la gradarea scalelor pirometrelor pentru diversele valori


ale factorului T .
ntruct mediul dintre corpul emitent i pirometru absoarbe o parte din
radiaiile emise, temperatura trebuie corectat cu ajutorul relaiei:
TR
TRC
,
(2.6.10.)
1 k
unde k este coeficientul de absorbie al mediului.
n fig. 2.6.3. se prezint un traductor de radiaie total, alctuit n principal
din lentilele L1 i L2 (ocular i obiectiv) i din bateria de termocuple legate n serie,
BT . Tensiunea electromotoare generat de aceste termocuple constituie msura
temperaturii corpului emitent, care este pus n eviden cu ajutorul unui bloc
auxiliar.
Sensibilitatea acestui traductor poate fi modificat prin modificarea
dechiderii diafragmei D1. Raportul dintre diametrul corpului radiant i distana
dintre acesta i traductor trebuie s se ncadreze n limitele prescrise de fabricant.

Fig.2.6.3. Traductor de radiaie total cu lentile.

n fig 2.6.4. se prezint un traductor cu oglind convergent OC. Bateria BT


conine 20-30 termocuple din nichel crom - constantan i este plasat n focarul
oglinzii. Fereastra de intrare FI a radiaiilor este alctuit dintr-o pelicul de
substane organice care protejeaz spaiul interior de curent de aer i de murdrire.
FI

TV

54

Fig. 2.6.4. Traductor de radiaie total cu oglind.


Orientarea traductorului ctre corpul int se face cu ajutorul sistemuluii de
vizare SV, pe care este amplasat diafragma D care permite ca prin deplasarea
longitudinal a acestuia s focalizeze fluxul de radiaii pe bateria de termocuple.
Pentru vizarea corpului emitent unele pirometre sunt dotate cu o lunet
separat de sistemul optic de focalizare a radiaiilor pe detectorul de radiaii.

2.6.4. Termometre cu radiaii infraroii


n ultimele decenii au fost concepute, realizate i comercializate termometre
cu radiaii infraroii, deosebit de performante, care acoper un domeniu de
temperaturi de la 500 C la 30000 C .
n principiu ele sunt asemntoare cu termometrele monocromatice din
spectrul vizibil, dar au i elemente care le difereniaz i anume: natura i
caracteristicile filtrului optic i ale termopilei utilizate, precum i sistemul optic de
vizare a corpului int, care ofer mai multe faciliti.
Performanele acestor aparate sunt n cea mai mare parte determinate de
caracteristicile sistemului optoelectronic i ale termopilei din componena lor.
Acestea se aleg n funcie de domeniul de msurare dorit, de natura corpului int, de
distana dintre int i aparat .a.
Cu ajutorul acestor aparate se poate msura temperatura unor corpuri sau
zone aproape punctiforme cu suprafaa de la 1 mm 2 pn la suprafee oricat de mari.
Pentru a viza o int de dimensiuni mici termometrul trebuie dotat cu un sistem optic
special, capabil s realizeze un fascicol (cmp vizual) foarte ngust, astfel ca pe
suprafaa vizat s acopere o zon foarte mic.
De asemenea, cu ajutorul unor conductori din fibr de sticl i lentile se pot
preleva i transmite imagini din locuri greu accesibile n care nu se poate monta un
pirometru.
Termometrele moderne cu radiaii infraroii msoar temperatura aproape
instantaneu iar unele tipuri prelev chiar i o fotografie digital a campului termic
din zona masurata. De asemenea, unele tipuri de termometre nu au sistem de vizare
clasic, ci au vizare cu ajutorul a unuia sau doua fascicole inguste de raze laser, cu
care se realizeaza si o anumita iluminare a zonei vizate.

55

Fig. 2.6.5. Schema simplificat a unui termometru cu radiaii IR.

n figura 2,6.5.se prezint schema simplificat a unui termometru cu radiaii


infraroii n care se disting urmtoarele elemente componente:
- sistemul optic de vizare cu lentile, simbolizat prin SOV;
- un filtru optic, FIR, care las s treac o band foarte ngust de radiaii
din domeniul infrarou ( 0,7 15 m);
- senzorul de radiaii SR care transform radiaiile recepionate n semnal
electric;
- opional, un laser n infrarou, LIR, care produce unul sau dou fascicole
laser n vederea determinrii distanei dintre corpul int i aparat ;
- un microprocesor MC, care coordoneaz operaiile interne ale intregului
aparat i efectueaz calculele necesare n vederea determinrii temperaturii corpului
int, inclusiv coreciile necesare n funcie de condiiile n care se face msurarea.
Acesta dispune de o minitastatur MT prin care se stabilesc opiunile utilizatorului;
- un display D, cu leduri sau cu cristale lichide pentru afiarea valorii
temperaturii;
- echipamente de interfaare cu alte aparate EI;
- surs de alimentare .a.
Termometrele moderne de acest fel sunt deja de o mare diversitate i ofer o
serie de faciliti opionale dup cum urmeaz:
- camer video cu microprocesor pentru fotografierea digital color a zonei
msurate i a zonei limitrofe n vederea analizei cmpului termic al acestora;
- un nregistrator numeric i/sau o ieire numeric serial RS 232 pentru
transmisia la distan a rezultatului msurrii;
- posibilitatea folosirii cablului din fibre de sticl cu lentile pentru prelevarea
i transmisia radiaiilor;
- periferice opionale, ca de exemplu module de memorie RAM, memorii
nevolatile pentru memorarea unor date (emisiviti .a) precum i
pentru arhivarea celor mai recente rezultate ale msurrii .a.
Aplicatii. Cu unele adaptri specifice fiecrei aplicaii termometrele bazate pe
radiaie termic pot fi folosite n numeroase aplicaii precum urmtoarele:
- msurarea temperaturii pereilor cuptoarelor metalurgice de nclzire i
tratamente termice i a temperaturii materialelor din acestea;

56

- msurarea temperaturii flcrii gazelor din focarele cazanelor generatoare


de abur sau ale cuptoarelor tubulare precum i pentru msurarea temperaturii
tubulaturii prin care circul produsul de nclzit;
- msurarea temperaturii gazelor din camerele de ardere ale motoarelor cu
combustibili fluizi;
- msurarea temperaturii paletelor turbinelor turboreactoarelor n timpul
funcionrii;
- msurarea temperaturii metalelor topite;
- msurarea temperaturii materialelor n micare;
- msurarea temperaturii corpurilor cereti .a.
-

2.7. Senzori / traductoare electrochimice


2.7.1.Caracterizare generala
Caracteristic pentru aceast categorie de senzori/traductoare este faptul ca
la baza procesului de analiz st o reacie electrochimic sau chimic, nsoit de
anumite efecte, pe baza crora se poate determina concentraia n anumii
componeni de interes, participani la reacie. Unii dintre componeni produc efecte
specifice, iar alii produc efecte comune.
Cele mai interesante efecte electrochimice, care sunt folosite la identificarea
componenilor participani la reacie i la determinarea concentraiilor acestora, sunt
urmtoarele:
Generarea unei diferene de potenial electric, dependent de caracterul
i de concentraia n anumii componeni ai soluiei analizate;
Emisia unor radiaii luminoase, dependente de concentraia soluiei
analizate n componeni chemoluminisceni. Este cazul analizoarelor bazate pe
chemiluminiscen;
Modificarea unui parametru al senzorului n funcie de concentraia
mediului de analizat cu care acesta intr n contact. Un astfel de fenomen st la baza
analizoarelor chemoparametrice de tip chemorezistiv;
Consumul de energie electrica pentru electroliza componentilor de
interes. .

2.7.2.Senzori si traductoare pentru lichide


Caracteristic pentru analizoarele electrochimice este faptul c senzorul
acestor aparate este realizat sub forma unui cuplu de doi, trei sau chiar patru
electrozi, ce vin n contact direct cu amestecul de analizat, care este de regul o
soluie electrolitic.
n urma contactului dintre electrozi i soluie se nate o tensiune
electrochimic a crei mrime este dependent de compoziia chimic a soluiei,
dar i de temperatura acesteia, de fenomenul de polarizare a electrozilor, precum i
de gradul de murdrire al acestora. Din aceasta cauz analizoarele trebuie
prevzute cu dispozitive de compensare a influenei temperaturii i eventual cu
dispozitive de curire periodic a electrozilor.
n aceast categorie de aparate putem ncadra analizoarele pentru
determinarea factorului pH, pentru determinarea potentialului REDOX (reducereoxidare), pentru determinarea oxigenului i a altor gaze dizolvate n soluii apoase
.a. n ultimele decenii au aprut i i-au gsit o larg aplicabilitate senzorii

57

electrolitici de tip pile de combustie, care pot fi folosii n analizoare simple de gaze
sau n structura unor analizoare mai sofisticate.

Senzori de Ph
Factorul pH al unei soluii este definit ca logaritmul cu semn schimbat al
concentraiei ionilor de hidrogen al acesteia. E1 arat ct de puternic este
caracterul acid sau bazic al soluiei analizate. O soluie cu factorul pH=7 este
neutr, una cu pH>7 este bazic iar cea cu pH<7 este acid.
Uzual msurarea factorului pH se face cu metode electrice pe baza
efectului electrochimic al soluiei analizate asupra unei perechi de electrozi
speciali. Potenialul electric al unui electrod, numit electrod de msurare EM, este
dependent de factorul pH al soluiei, pe cnd potenialul electric al celuilalt
electrod, numit electrod de referint, ER este practic constant.
ntruct senzorii de pH clasici cu electrod de msurare din sticl sunt
descrii de mai mult timp n literatura de specialitate, ei nu pot fi reprezentai n
aceast lucrare. Aici vom prezenta numai noile tipuri de senzori de pH.

Senzori de Ph de tip ISFET


Senzorii de tip tranzistor cu efect de camp ionoselectivi (Ion Selective Field
Efect Tranzistor - ISFET) au aprut pe pia dup 1970, primele lor aplicaii fiind n
domeniul msurrii factorului pH.
Prin structura lor aceti senzori se aseamn cu tranzistorii MOSFET
(Metal Oxide Silicon Field Effect Tranzisor) n sensul c sunt dispozitive de comand
a curentului dintre surs i dren prin cel de-al treilea electrod - poart. Spre
deosebire de MOSFET n cazul ISFET poarta este comandat prin efectul
electrostatic selectiv al ionilor din soluia n care se afl tranzistorul.
n figura 2.7.1,a se prezint structura i modul de polarizare al unui ISFET n care
distingem: substratul de siliciu SS, stratul de oxid de siliciu SOS, contactele metalice CM ale
sursei i drenei, sursa S, drena D, poarta P, format dintr-un strat de oxid sensibil la
concentraia ionilor de hidrogen i sursa de polarizare a porii SP cu tensiunea variabil.

Fig. 2.6.1. Senzori de PH :


Fig 2.7.1. Senzor de Ph de tip ISFET :
a) Structura senzorului ; b) sistem de msurare.
Cnd un astfel de senzor se imerseaz n soluia de analizat, circuitul
electric al porii se nchide prin electrodul de referin ER i astfel concentraia
ionilor de hidrogen din soluie influeneaz curentul dren-surs, IDS. Ionii i alte
particule ncrcate electric nu trec prin stratul sensibil de oxizi SOS, ci acioneaz
exclusiv prin efectul electrostatic. n calitate de strat sensibil se folosete unul din
urmtorii oxizi: oxid de aluminiu, oxid de tantal, dioxid de siliciu .a.

58

Senzorii de acest fel se realizeaz sub form de teac n care se amplaseaz


att tranzistorul ct i electrodul de referin. Teaca este prevzut cu un orificiu prin
care soluia ajunge la stratul sensibil, electrodul de referin fiind i el expus
contactului cu soluia.
Schema de principiu a unui pH-metru cu sezori de tip ISFET este prezentat
n figura 2.7.1,b. n cadrul acestei scheme curentul I DS se menine constant cu
ajutorul unui dispozitiv de reglare automat a curentului, DRAC.
Dac valoarea factorului pH al soluiei se schimb, se schimb i potenialul
porii i ca urmare se schimb i curentul IDS. n acelai timp ns DRAC modific
tensiunea de polarizare UPS astfel nct IDS s rmn constant.Tensiunea UPS pus n
eviden de un aparat corespunztor constituie msura factorului pH al solutiei.
Din figura 2.6.2, care reprezint dependenta I Ds = f(UPS), se observ cu ct
se modific UPS n funcie de modificarea factorului pH, astfel c IDS s rmn
constant la valoarea Ips =I0. La acelai factor pH temperatura modific panta
dependenei IDS = f(UPS). Exist ns un punct P de coordonate I o i Uo numit punct
izotermal.
IDS
T2 <T1
IDS
pH 2
T=ct
T=ct
T1
pH 1
pH=ct
pH= ct
UPS = ct
I0
I0
Ups
Ups
U0
UPS(pH2) UPS(pH1)
b)
a)
Fig 2.7.2. Dependena IDS de pH i de temperatur:
a) Dependena IDS = f(pH), T=ct; b) Dependena IDS = f(T) , pH=ct.

Senzori de oxigen dizolvat


Dac o pereche de electrozi din metale diferite este scufundat ntr-o soluie
electrolitic ntre cei doi electrozi ia natere un curent electric a crui intensitate este
dependent, printre altele, i de concentraia n oxigen dizolvat n soluia respectiv.
n mod uzual se folosesc catozi din oel i anozi din zinc.
Mecanismul de formare a curentului are la baz reacia urmtoare:
Me = MQ + 2e-;

O2 + 4e- + 2H20 = 40H-

(2.7.1)

Aceast reacie are loc numai n cazul cnd suprafaa activ a electrozilor
este neted i curat. Pe msur ce aceast suprafa se murdrete viteza de reacie
scade, de aceea senzorii de acest tip trebuie dotai cu mijloace adecvate (perii) de
curire a suprafeelor active.
Calitatea msurrii cu astfel de senzori este determinat de natura
electrozilor, de configuraia i modul de curire ale acestora precum si de modul de
inprosptare i antrenare a soluiei n jurul electrozilor.La viteze mici de curgere a
soluiei sensibilitatea senzorilor nu este afectat de viteza de curgere, ns la viteze
mai mari de 5 m/s este dependent de aceasta. n mic msur sensibilitatea este

59

dependenta de conductibilitatea soluiei. Cele mai bune rezultate se obtin cand


conductibilitatea solutiei este mai mare de 200s/cm..
Sub aspect constructiv, senzorii sunt alctuii dintr-un corp sub form de
teac T, la captul creia se afl cei doi electrozi E1 i E2 cu parte activ frontal sau
lateral, iar n interiorul ei, la cellalt capt se afl circuitele de prelucrare primar
i de trasmitere la distant a semnalului electric, adic blocul CPTS.

Fig.2.7.2. Structura unui senzor electrochimic cu doi electrozi.


Opional un astfel de senzor mai poate fi dotat cu o perie P de curire a
suprafeelor active ale electrozilor, perie antrenat de un micromotor i reductor de
turaie MMR, ncorporat n teac.

2.7.3. Senzori si traductoare pentru gaze


Exist o categorie de senzori electrochimici care funcioneaz pe principiul
pilelor de conbustie i se folosesc pentru determinarea concentraiilor multor gaze ca:
CO; CO2; O2; NO2; H2S; NH3; H; Cl i altele.
Senzori electrochimici cu 2 electrozi
Cel mai simplu senzor electrochimic este alctuit din doi electrozi: unul de
msur, EM, i un contraelectrod CE, separai printr-un strat fin de electrolit, E, i
conectai ntr-un circuit extern cu impedan relativ mic figura 2.7.3.

Fig 2.7.3. Schema unui senzor electrochimic cu 2 electrozi


Amestecul de analizat difuzeaz n senzor printr-o barier de difuzie, care
controleaz fluxul i asigur un semnal de ieire proporional cu concentraia.
In cazul unui senzor de CO au loc urmatoarele reactii:
Pe electrodul de lucru:

2C0 + 2Hz0

Pe contraelectrod:

O2 +4H ++4e

Global:

2C0+0 2

2C0 2 + 4H + +

4e ;

60

2H 20;
2C02.

n aceast reacie nu se consum nici electrozi, nici soluie. CO mpreun


cu O2 din aer difuzeaz n sezor, iar CO 2 difuzeaz n afara acestuia, senzorul
funcionnd ca un catalizator. Exist ns i senzori n cadrul crora are loc un
consum de O2 pe catod cu generare de curent pe anod.
Proporionalitatea dintre curentul generat i concentraia n CO se
pstreaz numai n limitele unui domeniu specific tipului de senzor. Depirea
acestui domeniu duce la fenomenul de saturaie prin polarizare i la o dependen
neliniar ntre curent i concentraie.
Curentul furnizat de senzor este foarte mic, de aceea el urmeaz s fie
amplificat, trasformat n tensiune i folosit intr-un aparat de msurare, de
semnalizare, de protecie sau alte scopuri. Schema unui amplificator-convertor
asociat unui senzor electrochimic cu doi electrozi este prezentat n fig. 2.7.4.
Senzorul electrochimic SE se plaseaz n mediul de analizat, iar amplificatorulconvertor, mpreun cu aparatul de msurat semnalul electric amplificat formeaz un
bloc comun, care poate fi staionar sau portabil.

Fig. 2.7.4. Schema unui senzor electrochimic cu amplificator-convertor.


Senzori cu 3 electrozi
Lrgirea domeniului de proporionalitate al senzorilor poate fi realizat
prin folosirea celui de al treilea electrod, electrodul de referin i a unui circuit
extern potentiostatic. n acest fel potenialul electrodului de lucru poate fi limitat de
ctre potenialul electrodului de referin, mpiedicnd astfel polarizarea.
Electrodul auxiliar nu produce curent ci se mentine la un potenial constant.
Contraelectrodul este astfel eliberat de polarizare fr s afecteze electrodul de
lucru i fr s impun limitri sezorului.
Noua generaie de senzori electrochimici sunt senzori cu trei electrozi,
deoarece controlnd potentialul de referin se pot mbunti, de asemenea,
selectivitatea i rspunsul senzorilor fa de componentul urmrit.
Schema unui amplificator-convertor asociat unui senzor cu trei electrozi este
prezentat n figura 2.7.5. n aceast schem potenialul electrodului de referin i al
electrodului de lucru este acelai. Aceasta este asigurat de ctre amplificatorul
operaional AO, care comand tensiunea contraelectrodului astfel nct s mentin
electrodul de referin la acelai potenial cu electrodul de lucru.
Amplificatorul operaional trebuie s fie bipolar i alimentat de la o surs
dual pentru a putea da la ieire semnal pozitiv sau negativ, dup caz.
Semnalul de ieire este cderea de tensiune pe rezistorul R1, iar rezistorul R7
i termistorul TH sunt necesari numai n cazul senzorilor de CO pentru a compensa
efectul temperaturii.

61

Fig 2.7.5. Schema unui amplificator-convertor de pH


Rezistoarele R3, R4 i R5 prentmpin oscilaiiile iar rezistorul R6
prentmpin polarizarea cnd circuitul nu este alimentat i asigur stabilizarea
rapid dup conectarea sursei.
Combaterea interferenelor componenilor
Performantele senzorilor electrochimici pot fi afectate de interferena
ncruciat a unor componeni ai amestecului de analizat i de temperatura acestuia.
De exemplu o concentraie de 100 ppm hidrogen produce acelai efect ca i o
concentraie de 61 ppm oxid de carbon.
Interferena poate fi redus sau eliminat cu ajutorul unor filtre chimice
interne sau externe senzorului, sau se adopt senzori cu patru electrozi.
n tabelul 2.6.1. sunt prezentate interferenele ncruciate n raport cu CO
ale principalelor gaze ce pot fi detectate cu senzori electrochimici de CO ai firmei
Sexth Sens.
Tabelul 2.6.1.
Echivalent
Concentraie
Echivalent
Gaz Concentraie ppm
Gaz
CO ppm
ppm
CO ppm
H2
100
61
CS
100
62
CH4
100
0
C12
100
- 19
CO
100
100
NO
100
18
CO2
100
0
NO2
100
- 92
H2S
100
400
Senzori cu patru electrozi
Pentru a elimina efectul interferenei ncruciate se recurge la folosirea
senzorilor cu patru electrozi, cel de al patrulea electrod fiind numit electrod auxiliar.
Amestecul gazos, de exemplu aer cu CO i H 2 difuzeaz n senzor i
reacioneaz mai nti cu senzorul de lucru. Pe acest electrod reacioneaz tot oxidul
de carbon i o parte din hidrogen, cealalt parte din hidrogen reacionnd ulterior pe
electrodul auxiliar. n acest fel senzorul furnizeaz dou semnale de ieire: unul
proporional cu concentraia n CO i H 2, iar cellalt - proporional cu concentraia
n H2.
Semnalul compensat, corespunztor concentraiei n CO, se obine prin
scderea semnalului electrodului auxiliar din semnalul electrodului de lucru. Aceast
operaie se poate realiza cu ajutorul unui circuit analogic de scdere sau se poate

62

realiza cu ajutorul unui calculator pe baza celor dou semnale i a unui program
corespunztor.
Combaterea derivei provocate de temperatur
Semnalul unui electrod auxiliar poate fi folosit i pentru eliminarea derivei
zeroului senzorului, provocat de variaia temperaturii.
n cazul unui amestec fr componeni reactani senzorul va furniza un
semnal apropriat de zero, datorit unei mici diferene ntre potenialele electrodului
de lucru i contraelectrodului. n urma calibrrii aceast diferen poate fi anulat,
dar o alt diferen va putea apare dac temperatura senzorului i a amestecului se
modific i anume - crete exponential cu temperatura.
Compensarea influenei temperaturii asupra rezultatului msurrii se face la
fel ca i compensarea interferenei ncruciate.
Cnd se utilizeaz senzori cu patru electrozi, pentru compensarea efectului
temperaturii se obin de asemenea dou semnale - unul furnizat de electrodul de
lucru iar cellalt - furnizat de electrodul auxiliar. Ambele semnale sunt afectate de
temperatur, dar semnalul dat de electrodul auxiliar nu este afectat de componentul
reactiv urmrit..

2.7.4. Senzori si microsenzori chemorezistivi


La baza acestul tip de senzori st proprietatea unor materiale
semiconductoare (SnO2, ZnO2, TiO2, NbO5, CeO 2 .a. ) i a unor materiale organice
de a-i modifica rezistena sau permitivitatea electric atunci cnd vin n contact cu
un anumit gaz. Ei pot fi, deci, chemorezistivi sau chemocapacitivi. Sensibilitatea lor
poate fi marit prin dopare cu catalizatori specifici.
Senzori chemorezistivi
Senzorii chemorezistivi de tip semiconductori se folosesc ndeosebi la
determinarea concentraiilor de gaze ca O2, CO, CH4, .a.

b)
c)
Fig. 2.7.6. Senzor chemorezistiv de tip semiconductor:
a) structura; b) simbol; c) schema de montaj
Din structura acestui tip de senzori - fgura 2.7.6. a fac parte: un suport de
forma unui tub ceramic, TC, pe care se bobineaz o rezisten de ncalzire, Ri, cu
terminale de conectare la o surs de alimentare pentru a nclzi ntregul senzor pn
la aproximativ 400C. Peste acest bobinaj se depune un strat din material
semiconductor SS, de tip n (Sn02 .a. ) care devine activ atunci cnd este nclzit..
n absena oxigenului i a altor gaze, electronii din structura poroas din
stratul semiconductor se mic liber. n prezena gazului de detectat, avid de
electroni, acest gaz se absoarbe pe suprafaja particolelor de semiconductor, formnd

63

o barier de potenial, care mpiedic micarea electronilor i duce astfel la creterea


rezistenei electrice.
Dimpotriv, dac atmosfera din jurul stratului semiconductor este
reductoare (CO, CH4, alcool, .a. ) stratul poros de semiconductor (Sn0 2 ...)
absoarbe acest gaz, care n prezena oxigenului oxideaz, avnd ca efect scderea
barierei de potenial i micorarea rezistenei electrice.
Sensibilitatea straturilor semiconductoare de Sn02 .a. la aciunea gazelor
reductoare poate fi mbuntit prin doparea cu Pa, Cd, .a. care au aciune
catalitic, favoriznd interactiunile chimice i electrice.
Un astfel de senzor se monteaz ntr-o schem precum cea din figura 2.6.6.c.
Bobina de nclzire se alimenteaz de la o surs de ~5V iar circuitul de msurare se
alimenteaz de la o surs de tensiune Ua de 10-20V. Tensiunea de ieire U e este
dependent de rezistena stratului semiconductor conform relaiei:
Ue

R
Ua
R Rs

(2.6.3)

Pentru a obine sensibilitate mare se alege o rezisten R egal cu R S de la


mijlocul domeniului de interes al amestecului de gaze analizat.
Microsenzori chemorezistivi
Microsenzorii de tip semiconductor pot fi realizai n tehnologia straturilor
subiri. Acetia sunt alctuii dintr-un strat de oxid metalic, care urmeaz s fie
nclzit la cteva sute de grade Celsius (100-400C).
La suprafaa ncins a semiconductorului gazul de analizat intr n reactie
cu oxigenul absorbit de acesta i ca urmare a cestei reacii se modific rezistenta
semiconductorului

.
Fig. 2.7.7 Structura unui microsenzor chemorezistiv.
Microsenzori cu strat de Sn02
Structura unui asfel de microsenzor pentru CO, realizat n tehnologie
integrat este prezentat n figura 2 . 7 . 7 . n esen este vorba de un strat subire
de siliciu SS, pe care se crete prin oxidare un strat foarte subire de SiO 2. Pe acest
strat se depune un strat foarte subire de aur pe care prin fotolitografiere se
realizeaz o rezisten electric de nclzire Ri;. Peste stratul de aur se depune un
alt strat de Si0 2, iar peste aceasta se depune stratul semiconductor de SnO 2. Prin
procedee adecvate se depun cei patru electrozi cu conductori terminali; doi pentru
rezistena de nclzire i doi pentru conectarea la circuitul de ieire, din care face
parte stratul de Sn O2..
Acest tip de senzori sunt robuti, au dimensiuni foarte mici, aproximativ
2
1-2 mm . Pentru temperatura de 300C au un consum pentru nclzire de
aproximativ 100mW, ofer posibilitatea integrrii lor n circuite de amplificare i
corecie a semnalului util. Din pcate, aceti senzori nu sunt selectivi, de aceea ei
sunt folosii pentru detecia unor grupuri de gaze, cum este grupul de gaze
64

combustibile CO, CH 4, HZS .a. De asemenea, sunt afectai de umiditatea


amestecului de analizat i de posibile otrviri produse de anumite gaze toxice.
Lipsa selectivitii acestor senzori poate fi transformat n calitatea de
detectori multigaz, recomandabili pentru detecie multicomponent n analizoare
cromatografice, precum i n reele de microsenzori pentru monitorizarea mediului,
unde nu se cere o selectivitate nalt.
Microsenzori de gaze de tip TEC-MOS
Tranzistorul de tip TEC-MOS poate fi adaptat pentru a deveni senzor
chimic prin tehnologii i substante dopante corespunztoare. Structura unui
dispozitiv TEC-MOS cu canal n indus, este prezentat n figura 2.7.8. ntr-un
substrat de siliciu de tip p, slab dopat, sunt create dou zone de tip n, puternic dopate
i anume regiunea sursei i respectiv, a drenei. Pe substratul de siliciu se creeaz prin
oxidare un strat de SiO2, iar acesta se acoper cu un material conductor (metal) cu
rol de poart n toat zona dintre surs i dren. Dac pe poart se aplic o tensiune
Up, conductibilitatea ariei de siliciu de sub poart poate fi modificat prin U p care
controleaz curentul dintre surs si dren.
Pentru o tensiune mai mic dect o tensiune de prag, curentul este nul, pe
cnd dac tensiunea Up aplicat depete pragul respectiv apare un curent ca efect
al potentialului pozitiv al porii.

Fig. 2.7.8.
Structura unui senzor
de tip TEC-MOS.
Tensiunea de prag Upp este determinat de gradul de dopare, de grosimea
stratului de oxid, de materialul porii, de sarcinile mobile i fixe aflate n stratul de
oxid, precum i de stratul de dipoli la interfaa oxid-semiconductor.
Sensibilitatea dispozitivului TEC-MOS este dependent de stratul de dipoli
care se creeaz la interfaa oxid-semiconductor, strat de care depinde, de altfel i
tensiunea de prag Upp. n funcie de modul de generare a acestui strat de dipoli pot fi
realizate urmtoarele tipuri de senzori:

senzori Pd TEC-MOS cu poart din metal catalizator (Pd);

senzori AD TEC cu strat foarte subire de oxid;

senzori TEC IS MOS cu sensibilitate la ioni (pentru pH)

Senzorul de tip Pd TEC-MOS


Acesta este cel mai uzual tip de senzor TEC-MOS, adic un chemotranzistor,
care folosete ndeosebi la analiza n faz gazoas a H 2, NH3, H2S i a altor compui
simpli ai hidrogenului. Structura acestui tip de senzor deriv din structura clasic a
tranzistorului TEC-MOS n care poarta de aluminiu este nlocuit cu una din paladiu.
Stratul de dipoli de la interfaa metal-oxid-semiconductor este creat prin difuzia n
oxidul de siliciu a hidrogenului atomic, rezultat n urma disocierii moleculelor de
65

hidrogen la suprafaa metalului catalizator - paladiu. Hidrogenul atomic difuzeaz


prin stratul de paladiu, cruia i modific potentialul de lucru i este absorbit la
interfaa Pd- SiOZ. Atomii de hidrogen absorbii modific diferena de potenial
metal-semiconductor i structura de suprafa a oxidului de siliciu, deci i tensiunea
de prag a senzorului.
Tensiunea de prag este o msur a concentraiei n gaze analizate, deoarece
n stratul de paladiu, la o anumit presiune de hidrogen are loc un echilibru dintre
procesul de disociere n atomi i procesul de recombinare n molecule ale gazelor
analizate. Senzorii de tip Pd TEC-MOS sunt foarte sensibili la hidrogen molecular i
la hidrogen sulfurat dac se lucreaz la 150C. La temperaturi mai mari devin
sensibili i la vaporii de etanol, de etilen i de ali compui organici.
Alegnd n mod corespunztor structura porii se pot obine senzori sensibili
la alte gaze. Astfel, un senzor cu poart subire de platin este sensibil la amoniac i
etanol dac lucreaz la 150C. La temperaturi mai mari este mai sensibil i devine
sensibil i la etilen. ncorpornd pe o capsul mai mulii senzori de tip TEC-MOS,
precum i o rezisten de nclzire i un senzor de temperatur, se obin senzori foarte
precii i eficienti la diveri componeni ai amestecului

2.8. Biosenzori
2.8.1. Caracterizare general
Biosenzorii au aparut si s-au dezvoltat rapid in ultimele decenii datorita
multiplelor aplicatii pe care acestia le au in domeniul biotehnologiilor, al sanatatii si
al altor domenii.
Se stie ca celulele vii au posibilitatea de a reactiona la modificarile mediului
exterior datorita unor bioreceptori cu care sunt dotate. Un bioreceptor poate fi o
proteina sau o alta substanta biologica, legata de membrana unor celule care au o
inalta afinitate de a se cupla/intreactiona numai cu anumite substante din mediul
exterior, Cele mai importante substante bioreceptoare sunt enzimele,. hormonii,
anticorpii s.a Se stie, deasemenea, ca aceste substante bioreceptoare dirijeaza
procese metabolice de sinteza si descompunere din organismele oamenilor si al altor
vietuitoare.
Oricare bioreceptor natural este specializat pe o anumita substanta din
mediul exterior, denumita analit, iar cuplarea analitului cu substanta bioreceptoare
produce efecte fizice si/sau chimice specifice. Aceste schimbari permit deschiderea
temporara a unor canale prin membrana celulelor,canale prin care pot trece ioni cu
mobilitate mare (Na, K+ sa) , iar influxul de ioni pozitivi modifica puternic
potentialul membranei si alti parametrii ai celulei. -vezi Fig 2.8.1.
Molecule de nonanalit
Molecula de analit
Zona de interinfluenta
Molecula de substanta
bioreceptoare
Membrana
Fig. 2.8.1. Cuplarea unui analit cu o substanta bioreceptoare.

66

De retinut, deci, ca pentru determinarea concentratiei unui analit dintr-o


solutie bioreceptorul trebue sa contina o substanta bioreceptoare cu care sa
interactioneze in mad adecvat. Prin urmare. trebue ales un cuplu analit-substanta
bioreceptoare cat mai eficient, apoi trebue ales tipul de bioreceptor si de
bioconvertor , mijloacele de prelucrare si masurare a semnalului obtinut, mijloacele
de afisare a rezultatului masurarii si eventual integrarea tuturor acestor elemente
intr-un sistem de monitorizare, de reglare sau de optimizare.
In tabelul 2.8.1. sunt prezentate cateva din cele mai uzuale cupluri de analitsubstanta bioreceptoare utilizate in constructia bioconvertoarelor.
Un biosensor tehnic, BS, este o entitate alcatuit dintr-un bioreceptor, BR, i
dintr-un bioconvertor, BC. Bioreceptorul este constituit dintr-un substrat de substante
bioreceptoare care recunoaste un analit int i reacioneaz cu acesta, producnd
transformri fizice i chimice specifice, iar bioconvertorul transpune aceste
transformri pe un semnal direct masurabil sau dupa o prealabila amplificare. -vezi
Fig 2.8.2.
Solutia de analizat
Membrana selectiva
Substanta bioreceptoare
b
Bioconvertor
Semnal masurabil
Fig. 2.8.2. Schema simplificata a unui biosenzor.
Ca masura de prevenire, intre solutia care contine analitul de interes si
substanta bioreceptoare, care recunoaste acest analit, se interpune o membrana
selectiva. Aceasta trebue sa constitue o bariera pentru substante nontinta, sa
protejeze substratul de substanta bioreceptoare si sa asigure limitele de operare ale
biosenzorului. Ea trebue sa permite analitului tinta sa intre in substratul de substante
bioreceptoare, dar sa impiedice patrunderea produselor de reactie si a altor
interferenti.
De retinut si faptul ca aceste membrane maresc inertia biosenzorului si
timpul de masurare din cauza rezistentei difuzive a acestora si de aceea grosimea si
porozitatea acestora trebue aleasa in mod judicios.

Tabela 2.8.1. Date referitoare la biosenzorii uzuali


Analit tinta
Colina
Etanol
Metanol
Glucoza
L-Glutamina

Substanta bioreceptoare

Produs
detectat
Biosenzori amperometrici
Colinoxidaza
H2O2
Etanoloxidaza
H2O2
F-dehidrogenati
NADH
Glucoxidaza
H2O2, O2
Oxoglutaminaza
H2O2
67

Limita
g/l
0,5
3,0
2,5
0-25
10 mM

L-Glutamat
Hipoxantine
Lactat
Zaharat
Oligazaharide
Aspartamina
Grasimi
Glucoza
Uree
Nitriti
Penicicline
Sufati
Antigeni, anticorpi
Etanol
Glucoza
Ureaza
Lactati
Penicilina

Oxoglutamaza
Xantinoxidaza
Oxolactaza
Glucoxidaza, invertaza
Glucamilaza
L-aspartaza
Lipaza
Glucoxidaza
Ureaza
Nitrit - reductaza
Penicilinaza
Sulf oxidaza
Partener de cuplu
Senzori enzime
Alcool dihidrogenaza
Glucoxidaza
Ureaza
Bertat-monooxidaza
Penicillinaza

H2O2
H2O2
H2O2
H2O2, O2
H2O2
NH3
Acizi grasi
Acid gluconic
NH4 , CO2
NH4
H+/HS
Complex
NADH
O2
Amoniac
Pyruvati
Acid
penicilianic

10 mM
180
40
25
2,5
0,5
0,05
2 g/l
10
1
70
100 ppn
mH
1
20
3
1
10

O cerinta esentiala a oricarui tip de biosenzor este aceea ca substanta


purtatoare de analit si substanta bioreceptoare sa fie imobilizate in vecinatatea
bioreceptorului pe toata durata analizei. Aceasta se poate realiza cu ajutorul unor
capcane fizice sau prin atasare chimica precum ar fi: absorbtia moleculelor pe
suprafate activa a bioreceptorului prin adeziune sau prin atractie electrostatica, prin
capterea biomoleculelor in geluri de polimeri, prin crearea unor reactii chimice prin
care biomoleculele se leaga covalent de elementele biosenzorului s.a. iar dupa fiecare
masurare substratul bioreceptor trebue refacut
Substanta de analizat care contine unul sau mai multi analiti de interes poate
fi: serul biologic, limfa, sangele, adica -un lichid. De exemplu in sange exista o
multime de analiti, iar un bioreceptor are rolul de a reactiona cu numai unul dintre
acestia De exemplu, daca se doreste masurarea concentratiei de glucoza in sange se
poate recurge la alegerea unui biosenzor cu bioreceptor de glucoxidaza..
Transformarile ce au loc in cadrul unui biosenzor dupa retinerea analitului
pot fi: modificarea temperaturii zonei de interactiune analit-bioreceptor, modificarea
stratului de analit depus pe bioreceptor, modificarea potentialului electric si/sau a
curentului unui electrod, modificarea absorbtiei luminii, a indicelui de refractie s.a.
Oricare din aceste efecte poate servi la realizarea diverselor tipuri de biosenzori.
Cu titlu de exemplu prezentam reactia de oxidare a glucozei n prezena
enzimei glucoxidaza si posibilitatile de determinare a concentratiei de glucoza din
solutie
Glucoxidaza
Glucoza + O2 + H2 O
Acid gluconic + H2 O2 .
Pentru a msura coninutuuil de glucoz se pot folosi urmatoarele tipuri de
bioconvectoare:

68

Biononvectoare de oxigen cu care se determin cantitatea de oxigen


consumat in reactie;
Bioconvertoare de H2O2 cu care se determin concentratia de peroxid
rezultat din reacie;
Bioconvectori de pH cu care se determin cantitatea de acid gluconic ca
produs al reaciei glucozei;
Bioconvertoare bazate pe efecte fizice sau chimice ale reactiilor din
cadrul bioreceptorului.
Pentru determinarea glucozei din sange, pacientului i se recolteaza o picatura
de sange, care este aplicata pe zona activa a biosenzorului. Rezultatul determinarii se
obtine dupa cateva zeci de secunde sub o forma dependenta de gradul de tehnicitate
al biosenzorului. Dupa efectuarea unei analize biosenzorul trebue spalat si pregatit
pentru o noua analiza.
In mod similar, ureea este hidrolizata de enzima ureaza, formand amoniacul si
dioxidul de carbon, conform reactiei;
ureaza
Ureea + H2 O
CO2 + 2NH3..
Concentratia de amoniac este proportionala cu concentratia de uree si poate
fi masurata cu ajutorul unui electrod sensibil la ionii de amoniac. Acesta este un
electrod de pH din sticla de o constructie speciala.
Cele mai importante caracteristici ale biosenzorilor sunt urmatoarele:
-sensibilitatea la schimbarea concentratiei de analit;
-selectivitatea fata de analitul tinta;
- domeniul si precizia de msurare;
- timpul de masurare, reproductibilitatea s.a.

2.8.2 Clasificarea biosenzorilor


Biosenzorii pot fi diferentiati si clasificati dupa mai multe criterii, dintre
care care cele mai importante sunt urmatoarele:
-natura marimii percepute;
-natura bioreceptorului si a bioconvertorului;
-principiul de conceptie si de functionare;
-domeniul de aplicabilitate s.a.
Dupa nature bioreceptoarelor biosenzorii pot fi incadrati in urmatoarele
categorii:
- Biosenzori de afinitate, in cadrul carora analitul nu se modifica si nu se
consuma in timpul masurarii, ci doar se leaga fizic temporar de
bioreceptor, iar la sfarsitul masurarii poate fi indepartat chimic sau prin
spalare.
- Biosenzori de metabolism, la care substratul de substanta bioreceptoare
se consuma in reactia sa cu analitul, formand unul sau mai multi produsi
de reactie, iar o noua masutare este posibila numai dupa complecta
consumare aanalitului din masurarea precedenta.
- Biosenzori imunologici la care detectarea substantelor de tip antigen se
face cu ajutorul anticorpilor de tip imunoglobulina;

69

Biosenzori catalitici la care substanta bioreceptoare are numai rol de


catalizator.

Dupa natura bioconvertoarelor biosenzorii pot fi incadrati in urmatoarele


categorii:
- Biosenzori electrochimici;
- Biosenzori optoelectronici;
- Biosenzori piezoelectronici;
- Biosenzori de tip BioFET;
- Biosenzori termici s.a.
In continuare vom face o succinta prezentare a acestor tipuri de biosenzori

Biosenzori electrochimici
La baza acestui tip de dispozitive stau reactiile electrochimicce care au loc la
suprafata de interactiune dintre un electrod si solutia de analizat. Dupa natura
semnalului de iesire al acestora distingem biosenzori potentiometrici si biosenzori
amperometrici
Biosenzorii de tip potentiometric sunt alcatuiti dintr-un electrod ionoselectiv
care vine in contact cu solutia de analizat, formand astfel o sursa de tensiune
electromotoare de ordinul sutelor de milivolti.
Catod de Pt

Anod de Ag
Membrana de celofan
Glucoxidaza pe o retea de nylon
Membrana de teflon

Solutie de
glucoza

Gel electrolitic

Fig.2.8.3. Schema unui biosenzor electrochimic de glucoza


In Fig. 2.8.3.este prezentata schema primului biosenzor de acest tip, conceput
de Clark si Lyons pentru determinarea concentratiei de glucoza. Acesta este alcatuit
dintr-o membrana din polietilena sau celofan, penetrabila de catre oxigen, care
imbraca o pereche de electrozi; un catod de platina si un anod de argintctrozi. Spre
exterior, pe o retea de nylon este plesat un strat de glucoxidaza , seperat de electrozi
printr-o membrana de teflon, apoi -de un strat de gel electrolitic ce imbraca cei doi
electrozi.
Solutia de glucaza penetreaza membrana de celofan, reactioneaza cu
glucoxidaza si formeaza acid gluconic si peroxid. . Numai oxigenul care ramane
nereactionat poate penetra si membrana de teflon si ajunge la electrod unde prodece
un potential masurabil.
In afara de aceasta varianta primitiva exista si alte variante mai sofisticate,
mai performante.
Biosenzorii de tip amperometrici sunt dee preferat in cazul reactiilor
metabolice de oxidare-reducere cu transfer de electroni/ioni in mediile reactante. In

70

astfel de cazuri se folosesc electrozi plasati in mai multe straturi, cu ajutorul carora
se capteaza curntii de difuzie ,dependenti de concentratia analitului in solutia
anlizata.

Biosenzori optoelectronici
La acest tip de biosenzori continutul in analit al solutiei analizate se
determina pe baza unor efecte pe care le sufera lumina aplicata pe un strat
bioreceptor si anume; pe baza modificarii absorbtiei acesteia, a indicelui de refractie,
a lungimuii de unda s.a.
Solutie de analizat
LED

Fotodioda

Membrana de bromocresol
Fig. 2.8.4. Schema unui biosenzor optoelectronic de albumina.
Ca exemplu de asfel biosenzor prezentam schema simplificata a unui
biosenzor de albumina din Fig. 2.8.4. La acest tip de biosenzor substanta
bioreceptoare este depusa pe o membrana de bromocresol transparenta, care vine in
contact cu solutia ce contina albumina. In timpul interactiunii dintre cele doua medii
are loc o anumita depunere de albumina de membrana, care duce la modificarea
gradului de absorbtie a acesteia si a curentului fotodiodei.

Biosenzori de tip FET


In aceasta categorie de biosenzori intra diversele tipuri de tranziztoare cu
efect de camp ionoselective. Structura si simbolul unui biosenzor de tip ISFET sunt
prezentate in Fig. 2.8.5. Fluctuatiile fluxului de ioni care ajung pe grila G a
tranzistorului sunt dependente de concentratia in analit a solutiei analizate si acestea
se traduc prin fluctuatii similare ale curentului de drena al tranzistorului .
Din categoria biosenzorilor detip ISFET fac parte si noile tipuri, denumite
IMunoFET, ENzimeFET si MIcrobialFET, care sunt variante perfectionate ale acestui
tip de BIOFET.

G
Solutie de analizat
S
n

Si O2
D

G
n+

N
SB
S
Substrat p
71

a)

SB

b)

Fig.2.8.5. Biosenzor de tip ISFET:


a) Schema de structura; b) Simbol
Din categoria biosenzorilor detip ISFET fac parte si noile tipuri, denumite
IMunoFET, ENzimeFET si MIcrobialFET, care sunt variante perfectionate ale acestui
tip de BIOFET.

Biosenzori piezoelectrici
La baza acestui tip de biosenzori sta proprietatea unor cristale
piezoelectrice de a- si modifica frecventa de rezonanta in conditiile in care pe
suprafata activa a acestora se aplica un strat de substanta bioreceptoare, care
reactioneaza cu un anumit analit. Cu ajutorul acestora se poate determina
concentratiile de NCx, COx, H+ si de diverse microorganisme.

Biosenzori termici
In cazul biosenzorilor de metabolism la care reactiile sunt insotite de
degejare/absorbtie de caldura se pot folasi biotermici. Acestia pun in evidenta
prezenta si concentratia de analit dupa variatia de temperatura a zonei de
interactiune dintr analit si substanta bioreceptoare.
Substanta bioreceptoare esta imobilizata pe o sticla poroasa, aplicata pa
zona activa aunui termistor, care se introduce in solutia de analizat, unde capata
aceiasi tempetatura. Modificarea temperaturii termistorului duce la randul sau la
modificare rezistentei acestuia.
Inafara de tipurile de biosenzori prezentati aici exista si multe alte tipuri cu
utilizari mai reduse dar si multe alte tipuri noi cu performante superioare.
Daca in trecut analizele biologice se faceau aproape excusiv in laborator pe
baza probelor recoltate din zonele de interes, in prezent ponderea analizelor care se
fac in situ a crescut simtitor, datorita faptului ca au fost elaborate si comercializate o
multime de echipamente de analiza la fata locului, care pot fi exploatate de
utiluzatori fara o calificare inalta in domeniu De asemenea, au aparut cateva tipuri
de biosenzori sub forma de microcipuri care pot fi implantate in anumite zone de
interes ale bolnavilor in vederea monitorizarii starii de sanatate a acestora.tot felul
de .

2.8.4. Utilizri ale biosenzorilor


Biosenzorii pot fi utilizai n multe domenii dintre care cele mai importante
sunt urmtoarele :
medicina i ngrijirea sntii;
controlul proceselor biochimice industriale i de laborator;
protecia mediului;
securitatea si protecia civil.

72

n domeniul medicinii cele mai frecvente aplicaii sunt cele de evaluare a


metabolismului organismelor vii, ndeosebi a metabolismului omului. Este vorba de
analize biochimice i biologice pentru determinarea compoziiei sngelui, a urinei, a
diferitelor esuturi suspecte de mbolnvire, analize pentru determinarea diverselor
contaminri cu substane nocive, .a.
n domeniul industrial i de laborator biosenzorii i gsesc utilizri n
controlul proceselor biochimice de fabricare a multor produse alimentare i a
buturilor alcoolice sau rcoritoare, ndeosebi a produselor obinute prin
fermentaie. Monitorizarea n timp real a surselor de carbon, de oxigen dizolvat, de
dioxid de carbon i a altor elemente chimice de metabolism din procesele de
fermentaie servete la determinarea strii i desfurrii acestor procese i pe
aceast baz se pot stabili msuri care s conduc la determinarea optim a
procesului tehnologic si la monitorizarea unor reactanti precum: zaharurile,
drojdiile, malturile, alcoolurile s.a.;.
n domeniul proteciei mediului (ecologiei) cele mai multe aplicaii vizeaz
analiza biochimic a aerului, a apei i a solului n vederea evalurii coninutului de
substane duntoare sau nocive pentru vieti, plante, .a. n acest scop se determin
factorul pH; coninutul apei i solului n detergeni, erbicide, ngrminte chimice
.a.
n domeniul securitii i proteciei civile fa de aciuni teroriste sau de
agresiune militar cu arme biochimice..Ameninrile actuale justific msuri de
implementare a mijloacelor de depistare i de anihilare a agenilor biochimici
precum i msuri de combatere a efectelor acestora.
Din analiza celor prezentate mai nainte rezult c personalul implicat n
alegerea, proiectarea sau exploatarea biosenzorilor trebuie s aib suficiente
cunotine multidisciplinare din domeniile: biologie, biochimie, chimie, fizic,
electronic, .a

Subiecte/ntrebri de autocontrol

Descrieti un traductor de temperatura bazat pe radiatii infrarosii,


Descrieti un senzor de tip multicanal-multivariabila;
Prezentati structura unui senzor/traductor inteligent
Care sunt principalele tipuri de senzori fotoelectronici i principalele
lor aplicaii n tehnica analizei i msurrii;
Descriei sistemul de msurare a nivelului cu metoda modulaiei n
frecven a undelor radar continue;
Caracterizai noile tipuri de senzori electrochimici pentru analiza
amestecurilor lichide i gazoase ;
Caracterizai cele mai uzuale tipuri de chemosenzori;
Caracterizati cele mai uzuale tipuri de biosenzori.
Aparatele de msurare /analiz cu microprocesoare
au performane superioare i pot fi uor integrate n
sisteme de automatizare de nalt nivel tehnic.

73

Capitolul 3
APARATE DE MSURARE DOTATE
CU MICROPROCESOARE
Idei/subiecte principale :
Noutati in conceptia si exploatarea aparaturii de masurare
Structurui reprezentative de aparate de masurare
Apatate de masurare dotate cu microprocesoare
Interfata cu utilizatorul si cu alte sisteme.

3.1. Caracterizare generala


De-a lungul anilor aparatura de masurare/analiza s-a dezvoltat in
urmatoarele directii:
- Ca aparatura pentru masurari/analize sporadice, individuale ;
- Ca aparatura pentru masurari/analize continui a uneia sau mai multor
marimi ;
- Ca aparatura pentru verificari, etalonari si alte operatii metrologice.
Aparatura din prima categorie este portabila, universala si se conecteaza la
marimea masurata numai pe timpul operatiei de masureare, pe cand aparatura din a
doua categorie este specializata si conectata permanent la marimile masurate.
Aparatele din a treia categorie este aparatura de laborator de inalta performanta
care intra in componenta unor standuri metrologice.
Dezvoltarea si perfectionarea aparatelor de masurare s-a facut in stransa
dependenta de dezvoltarea si perfectionarea traductoarelor, dar si de progresele
microelectronicii, tehnicii de calcul si ale altor ramuri ale stiintei si tehnologiei.
La inceput au fost folosite aparate de masurare mecanice , pneumatice,
electrice s.a. de conceptie relativ rudumentara, ca apoi sa apara si sa fie folosite
aparate electronice de conceptie moderna cu afisare/inregistrare numerica, usor
integrabile in structuri de monitorizare si conducere a proceselor multivariabile.
In acest domeniu progresul tehnic vizeaza, nu atat de mult principiile ce stau
la baza functionarii acestor aparate , cat mai ales solutiile de realizare fizica a
acestor aparate.
Una din cele mai importante trsturi ale aparatelor de msurare numerice,
ndeosebi a celor ce au aparut relativ recent, o constitue faptul ca acestea sunt
aparate electronice sau optoelectronice automate miniaturizate, realizate in principal
prin tehnologii de circuite integrate, de tip numeric, multifunctionale, programabile.
Acestea au n structura lor unul sau mai multe microprocesoare i echipamente
periferice, care alctuiesc un microsistem dedicat. Folosirea unor astfel de
microsisteme a facut posibil realizarea de aparate i sisteme de msurare
programabile.
Integrarea unui microprocesor n structura unui aparat de masurare sau de
analiz chimic nu schimb funcia /funciile metrologice ale acestuia, ci le
mbunataete. Astfel, un debitmetru cu microprocessor este tot un debitmetru, dar cu
performane mai bune dect unul classic fr microprocesor i n plus poate fi
conectat n structura unui sistem de automatizare condus cu calculatoare

74

numerice. De asemenea, un spectrometru de mas modern cu


microprocesor/calculator este tot un spectometru de mas ca i cel clasic, dar care
ofer rezultatul analizei n numai cateva minute fa de cel clasic de la care rezultatul
se obine dup cateva ore sau mai mult.
Aparatele/sistemele de masurare cu microprocesoare sunt in esenta sisteme de
prelucrare a informatiei prelevate de senzori/traductoare, care prelucreaza
(proceseaza) date in conformitate cu un algoritm de masurare pentru a determina
rezultatul acesteia, si care efectuiaza si alte functii auxiliare precum semnalizarea,
memorarea pe scurta si/sau lunga durata a acestor date si le preezinta utilizatorului
sub o forma accesibila si prietenoasa, adica sub o forma alfanumerica..
Structura acestor aparate/sisteme este asemanatoare cu structura sistemelor
clasice de prelucrare a datelor, dar in care sunt incluse si senzorii/traductoarele ca
echipamente de intrare specifice marimilor de masurat, precum si echipamentele de
afisare, de inregistrare, de semnalizare si de memorare a rezultatului masurarii ca
echipamente de iesire.
Aparatele/sistemele de masurare cu microprocesoare beneficiaza de
avantajele/facilitatile structurilor programabile, adica sunt sisteme automate
alcatuite din echipamente progremebile, care pot fi interconectate in conformitate cu
functiile de indeplinit, adica sunt reconfigurabile in conformitate cu acele functii.
Eficienta tehnica si economica a acestui tip de aparete este net superioare
fata de eficienta apararelor cu structura fixa neprogramabila, de aceia exista
tendinta ce acest tip de aparate sa capete preponderenta din ce in ce mai mare fate de
aparatele cu structura neprogramabila.or sisteme.
Cele mai uzuale aparate de msurare/analiz sunt voltmetrele electronice,
punile de msurare, aparatura de msurare a mrimilor temporale de tipul
numrtoarelor de impulsuri i n general orice aparat la care msurarea se face
exclusiv cu ajutorul circuitelor electronice sau/i optoelectronice. Aparatura de
msurare electromagnetic clasic cu rotor i ac indicator n faa scalei nu are
perspective de integrare direct n sistemele moderne de automatizare.
Un aparat/sistem de masurare cu microprocesor poate fi folosit nu numai
pentru msurarea uneia sau mai multor mrimi ci poate fi programat sa execute
numeroase operaii logice, aritmetice, statistice asupra marimilor msurate, precum
i pentru a realiza operaii auxiliare, viznd coordonarea i automatizarea
funcionrii elementelor componente ale acestuia.

3.2 Functii executabile de catre microprocesoare


Un sistem cu microprocesor programabil poate realiza una sau mai multe din
urmtoarele funcii/operaii :
Prelucrarea semnalelor primare primite de la senzori/traductoare pentru a
determina un
rezultat al msurarii cat mai exact prin operaii ca :
nmulirea/mprirea cu anumite constante sau variabile, sau calcule de valori medii,
compararea cu anumite valori limit sau de referin/etalon, liniarizarea
caracteristicilor statice ale traductoarelor, evaluarea i corecia erorilor de
msurare, evalarea unor mrimi statistice, conversia unor mrimi/semnale interne
.a;
Executarea funciilor de comand intern a prilor componente ale
aparatelor de msurare i anume: comanda blocului de condiionare a semnalelor
primite de la traductoare, comanda conversiei numeric-analogice, comanda

75

masurarii propriu zise, comanda afirii rezultatului msurrii, calibrarea


aparatului, corelarea funcionrii elementelor componente ale aparatului .a
Comunicaia cu alte echipamente componente ale sistemului cu care este
integrat aparatul de msurare;
Autotestarea si diagnosticarea eventualelor componente defecte ale
sistemului de msurare .a
Efectele cele mai semnificative ale folosirii acestor aparate sunt
urmtoarele;
> Marirea vitezei , preciziei i reproductibilitatii msurrilor;
> Mrirea gradului de automatizare a msurrilor i lrgirea posibilitilor de
reconfigurare a structurii sistemelor n funcie de aplicaie;
> Reducerea volumului, a greutii i a numrului de componente ale
echipamentelor de msurare prin folosirea echipamentelor electronice sub forma de
circuite integrate la scar larg, caracterizate prin dimensiuni i consumuri de
energie foarte mici, dar cu performane superioare;
> Raport performan/pre net superior fa de aparatura clasic;
> Facilizarea comunicaiei cu elementele unui sistem de conducere cu
calculatoare ntr-o structur complex, ierarhizat i distribuit;
> Furnizarea rezultatului msurarii ntr-o form atractiv, nu numai prin
numere, ci i prin mesaje explicative n limbajul utilizatorului sau sau prin semnale
standard.

3.3. Structuri de AM dotate cu microprocesoare


3.3.1. Structura unui dispozitiv de comanda
cu microprocesor
Presupunnd c cititorul posed suficiente cunotine despre structurile i
funciile microprocesoarelor, n fig. 3.3.1 este prezentata structura unui dispozitiv de
comanda cu microprocesor, DCM. Acesta este alctuit dintr-un microprocesor, MP,
conectabil cu anumite module direct sau prin intermediul unei magistrale de
comunicaie, MC, i al unor echipamente de interfa, EI.
Magistrala de comunicaie este alcatuit din trei tipuri de magistrale:
magistrala de date MD; magistrala de adrese, MA i magistrala de comenzi MC.
Acestea pot fi realizate distinct sau pot fi unite intr-o singura entitate.

Fig.3.3.1. Schema bloc a unui DCM cu microprocesor.

Cele mai importante module conectabile ale DCM sunt urmatoarele :

Module de memorie ROM si/sau EPROM n care se


memoreaz pe termen lung programme i date de referin specifice
aplicaiei ;

76


Module de memorie RAM n care se depoziteaz pe termen
scurt date operative ale aplicaiei;

Echipamentele periferice interactive ale utilizatorului, EPU,


care sunt conectate la microprocesor prin intermediul unor
echipamente de interfa specifice, EIPU. Cele mai importante i
uzuale sunt : tastatura, displayul cu LEDuri, cu LCDuri sau cu tub
catodic, plottere .a.

Echipamente de interfa pentru comunicaia cu alte


aparate/sisteme externe, EICE;

Dispozitive/circuite de comand a componentelor interne ale


aparatelor de msurare, DCI. Prin aceste componente se realizeaz
operaiile de msurare pe baza unui algoritm/procedur stabilit prin
programul de aplicaie, memorat n ROM sau EPROM.
Configuraia concreta i detaliat pentru un anumit tip de aparat de msurare
se stabilete n funcie de specificul aparatului, dar i de disponibilitile oferite de
piaa de produse electronice.

3.3.2. Structuri de AM cu microprocesor


Masurarea marimilor transpuse pe semnal purtator de informatie se poate
face prin mai multe procedee in functie de relatia dintre valorile marimii de masurat
si valorile parametrului modulat de marimea masurata.
Masurarea se face cu ajutorul unui aparat de masurare (AM), care moduleaza
semnalul de iesire al acestuia in concordanta cu valoarea marimii masurate si ii
asociaza unitatea de masura in care aceasta este exprimata. Totodata realizeaza si o
convertire a marimi masurate din forma analogica in forma numerica. Prin urmare sar putea spune ca aparatul de masurare indeplineste si functia de convertot analognumeric. Prin urmare in astfel de cazuri microprocesorul urmeaza sa asigure
functionarea automata a CAN si a celorlaltre componente ale aparatului de
masurare.
Sa reamintim ca in cadrul unui aparat de masurare de tip numeric au loc
operatia de esantionare a semnalului analogic pe care este modulata marimea
surata, operatia de evaluara/cuantificare aesantioanelor cu un numar intreg de
cuante si exprimarea acestui numar intr-un cod binar -convenabil pentru operatiile
interna ale aparatului de masurare.
Intrucat utilizatorul aparatului de masurare doreste ca rezultatul masurarii sa
fie exprimat in cod zecimal se recurge la transpunerea rezultatului masurarii din cod
binar in cod zecimal si afisarea/inregistrarea ecestuia cu ajutorul dispozitivelor de
afisare/inregistrare de uz general sauspeciale.
Toate aceste operatii sunt executate prin comenzi date deun micraprocesor
numeric, care este principalul eelement care confera aparatului de masurare
caracterul de aparat numeric.
In fig. 3.3.2. este prezentata structura simplificat a unui aparat pentru
msurarea unei singure mrimi.
AM
MI

77

DAI

PCT
DCM

BCS

EIU

MP

EIAP

ME

MM

Fig.3.3.2. Schema bloc a unui AM cu microprocesor.

Pe lang componentele cu funcie de baz precum : traductorul mrimii


msurate, T, blocul de condiionare a semnalului dat de traductor, BCS, si apatatul de
masurare AM, care indeplineste si functia de convertor analog-numeric, precum si
functia de afisare/inregistrare a marimii masurate prin intermediul dispozitivului de
afisare/inregistrare DAI, acesta mai contine si componente specifice tehnicii de calcul
numeric programabile, incorporate intr-un dispozitiv de comanda si control DCM,
dotat cu microprocesor MP.
Comunicatia dintre microprocesor si celelalte componente ale AM se
realizeaza prin intermediul magistralei interne MI.Pentru a indeplinii functiile de
comanda si control DCM, are in structura sa un panou de comanda cu tastatura si
display, PCT, echipamente de interfata, EIU, intre MP si PCT, precum si
echipamente de interfata, cu alte echipamente programabile, EIAP, conectate la
magistrala externa ME. Afisarea marimii masurare se poate face si la PCT prin
intermediul displayului.
n aceast structur microprocesorul este cel mai important element al DCM,
deoarece el ndeplinete rolul de coordonator i de participant la cvazitotalitatea
operatiilor legate de prelucrarea semnalelor de la traductor, de conversia analognumeric i de transferul de date n interiorul aparatului, inclusiv vizualizarea
rezultatului msurrii, precum i de transferul de date dintre aparat i alte aparate cu
care acesta este conectat prin ME. Toate aceste operaii sunt executate n
conformitate cu programul resident n modulul de memorare MM.

3.3.3. Structura unui multimetru monoprocesor


n fig.3.3.3. se prezint, ca exemplu, structura unui multimetru monoprocesor
cu care se poate msura tensiunea continu UX, tensiunea alternativ X, curentul
electric IX i rezistena electric RX.
Partea de echipamente analogice cuprinde urmatoarele blocuri: blocul de
adaptare a tensiunii continui, BATC; blocul de conversie si adaptare tensiune
alternativa-tensiune continua, BCTATC; blocul de conversie si adaptare curenttensiune, BCCT; blocul de conversie si adaptare rezistenta-tensiune, BCRT; blocul de
filtrare, BF si aparatul de masurare, AM, care indeplineste si rolul de CAN. Aceste
blocuri comunica intre ele printr-o magistrala analogica MA precum si prin doua
magistrale numerice MN1si MN2, care sunt izolate galvanic prin opto-cuplorul OC.

78

ig.3.3.3. Schema bloc a unui multimetru cu microprocesor.

Partea de echipamente numerice are n componena sa: microprocesorul MP,


panoul/pupitrul operatorului cu tastaturasi display, POT, dispozitivul de decodificare
i afiare numeric, DDAN, modulul de memorie MM i o interfa de comunicaie cu
alte aparate, conectate la o magistral numeric extern ME, notat cu ICE.
n funcie de sarcinile de ndeplinit, de volumul i de complexitatea prelucrrii
datelor, precum i de rapiditatea cu care se dorete a fi efectuate toate aceste
operaii, aparatul de masurare poate fi echipat cu un singur microprocesor sau cu
mai multe, prin urmare structurile programabile pot fi mono sau multiprocesor.
n cadrul fiecrui bloc/dispozitiv component al aparatelor de msurare exist
elemente/circuite/dispozitive de execuie a comenzilor emise de microprocesor i
expediate prin magistrala de comenzi precum i elemente de comunicaie cu
microprocesorul aa ncat s se poat realiza o bucl nchis prin microprocesor, de
exemplu ntre CAN i microprocesor, ntre PCT i microprocesor .a.m.d.

3.3.4. Structura unui multimetru biprocesor


ntr-o structur bi sau multiprocesor sarcinile microprocesoarelor se
repartizeaz pe dou sau mai multe nivele ierarhice sau se distribuie pe diverse
echipamente de la acelai nivel ierarhic.
n fig.3.3.4. se prezint o structur biprocesor cu sarcini repartizate la dou
nivele:
> nivelul ierarhic inferior, asociat operaiilor ce au loc n echipamentele de
tip analogic, inclusiv masurarea si conversia analog-numeric;
> nivelul ierarhic superior, asociat operaiilor de prelucrare a datelor de la
nivelul inferior i de comunicaie cu utilizatorul uman i cu alte aparate.

79

AM

Fig.3.3.4. Scheme bloc a unui AM cu doua microprocesoare


Dispozitivu de comanda de la nivelul inferior are in componenta sa blocul de
conditionare a semnalelor, BCS, blocul de selectare a canalului de intrare, BSC,
aparatul de masurare AM si microprocesorul MP1. Acest dispozitiv realizeaza
conexiunile interne si regimurile de functionare ale acestor blocuri si transfera
rezultatele masurarilor catre dispozitivul de comanda de la nivel superior.
Dispozitivul de la nivelul superior recepioneaz datele de la DCM inferior,
efectueaz calculele necesare pentru a determina rezultatul final al msurrii i
transfer acest rezultat catre dispozitivul de afiare i/sau ctre alt destinatar. De
asemenea la acest nivel sau chiar si la nivelul inferior poate fi realizata si functia de
semnalizare a evenimentelor deosebite legate de masurare cum ar fi depasirea unor
limite admise, defectiuni ale blocurilor componente si altele. Aceasta functie poate fi
realizata de un bloc de semnalizare optica si acustica, BSOA, sau de catre
microprocesor prin program si prin perifericele acestuia.
DCM de la nivelul superior are in componenta sa microprocesorul MP2,
panoul de comanda (operare) cu tastatura si display, PCT, si un modul de memorie,
MM. Optional poate avea si un dispozitiv de inregistrare a rezultatelo masurarilor,DI,
un bloc de semnalizare optica si sau acustica, BSOA s.a. Acesta primeste datele de la
nivel inferior le analizeaza si le transmite la destinatari prin intermediul magistralei
numericeMN2 si al magistralei externe ME. Magistrala de comunicatie interna MN 2,
este conectata cu magistrala interna MN 1 prin intermediul cuplorului de magistrala,
CMI, iar magistrala externa ME este conectata cu MN2 prin intermediul cuplorului,
CME. Principalele secvene n funcionarea unui astfel de aparat sunt descrise n
organigrama din fig.3.3.5.

80

Microprocesorul principal

Microprocesorul secundar

Citete contextul tastaturii i


interfeei cu magistrala externa

Decodific informaia transmis


de la microprocesorul principal

Transfer contextul ctre


microprocesorul secundar

Poziioneaz comutatoarele
de intrri i de calibrare

Execut operaiile
preliminare msurrii

Execut conversia analognumeric a mrimii selectate

Recepioneaz datele de la
microprocesorul secundar

Transfer rezultatul conversiei


ctre microprocesorul principal

Execut operaiile necesare pt.


determinarea rezultatului final
Se cere o funcie
matematic?

S-a produs un
eveniment deosebit
?

DA

Se cere o
comunicaie cu ME

DA

DA
Evalueaz funcia

DA

Semnalizeaza evenimentul
DA

Efectueaz comunicatia

?
Afieaz/nregistreaz rezultatul
final

Fig.3.3.5. Principalele secvene de funcionare


a unui AM cu dou microprocesoare.

3.3.5. Structura unor analizoare spectrofotometrice


de absorbie
Analiza chimica a amestecurilor de gaze sau de lichide pe baza absorbiei
radiaiilor electromagnetice din spectrul UV, vizibil n infrarou, este o metod foarte
rapid i eficient prin care se pot identifica componenii amestecului i determina
concentraiile acestora.
La baza acestei metode st proprietatea diverilor componeni ai amestecului
de a absorbi n mod difereniat radiaii cu anumite lungimi de und i de a fi
transparente la celelalte lungimi de und. Procesul de absorbie difereniat are loc
ntr-o celul de analiz adecvat care este supus unui flux de radiaii cu intensitate
cunoscut.

81

La ieirea din celul, radiaiile cu lungimi de und care coincid cu lungimile


de und ale benzilor de absorbie, specifice componenilor prezeni n amestec, vor
suferi o atenuare a intensitii lor, proporionale cu concentraia acestor componeni,
constituind astfel o msur a concentraiilor acestora.
Determinarea compoziiei chimice cu aceast metod necesit aparatur
specific de generare a radiaiilor, de detecie a gradului de atenuare a acestora la
ieirea din celula de analiz precum i un mare volum de calcule de determinare a
concentrailor.
Detecia i analiza radiaiilor la ieirea din CA poate fi fcut secvenial pe
benzi de absorbie nguste sau poate fi fcut simultan pe ntreg spectrul de radiaii.
Analizoare cu descompunerea spectrului. n figura 3.3.6 se prezint
structura unui analizor cu detecie simultan a fascicolului de radiaii policromatice.
Acest flux este descompus de ctre o reea de difracie in fluxuri cu lungimi de unda
aproape monocromatice care sunt apoi receptionate de ctre o reea de cteva sute de
fotoreceptori miniaturali.

Fig.3.3.6. Schema simplificat a unui analizor multicomponent


cu absorbie n UV i detecie cvazisimultan.

Aici, fluxul de radiii policromatice, emis de sursa, SR, traverseaz celula de


analiz CA, lentila i fanta F i ajunge focalizat pe reeaua de difracie prin reflexie,
RDR, care disperseaz acest fascicol n fascicole aproape monocromatice, ordonate
dup lungimile de und. Fascicolul astfel dispersat
cade pe reeaua de senzori fotoelectrici, RFE, de tip fotodiode, care l transform n
semnale electrice.
Fiecare fotodiod are o fant de intrare dreptunghiular cu
limea de ~15m i nlimea de ~25 m i este conectat la un mic condensator al
reelei de condensatoare RC. Sarcina individual a fiecrui condensator este
msurat secvenial de ctre un circuit electronic de baleiere i amplificare, CEBA i
constituie o msur a intensitii fascicolului monocromatic recepionat, care ns
este afectat de absorbia diverilor componeni ai amestecului. Semnalele electrice
asociate fiecrei lungimi de und sunt prezentate grafic cu ajutorul unui display cu
tub catodic, DT sau a unui ploter.
Rspunsul spectral al ntregii reele de fotodiode este determinat de
concentraiile diverilor componeni absorbani prezeni n amestec dar i de
caracteristicile fotodiodelor, iar rezoluia este limitat de dimensiunile acestora,
ndeosebi de dimensiunile fantelor.
Un asemenea detector policromatic, DP, asociat cu circuite electronice
corespunztoare, inclusiv cele pentru afiare / nregistrare poate realiza o detecie

82

rapid a ntregului spectru de radiaii i permite punerea n eviden a acestui


spectru sub form analogic sau numeric.
Pe baza comparrii spectrului de radiaii obinut de la detectorul
policromatic n absena din amestec a componenilor urmrii cu spectrul obinut n
prezena acestor componeni se determin gradul de absorbie al fiecrei lungimi de
und i pe aceast baz se identifica natura componentilor prezenti in amestec
precum si concentratiile acestora.
In cadrul analizoarelor moderne toate operaiile legate de analiza chimic
sunt ealonate i coordonate de ctre o unitate central de prelucrare i coordonare,
UCPC, dotat cu microprocesor, vezi figura 3.3.6.
Intruct UCPC este de tip numeric iar semnalele provenite de la CEBA sunt
de tip analogic este necesar ca aceste entiti sa fie intermediate de o interfa
analog-numeric, IAN.
Pe baza programelor rezidente n MM unitatea central emite comenzi de
ealonare i coordonare a blocurilor interne (RDR, RSF, RC, CEBA, IAN) prin
intermediul unor dispozitive de comand a acestor blocuri, DCBI. De asemenea,
execut calculele necesare evalurii concentraiilor componenilor amestecului
analizat i expediaz rezultatele calculelor ctre un display pe tub catodic, DT, pentru
a fi vizualizate sub form de spectogram i/sau forma unui bulletin de
analiz,redactat de o imprimanta, I.
Cmunicaia interactiv a utilizatorului/operatorului cu UPCP se realizeaz
prin intermediul display-ului cu tastatura DT ntr-un mod similar cu cel de
comunicaie cu orice calculator de uz general.
Analizoare cu detecie simultana interferometric. Spectrometria
interferometric Fourier n infearou este o metod modern foarte rapid i
eficient, care constituie o aplicaie ingenioas a conceptului de multiplexare n
frecven. Prin aceast metod se determin simultan amplitudinea tuturor undelor
din spectrul infrarou.
Aceasta metoda, relativ noua, imbina un aparat optic -interferometrul cu un
principiu matematic -dezvoltarea in serie Fourier intr-o abordare oferita de de
tehnicsa de calcul moderna disponibila in calculatoarele numerice de mare
performanta.
Cu ajutorul interferometrului se identifica natura componentilor prezenti in
amestec si anume -dupa lungimea de unda a radiatiei de excitatie care este afectata
de prezenta in amestec a componentilor urmariti, iar concentratiile componentilor se
determina dupa intensitatea radiatiilor la iesirea din celula de analiza.
Recentele realizri n domeniul detectoarelor de radiaii n infrarou,
folosirea laserului n structura interferometrului, realizarea de convertoare analognumerice rapide i folosirea unor periferice moderne au condus la aplicarea din ce n
ce mai larg a acestei metode.
Caracteristic pentru aceast metod este faptul c prelevarea i prelucrarea
marii cantiti de date necesare trasrii interferogramei i apoi a spectrogramei de
absorbie se face ntr-o singur etap cu ajutorul unui sistem alctuit dintr-un
interferometru cuplat cu un fotomiultiplicator ca detector de ieire, capabil s
recepioneze simultan un spectru larg de frecvene i s produc la ieire un semnal
complex, care cuprinde toate lungimile de und.
Graficul acestui semnal pentru diversele poziii ale oglinzii mobile a
interferometrului se numerte interferogram i reprezint o amprent spectral
codificat a compoziiei chimice a mediului analizat, materializat n componena

83

fasciculului de radiaii aplicat la intrarea interferometrului i care conine informaii


despre toate lungimile de und prezente n acest fascicul.
In figura 3.3.7 se prezint schema de principiu a unui analizor interferometric
cu multiplexare n frecven, bazat pe analiza Fourier.

Fig.3.3.7. Schema simplificat a unui analizor multicomponent


cu absorbie n IR i cu detecie simultan interferometric.

Sursa de radiaii infraroii, SRI, focalizeaz un fascicul policromatic 0 ()


de intensitate relativ mare ctre celula de analiz CA.
Trecnd prin mediul de analizat, radiaiile emise de surs sufer o absorbie
difereniat de energie a unor frecvene specifice componenilor prezeni n amestec.
Acest fenomen se reflect n spectrograma 0 () a fluxului la ieirea din mediul de
analizat.
Fluxul policromatic 0 () controlat prin apertura A ptrunde n
interferometrul IF, cuplat cu detectorul fotoelectronic policromatic DF, unde prin
modificarea poziiei oglinzii mobile a interferometrului se produce o codificare
spectral, care se materializeaz n forma semnalului de ieire din detector
I x I x, ( ) . Acest semnal este deci dependent de diferena de drum optic x al
celor dou oglinzi fa de oglinda semitransparent, precum i de spectrul de radiaii
infraroii aplicat la intrare. Graficul acestui semnal pentru diverse valori ale lui x,
adic :
I x f x , ( ) ,
(3.3.1)
reprezint interferograma asociat mediului din celula de analiz.
Intensitatea fascicolului (x) modulat n interferometru prin deplasarea
oglinzii mobile depinde de valoarea diferenei de drum optic a celor dou fascicule
interne i se determin din relaia :

( ) cos(2 x) d ,

( x)

(3.3.2)

iar semnalul electric furnizat de fotomultiplicator are o form similar :

I ( x)

( ) cos(2 x) d .

(3.3.3)

Extragerea informaiei spectrale () din interferograma I(x) se face pe


baza calculului transformatei Fourier a ecuaiei (3.3.3) conform relaiei :
( )

I ( x) cos(2 x) dx .

84

(3.3.4)

Aceast operaie este foarte laborioas i necesit foarte mult timp. Recent
ns, n 1965, Cooleg i Tucey au elaborat un algoritm care reduce substanial timpul
de calcul fa de ali algoritmi clasici.
Pentru a avea date despre intensitatea fiecrei lungimi de und a radiaiei
analizate, semnalul I(x) se eantioneaz i se digitizeaz la intervale foarte mici ale
deplasrii oglinzii mobile. Numrul de date ce trebuie colectate pentru a obine o
rezoluie i o precizie fotometric mulumitoare este foarte mare. Este vorba de cel
puin 10 000 de date care se colecteaz n memoria unui calculator, ca apoi s fie
imediat transformate prin calcul n date ale unui spectrograme normale I sau
I f , care urmeaz a fi nregistrat si prelucrata.
Prelucrarea, calculul i gestiunea semnalelor I(x) i () sunt realizate de
ctre o unitate central de prelucrare i comand UCPC a unui calculator dedicat,
programat corespunztor i dotat cu interfeele i perifericele necesare : display cu
tastatur, DT, plotter, P, module de memorie, MM .a.
Un astfel de sistem coordoneaz funcionarea ntregului spectrometru, prin
intermediul unui dispozitiv de comand a blocurilor interne DCBI, efectueaz
transformarea Fourier i coreleaz valorile semnalului I(x) cu compoziia chimic a
mediului analizat ca pe aceast baz s furnizeze prin display sau plotter spectrul de
absorie i/sau buletinul de analiz a compoziiei chimice.
Pentru a obine pe cale experimental spectrul de radiaii n transmitan al
unei probe se nregistreaz mai nti spectrul de fond de absorbie parazit I 0 f
fr prob, al aparatului folosit i se depoziteaz n memorie interferograma obinut
fr proba de analizat. Dup aceast operaie se ridic experimental interferograma
probei analizate I f . In final se calculeaz spectrul convenional pe baza
raportului R=I/I0 pentru fiecare lungime de und. In acest fel se elimin influena
negativ a mediului ambiant (absorbie CO2 i H2O) ntr-un mod asemntor cu cel
din aparatele cu dou canale optice.
Evaluarea spectrelor. Spectrometria informatizat (computerizat) permite
compararea unor spectre de absorbie efective ridicate experimental cu
spectre etalon sau de referin, pstrate ntr-o spectrotec general sau ntr-o
spectrotec specializat pe domenii (polimeri, solveni, adezivi, aditivi .a).
Compararea se face n vederea identificrii componenilor prezeni n prob i
n vederea determinrii concentraiilor pe baza asemnrii ntre spectre. Drept
criteriu de asemnare se pot folosi diveri algoritmi dintre care cel mai simplu este
algoritmul celor mai mici diferene. Conform acestui algoritm se evalueaz
diferenele absorbanei dintre toate locaiile de memorie a spectrelor etalon i dintre
punctele corespunztoare ale spectrului de comparat si se determina astfel
comopozitia chimica ce are cele mai mici difrerente fata de o compozitie chimica
etalon, exestenta in spectroteca.

3.4. Comanda componentelor aparatelor de masurare


3.4.1. Comanda blocurilor de condiionare a semnalelor

85

Cele mai importante echipamente de condiionare a semnalelor sunt


atenuatoarele i amplificatoarele programabile, filtrele analogice i numerice .a.
Pentru selecia i comutarea canalelor se folosesc relee i comutatoare cu TEC
precum i perechi de multiplexoare-demultiplexoare, decodificatoare .a. Toate
acestea pot fi comandate numeric de ctre microprocesoare.
Atenuatoare comandate numeric
n fig. 3.4.1 se prezint un atenuator cu factor de atenuare comandabil de
ctre microprocesor. Acesta este n esen un convertor numeric-analogic, alctuit
dintr-o reea R-2R inversat i dintr-un amplificator diferenial la care n locul unei
tensiuni de referin se aplic tensiunea de intrare, Ui.

Fig. 3.4.1. Atenuator comandat numeric.

Un astfel de atenuator furnizeaz la ieire o tensiune Ue, dat de relaia :


N
Ue n Ui ,
(3.4.1)
2
unde N este codul binar al curentului de comand dat de microprocesor, iar n este
numrul de bii ai cuvntului de comand a1,a2,,an.
Deoarece :
n

N a1 2 i 2 n ,

(3.4.2)

i 1

rezult c ue ui.

Amplificatoare comandate numeric


n fig. 3.4.2. este prezentat un amplificator programabil, alctuit dintr-un
amplificator diferenial cu reacie negativ printr-o reea R-2R comandat numeric,
la care tensiunea de ieire este :
Ue

2n
Ui .
N

Deoarece N 2 n rezult un factor de amplificare dependent de N.

86

(3.4.3)

Fig. 3.4.2. Amplificator comandat numeric.

Filtre comandate numeric


Cu ajutorul convertoarelor numeric analogice se pot realiza filtre comandate
numeric, aa cum se arat n fig. 3.4.3. La un astfel de filtru raportul dintre tensiunea
de ieire i cea de intrare este dat de relaia:
Ue
R
1
2
R R2 R
Ui
R1
.
(3.4.4)
1 1
Cp
R1
N
Se observ c raportul U e / U i este dependent de cuvntul de comanda N, cu care se
divide capacitatea condensatorului de reacie Cp.

Fig. 3.4.3. Filtru comandat numeric.

3.4.2. Comanda convertoarelor analog-numerice


Microprocesoarele pot comanda toata secvena operaiilor de conversie
analog-numeric, dar este recomandabil ca acesta sa fie realizat de convertor,
eventual dotat i el cu un microprocesor propriu. De aceea n cele mai multe cazuri
rolul microprocesorului sistemului de msurare se reduce la comanda declanrii i
ncheerii operaiei de conversie.
Comanda CAN rapide

87

Dac se folosesc convertoare de tip paralel, care realizeaz conversia foarte


rapid ntr-un timp de numai cteva cicluri main ale microprocesorului, se poate
adopta soluia declanrii conversiei urmat de comanda transferului rezultatului
conversiei dupa un interval de timp prestabilit relativ mic, timp in care
microprocesorul asteapta sfarsitul conversiei.

Fig.3.4.4. Comanda unui CAN rapid.

In Fig.3.4.4 se prezint comanda unui CAN rapid, care dup declanarea


conversiei prin instruciunea START se ateapt un timp scurt prestabilit, n care are
loc conversia, dup care la expirarea acestuia printr-o instruciune de TRANSFER,
microsistemul transfer rezultatul conversiei n modul programat. n intervalul de
timp prestabilit microprocesorul ateapt sau execut cteva instruciuni inoperante.
n fig.3.4.5. se prezint un sistem de comand al unui CAN relativ lent, la care
timpul de ateptare pn la sfritul conversiei, nu este prestabilit, ci este stabilit de
nsi CAN. n acest scop CAN genereaz un semnal BUSY, care pe timpul conversiei
primete valoarea logic 0, iar dup sfritul acesteia primete valoarea logic 1.
Acest semnal este aplicat la intrarea READY a microsistemului i n momentul cnd
primete valoarea logic 1 declaneaz transferul. n acest fel microprocesorul
ateapt numai ct este necesar.

Fig.3.4.5. Comanda unui CAN prin semnal BUSY.

Comanda CAN lente


n cazul comenzii unor blocuri numerice lente, inclusiv CAN lente, nu este
indicat ca microprocesorul s stea n ateptare un timp ndelungat. n acest caz se
poate recurge la una din urmtoarele soluii :
- Interogarea periodic a CAN pentru a constata dac i-au ndeplinit sarcina
i sunt pregtite s transfere rezultatul ;
- Folosirea unui sistem de ntreruperi care s gestioneze timpul de servire al
microprocesorului.

88

Soluia integrrii periodice. Pentru aplicarea acestei soluii este necesar ca


blocul n cauz s dispun de un dispozitiv, care s genereze un semnal ca fanion de
stare. Acest semnal primete valoarea logic 1 n momentul ndeplinirii sarcinii cnd
poate realiza transferul i se menine pe semnalul logic 0 n caz contrar. Interogarea
se refer tocmai la starea acestui semnal fanion, numit fanion de stare vezi fig.3.4.6.

Fig. 3.4.6. Comanda unui CAN prin interogare.


Solutia cu sistem de intreruperi
Aceasta este o tehnica mai complicata dar este mai eficient, mai ales dac la
microsistem sunt conectate mai multe blocuri lente.
Dac, de exemplu, este necesar conversia analog-numeric i expedierea
rezultatului conversiei dintr-un CAN, microprocesorul lanseaz comanda de ncepere
a conversiei printr-o instruciune adecvat, activeaz sistemul de ntreruperi i ii
continu execuia programului su far a se atepta sfritul conversiei.
Pentru a marca sfritul conversiei CNA dispune de un semnal (BUSY)
generat de un bistabil, care pe durata conversiei este pus pe nivelul 0 iar dup
sfritul conversiei este pus pe 1 logic.
Cnd CAN a terminat conversia acesta lanseaz cererea de ntrerupere ctre
microprocesor prin semnal BUSY=1. Microsistemul analizeaz toate cererile de
ntrerupere/servire dac exist mai multe asemenea cereri i o accept pe cea cu
prioritatea cea mai nalt i ncepe execuia unui subprogram de servire a cererii
acceptate.
Schema de conexiuni i orgranigrama procedurii de servire a cererii de
ntrerupere sunt prezentate n fig.3.4.7

Fig.3.4.7. Comanda unui CAN prin sistemul de ntreruperi.

Dup salvarea n stiv a coninutului registrelor operative se invalideaz


sistemul de ntreruperi i ca urmare orice alt cerere de ntrerupere va fi ignorat
pn la o nou validare a sistemului de ntreruperi. Prin subprogramul de servire

89

datele din CAN sunt transferate ntr-un registru tampon sau pe magistrala de date a
microsistemului.
Dup terminarea subprogramului de servire se reactiveaz sistemul de
ntreruperi, se restaureaz coninutul registrelor operative dup care se reia execuia
programului principal din locul de unde a fost ntrerupt.
n mod similar se realizeaz i comanda altor blocuri componente ale unui
sistem de msurare.

3.4.3. Comanda comunicaiei ntre blocuri


Comanda ntre blocurile interne
Comunicaia dintre blocurile componente ale unui sistem de msurare este
coordonat de ctre un microprocesor care aloc resursele de comunicaie n acest
scop sau chiar particip la comunicaie primind i expediind date.
Sub aspect topologic canalele interne de comunicaie ntre blocuri sunt de
tipul fiecare la fiecare sau de tipul magistral. Canalele de tip magistral sunt mai
ieftine, cu mai puine conexiuni i uor extensibile de aceea sunt de preferat pentru
comunicaii multicanal.
n afar de conceptul de magistral numeric acceptat i larg folosit n
tehnica de calcul numeric n tehnica msurarii se accept i conceptul de magistral
analogic prin care se transmit semnale analogice. O astfel de magistral poate
folosi masa ca unul din conductori paragrafnd celllalt conductor sau poate folosi
doi conductori distinci de mas pentru transmiterea semnalelor difereniale.
Accesul (intrarea) pe magistrala analogic precum i ieirea de pe ea se
realizeaz prin procedeul multiplexare-demultiplexare n timp cu ajutorul unor
comutatoare de tip releu sau TEC.
Comunicaia prin magistrale numerice se realizeaz de obicei ntre blocuri cu
intrare sau ieire numeric i microprocesor, iar comunicaia prin magistrale
analogice se face ntre blocurile din amontele CAN i ntre acestea i CAN.
n figura 3.4.8. este prezentat schema unui sistem de comunicaie a datelor
pe o magistral de tip analogic cu patru canale difereniale.
Pe baza comenzilor de selecie emise de microprocesor i aplicate la intrrile
de selecie a MUX i DMUX se poate forma un canal care s fac legtura ntre
oricare dintre intrrile n MUX cu oricare din ieirile din DMUX.

Fig.3.4.8. Comanda comunicaiei ntre blocuri.

90

Pe baza comenzilor de selecie emise de microprocesor i aplicate la intrrile


de selecie a MUX i DMUX se poate forma un canal care s fac legtura ntre
oricare dintre intrrile n MUX cu oricare din ieirile din DMUX.

3.4.4.Comunicaia cu utilizatorul
Numrul relativ mare de funcii ale unor aparate de msurare i versatilitatea
acestora au ca efect nmulirea elementelor manevrabile de pe panoul de comand al
acestora. O alternativ eficient la aceast situaie o constituie nlocuirea panoului
clasic alctuit din comutatoare, butoane .a. cu o tastatur alfanumeric prin care
utilizatorul s introduca comenzile dorite i folosirea unui afiaj interactiv care s
vizualizeze att comenzile date, ct i rezultatele/rspunsul la comenzi.
Tastatura alfanumeric
n figura 3.4.9. este prezentat o tastatur cu 8x8=64 taste. Prin apsarea pe
una din taste se interconecteaz o linie de scrutare xi cu o linie de ieire yj. n funcie
de liniile ij interconectate codificatorul tastaturii genereaz codul tastei acionate pe
baza unui tabel de codificare, depus ntr-o memorie ROM. Codul transmis
microsistemului are ca efect executarea comenzii asociate tastei acionate.

Fig.3.4.9. Schema unei tastaturi alfanumerice.

Eliminarea posibilitii prelucrrii repetate a aceleiai comenzi se asigur


prin program. Programul de ncercare a comenzii este astfel conceput nct s nu ia
n considerare dou coduri la intervale de timp mai mici de cteva milisecunde.
Conectarea tastaturii la microsistem se poate face i direct, fr
intermedierea codificatorului, dar n acest caz selectarea i identificarea tastei
acionate urmeaz s se fac prin program de ctre microsistem.
Afiajul cu leduri sau cu cristale lichide
Cel mai simplu i cel mai uzual este afiajul numeric, alcatuit din 48 cifre
zecimale, care se pot forma cu ajutorul a apte sau opt segmente de LEDuri.
Afiajul static. Afiajul static este soluia cea mai simpl de afiare. Aceasta
presupune c microsistemul dispune de o zona de memorare special sau de un
registru tampon de o lungime suficient de mare care s conin toat informaia de

91

afiat. mprosptarea coninutului acestei memorii ca i transferul acestuia ctre


dispozitivul de afiare este comandat de ctre microprocesor.
Dac memorarea s-a fcut n cod de reprezentare (cu fragmente) afiarea se
realizeaz direct fr decodificator. Dac memorarea s-a facut ntr-un cod numeric
ASCII sau EBCDIC dispozitivul de afiare trebuie s realizeze decodificarea n cod
de reprezentare, prin urmare el trebuie dotat cu decodificator cod binar-apte
segmente pentru fiecare rang zecimal.
Afiajul dinamic. O alt soluie de afiare este afiarea dinamic a datelor cu
o frecven mai mare de 16Hz printr-un baleaj rapid al zonei n care sunt memorate
datele/mesajele de afiat, acest baleiaj fiind comandat de microprocesor fig.3.4.10.

Fig.3.4.10. Comanda unui sistem de afiare cu LED-uri.

Pentru a reduce numrul de circuite de comand a segmentelor ce formeaz o


cifr/simbol, cifrele sunt activate dinamic, cte una prin rotaie, cu o frecven mai
nalt. Cifrele de afiat au catozii legai la o linie a magistralei de date a
microsistemului
iar
anozii
sunt
conectai
la
cte
o
ieire a
decodificatorului/comutatorului.
Comutarea afirii de la un rang la altul se face cu frecvena de ~1kHz a
oscilatorului, ceea ce face ca numaratorul de impulsuri s-i modifice ieirea lui pe
trei ranguri binare la fiecare perioad T=1/1000s. n acest fel, pentru fiecare valoare
a cuvntului a2a1a0 din cele opt posibile, comutatorul (decodificatorul) pune pe
nivelul 1 cte o ieire, ceea ce nseamn activarea periodic a cte unei cifre
zecimale.
n acelai timp impulsurile generate de oscilator comand prin procedeul
accesului direct la memorie citirea/extragerea codului cifrei care se afieaz prin
segmente de LED-uri sau LCD-uri.
Datele ce urmeaz a fi extrase sunt depuse ntr-o zon a memoriei RAM la
adrese avnd ultimii trei bii mai putin semnificativi tocmai biii a2a1a0 de la ieirea
numrtorului. n acest fel se asigur baleierea sincron a zonei speciale de memorie
i afiarea periodic a coninutului acesteia.
Afiajul pe tub catodic
Dac se cere afiarea simultan a mai multor caractere de tipuri diferite(cifre,
litere,etc) afiarea cu LED-uri devine ineficient deoarece pentru conturarea
caracterelor este nevoie de un mare numr de segmente sau puncte comandate. n
general pentru conturarea fidel a oricrui tip de caractere s-ar cere o matrice de cel
puin 7x5=35 puncte comandabile. n acest caz este mai convenabil tehnica utilizat

92

pentru vizualizarea mrimilor pe display cu tub catodic sau pe o matrice


bidimensional de pixeli din cristale lichide.
nainte de a fi afiate datele i mesajele de afiat sunt depozitate ntr-o zon
rezervat a memoriei RAM a microsistemului, sau a monitorului, de unde sunt
baleiate i afiate.
Dac volumul de date/mesaje de afiat nu este prea mare n memorie se
depoziteaz imaginea ntregului cadru ecran alctuit din pixeli luminai i din pixeli
neluminai aa cum se procedeaz n cazul monitoarelor TV de uz general. Dac ns
un cadru ecran are un numr mare de pixeli apar probleme legate de volumul de
memorare i de viteza de citire i afiare far plpire a imaginii pe ecran.
Pentru a face economie de spaiu de memorare caracterele sunt memorate n
RAM nu prin imaginea lor n matricea de pixeli ci sub forma unui octet n cod ASCII
sau EBCDIC pentru fiecare caracter. Pentru decodificare n vederea vizualizrii pe
ecran a caracterului se recurge fie la utilizarea unui generator de caractere fie la
utilizarea unui program de decodificare.
n figura 3.4.11. este prezentat conceptul de generator de caractere cu
ajutorul cruia pot fi generate 64 de caractere. Intrarile D 5.D0 preluate de pe
magistrala de date, servesc la adresarea oricruia din cele 64 caractere memorate n
ROM, iar intrarile a2a1a0, generate de un numarator ciclic cu trei bii, servesc la
baleierea celor opt linii ale matricii pentru a contura caracterul adresat

Fig.3.4.11. Generator de caractere.

Pentru oricare adres recepionat are loc baleierea liniilor matricii, ncepnd
cu prima la care a2a1a0=000 i pentru care ieirea este B4B3B2B1B0=00000. Dac, de
exemplu, a fost adresat caracterul E atunci n urma baleierii liniei a doua se obine
01110, dup baleierea liniei a treia se obine 01000 .a.m.d astfel nct dup opt
baleieri se obine conturul caracterului E.

3.5. Semnificatia semnalelor asociate operatiilor de masurare


In procesul de msurare valorile mrimilor msurate (temperatur, debit,
nivel etc.), care se exprim n anumite uniti de msur sunt asociate i transpuse n
alte mrimi interne (tensiune, curent etc.), ale aparatului / sistemului de msurare.
Dac AM este de tip numeric, n ultima faz a msurrii valoarea mrimii msurate
se exprim printr-un numr de cuante sau de impulsuri, numr care nu este relevant
pentru utilizator. De aceea este necesara o asociere a numrului de uniti de
msur externe n care se dorete exprimarea mrimii msurate cu numatul de unitati
de masura interne sau altfel spus; cate cuante interne corespunde unei unitati de
masura externa adoptata.
93

O astfel de operaie de reconversie a rezultatului msurrii, exprimat n


uniti de msur interne, ntr-un rezultat exprimat n uniti de msur uzuale,
dorite de utilizator se poate face de ctre microprocesor pe baza unui program
corespunztor dac se cunosc algoritmul i datele necesare. In cele ce urmeaz
prezentm o metod de stabilire a unui astfel de algoritm.
ntruct orice aparat de msurare opereaz n limitele unui domeniu de
msurare prestabilit pentru nceput vom opera cu variaii ale mrimii de msurare x
fa de valorile limit ale domeniului. Astfel, dac Xm i XM reprezint limita
inferioar i, respectiv limita superioar a domeniului putem defini :
Variaia curent X=X-Xm
(3.5.1)
Variatia maxim XM=XM-Xm.
Din motive uor de nteles este de dorit ca sistemele de msurare s aib o
caracteristic static liniara, adic variaia mrimii de ieire X*, exprimat n
uniti de msur ale acesteia s fie proporional cu variaia mrimii de intrare, X,
adic :
X M*
X *
X
(3.5.2)
X M
Dup proiectarea sistemului de msurare cnd caracteristicile statice ale
traductorului, convertorului adaptor i CAN sunt cunoscute urmeaz s se determine
i caracteristica static a modulului de conversie MCUM. n acest scop se ia n
consideraie, ca exemplu, sistemul din fig.3.5.1 alctuit din traductorul T,
convertorul-adaptor CA, convertorul analog-numeric CAN i MCUM.

Fig.3.5.1. Conversia mrimilor n procesul de msurare.

Dac CA are o caracteristic static liniar, atunci:


U *M
*
U
I
(3.5.3)
U M
O astfel de caracteristic se obine relativ uor pe baza legii lui Ohm, adica pe
baza relaiei U=RI.
Caracteristica static a CAN, dei nu este continua, ci n trepte foarte fine,
poate fi totui modelat printr-o relaie continu de forma :
N M
N
U
(3.5.4)
U M
n general se folosesc CAN cu 12-16 bii, deci cu rezolutii foarte bune. De
exemplu un CAN cu 16 bii divizeaz domeniul unei tensiuni de intrare de 5V n
65536 cuante, ceea ce nseamn 0,07mV/cuant, adic erori de conversie mult mai
mici dect erorile de msurare.
n general convertoarele analog numerice au o caracteristic static liniar.
Caracteristicile statice ale traductoarelor pot fi modelate printr-o relaie liniar sau
neliniar de forma :
I=f(x) cu f(0)=0 i f(XM)=IM

(3.5.5)

O astfel de funcie continu ndeplinete condiiile pentru a putea fi inversat,


funcia invers fiind i ea o funcie continu, adic :

94

X=f -1(I) cu f -1(0)=0 i f -1(IM)=XM.

(3.5.6.)

Din relaiile (3.5.2)(3.5.6) prin eliminarea mrimilor intermediare se


obine :
X *M 1 I M
f (
N )
(3.5.7)
X M
N M
Aceast relaie reprezint caracteristica static a MCUM asociat unui sistem ca
cel din figura 3.5.1.
Pentru determinarea expresiei concrete a acestei caracteristici se ia n
consideraie funcia f liniar asociat traductorului :
I M
I f (X )
X
(3.5.8)
X M
i funcia invers a acesteia f 1:
X M
X f 1 (I )
I
(3.5.9)
I M
ambele respectnd relaiile (3.5.5) i (3.5.6).
X *

n aceste condiii :

I M
X M
N )
N
(3.5.10)
N M
N M
iar relaia (3.5.7) devine :
X M
X *
N
(3.5.11)
N M
Dac funcia f asociat traductorului este neliniar, de exemplu este o funcie
ptratic, atunci caracteristica static a traductorului se modeleaz cu o relaie de
forma :
f

I f (X )

I M
(X ) 2
2
(X M )

iar funcia invers, prin relaia :


X f

X M

( I )

I M

(3.5.12)

(3.5.13)

ambele ndeplinind condiiile (3.5.5) i (3.5.6).


n acest caz
f

I M
X M
N )

N M
I M

I M
N M

N (3.5.14)

iar relaia (3.5.7) devine


X *

X M*
N M

(3.5.15)

n mod normal domeniile mrimilor X i X * sunt aceleai, adic X M* X M


prin urmare relaiile (3.5.7) i (3.5.15) devin :
X M
X *
N
(3.5.16)
N M

95

X *

X M
N M

(3.5.17)

Uzual se opereaz, nu cu variaii ale mrimilor, ci cu valori curente absolute.


Trecerea de la variaii la mrimi curente se face nlocuind variaiile din relaiile
(3.5.16) i (3.5.17) cu valorile din relaiile 1.
Se obine :
( X X M )N m X M X m
X* Xm m

N (3.5.18)
NM Nm
NM Nm
X* Xm

XM Xm
NM Nm

N Nm

(3.5.19)

Iar dac traductorul are limita minim egal cu zero ( X m X m* 0 ) relaiile (3.5.18)
i (3.5.19) devin mai simple :
X*

X M Nm
XM

N
NM Nm NM Nm

(3.5.20)

N Nm
NM Nm

(3.5.21)

X* XM

Exemplu. Se determina presiunea dupa numarul de cuante al unui aparat de


masurare numerica AMN cu domeniul de masurare de la 0 la 10 bari, incadrat in
sistemul de masurare din Fig.3.5.2. Din acest sistem mai fac parte:
-Senzorul de presiune SP cu semnal de iesire deplasare in domeniul de la 0
mm la 0,5 mm (ym=0 mm, yM=0,5 mm);
-Convertorul adaptor deplasare- curent CA cu domeniul de iesire de la 4 la
20 mA (y*m=4 mA, y*M=20 mA);
-Dispozitivul de afisare numerica DAN cu domeniu de afisare de la 0 la 1024
biti.

In aceasta aplicatie se folosesc urmatoarele notatii:


-pm este presiunea minima masurabila;
-pM esta presiunea maxima masutabila
-nmm este deplasarea senzorului de presiune produsa de o presiune de 1 bar,
adica, nmm=0,5 mm/10 bari=0,05 mm/bar;
-nmA este curentul produs de CA pentru fiecare bar, adica n mA=16 mA/10
bari=1,6 mA/bar;

96

-n este numarul de cuante asociat unei presiuni de 1 bar, adica n= 1024


cuante/10 bari=102 cuante/bar;
-N este numarul total de cuante produse de presiunea p.
In aceste conditii la o presiune de 6 bari, aplicata la intrare se obtine:
y=0,05.6=0,3 mmm deplasare a senzorului de presiune;
y*=(1,6 +4).6=13,6 mA la iesirea CA;
N=102.6=612 cuante stabilite in cadrul AMN .
Asocierea semnificatiei semnalelor din cadrul oricarui aparat de masurare
are loc in faza de proiectare si de etalonare a acestuia, cand numarului de cuante
(ca rezultat al masurarii) se ataseaza unitatea de masura adoptata pentru marimea
masurata. De retinut ca, exceptand senzorul/traductorul marimii masurate, care este
specific acesteia aparatul de masurare este universal si cu el se poate masura oricare
marime.

3.6. Corectia erorilor de masurare


Erorile de msurare pot fi evaluate i compensate n dou moduri :
prin folosirea unor dispozitive de compensare automat, de tip analogic
sau numeric integrate n structura de echipamente a sistemului de
msurare;
prin folosirea unor programe/subprograme de corecie integrate n
structura programelor de exploatare a sistemelor programabile.
Vom arta modul n care se realizeaz aceste operaii n cazul unui voltmetru
numeric a crui schem simplificat este prezentat n fig.3.6.1.

Fig.3.6.1.Schema simplificat a unui voltmetru numeric.

Verificarea i corecia erorii de zero. Aceast operaie se face nainte de


msurare, punnd comutatorul K pe poziia 1, adic la mas i se consemneaz
rezultatul ecestei stri N0 afiat de aparat. Acest rezultat se memoreaz n vederea
coreciei automate a rezultatelor msurrilor ce vor urma.
Verificarea i corecia factorului de transfer. Aceast operaie se face cu
comutatorul K pe poziia 2. Se msoar astfel o tensiune de referin U R a crei
valoare se memoreaz. vezi fig.3.6.2.

97

Fig. 3.6.2.Cu privire la modificarea factorului de transfer.

S presupunem c A = tg este coeficientul de transfer ideal al voltmetrului, c


echivalentul numeric al tensiunii UR este NR i c eroarea de zero este nul. Dac n
urma msurrii tensiunii UR se obine un numr NR NR rezult c aparatul i-a
modificat factorul de transfer iniial i are acum coeficientul A=tg . ntre aceste
dou mrimi este valabil relaia:

NR

'
R

tg

tg '

k.

(3.6.1)

Pentru a obine rezultatul corect NR este necesar ca rezultatul eronat NR s fie


corectat cu factorul k, adic NR = kNR. O astfel de corecie urmeaz s se fac i n
cazul msurrii altor tensiuni dect UR.
Msurarea propriu-zis se efectueaz cu comutatorul pe poziia 3 dup ce au
fost efectuate cele dou verificri. Rezultatul corect NX, se determin pe baza
rezultatului NX, obinut n urma msurrii tensiunii UX din care se adaug sau se
scade eroarea de zero iar diferena se multiplic cu factorul k, adic:
NX = k(Nx-N0)

(3.6.2)

Toate aceste operaii sunt efectuate de ctre microsistem pe baza unui program
corespunzator.
Verificarea i corecia de neliniaritate. Pentru depistarea abaterii de la
caracteristica liniar ideal se aleg dou puncte reprezentative ale caracteristicii de
transfer a aparatului de msurare. Fa de o dreapt care trece prin cele dou puncte
i care reprezint caracteristica liniar ideala pot apare abateri de la liniaritate.
Aceste abateri se stabilesc pentru tot domeniul de msurare i se memoreaz sub
forma de tabele de corecie ntr-o memorie EPROM n cursul operaiei de calibrare a
aparatului de msurare pe stand n regim off line.
La aparatele mai evoluate, determinarea i memorarea tabelelor de corecie se
face n felul urmtor: la intrarea aparatului de calibrat se aplic o mrime de intrare
etalon reglabil i se compar rezultatul obinut cu rezultatul ideal corespunztor,
furnizat de sursa de semnal etalon de nalt precizie. Prin intermediul interfeei
numerice a operatorului, microsistemul determin abaterile i corecturile
corespunztoare i le nscrie ntr-o memorie EPROM.
Corecia zonal sau punctual a caracteristicii de transfer prezint interes n
cazul liniarizrii caracteristicilor traductoarelor. Conectarea la acelai aparat de
msurare a mai multor traductoare, cu domenii de msurare diferite necesit

98

determinarea i memorarea de tabele de corecie pentru fiecare traductor.


Microsistemul poate manipula aceste tabele n strns corelaie cu comutarea de la
un traductor la altul. De asemenea n cazul nlocuirii unui traductor cu altul avnd
caracteristici apropiate nu pune problema modificrii de circuite, ci impune o
reprogramare a memoriei EPROM.
In ultimele decenii se folosesc tot mai des aparate de masurare autorizate si de
catre autoritatile fiscale. Acestea sunt aparate cu performante inalte si sigure, care se
folosesc in masutarea unor marimi ce constitue obiect de tranzactie intre doi
parteneri (vanzator-cumparator) platitori de taxe fiscale, precum si pentru a evita
litigii intra acetia, deoarece acuratetea acestor aparate nu poate fi pusa la indoiala.

Subiecte/intrebari de control
Enumerai principalele funcii ce pot fi realizate de ctre microprocesoare
integrate n structura aparatelor de msurare / analiz.
Enumerai principalele atribute ale aparatelor/sistemelor de masurare
inteligente,
Comentati principalele moduri de compensare a eroriloe de masurare,
Prezentati structura unui aparat de masurare cu microprocesor si avantajele
conferite de acesta,.
Comentai structura unui analizor multicomponent bazat pe absorbia
radiaiilor infrarosii,
Prezentati principalele avantaje ale aparatelor de masurare dotate cu
microprocesor.

99

Sistemele de masurare programabile


pot atinge performante foarte inalte in aplicatii oricat
de ample si complicate

Capitolul 4
SISTEME DE MONITORIZARE PROGRAMABILE
Idei/subiecte principale:
Sisteme de achizitii de date din procese complexe
Structuri reprezentative de sisteme de monitorizare
Programarea sistemelor de monitorizare
Aplicatii in monitorizarea si gestionarea parcurilor de rezervoare

4.1. Consideratiuni generale


In ultima vreme sistemele de masurare s-au dezvoltat in doua principale
directii:
-

In directia unor simple masurari de mica amploare a unor marimi


independente, folosind aparatura de uz general. Este vorba de acele
masurari care se fac sporadic de catre operatori umani si care au ca scop
nu numai cunoasterea rezultatului masurarii, ci si verificarea metrologica
a aparaturii, anumite cercetari s.a.;
In aplicatii industriale de medie si mare amploare in care se masoara in
mod cvazicontinuu un mare numar de marimi de natura diferita, folosind
aparatura specializata, capabila sa efectueze masurari cu mara viteza si
sa centralizeze rezultatele masurarilor in camera dispecerului. Astfel de
masurari se realizeaza cu ajutorul unor sisteme complexe programabile
pentru achizitii si prelucrari de date, cunoscute sub denumirea de sisteme
de monitorizare.

n prezent, conceptul de msurare prin structuri fixe (neprogramabile) din


instalatiile industriale de complexitate medie-mare trebuie reconsiderat, deoarece
sistemele concepute pe aceast baz nu pot ndeplini dect funcia pentru care au fost
create, iar modificarea funciei implic modificarea structurii de echipamente.
Conform acestui concept vechi structura sistemului de echipamente crete cu numrul
de funcii de ndeplinit, iar cnd numrul acestor funcii este foarte mare structura
devine deosebit de ampl, costisitoare, ocup mult spaiu i necesit o ntreinere
destul de costisitoare si limiteaza domeniul de aplicatie.
Neajunsurile structurii fixe pot fi total sau n parte ocolite dac se adopt
conceptul de realizare a sistemelor de msurare prin structuri programabile, concept
conform cruia funciile sistemului sunt realizate de un minimum de echipamente
performante, programabile, care pot ndeplini o mulime de funcii n mod secvenial,
prin rotaie sau conform unui sistem de prioriti n funcie de evenimentele care au
loc n sistem. De exemplu, n loc de a folosi 50 de voltmetre pentru a msura 50 de

100

tensiuni provenite de la 50 de surse, se poate folosi un singur voltmetru rapid cu care


se pot msura pe rnd cele 50 de tensiunisau sau mai mult decat atat.
n cazul folosirii unei structuri programabile, realizarea unei noi funcii sau
modificarea unei funcii programate nu necesit schimbarea structurii de
echipamente a sistemului ci numai adugarea de noi instruciuni n programul de
exploatare sau modificarea unor instruciuni existente n acesta, adic necesit o
modificare a programului de exploatare, care este mult mai uor de fcut dect
modificarea structurii de echipamente.
Din cele artate reies avantajele structurilor programabile i motivele pentru
care acestea sunt preferate n realizarea sistemelor de msurare care se proiecteaz
n prezent, mai ales n cazul sistemelor de conducere centralizat i distribuit a
proceselor industriale complexe.
Adoptarea acestui concept nou, concomitent cu adoptarea conceptului de
proiectare i realizare modularizat a funciilor prin blocuri compacte specializate pe
clase de funcii standardizate, opernd cu semnale unificate au avut i continu s
aib ca efect realizarea de structuri programabile din ce n ce mai compacte, mai
eficiente i chiar mai economice dac lum n consideraie nu numai preul de cost ci
raportul performan / pre si posibilitatea imbunatatirii performanteloe prin
programe din ce in ce mai bune
In aceste conditii se pot folosi in mod eficient echipamente programabile de
mare performanta pentru masurari multiple centralizate in cadrul unor sisteme de
masurare oricat de amlple si complicate.
Principala problema a acestui tip de sisteme o constitue vulnerabilitatea lor
privind siguranta in functionare, deoarece defectarea unitatii centrale de prelucrere a
semnalelor, care este comuna pentru toete canalele de intrare, ar putea duce la
caderea intregului sistem. Pentru preintampinarea unor astfel de evenimente
constructorii de echipamente elaboreaza si produc echipamente cu grad foarte inalt
de siguranta in functionare, iar proiectantii de sisteme recurg la adoptarea de
structuri redondante si la alte solutii de marire a sigurantei.
De asemenaea, utilizatorii si mai ales proiectantii sistemelor programabile
trebue sa aiba o pregatire/calificare corespunzatoare nu numai in domenil
metrologiei, ci si in domeniul tehnicilor maoderne de calcul, atat in ce priveste
structura hardware, cat si programarea si mentenanta acestora.

4.2. Sisteme de achiziie i prelucrri de date


4.2.1. Caracterizare general
Pentru masurarea marimilor ce caracterizeaza procese complexe de amploare
medie si mare este recomandabila foloosirea unor sisteme de achizitie si de
prelucrare centralizata de date, provenite de la mai multe surse. Acestea sunt
cunoscute si sub denumirea de sisteme de monitorizare sau sub denumirea de sisteme
de achizitii si prelucrari de date.
Sistemele de achiziii i prelucrri de date, SAPD, sunt sisteme de
echipamente ce pot fi configurate in diverse scheme/structuri programabile, capabile
sa efectueze operatii de masurare secventiala cvazicontinue a mai multor marimi de
interes, precum si alte operatii conexe precum afisarea/inregistrarea rezultatelor
masurarilor, memorarea acestora pe durata scurta si lunga, semnalizarea unor
evenimente critice s.a

101

Ca structura si functionare acestea sunt foarte asemanatoare cu sistemele de


calcul numerice de uz general si constitue subsisteme ale sistemelor de conducere de
nivel mai inalt.
Astfel de sisteme capt extindere continu n cadrul aplicaiilor n care este
necesar prelucrarea i afiarea numeric a mrimilor provenite de la mai multe
traductoare. Din aceast cauz n ultima vreme au fost realizate SAPD monolitice
prin tehnologii moderne capabile s realizeze funcii complexe cu performane din ce
n ce mai bune la preuri de cost din ce n ce mai mici.
Principalele funciuni ale SAPD sunt urmtoarele:
- prelucrarea primar a semnalelor de intrare;
- eantionarea semnalelor de intrare;
- multiplexarea n timp, adic selectarea canalelor de intrare;
- masurarea si conversia analog-numeric;
- eventuale prelucrri ale semnalelor numerice;
- afiarea/inregistrarea numeric a mrimilor masurate, memorarea si
arhivarea acestora s.a.
Structura unui SAPD este determinat de urmtorii factori:
- precizia si viteza cu care se cere a fi realizate masurarile;
- numrul de canale de intrare (marimi de masurat);
- frecvena de eantionare pe fiecare cana/marime de intrare;
- natura i felul operaiilor de prelucrare n timp real a datelor;
- cerinele privind condiionarea semnalelor de intrare;
- preul de cost .a.
Cele mai importante elemente ale oricrui SAPD sunt: aparatul comun de
masurare, care indeplineste si functia de convertor analog-numeric, multiplexoarele,
dispozitivele de esantionare si retinere si echipamentele de prelucrare a semnalelor
asociate marimilor achizitionate.
Frecvena de eantionare se alege n funie de spectrul de frecvene al
semnalelor de intrare. Dac intereseaz numai parametrii statici ai semnalului
eantionat, frecvena de eantionare poate fi egal cu cel puin dublul frecvenei
armonicei maxime a semanalului eantionat, ns pentru o bun reconstituire a
semnalului dup eantionare se recomand ca frecvena de eantionare s fie de cel
puin 10 ori frecvena celei mai nalte armonici. Pe de alt parte perioada de
eantionare nu poate fi mai mic dect timpul de conversie care la CAN obinuite
este de cteva s.
Structura unui SAPD este determinat de numrul canalelor de date, de
necesitile de prelucrare n timp real a datelor de intrare precum i de volumul
operaiilor de coordonare i de comutare ce au loc n cadrul sistemului. Astfel, n
cazul unui numr mare de canale cu semnale avnd spectru de frecvene larg i care
necesit un volum mare de prelucrri de semnal se recurge la realizarea de structuri
mono sau chiar multiprocessor care constituie nucleul de baz al dispozitivelor de
comand, DC, al SAPD.
Structura SAPD este determinat, de asemenea i de caracteristicile
semnalelor de intrare, care pentru a fi acceptate de dispozitivul de entionare i de
reinere DER, trebuie adaptate i condiionate nainte de eantionare. n acest scop se
efectueaz operaii ca: amplificare cu ctig programabil, comutarea automat a
intervalelor de msurare, filtrarea, medierea, compresia logaritmic sa.

102

Clasificare. Diversele tipuri de SAPD pot fi clasificate dup mai multe


criterii. Dup condiiile de mediu n care lucreaz deosebim:
- SAPD care funioneaz n medii favorabile;
- SAPD care funcioneaz n medii ostile.
n al doilea caz este vorba de echipamente industriale militare i altele care
lucrnd n condiii variabile i ostile, pe lng c trebuie s fie robuste i fiabile, n
unele cazuri de importan vital trebuie s fie redondante.
Dup numrul de canale de intrare deosebim:
- SAPD cu un singur canal;
- SAPD cu dou sau mai multe canale.
La rndul lor SAPD multicanal, care sunt de fapt i cele mai uzuale. Pot fi
difereniate dup cum urmeaz:
- SAPD cu multiplexarea semnalelor analogice;
- SAPD cu multiplexarea semnalelor numerice;
- SAPD cu comunicatie directa prin magistrale standardizate;
- SPAD cu structura combinata.
n cele ce urmeaz vom decrie cateva din cele mai reprezentative structuri de
acest fel.

4.2.2. SAPD cu multiplexarea semnalelor analogoce


n figura 4.2.1. este prezentat una dintre cele mai uzuale structuri de SPAD.
Aici traductoarele T1-Tn transpun valorile marimilor masurate pe semnalele
purtatoare de informatie x1-xn, care sunt aplicate la intrarile echipamenteloe de
prelucrare primara EPP1-EPPn, iar de aici semnalele ajung la cele n intrari in
multiplexorul analogic MUXA. Sub comanda microprocesorului MP acest
multiplexor selecteaza pe rand sau cu prioritate cate unul din canalele de intrare
pentru a-l pune in legatura directa cu canalul comun de iesire.
De la iesirea multiplexoruluui semnalele intra in lantul de echipamente
alcatuit din amplificatorul cu factor de amplificare programabil AP, din dispozitivul
de esantionare si retinere DER, din aparatul de masurare AM, care realizeaza
conversia analog-numerica a marimii masurate, din registrul tampon RT, din
echipamentele de afisare si/sau de inregistrare a rezultatului masurarii si, eventual
-de semnalizare a unor situatii critice EAIS.
Prin acest lant rezultatele masurarii ajung in portul de intrare ale unui
calculator C, dotat cu microprocesorul MP si cu perifericele necesare: tastatura T,
displayul D, imprimanta I si modulele de memorie M.
Microprocesorul prelucreaza datele primite in conformitate cu algoritmul
metodei de masurare adoptate si emite comenzile de coordonare a operatiilor de
masurare ce au loc in echipamentele mentoionate mai inainte. Aceste comenzi sunt
aplicate prin intermediul unui dispozitiv de comanda interna DCI. Acest dispozitiv
comanda comutarea de pe un canal de intrare al multiplexorului pe altul, comanda
factorul de amplificare asociat marimilor de intrare masurate, comanda inceputul si
sfarsitul fiecarei esantionari si masurari, comanda momentele de timp pentru
afisarea/inregistrerea rezultatelor masurarii precum si semnalizarea situatiilor
critice.
Pentru utilizarea judicioasa a timpului de achizitie a datelor comutarea de pe
un canal de intrare pe altul se face la inceputul ciclului de masurere si nu la sfarsitul
103

acestuia, iar pe durata unui ciclu de masurare in AP, in DER, in AM, in RT si in DAIS
se mentine constanta valoare numerica determinata in ciclul de masurare precedent,
aceasta urmand a fi reinprospatata cu noi valori la sfarsitul fiecarui ciclu de
masurare.
Optional, in calculator rezultatele masurarilor efectuate la anumite perioade
de timp, ca si semnalizarile trecerii prin valorile critice prescrise se listeaza impreuna
cu data calendaristica si cu momentul de timp la care s-au produs, iar listele se
reimprospateaza in mod continuu prin eliminarea celor mai vechi date si introducerea
celor mai noi dintru-un anumit interval de timp
O marire a vitezei de achizitie de date se poate obtine daca pe fiecare canal
de intrare in multiplexor se plaseaza in paralel cate un DER, cate un AM si cate un
RT, dar aceasta este o solutie mai costisitoare..
Un astfel de SPAD poa6e functiona independent sau poate fi integrat intr-un
sistem ierarhic superior..

Fig. 4.2.1. SAPD cu multiplexarea intrrilor neeantionate.

4.2.3. SAPD cu multiplexarea semnalelor numerice


Reducerea continu a costului echipamentelor SAPD face n prezent posibil
i economic soluia masurarii marimilor in paralel pe fiecare canal de intrare, cat
mai aproape de senzori, iar afisarea/ inregistrarea rezultatelor masurarii sa se faca
secvential cu mijloace de afisare, inregistrare si semnalizare comune, instalate in
camera dispecerului, asa cum se sugereaza in figura 4.2.2. unde se regasesc multe
din echipamentele din schema 4.2.1 .
n aceasta schema in locul multiplexorului de tip analogic MUXA din figura
4.2.1.se foloseste in multiplexor de tip numeric MUXN. iar in locul amplificatorului
cu factor de amplificare programabil se folosesc n amplificatoare cu factor de
amplificare constant incluse in echipamentele de prelucrare primara.
n aceasta schema datele numerice rezultate n urma masurarii sunt aplicate
la intrarea MUXN , unde asteapta sa fie preluate, iar de aici ele sunt transmise prin
canale de comunicaie numerice ctre DAIS locale, centrale sau ctre alte elemente
ale unui sistem ierarhic superior.

104

Fig 4.2.2. SAPD cu multiplexarea semnalelor numerice.

Structura din figura 4.2.2. ofer o serie de avantaje i anume:


- are o viteza de achiziie mai mare;
- poate folosi aparate de masurare relativ mai lente i deci mai ieftine;
- este mai fiabila n medii industriale;
- poate achiziiona date de pe ntinderi geografice mari;
- are imunitate mai mare la perturbaii;
- are posibilitatea separrii galvanice a elementelor SAPD fa de sursele
de semnal analogic;
- are posibiliti mai largi n ce privete prelucrarea numeric a semnalelor
asociate marimilor de interes s.a.
n ultima vreme, SAPD pot fi realizate cu ajutorul a numai cteva cipuri de
circuite integrate specializate pe funcii, ca de exemplu: cipuri pentru multiplexare,
pentru eantionare i reinere, cipuri de conversie analog-numerica cipuri cu circuite
pentru comanda dispozitivelor de afiare .a.

4.2.4. SPAD cu comunicatie prin magistrale standard


O alta solutie moderna de achizitie de date prin structuri programabile o
constitue structurile in care echipamentele componente ale sistemului sunt
interconectate prin intermediul unor magistrale standardizate de date de adrese si de
comenzi si in care un microprocesor elaboreaza si emite comenzi de coordonare a
uturor operatiilor interne, prevazute a fi realizate printr-un pachet de programe. Un
astfel de sistem are in componente sa urmtoarele tipuri de echipamente:
- un calculator coordonator, , CC;
- echipamente emitente, EE;
- echipamente receptoare, ER ;
- echipamente emitente i receptoare, EER;
- magistrala de comunicaie standard, MS;
- interfeele cu echipamentele periferice ale sistemului s.a.;
Pentru ca elementele componente ale unui sistem programabil s poat
funciona corect, este necesar stabilirea unor mijloace de comunicare ntre ele,
precum i ntre ele i utilizatorul sistemului. Mijloacele care asigur intercomunicaia

105

cuprind echipamente de interfa specifice fiecrui tip de aparat inclus n sistem,


precum i o magistral de comunicaie pe care mesajele (date, adrese i comenzi)
circul conform unui anumit protocol de comunicaie.
Pentru a se uura activitatea de proiectare, realizare i exploatare a acestor
sisteme complexe s-au realizat diverse tipuri de interfee i de magistrale
standardizate. Un standard de interfee definete toate mrimile mecanice, electrice i
funcionale care concur la asigurarea compatibilitii tuturor elementelor
componente ale sistemului. Unul din primele standarde cu aplicatie industriala este
standardul IEC 624-1 care provine din standardul IEEE 488, aprut n 1975. n
prezent exist i alte standarde mai evoluate, cum ar fi OPC, HART sa.
n figura 4.2.4. se prezint modul n care elementele unui astfel de system se
interconecteaz pe baza standardului IEC 625-1. Sistemul poate cuprinde maximum
15 echipamente distincte. Interconexiunile sunt realizate prin itermediul unei
magistrale standard de 16 bii cu o lungime maxim de 20 m i o vitez de transfer de
1 Moctet/s.
Cu excepia calculatorului care ndeplinete permanent funcia de
coordinator, emitent i receptor, celelalte componente ale sistemului pot ndeplini
dup caz numai funciile de emitent i/sau receptor, cu precizarea c n orice moment
poate fi activat un singur emitent i unul sau mai muli receptori. Fiecrui aparat din
sistem i se asociz o adres care servete la selectarea i activarea acestuia n
vederea transmiterii sau recepiei de date sau comenzi prin magistrala standard.

Fig. 4.2.4. Structura unui sistem de msurare programabil


conform standardului IEEE 488.
Magistrala standard, MS, asigur legtura n paralel cu toate elementele
sistemului iar comunicaia este reglementat cu ajutorul a trei submagistrale:
submagistrala de date MD de 8 bii este cea pe care se efectueaz
transferul de octei ntre elementele componente ale sistemului, octei care pot
reprezenta adresa unui aparat, o comand general pentru toate aparatele
sistemului, un cuvnt de stare al unui aparat, instruciune de programare pentru un
aparat, rezultatul unei msurri sau al unui calcul. Prin funcia de protocol
controllerul asigur fiecrui octet lansat pe magistral un transfer corect ntre
aparatul emitent i aparatul sau aparatele receptoare prin celelalte submagistrale.
- submagistrala de control i sincronizare MCS pe 3 bii asigur prin
serviciul de protocol transmisia i recepia sincron a octeilor pe magistrala de date.
Aceast funcie este realizat cu ajutorul a trei linii de semnal dup cum urmeaz:

106

- semnalul DAV, cnd este pus pe L valideaz datele depuse pe MD, ceea ce
nseamn c n intervalul de timp ct DAV=L, octetul depus pe MD poate fi citit de
ctre aparatul sau aparatele receptoare;
- semnalul NRDF, cnd este pus pe L, arat c nu toate aparatele receptoare
sunt pregtite s accepte datele depuse pe MD;
- semnalul NDAC cnd este pus pe L, arat c nu toate aparatele receptoare
au reuit s citeasc octetul depus pe MD.
Semnalele NRDF i NDAC sunt formate prin participarea tuturor serviciilor
de acceptare de protocol de la toate aparatele receptoare. n acest fel se iau n
considerare vitezele de rspuns diferite ale diverselor aparate, transferul realiznduse la viteza celui mai lent aparat receptor participant la transfer.
Algoritmul procesului de protocol pentru transferul unui octet ntre un aparat
emitent i mai multe aparate receptoare este prezentat n figura 4.3.2.
- submagistrala de control a interfeei pe 5 bii dirijeaz semnale de
comand, active pe nivel L, pentru a realiza o anumit configuraie a participrii
aparatelor la dialog, precum i o direcionare corect a transferului de octei n
configuraia realizat. Denumirea i efectele semnalelor de comand sunt
urmtoarele:
- semnalul ATN este emis de controller i are ca efect validarea datelor de pe
MD; pentru ATN = L numai controllerul este activ, toate celelalte aparate din sistem
fiind n stare de ateptare, iar pe MD sunt transferate comenzi pentru interfee
recunoscute de toate aparatele sistemului. Cnd ATN = H pe MD sunt transferate
date dependente de funcionarea specific a aparatelor: instruciuni de programare,
rezultate sau calcule ale msurrii;
- semnalul IFC, emis de controller, are ca efect aducerea n stare de inactivare
a tuturor componentelor sistemului atunci cnd IFC = L;
- semnalul REN, emis de controller, face ca atunci cnd REN = L i se
lanseaz adresa unui aparat, acel aparat primete comenzi de funcionare de pe MD;
- semnalul SRQ poate fi emis de orice aparat care formuleaz astfel ctre
controller o cerere de ntrerupere;
- semnalul EOI este emis de orice aparat emitent pentru a marca momentul
emiterii ultimului octet din mesaj.
Interfaa standard poate funciona n dou moduri:
- modul transfer de comenzi de interfaare;
- modul transfer de date.
Transferul de comenzi de interfaare
Legturile necesare ntre componentele sistemului sunt stabilite de ctre
controller prin activarea semnalului ATN (ATN = L). Pentru codificarea comenzilor
de interfaare standardul IEEE 488 folosete caractere ASCII. Deoarece codul ASCII
utilizeaz numai 7 din cei 8 bii ai octetului, al optulea bit este folosit ca bit de
paritate.
Exist 5 grupe de comenzi de interfaare.

107

Fig. 4.2.5. Algoritmul procesului de protocol.

1. Comanda de adresare a emitentului, MTA. Controllerul depune pe MD un


octet de forma X10 a5 a4 a3 a2 a1 n care a5 a1 constituie adresa noului emitent. n
mod automat se deadreseaz emitentul actual. Trecerea n starea de emitent active
este condiionat de ndeplinirea a trei condiii: ATN = L, aplicarea pe MD a
comenzii ETA i ndeplinirea procesului de protocol prin semnale DAV, NFRD i
NDAC.
2.Comanda de adresare a receptorului MLA. Controlerul depune pe MD un
octet de forma X01 a5 a4 a3 a2 a1 n care a5 a1 constituie adresa noului
receptor. Din momentul lansrii acestui octet aparatul adresat devine receptor
activ.n sistem pot exista pn la 14 receptori activi. Trecerea n starea de
receptor este condiionat de: ATN = L,de aplicarea pe MD a comenzii MLA si
de indeplinirea procesului de protocol prin semnalele DAV,NFRD siNDAC. 3.
3. Comenzi generale. La aceste comenzi raspund toate aparatele indiferent
daca au fost sau nu adresate. Astfel:
-prin LLD se blocheaz comenzile locale date de la panourile proprii;
- prin DCL toate aparatele sunt trecute ntr-o stare anterior stabilit pentru
fiacare aparat, stare precizat n manualul de utilizare al aparatului n cauz;
- prin SPE se valideaz interogarea serie;
108

- prin SPD se devalideaz interogarea serie.


Interogarea serie intervine cnd un aparat solicit intervenia controllerului.
Aceasta activeaz semnalul de cerere de serviciu prin SRQ = L. Controllerul ncepe
operaia de interogare serie pentru identificarea aparatului solicitant, activeaz
semnalul ATN (ATN = L), valideaz interogarea serie prin SPE = L apoi se adreseaz
primului aparat emitent prin MTA, dup care pune ATN = H dac a solicitat cererea
de serviciu, ceilali bii indicnd serviciul solicitat.
Dac aparatul interogat nu a solicitat serviciul bitul a 7 = L i interogarea
continu succesiv cu toate celelalte aparate din sistem dup care prin SPD
interogarea este ncheiat iar ATN devine ATN = H.
4. Comenzi adresate. Aceste comenzi sunt similare cu comenzile generale cu
singura deosebire c ele afecteaz numai aparatele care au fost adresate anterior ca
aparate receptoare. Astfel, comenzile:
SDC aduce aparatul n starea fixat anterior;
GTL valideaz comenzile locale ale aparatelor;
GET face ca toate aparatele receptoare s nceap executarea unor operaii
stabilite anterior;
TCT determin preluarea funciei de coordonare de ctre alt aparat dac n
sistem exist dou aparate coordonatoare;
PPC valideaz interogarea paralel.
Interogarea paralel este iniiat din cnd n cnd de ctre controller n felul
urmtor: se activeaz semnalele ATN i EOI, iar pe magistral se lanseaz comanda
PPC. Aparatele care particip la interogare n numr maxim de opt au alocate
fiecare cte o linie de MD. Dac un aparat solicit intervenia controllerului acesta
comut pe L linia alocat lui i astfel prin analiza semnalelor de pe MD controllerul
stabilete care din aparate au solicitat intervenie. Integrarea se ncheie prin punerea
pe nivelul H a semnalelor ATN i EOI.
5. Comenzi de adresare. UML anuleaz funcia de recepie a tuturor
aparatelor receptoare adresate anterior, iar UNL anuleaz funcia de emitent a
actualului aparat emitor.
Transferul de date
Pentru transferul de date controllerul dezactiveaz semnalul ATN (ATN = H)
dup care pe MD sunt transmise mesaje alctuite dintr-o succesiune de octei DAB 1
DABn a cror semnificaie este dependent de natura fiecrui aparat.
Aceti octei pot conine instruciuni de programare a aparatului respective,
rezultate ale msurrilor sau calculelor, date despre starea aparatului .a. Codul n
care sunt prezentate aceste date nu este impus de standarde, dar se prefer codul
ASCII sau alt cod recunoscut de controller.
Pentru a programa, de exemplu, un voltmetru numeric s efectueze o
msurare ntr-un anumit domeniu, controllerul va emite urmtoarele comenzi:
ATN = L
ATN = H
EOI = L
UNL, MLA,MTA
DAB1, DAB2DABn
n prima secven, prin activarea comenzii ATN, sistemul lucreaz n regim de
transfer comenzi. Prin UNL este deadresat actualul aparat emitent, prin MLA este
adresat ca receptor voltmetrul numeric, iar prin MTA controllerul este activate ca
aparat emitent. n a doua secven, prin ATN = H se intr n regim de transfer de
date. Controllerul transmite octeii DAB1, DAB2DABn care cuprind instruciunile

109

necesare programrii voltmetrului pentru a efectua msurarea n domeniul dorit. n


final este activat semnalul EOI care marcheaz sfritul mesajului.
Acelai voltmetru poate fi programat de ctre controller s transmit
rezultatul msurrii ctre un dispozitiv de afiare/nregistrare. n acest scop
controllerul va emite urmtoarea secven:
ATN = L
UNL, MLA,MTA

ATN = H
DAB1, DAB2DABn

EOI = L

n prima secven, prin UNL se deadreseaz toate aparatele receptoare din


sistem, prin MTA se adreseaz aparatului emitent, n cazul de fa voltmetrul numeric
iar prin MLA se adreseaz aparatul receptor n cazul de fa, o imprimant sau un
display. n a doua secven se realizeaz transferul rezultatului msurrii de la
voltmetru ctre imprimant sau display, ca operaia de transfer s se ncheie prin
EOI = L.

2.4.5. SPAD cu structuri combinate


In aplicatii ample adesea se recurge la elaborarea unor SPAD cu structuri
combinate in care o parte din marimi sunt achizitionate si prelucrate cu metode si
echipamente de un fel, iar alte parti sunt achizitionate si prelucrate cu alte metode si
echipamente. De asemenea, in cazul SPAD in care se achizitioneaza date de pe mari
intinderi geografice si unde este necesara teletransmiterea acestor date, se recurge la
folosirea de metode si echipamente specifice: modemuri, unitati de cuplare s.a.
In cele mai multe cazuri SPAD fac parte din structura unor sisteme de
conducere a proceselor monitorizate, acestea din urma avand in componenta lor si
mijloacele necesare de corectie si de comanda a derularii procesului monitorizat.

4.3. Masurari centralizate cu echipamente programabile


In general in sistemele de masurare multivariabile nu toate variabilele
prezinta aceeasi importanta, iar unele variabile variaza mai rapid sau mai lent decat
altele. Fata de aceasta situatie variabilele mai importante urmeaza sa fie masurate
mai des si cu precizie mai mare decat celelalte. De asemenea, variabilele care varieza
mai rapid urmeaza a fi esantionate si masurate mai des decat cele care variaza mai
lent.
Rezulta deci ca in orice sistem de masurare trebue facuta o ierarhizare a
variabilelor de masurat de catre un expert in materie pentru a stabili precizia de
masurare si frecventa de masurare. In general variabilele de proces de la cel mai
scazut nivel de ierarhizare trebue masurate cu frecventa cea mai mare fata de
variabilele de la nivelele superioare.
In cazul sistemelor de masurare cu un numar de variabile de ordinul zecilor
masurarea poate fi facuta in sisteme de achizitie si masurare centralizata intr-un
singur loc, pe cand in cazul sistemelor foarte mari cu sute sau mii de variabile
achizitia si masurarea nu mai poate fi facuta centralizat intr-un singur loc, ci
urmeaza a fi facuta in mai multe locuri in cadrul unor sisteme divizate in subsisteme
ierarhizare pe verticala si distribuite pe orizontala.

110

Pentru achizitia si prelucrarea centralizata de date diverse firme de specialitate au


elaborat si realizat sisteme programabile din ce in ce mai performante. In cele ce
urmeaza prezentam un sistem elaborat de firma Hewlet - Packard

4.3.1. Sistemul de achiziie de date al firmei HP


Sistemul de achizitii si prelucrari de date al firmai Hewlet-Packard esta
alcatuita din urmatoarele tipuri de achipamente:
-Unitatea de achizitii de date si extensiile acesteia
-Accesoriile de interfatare cu senzorii/traductoarele sistemului
-Statia grafica, dotata ce perifericele necesare: testatura, maus, monitoare,
imprimanta, plotter s.a.
-Aparatura de camp, alcatuita di senzori/traductaoare, din elemente de
executie si protectie s.a.
In Fig. 4.3.1. este prezentata o schema cu principalele elemente componente
ale acestui sistem, iar in cele ce urmeaza ne vom referi in principal la unitatea de
achizitii de date si la accesoriile acesteia.

Unitatea centrala de achizitii de date


Unitatea de achiziie de date HP 3852A a firmei Hewlett - Packard este
alctuit dintr-o unitate central (Mainframe), care poate funciona independent ca
un sistem de achiziie i prelucrare primar de date, dar poate funciona ca o
interfa foarte eficient ntre numeroase surse de semnale purttoare de date i
statia grafica de la nuivel central. Aceasta unitate poate fi extinsa cu inca una pana
la sapte unitati de extensie HP3853A, marind astfel considerabil amploarea
sistemului de achizitiide date.
Unitatea HP 3852A este alcatuita in principal dintr-un controler, dotat cu o
tastatura cu 48 de taste bifunctionale si cu 2 ferestre de afisare pe partea frontala.
De asemenea, este dotat cu memori proprii de date si programe multitasking. In
interior are ghidaje pentru 8 sloturi in care pot fi amplasate accesoriile sistemului,
iar pe partea dorsala se afla o serie de elemente de conexiuni cu sursele de semnale
de masurat, cu statia grafica s.a. vezi Fig. 4.3.2 si 4.3.3.

Accesoriile sistemului
Sistemul dispune de mai multe tipuri de accesorii conectabile, care pot fi
folosite pentru a creea interfaa dintre aplicaiile utilizatorului i unitatea central
HP 3852A. Conectarea accesoriilor la unitatea central se face direct prin sloturile
acesteia i/sau prin sloturile unitilor de extensie.
Cele mai importante tipuri de accesorii sunt urmtoarele:
Multiplexoarele. Din familia de accesorii fac parte:
ase tipuri de multiplexoare pentru semnal analogic: HP 44705A, HP
44705F, HP 44706A, HP 44708A, HP 44708F i HP 44708H;
- sapte tipuri de multiplexoare FET: HP 44709, HP 44710, HP 711, HP
44712, HP 44713, HP719 si HP44720;
-

111

112

multiplexoare pentru masurari tensometrice rezistive:HP 44717 HP 44715;


Toate tipurile de multiplexoare accept ca semnal de intrare tensiune cc i ca,
curent cc i ca i rezisten, iar multiplexoarele HP 44708 accept ca semnal de
intrare i semnale de la termocuple.
Toate multiplexoarele sunt alctuite din dou pri:
- o parte detaabil terminal, care se conecteaz prin cabluri i cleme
speciale la sursele de semnale multiplexate, formnd astfel canalele de
intrare;
- o parte fix, care conine circuitele de conectare cu care modulul terminal
se cupleaz prin glisare la captul slotului, fcnd astfel legtura cu
elementele din interiorul unitii HP 3852A (vezi fig. 4.3.4)
- .
- Voltmetrul numeric integrator HP 44701A conectabil la oricare canal de
intrare multiplexat i voltmetrul numeric rapid HP 44702 A/B. Cu aceste aparate pot
fi msurate toate mrimile aplicate la intrarea multiplexoarelor: tensiuni, cureni,
rezistene, temperaturi i orice alt mrime care n prealabil a fost convertit n
tensiune continua. Acestea au mai multe domenii de masurare selectabile.Rezultatul
msurrilor poate fi afiat pe display-ul propriu al unitii HP 3852A sau poate fi
transmis staiei grafice pentru prelucrri i/sau afiare pe display-ul staiei.
-Contorul totalizator pentru marimi temporale (frecventa-perioada) cu 5
canale de intrare HP 44715A, contorul HP 44721A cu 16 intrari si contorul HP
44722A cu 8 canale;
-Demultiplexorul HP 44724A pentru 16 canale de iesire logice;
-Comutatorul HP 44725A pentru 16 canale de iesire logice sau analogice;
-Iesire pentru comanda motoarelor pas cu pas HP 44714;

113

Fig.4.4.2. Partea frontal a unitii HP 3852A.

Fig.4.4.3. Partea dorsal a unitii HP 3852A.

114

Fig.4.4.4. Legarea surselor de semnal la multiplexor.

Convertoare numeric-analogice HP 44727A/B/C cu cate 4 canale de


iesire in tensiune sau curent pentru testarea si comanda dispozitivelor
sistemului.

Conectarea unitatii de achizitii HP 3852 la statia garafica se face prin


magistrala HP-IB in conformitate cu standardul IEEE 488-1978, iar
conectarea la aparatura din camp se face prin fire metalice.

115

Echipamentele prezentate mai nainte sunt destinate aplicaiilor industriale i


de laborator pentru achiziie i prelucrarea centralizat cu mijloace programabile a
datelor primare, furnizate de diverse surse de semnale. Cu astfel de echipamente
modularizate pot fi uor configurate diverse sisteme de msurare multivariabile,
sisteme de alarmare i/sau protecie i alte tipuri de sisteme programabile cu
funcionare n timp real.
Pentruca sistemul de echipamente , descris mai inainte, sa devina functional
acesta trebue complectat si cu programe operative si de aplicatii corespunzatoare.
Astfel de programe pot fi elaborate de utilizatori, daca acestia dispun de specialisti in
domeniul programarii multitasching, dar este mai indicat ca acestea sa fie
achizitionate odata cu echipamentele de la aceeiasi firma, care are experienta in
domeniu.
Este vorba de un pachet de programe multitascking, care sa asigure
exploatarea optima a intregului sistem de achizitiisi prelucrari de date in timp real.
Intr-un astfel de sistem urmeaza sa se achizitioneze date privind zeci sau sute de
marimi de masurat si de gestionat, marimi care se diferentiaza intre ele, atat prin
importanta, cat si prin procedura de masurare. Unele urmeaza sa fie masurate mai
des pe cand altele urmeaza sa fie masutate la intervale mai mari. Unele marimi
urmeaza sa fie numai afisate pe cand altele urmeaza sa fie si inregistrate sau chiar
arhivate. De asemenea, depasirea unor limite prescrise ale marimilor masurate
importante urmeaza sa fie semnalizata optic si/sau acustic si consemnata intr-un
protocol de exploatare.
De toate aceste operatii, ca si de altele nementionate aici, trebue sa se tina
seama in procesul de elaborare a progrmelor de aplicatii in cadrul caruia trebue
precizate: comenzi de configurare a sistemului in functie de operatia programata,
comemnzi de prioritizare si sincronixzare a operatiilor precum si comenzile necesare
pentru executia operatiilor interne de actionare a unor elemente de executie si de
indicatie a starii in care se afla in orici clipa intregul sistem automat.
Desi exploatarea unui astfel de sistem este asigurata de ingineri de sistem
calificati in acest domeniu este totusi necesar ca si personalul insarcinat cu
exlploatarea instalatiei tehnologice sa fie intru-catva instruit in domeniul sistemelor
automate programabile.
Tehnicile de programare ale unor astfel de sisteme se studiaza in cadrul unor
discipline consacrate. Totusi, cateva exemple simple de programare vor fi prezentate
in acest capitol.

4.3.2. Panoul de comand i comenzile sistemului


Panoul frontal al unitii HP 3852A este alctuit din tastatura alfanumeric i
din ferestrele de afiaj cu cristale lichide. Comenzile introduse prin tastatur ca i
rspunsul la aceste comenzi sunt afiate pe diplay-ul propriu (vezi fig.4.4.2).
Tastatura are patru grupe de taste: system, execution, channels i numeric.
Majoritatea tastelor sunt bifuncionale, adic efectul aceleiai taste este dependent de
modul de activare, care poate fi shiftat sau neshiftat. n mod shift se execut funciile
tiprite cu albastru lng taste, iar n cellalt mod, adic prin dezactivarea modului
shift se execut comenzile tiprite cu negru pe taste, reprezentnd comenzi sau funcii
sau prescurtri ale acestora.
Activarea i dezactivarea modului shift se face prin apsarea tastei albastre
din partea stng jos a grupului de taste system, un mod excluznd pe cellalt. Modul
116

shift se realizeaz dup ce se apas tasta shift i se menine pn la o nou


apsare a acestei taste sau pn la apsarea tastei ENT.
Dup tastarea oricrei comenzi introducerea i execuia comenzilor are loc
dup operarea tastei ENT, aflate n partea dreapt jos a blocului de taste numerice.
Semnificaia i efectele tastelor
n mod shiftat semnificaia tastelor este cea care este nscris cu negru lng
fiecare tast. n mod neshiftat semnificaia i efectul tastelor sunt prezentate n cele ce
urmeaz.
CLEAR terge coninutul ferestrei de afiare i efectul comenzii introduse;
RST - reseteaz unitatea central sau un accesoriu dac RST este urmat de
adresa accesoriului respectiv;
TEST testeaz unitatea central sau un accesoriu dac TEST este urmat
de adresa accesoriului;
LOCAL - activeaz tastatura panoului frontal;
DISP - activeaz i dezactiveaz afiajul unitii centrale;
CALL - apeleaz i execut o subrutin;
STEP - execut pas cu pas instruciunile unei subrutine;
WAIT FOR - ateapt un eveniment ca s declaneze o comand;
EVENT - se utilizeaz cu WAIT FOR pentru a relua execuia;
SQR
- cerere de servire programat;
TRIG
- specific sursa trigger;
USE - specific accesoriul sau canalul de accesoriu care va primi comanda
formulat;
CONF - specific funcia de configurare pentru msurare;
MEAS - specific funcia de msurare cu voltmetrul i iniiaz scanarea i
msurarea pe canalele precizate;
MON
- activeaz modul de monitorizare al unitii centrale;
SCAN - scaneaz o list de canale de msurare;
DCV
- parametru care precizeaz funcia de msurare a unei tensiuni
continuue;
OHM
- parametru care precizeaz funcia de msurare a rezistenei;
TEMP
- parametru care precizeaz funcia de msurare a temperaturii cu
ajutorul unui termocuplu;
THM
- parametru care precizeaz funcia de msurare a temperaturii cu
ajutorul unui termistor.
Afiajul alfanumeric i de stare
Afiajul alfanumeric este alctuit din dou ferestre de afiaj cu cristale lichide
situate n partea de sus a panoului frontal. Pe fereastra din stnga se afieaz
comenzile introduse i executate, precum i numrul canalului asociat comenzilor i
pri din mesaje de eroare, iar pe fereastra din dreapta se afieaz datele returnate pe
msur ce comenzile sunt executate, precum i mesaje de eroare i mesaje definite de
utilizator fig. 4.4.2.

117

Indicatorii de stare
Indicatorii de stare sunt microleduri, amplasate n ferestrele de afiare, care
pun n eviden starea curent de operare a unitii centrale. Denumirile i rolurile
acestora sunt prezentate in cele ce urmeaz:
SHIFT LOCK se aprinde cnd este activat modul shift prin apsarea tastei
albastre i se stinge cnd se iese din acest mod;
BUSY se aprinde cnd unitatea central cere un serviciu controller-ului prin
apsarea tastei SQR;
TALK se aprinde cnd HP 3852 expediaz date;
LISTEN se aprinde cnd HP 3852 primete date;
REMOTE se aprinde simultan cu LISTEN i se stinge cnd panoul frontal i
reia controlul;
LOCK se aprinde cnd aciunile tastaturii sunt blocate n urma unei
comenzi LOCK;
ERR se aprinde cnd n sistem se produce o eroare
ALRM se aprinde cnd se declaneaz o alarm de la ceasul de timp real
i se stinge prin executarea comenzii STAR;
LMT- se aprinde cnd se ajunge la o condiie de limit i se stinge dup
executarea comezii STAR;
INTR se aprinde cnd se produce o ntrerupere a unui accesoriu i se
stinge dup executarea comenzii STAR;
SUB ENTRY se aprinde cnd se iniiaz execuia unei subrutine i se
stinge cnd subrutina a fost executat;
MON se aprinde la pornirea i la resetarea prin comand MON. Toate
operaiile unitii centrale selectate vor fi afiate;
DISP OFF se aprinde cnd afiajul este dezactivat prin comanda DISP
OFF;
DAV se aprinde pe timpul ct datele sunt stocate n memoria tampon a
magistralei HP-IB i se stinge cnd datele sunt preluate de aici;
WAITING se aprinde cnd unitatea central este n ateptarea unei
condiii predefinite i apare ca rezultat al comenzii WAITFOR sau
WAIT;
MSG se aprinde cnd pe display apare un mesaj definit de utilizator i se
stinge cnd vor fi afiate date n urma unei noi comenzi;
STORE se aprinde pentru puin timp cnd datele returnate de o comand
sunt depozitate n memoria unitii centrale;
PWR ON se aprinde pe timpul ct unitatea central este pornit;
DISPLAY se aprinde cnd mesajul de afiat conine mai multe caractere
dact permite fereastra de afiare. Prin comanda DISPLAY
coninutul mesajului poate fi deplasat spre stnga pn cnd
ntregul mesaj intr n fereastra de afiare;

4.3.3. Instalarea, adresarea i testarea functionalitatii sistemului


Toate accesoriile conectabile ale unitii HP 3852A (cu excepia voltmetrului)
sunt formate dintr-un modul de baz i dintr-un modul terminal fig.4.4.4.
Elementele externe sistemului sunt conectate la modulele terminale prin intermediul
unor cabluri de legtur.
118

Instalarea acceseoriilor. Instalarea accesoriilor n cadrul sistemului de


achiziie de date se realizeaz n conformitate cu prescripiile furnizorului i const n
principal, din urmtoarele operaii:
- se demonteaz capacele modulelor terminale pentru a avea acces la
bornele de conexiuni cu sursele de semnal;
- se conecteaz cablurile de legtur la sursele de semnal i la bornele de
intrare ale terminalului - fig.4.4.4;
- se monteaz capacele dup care modulele se instaleaz n slotul dorit; de
preferat ncepnd cu slotul 1;
- sistemul se conecteaz la reeaua de alimentare cu energie electric;
n acest fel, unitatea de achiziie de date se conecteaz cu oricare din
urmtoarele surse de semnal: surse de tensiune continu sau alternativ, surse de
curent, rezistoare, termocuple, termistoare .a.
Adresarea accesoriilor. Multe comenzi necesit ca parametru adresa unei
uniti de extensie, a unui slot sau a unui canal de intrare. Adresarea const n
precizarea a trei numere simbolizate prin E, S i CC n ordinea ESCC, avnd
urmtoarele semnificaii:
- E reprezint numrul unitii de extensie n care este instalat accesoriul
adresat; n cazul unitii centrale acesta este 0;
- S reprezint numrul slotului pentru accesoriile instalate n unitatea de
extensie adresat prin E;
- CC reprezint numrul canalului de intrare al accesoriului adresat prin S.
n cadrul acestui format, precum i n cazul tuturor numerelor, zerourile de
prefix sunt ignorate, deci nu este necesar scrierea lor.
Deoarece unitatea central poate avea pn la apte uniti de extensie,
numrul E poate fi oricare ntre 0 i 7, iar numrul 0 este asociat unitii centrale.
Dac E se refer la unitatea central (E=0) numrul S poate fi oricare ntre 0
i 7. Dac E>0 (cnd este adresat o unitate de extensie) numrul S poate fi oricare
ntre 1 i 9, deoarece unitile de extensie au cte 10 sloturi pentru accesorii.
Cnd parametrul adreseaz un slot de extensie, forma codului de adresare
este ES00, unde zerourile terminale trebuie scrise. Intervalul de valori ale numrului
CC depinde de tipul accesoriului instalat n slotul S. La anumite multiplexoare acesta
este cuprins ntre 00 i 59, 90 i 94, n funcie de tipul multiplexorului.
Anumite comenzi folosesc o list de canale, care poate fi format din numere
de canale, dintr-un interval de canale succesive sau combinaie de numere de canale
i intervale. Intervalul de canale se reprezint sub forma ESCC ESCC.
Exemple de adresare:
Adresa comenzii este un slot:
0200 slotul 2 al unitii centrale;
3400 slotul 4 al unitii de extensie cu numrul 3;
0
slotul 0 al unitii centrale.
Adresa comenzii este un canal:
1325 unitatea de extensie 1, slotul 3, canalul 25;
5
unitatea central, slotul 0, canalul 5;
2409 unitatea de extensie 2, slotul 4, canalul 9.
Adresa comenzii este o list de canale:
1310 1305 unitatea de extensie 1, slotul 3, canalele 10 pn la 5;
1205 1215, 1218 unitatea de de extensie 1, slotul 2, canalele 5 pn la 15
i canalul 18.

119

Verificarea / testarea funcionalitii accesoriilor. Dup instalarea modulelor


componente ale sistemului urmeaz s se verifice funcionalitatea acestora precum i
funcionalitatea sistemului n ansamblu, inclusiv a legturilor. Se are n vedere
verificarea identitii accesoriilor instalate n sloturi, care se face prin comanda ID?,
verificarea conexiunilor realizate, care se face prin comanda CONF sau
MONMEANS i verificarea funcionalitii canalelor formate, care se face prin
comanda de nchidere/deschidere a acestora (CLOSE, OPEN).
Astfel, prin comanda TEST, urmat de ENT introduse prin tastele etichetate cu
aceste comenzi unitatea central rspunde prin afiarea pe fereastra din stnga a
mesajului TEST iar pe fereastra din dreapta rspunde prin SELF TEST OK dac totul
este n ordine sau rspunde printr-un mesaj de eroare n caz contrar.
Daca, de exemplu, se dorete s se verifice dac n slotul 1 a fost instalat
multiplexorul HP 44705 se poate folosi comanda shiftat ID? 100. Ca rspuns, pe
fereastra din stnga va aprea mesajul ID? iar pe cea din dreapta va aprea mesajul
HP 44705 dac multiplexorul este instalat n acel slot sau mesajul 000000 dac n
acel slot nu este instalat nici un accesoriu.

4.3.4. Programarea direct a msurrilor


Unitatea central HP 3852A poate fi programat direct de la tastatura
proprie sau de la tastatura unui controller de tip HP seriile 200/300, cuplat cu
unitatea HP 3852A printr-o magistral de interfa HP-IP.
Sintaxa comenzilor. Comenzile unitii HP 3852 constau dintr-un cuvnt
cheie sau titlu, scris de obicei cu majuscule, urmat de unul sau mai muli parametri,
dup urmtoarea schem:
TITLU parametru [parametru] parametru [parametru],
unde parametrii scrii ntre paranteze drepte sunt opionali i scrierea lor nu este
obligatorie.
Parametrii depind de natura comenzii i pot fi funcii, adrese de accesorii i
canale, condiii, evenimente .a. Ca separatori de parametri se pot folosi virgula sau
spaiul liber.
Exemplu de comand. Pentru msurarea tensiunilor aplicate pe canalul 0 al
multiplexorului instalat n slotul 1 al unitii centrale, utiliznd voltmetrul instalat n
slotul 6 al aceleiai uniti se poate folosi comanda:
CONFMEAS DCV 100 USE 600,
unde CONFMEAS este cuvntul cheie de configurare a sistemului pentru funcia de
msurare, DCV este funcia de msurare a tensiunii continui, 100 reprezint slotul 1
al unitii centrale, canalul 00, iar 600 reprezint canalul 0 al slotului 6 n care este
instalat voltmetrul.
n continuare se prezint o list cu cteva din cele mai uzuale comenzi folosite
pentru testarea i configurarea sistemului, pentru msurarea, afiarea i memorarea
rezultatelor msurrii .a.

120

Comenzi ale unitii HP 3852A:


- ID? [slot] identific un accesoriu montat n slotul specificat;
- RST [slot] reseteaz accesoriul din slotul specificat;
- CLOSE ch_list inchide canalele specificate n list;
- CLOSE ch_list [INTO name] sau [fmt] precizeaz starea canalelor
specificate n list;
- OPEN ch_list deschide canalele specificate n list;
- MEAS function ch_list [USE ch][INTO name] sau [fmt] configureaz
multiplexorul pentru a realiza funcia specificat pe canalele specificate n
list;
- MONMEAS function ch_list [USE ch] verific, monitorizeaz i execut
funcia specificat;
- CONFMEAS function ch_list [USE ch][INTO name] sau [fmt] configureaz multiplexorul i voltmetrul pentru a realiza funcia
specificat pe canalele specificate n list;
- CONFMEAS function ch_list [NSCAN number][USE ch][INTO name] configureaz multiplexorul i voltmetrul pentru a realiza funcia
specificat, scaneaz, msoar i afieaz rezultatul.
Ca urmare a introducerii oricrei din aceste comenzi urmate de comanda
ENT, pe fereastra din stnga va aprea titlul comenzii introduse, iar n fereastra din
dreapta va aprea efectul comenzii, dac aceasta a fost corect introdus i executat
sau va aprea un mesaj de eroare, n caz contrar.
Unitatea central HP 3852A poate semnala 112 tipuri de erori care se pun n
eviden printr-un cod de eroare i printr-un mesaj de eroare.
Ca exemplu, redm cteva din tipurile de erori:
- 1 OUT OF MEMORY nu exist suficient memorie pentru listarea
comenzilor date;
- 20 CANNOT EXECUTE comanda nu poate fi executat deoarece unitatea
central este deconectat;
- 26 INVALID SLOT adresa slotului este incorect specificat;
- 58 CALIBRATION FAILURE accesoriul nu a putut fi calibrat;
- 66 UNDEFINED WORD n comand exista un cuvnt nespecificat.

4.3.5. Memorarea i prelucrarea datelor


Unitatea central HP 3852A poate prelua rezultatele msurrilor, le poate
prelucra dup anumii algoritmi i poate stoca n memoria proprie, att date primare
ct i date prelucrate.
Pentru a putea fi memorate i prelucrate, datele urmeaz s fie declarate
nainte de prelucrare pentru a se specifica tipul de date (INTEGER, REAL etc.)
precum i dimensiunile irurilor sau tablourilor cu date (DIMENSION).
Prin urmare, dac se dorete ca datele rezultate n urma msurrilor s fie
memorate este necesar ca datelor obinute pe oricare canal de intrare s li se
asocieze un identificator care trebuie declarat nainte de a se opera cu ele, aa cum
se procedeaz n cazul programrii n limbaje evoluate.
Cea mai uzual posibilitate de introducere a datelor n memorie const n
folosirea parametrului INTO name n comanda care genereaz datele prin msurare.
De exemplu, dac msurarea se face prin comanda CONFMEAS urmeaz ca aceast
121

comand s conin i parametrul (opional) INTO name, unde name este


identificatorul declarat.
Pentru nscrierea datelor n memorie se poate folosi comanda VWRITE, care
are formatul:
VWRITE list de identificatori,
iar pentru citirea datelor din memorie se poate folosi comanda:
VREAD list de identificatori.
Pentru operaia de calcul i atribuire se poate folosi comanda:
[LET] identificator = expresie,
unde expresie este expresia dup care se evalueaz rezultatul care se atribuie
(asociaz) identificatorului.
Unitatea central HP 3852A i mai ales calculatorul de la nivelul ierarhic superior,
cu care acesta se poate cupla, ofer posibiliti de prelucrri de date mult mai
complexe dect cele prezentate aici. Aceasta este ns o problem de prelucrare de
date care depete cadrul problemelor de msurare asumat de autorii acestei
lucrri.

4.3.6. Cteva aplicaii simple


Se prezint cteva aplicaii simple de msurare a tensiunii, a rezistenei i a
temperaturii n urmtoarele variante:
- o singur msurare i afiare;
- mai multe msurri i afiri ale aceleiai mrimi;
- o singur msurare i afiare a mai multor mrimi aplicate pe canale
diferite;
- o singur msurare, afiare i memorare a mai multor mrimi.
Msurri de tensiuni
Exemplul 1. Presupunnd c sursa de tensiune a fost conectat la canalul 00
al multiplexorului instalat n slotul 1 al unitii centrale, iar voltmetrul este instalat n
slotul 6, pentru msurarea tensiunii aplicate pe canalul 00 al slotului 1 se poate
folosi comanda:
CONFMEAS DCV, 100, USE 600
Ca rezultat, pe fereastra din dreapta va fi afiat tensiunea aplicat, care ar
putea fi, de exemplu, 7.584 V.
Exemplul 2. Presupunnd c se dorete o tripl msurare a tensiunii n
condiiile precizate n exemplul 1, se poate folosi comanda:
CONFMEAS DCV, 100, 100, 100 USE 600.
122

Exemplul 3. Presupunnd c la canalele 0009 ale multiplexorului HP


44705, instalat n slotul 1, au fost aplicate zece tensiuni diferite i c voltmetrul este
instalat n slotul 6 al unitii centrale, msurarea i afiarea celor zece tensiuni se
poate realizadac se introduce comanda:
CONFMEAS DCV, 100-109, USE 600
Ca efect, pe fereastra de afiare din dreapta vor aprea succesiv zece valori
de tensiune.
Pentru a ncetini ritmul de afiare a rezultatelor msurrilor multiple se poate
recurge la introducerea comenzii FASTDIP ON.
Msurri de rezistene
Exemplul 4. Dac n loc de msurare afiare a tensiunii s-ar dori msurare
afiare de rezisten n aceleai condiii ca i n precedentele trei exerciii,
comenzile pentru msurarea afiarea rezistenei nu s-ar deosebi de
comenzile pentru msurarea afiarea tensiunii, dect prin parametrul ce
urmeaz dup CONFMEAS, care n loc de DCV va fi OHM.
Masurari de temperatura
Temperatura poate fi masurara in urmatoatele moaduri:
folosind traductoare rezistive de temperatur;
- folosind traductoare de temperatur de tip termistor;
- folosind traductoare de temperatur de tip termocuple.
Exemplul 5. Presupunnd c la canalele 11,12 i 13 ale multiplexorului HP
4470, instalat n slotul 2 au fost conectate trei traductoare de temperatur de tip
termocuplu i c voltmetrul este instalat n slotul 6 al unitii centrale, pentru
msurarea, afiarea i memorarea rezultatelor msurrii se pot folosi comenzile:
REAL T(5) sau DIMENSION T(5)
CONFMEAS 211213, USE 600, INTO T
iar pentru a citi i afia mai trziu rezultatele msurrii se poate utiliza comanda:
VREAD T
Din cele prezentate rezult c unitatea HP 3852A este un sistem inteligent
deosebit de eficace, care rspunde n timp real la comenzile utilizatorului realiznd
operaiile dorite de acesta i indicnd n permanen starea n care se afl operaia
n curs de execuie. n cazurile cnd o anumit operaie nu poate fi realizat sistemul
rspunde prin mesaje n clar sau codificat, indicnd cauza nerealizrii i sugernd
soluii pentru rezolvare.

123

4.4. Sisteme de masurare si gestionare a cantitatilor


de lichide din parcuri de rezervoare
4.4.1. Consideraii generale
n ultimele dou decenii cteva firme au realizat i comercializat mai multe
variante de sisteme folosite pentru msurarea i gestionarea stocurilor de produse
depozitate n parcuri de rezervoare ale rafinriilor de petrol, ale schelelor petroliere,
ale terminalelor de expediie/recepie produse petroliere .a.
Toate aceste sisteme sunt alctuite din echipamente i/sau programe
modularizate, specializate pe funcii specifice, care pot fi combinate ntr-o mare
varietate de structuri programabile inteligente, ierarhizate la dou sau trei nivele i
distribuite pe ntinderi relativ mari.
Cu astfel de produse poate fi implementat att conceptul de supraveghere
centralizat automat i achiziie de date de tip SCADA (Supervisory Centralised
Automatic Data Aquisition) ct i conceptul de Control Automat Distribuit DCS
(Distributed Control System) realiznd astfel sisteme cu aciune (funcionare) n timp
real.
Structurile de echipamente ale acestor sisteme se stabilesc n funcie de
obiectivele ce se doresc a fi realizate precum i de produsele realizate n domeniul
elaborrii de programe pentru calculator. n prezent exist numeroase
echipamente care pot fi integrate n astfel de sisteme precum i medii de
programare i produse-program deosebit de eficiente, care pot fi folosite n acest
scop.
Principalele tipuri de echipamente ce pot fi integrate n sisteme de tip SCADA
sau de tip SCD sunt urmtoarele:
- Nivelmetre cu unde radar NUR, care msoar nivelul din fiecare rezervor, l
afieaz local i l transmite la dispecer pe semnal analogic standard sau pe semnal
numeric printr-o magistral de date. Opional aceste echipamente pot ndeplini i
funcia de afiare local a nivelului precum i funcia de alarmare n cazul ieirii
nivelului din limitele admisibile.
- Traductoare i aparate de msurat ali parametri dect nivelul, precum:
temperatura, presiunea, densitatea cu afiarea local i/sau la dispecer a valorilor
acestor parametri.
- Uniti de achiziie de date locale UAD altele dect nivelul, cu ajutorul
crora se colecteaz date locale n vederea transmiterii acestora la dispecerul
central.
- Elemente de execuie EE pentru dirijarea fluxurilor de materiale, precum
robinetele de reglare, robinetele de izolare .a.
- Magistrale de cmp MC, adic magistralele pe care se transmit datele
obinute la nivelul de baz sau transmise la acesta.
- Magistrale de grup MG, adic acele magistrale seriale pe care se transmit
date de pe dou sau mai multe magistrale de cmp prin intermediul interfeei RS 232
sau RS485;
- Uniti de comunicaie i de conexiuni de cmp UCC, care se folosesc pentru
dirijarea datelor transferate ntre magistrale de cmp i o magistral de grup.
Acestea sunt interfee ntre dou tipuri de magistrale i ndeplinesc i funcia de
concentratoare de date.
- Magistrale standard evoluae ca MODB145;

124

- Modemuri pentru magistrale de cmp sau de grup MD care asigur


transmisie serial ntre interfaa operatorului de proces i magistralele de
cmp prin intermediul interfeei RS232 sau RS485.
- Interfaa operatorului de proces IOP, constituit din echipamente i programe
pentru prelucrarea datelor din parcul de rezervoare n vederea evalurii cantitilor
de lichide din rezervoare, inventarierii, bilanrii, alarmrii, arhivrii etc.
Interfaa hardware poate fi realizat de un calculator PC dotat cu perifericele
necesare (display, tastatur, imprimant etc.), de o staie grafic, de un automat logic
programabil, de o reea de calculatoare local de tip Ethernet sau chiar Internet.
Toate echipamentele integrate n astfel de sisteme trebuie s satisfac cerinele
unor standarde internaionale precum API, ASTM, ISO .a. precum i cerinele unor
norme privind protecia antiex, protecia mediului .a.
Interfaa software este materializat prin diverse produse program de uz
general, dar mai ales sub forma unor produse program dedicate, elaborate de cele
mai renumite firme din domeniu. Ca exemplu se poate da produsul-program
FuelsManager al firmei Endres+Hauser, produsul program TankMaster al firmei
Saab-Rosemont, produsul-program Microsoft Windows Grafical User Interface al
firmei Microsoft .a.
n cadrul celor mai evoluate sisteme interfaa operatorului de proces este
alctuit dintr-o reea de calculatoare la care au acces mai multi
utilizatori/beneficiari. n cadrul acestor interfee evoluate se creaz i se
actualizaeaz fiiere i/sau baze de date referitoare la rezervoare, la proprietile
produselor vehiculate sau la alte date implicate n diverse calcule.

4.4.2. Structuri de monitorizare si gestionare a stocurilor


n fig. 4.4.1. este prezentat o structur realizabil ncepnd cu dou decenii n
urm, caracterizat prin integrarea ntr-un sistem a unor echipamente i programe,
elaborate la etape diferite de ctre firme diferite i care permite monitorizarea
parcului de rezervoare de la un singur punct dispecer, la care datele se transmit prin
magistrale de date. O astfel de structur se poate adopta n vederea modernizrii
sistemelor vechi pstrnd unele elemente existente n ele dar introducnd i soluii
noi mai eficiente.
n cazul structurii din figura 4.4..1 elementele componente ale sistemului sunt
amplasate la trei nivele ierarhice si anume:la nivel de baz n parcul de rezervoare;
la nivel intermediar;la nivel central n camera dispecerului.
La nivelul de baz sunt amplasate nivelmetrele cu unde radar NUR (cu
transmitere la distan a nivelului). Aici sunt amplasate traductoarele de
temperatur, de presiune i de densitate, toate dotate cu dispozitive de transmitere pe
semnale standard: analogice i/sau numerice. Tot aici sunt amplasate i elementele
de execuie necesare pentru dirijarea fluxurile de fluide.
Toate aceste echipamente comunic cu echipamentele de la nivel intermediar
sau cu echipamente de la nivel central prin intermediul unor magistrale de cmp MC.
La nivelul intermediar sunt amplasate echipamente de interfa pentru extensia
ariei de cuprindere de la nivelul de baz, fcnd posibil o concentrare a datelor
provenind de la mai multe magistrale de cmp ntr-o singur magistral de grup.
Opional, la acest nivel poate fi conectat i un calculator portabil pentru efectuarea
unor operaii de service.
La nivel central sunt amplasate echipamentele de interfaare cu operatorul de
proces, adic echipamentele de prelucrare a datelor din proces pentru a realiza
125

obiectivele prestabilite: gestionarea nivelelor i cantitilor, protocolarea, alarmarea,


bilanarea, arhivarea datelor .a. Tot aici sunt amplasate modemurile pentru
magistrale de date precum i opional un calculator portabil de service.
Prin proiectarea corespunztoare a structurii hardware i software sau prin
adoptarea i configurarea corespunztoare a unor structuri recomandate de firmele
de prestigiu din domeniu pot fi realizate oricare din urmtoarele obiective:
Calculul rapid i precis al stocurilor de produse din fiecare rezervor,
inventarierea acestor stocuri la cerere sau periodic la anumite ore, pe
schimb, zilnic .a.m.d.
ntocmirea periodic sau la cerere a unor rapoarte tipizate privind
starea parcului de rezervoare cu referire la stocuri i la ali parametri de
exploatare.
Evaluarea permanent a micrii de produse nspre i dinspre parcul
de rezervoare cu referire la debite, stocuri i ali parametri de
exploatare.
Alarmarea n caz de ieire a nivelelor de lichid din rezervoare n afara
limitelor normale sau prestabilite sau n cazul altor situaii periculoase,
pericol de foc, de explozii .a.

Fig.4.4.1. Sistem de achiziii i prelucrri de date din parcuri de rezervoare:


NUR nivelmetru cu unde radar; UAD unitate de achiziie date; M modem;
MMC modem pentru MG; IOP interfaa operatorului de proces;
CS calculator de service; C calculator gazd.

126

Redactarea i eliberarea documentelor fiscale de tranzacionare a


transferului de gestiune/custodie pentru cantitile de produse primite n
parc sau expediate din acesta.
Arhivarea celor mai importante date i evenimente din ultima perioad
de exploatare (zile, luni) a parcului n vederea unei eventuale analize a
posibilelor accidente sau functionaliti ale sistemului.
Folosirea unor astfel de sisteme mrete foarte mult eficiena gestiunii i
micrii de produse n parcul de rezervoare i reduce n aceai msura riscul unor
manevre greite i pericolului de accidente.
Unul din cele mai atractive produse software cu care pot fi realizate obiectivele
menionate mai nainte este programul FuelsManager elaborat de
firma Endres+Heuser i care poate fi emulat pe calculatoare PC sau pe staii
grafice sub sistem de operare UNIX, Windows .a.
n figura 4.5.2 se prezint o structur modern care poate fi realizat n prezent
i care este caracterizat prin integrarea unei familii de echipamente i programe
compatibile de ultim creaie ntr-un sistem amplu de tip reea de comunicaie
magistrale performante (MODBUS, FIELDBUS) la care au acces mai muli operatori
ai acesteia. O astfel de structur ofer posibiliti aproape nelimitate de realizare a
oricrui obiectiv de monitorizare i control.

Fig.4.4.2. Sistem de achiziie i prelucrri de date din parcuri de rezervoare:


DCS sistem de control distribuit; PLC automat logic programabil;
FCU unitate de conexiuni la magistrale; TMIS TankMaster Inventory
Software; RTU uniti terminale la distan.
Adoptarea unei astfel de structuri prezint o serie de avantaje, dintre care se
remarc:
uurina integrrii echipamentelor componente ntr-un sistem, nemaifiind
necesare adaptri n vederea compatibilizrii echipamentelor cu care se
opereaz;
micorarea numrului de tipuri de echipamente i semnale i, implicit,
simplificarea integrrii, ntreinerii i reparaiilor;
performanele superioare ale familiei de echipamente care, n general, sunt
de concepie mai nou cu funcii noi;
capabiliti de lucru n reea cu mai multe puncte de operare prin care se
pot obine date i se pot introduce comenzi;
127

configurare, reconfigurare i instalare a sistemului mai uoare datorit


ndrumrilor ce pot fi primite din partea ghidului Wizard, care ajut
utilizatorul n realizarea obiectivelor urmrite;
posibilitatea vizualizrii datelor solicitate (nivele i cantiti) sub form
grafic;
expedierea de rapoarte via e-mail sau telefon mobil;
posibilitatea depistrii scurgerilor din rezervoare sau conducte;
alarmare difereniat pe grade de periculozitate i cu verificarea celui ce a
luat primul la cunotin evenimentul alarmat;
restricionarea accesului i interveniei diverselor categorii de utilizatori ai
reelei la datele din reea i, mai ales, la setarea sau modificarea
parametrilor de exploatare ai sistemului;
parolarea i identificarea utilizatorilor care au acces nelimitat la date.
Toate aceste faciliti sunt realizabile de ctre sistemul de echipamente i
programe TankMaster al firmei Saab-Rosemont si ale altor firme.

Intrebri /Subiecte de control


Enumerai principalele avantaje ale structurilor de msurare programabile.
Enumerai principalele elemente componente ale sistemelor de achiziie date .
Comentai structura unui SADA cu multiplexarea intrrilor analogice
Prezentai structura unui sistem de msurare programabil.
Enumerai principalele funciuni (operaii) ce pot fi realizate n cadrul unui
sistem de monitorizare.
Dati exemple de programare a masurarii marimilor in sisteme programabile..

LUCRARE DE LABORATOR NR 1
128

Studiul traductorului inteligent ST 3000


Caracteristicele produsului
Traductorul ST 3000, produs de firma Honewell este un traductor inteligent
pentru masurari de presiune (absoluta, relativa si diferentiala) si pentru transmiterea
la distanta a rezultatulul masurarii pe semnal analogic I=4-20 mA precum si pe
semnal numeric prin sistemul TPS Allen Bradley sau alte sisteme de comunicatie
-vezi Figura 1.
In afara de presiune acest traductor transpune pe semnal de iesire si temperatura
mediului masurat, care poate fi citita prin intermediul comunicatorului de camp
inteligent SFC (Serial Field Communicator) -vezi Figura 2.
Setarea caracteristicilor de lucru, verificarea metrologica si stabilirea modului de
operare (analogic/numeric) se fac prin intremediul SFC prin procedeul cerereraspuns. Prin intermediul acestuia pot fi realizate urmatoarele operatii:
>Alocarea adreselor de identificare
>Stabilirea domeniului de masurere
>Stabilirea unitatilor de masura adoptate
>Afisarea marimii masurate
>Verificarea conditiilor in care se face masurarea pentru a diagnostica si afisa
eventualele erori si disfunctionalitati
Scopul lucrarii consta in atingerea urmatoarelor obiective:
*Familiarizarea utilizatorilor cu sistemele de masurare intelegente programabile
*Cunoasterea sub aspect constructiv si functional al traductoarelor de presiune
programabile
*Montarea, calibrarea, si exploatarea sistemelor de masurare apresiunii cu
echipamente inteligente
*Scoaterea in evidenta a avantajelor sistemelor de masurare moderne.
Echipamete, instrumente si utilitati folosite:
Se foloseste standul experimental alcatuit din:
-Traductorul de presiune cu transmiter la distanta SP300
-2 surse de presiune sau reductoare-regulatoare de presiune
-2 manometre de precizie
-Comunicatorul serial de camp SFC -optional
-Retea de aer comprimat instrumental si tehnologic
-Conducte, tuburi si fitinguri pentru fluide sa.
Desfasurarea lucrarii
Pentru atingerea primelor doua obiective studentii vor consulta cursul SIM si
documentatia firmei Honewell si a altor firme de specialitate referitoare la
traductoarele de presiune si vor face cunostinta cu produsele ST 3000 si SFC.
Pentru atingerea celui de al treilea obiectiv studentii vor studia pe un stand
produsul ST 3000 prin efectuarea urmatoarelor operatii:
>Conectarea ST 3000 la stand si la SFC
>Stabilirea prin SFC a caracteristicilor sistemului de masurare: Domeniul de
masurare, unitatea de masura ,modul de operare s.a.
129

>Aplicarea de diverse presiuni si urmarirea rezultatului acestora


>Consemnarea rezultateloe acestor operatii intr-un tabal cu urmatoarele coloane:
Presiune aplicata
?

Domeniu de
masurare
?

Unitatea de
masura
?

Rezultatul
masurarii
?

In urma acestor operatii studentii vor putea remarca urmatoarele avantaje ale
sistemalor inteligente de masurare precum:
Posibilitatea modificarii caracteristicilor sistemelor de masurare fara
schimbarea echipamentelor, ci prin setari corespunzatoare
Posibilitatea obtinerii rezultatului masurarii sub mai multe forme:
analogic, numeric si in maimulte unitati de masura
Usurinta de reconfigurare a sistemului de masurare numai prin comenzi
corespunzatoare asupra echipamentelor inteligente

LUCRARE DE LABORATOR NR 2
130

Masurari programabile centralizate


Scopul lucrarii consta in atingerea urmatoarelor obiective:
1. Initierea utilizatorilor in elaborarea si exploatarea sistemelor de masurare
programabile
2. Identificarea si cunoasterea efectiva sub aspect constructiv si functional a
principalelor componente ale sistemelor de masurare programabile
3. Aprofundarea modalitatilor de configurare a sistemulor de masurare
programabile, a modului de adresare si de interconectare a accesoriilor si
perifericelor
4. Initierea utilizatorilor in programarea diverselor functii ale sistemelor de
masurare
5. Verificarea functionalitatii sistemelor de masurare prin tastarea unor comenzi
de la panoul central si urmarirea efectiva si comentarea efectului acestora
Echipamente instrumente si materiale folosite
-Unitatea centrala (Mainframe) HP 3852A cu un minimum de accesorii pentru
masurari numerice centralizate:
-Voltmetru numeric HP 44701A
-Convetor analog-numeric HP 44727
-Multiplexor cu intrari analogice HP 44705
-Demultiplexor HP 44724,
- Periferice utilizate:
-Surse de tensiune continua ca traductoare
-Surse de curent continuu
-Rezistente fixe sau variabile
-Termocuple,
-Multimetru cu afisare numerica
-Cabluri de legatura (bifilare simple si de magistrala), conectori electrici s.a.
-Optional Un calculator HP din seria 300.
Desfasurarea lucrarii:
Pentru atingerea primului obiectiv al lucrarii studentii vor studia cursul SIM,
subcapitolele 4.3.1., 4.3.2., 4.3.3.si 4.3.4., precum si documentatia furnizata de
firma Hewltt-Packard si de alte firme de specialitate.
Pentru atingerea celui de al doilea obiectiv studentii vor identifica toate
componentele sistemului de masurare, existent in laborator, precum si
documentatia firmei H.P. si va lista componentele folosite in aceasta aplicatie
Pentru atingerea obiectivului cu nr 3 studentii vor urmarii modul in care s-au
realizat interconexiunile in sistem. In acest scop vor intocmi un tabel cu
urmatoarele coloane:
Unitatea conectata E
?

Slotul S
?

Canalul CC
?
131

Perifericul P
?

si vor prezenta schema de interconexiuni a accesoriilor si perifericelor, avand ca


model schema de la pagina urmatoare.
Pentru atingerea obiectivului cu nr 4 studentii vor studia,mai intai, setul de
instructiuni-comenzi de care dispune pachetul de programe elaborat de firma HP
pentru produsele sale, apoi vor redacta 10 din cele mai uzuale comenzi de
masurare si vor comenta efectele acestora, dupa modelul de la pag.
Pentru atingerea obiectivului cu nr5 studentii vor formula si tasta diverse
comenzi (instructiuni) de la panoul frontal al unitatii centrale HP 3852A si vor
urmarii si si vor consemna efectele acestora. Astfel, prin comanda ID? Slot S va
fi verificata corecta adresare si conexiune a accesoriilor si perifericelor in cadrul
sistemului, apoi, prin alte comenzi corespunzatoare privind masurarea efectiva,
afisarea si/sau memorarea rezultatului masurarii s.a. vor fi consemnte efectele
acestora intr-un tabel tabel de forma urmatoare:
Comanda
?

Efectul scontat
?

Efectul obtinut
?

Concluzie
?

Ex. Comanda CONFMEAS DCV 200, USE 600 ar trebiu sa aiba ca efect
configurarea sistemului pentru a masura tensiunea continua, furnizata de
perifericul conectat la slotul 2 canalul 00, cu ajutorul voltmetrului conectat la
slotul 6, dar in caz de adresare sau conexiune gresita sistemul va emite un semnal
de eroare.

Bibliografie
132

Agheikin, D, I. Costina, E. N., Cuznetova, N.N., Datcichi sistem avtomaticescovo


controlea i regulirovania. Izd. Masinostroenia, Moscva, 1959
Aritiunov O. S. Datcichi sostava i svoistv vescestva. Izd. Energhia, Moscva, 1966
Baily, J. E. and Ollis, D. F. Biochemical Engineering Fundamentals. 2nd Edition,
McGraw-Hill, New-York 1986
Devine, P., Radar Level Measurement. Vega Controls Ltd, 2000, England
Dumitrescu, St., Tehnica Masurarii. Ed. Universitatii din Ploiesti, 2000
Dumitrescu, St., Tehnici de analiza chimica si fizica, Ed. Universitatii din Ploiesti,
2002
Dumitrescu, V., Analiza Instrumentala. Ed. Universitatii din Ploiesti, 2000
* * * Encyclopedia of Measurement and Control, 2nd Edition, ISA -The
Instrumentation, Systems and Automation Society
Georgescu I., Elemente de intelegenta artificiala. Ed. Academiei RSR, 1985
Gribov,L. A., Teoria infracrasnah spectrov polimerov, Izd. Nauca, Moscva,1977
Grinstain, M. M. Kucichien, L. M., Fotoelectriceschie concentratomera. Izd.
Masinostroenie, Moscva, 1962
* * * Handbook of Measurement Science, Edited by Sidemhan, P. H.,John Wiley &
Sons Ltd.., 1982
Hall, E. Biosensors, Prentice Hall, Engelwood Cliffs, New Jersi,1991
Harris, Cyril M., Shock and Vibration Handbook,4th Edition McGraw-Hill NewYork,1996
Ianculescu, Gh., Analizoare de gaze si lichide. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1969
Ionesc, G., Masurari si Traductoaare Vol. 1 si 2, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1985
Lampton, M., Advance in Sensor Technology, IET, March/Apr, 19999 Vol. 9, Issue 2
Liptak, G. Bela., Process Measurement and Analysis. Chilton Book Comopany I
Radnor, Pensilvania
Motit, H. M., Ciocaltea-Vasilescu A., Debitmetrie Industriala. Ed. Tehnica, 1968
Necula, N., Micu, A., Marinoiu, V., Cromatografie de proces. Ed. Tehnica, 1980

133

Penescu, T., Patrascu, St., Masurarea presiunii in tehnica. Ed. Tehnica, 1968
Pop, E., Stoica, V., Tehnici moderne de masurare. Ed. Facla, Timisoara, 1983
Popescu,P., Mihordea, P., Masurarea debitului in tehnica. Ed. Tehnica, 1969
Rouseac, F., Analise Chimique, Methods et Techniques Instrumentales Moderne,
Masson, Paris, 1972
Sanpoleanu, M., Circuite pentru conversia datelor. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1980
Vaugham, V., Aplications of B&K Equipement to Strain Measurement. Bruel & Kyoer,
1975
Vezeanu, P., Patrascu, St., Masurarea temperaturii in tehnica. Ed. Tehnica, 1968
Vezeanu, P., Patrascu, St., Masurarea nivelului in tehnica. Ed. Tehnica, 1970
Ramon, P. A., Webster, John., Sensors and Signal Conditioning. John Wiley, New
Jork,1991
Wilson, S. John. Editor. Shock and Vibration Measurement Technology. Endevco
Publ., San Juan Capistrano, CA, 2002
Wilson, S. John. Editor., Sensor Technology Handbook., Elsevier, 2005
Urosa, Cisar., Tail Gas Analyzer., AMTEK Western Research Dpt. Pensilvania
Cataloage de produse ale firmelor: Honeywell, Foxboro, Hewlett Pachard, Ficher
Rosemount, Saab, Omega, Ericson, Parkin Elmer, Sixth Sense, Drager s a.
www honeywell.com
www foxboro.com
www omega.com
www hp.com
www ficherrosemount.com
www parkinelmer.com
www colepalmer.com
www drager.com
www ericson.com
www raitec.com
www fluke.com
www

134

135