FIZIOLOGIE MUSCULARA

Tesutul muscular este alcatuit din celule (fibre musculare) specializate pentru a transforma energia chimica
(depozitata in legaturile fosfat macroergice ale ATP) in energie mecanica.
excitabilitatea ( proprietate comuna tesuturilor vii ) - capacitatea muschiului de a
raspunde la un stimul adecvat prin generarea unui potential de actiune urmat
de contractie

Proprietatile muschilor

contractilitatea - proprietatea muschiului de a dezvolta tensiune intre

capetele sale cu sau fara scurtare

specifice

Cursul 4

extensibilitatea - proprietatea muschiului de a se alungi pasiv sub actinea unei

forte exterioare (pe baza fibrelor conjunctive si elastice din
structura muschiului)

elasticitatea - proprietatea fibrelor musculare de a reveni pasiv la lungimea

de repaus atunci cand forta deformanta a incetat sa actioneze

tonicitate - starea de tensiune permanenta caracteristica muschilor cu

inervatie motorie si senzitiva intacte

Clasificare: din punct de vedere anatomic si functional exista trei tipuri de muschi:
- scheletic - asigura locomotia, postura, vorbirea, mimica, ventilatia pulmonara

Structura muchiului striat scheletic i organizarea sa funcional (placa

motorie,
unitatea motorie).
Mecanismele contraciei: excitaia, cuplarea excitaie-contracie,
mecanismul molecular al contraciei; oboseala muscular

- participa la realizarea digestiei si excretiei

(prin sfincterele striate sub control somatic, voluntar)
- aspect striat, contine sarcomere
- activitate contractila voluntara

- cardiac
- neted

- determina gradientul presional ce asigura curgerea sangelui

- prezinta automatism, aspect striat, contine sarcomere
- implicat in:
- functionarea viscerelor (tub digestiv, vezic urinar, uter, bronhii, etc.)
- reglarea fluxului sanguin
- activitatea contractila nu este controlata voluntar
- nu contine sarcomere, prezinta filamente contractile

Miofilamentul de miozina

Structura fibrei musculare scheletice

- un manunchi constituit din 200 sau mai multe molecule de miozina

- forma cilindrica, lungime variabila (pana la zeci de cm), diametru 100 m, multinucleate,
- numeroase mitocondrii, reticul sarcoplasmic bine reprezentat;

- molecula de miozina este constituita din 6 lanturi polipeptidice

epimisium
endomisium

- sute mii de miofibrile

perimisium
fascicul de fibre
musculare

- miofibrile sunt constituite din doua tipuri de structuri paralele :

- miofilamente de actina (subtiri) si

miofibrile

- microscopie electronica succesiune de

- benzi intunecate (benzi I)

-dispuse in helix coada moleculei de miozina

- doua segmente:
- meromiozina usoara corpul miofilametului de miozina

fibra musculara

- miofilamente de miozina (groase)

- benzi clare (benzi A)

- doua lanturi grele

miofilamente

explica aspectul striat observat

in microscopie optica

- meromiozina grea brat indreptat inafara miofilametului de miozina

- pliate la unul dintre capete capetele miofilamentului

- patru lanturi usoare atasate capetelor miofilamentului
- capetele moleculei de miozina
- au afinitate pentru situsurile active ale moleculelor de actina

-in mijlocul benzii I se gaseste linia Z

- au activitate ATP - azica

Sarcomerul
-unitatea morfo-functionala a
fibrei musculare striate
- spatiul dintre doua linii Z

Molecula de miozina

regiune
balama

punti
transversale

Miofilamentul de actina

Alte proteine sarcolemale

- format din actina si proteine reglatoare (troponina si tropomiozina)

-Titina: - aliniaza (centreaza) miofilamentele de miozina si actina

- un capat inserat in linia (discul) Z

- conecteaza miofilamentele la miozina de linia (discul) Z

- dispus printre miofilamentele de miozina

- implicata in elasticitatea fibrei musculare

- Nebulina: - participa la reglarea lungimii filamentului de actina

- molecula de actina F = doua siruri (polimeri) de actina G cu dispozitie in helix

- pozitioneaza miofilamentul de actina

-actina G: - proteina globulara polara

- - actinina si capZ : - participa la ancorarea actinei de linia Z

- situs activ (contine Ca2+/Mg 2+si ADP rezultat din hidroliza ATP in timpul formarii moleculei de actina F)

- Tropomodulina: - se pozitioneaza la extremitatea libera a

miofilamentului de actina si regleaza lungimea acestuia

- atasare cap miozina in timpul contractiei

- tropomiozina (Tm):

-Desmina: - conecteaza liniile Z intre ele

- dispusa in spirala in jurul miofilamentului de actina

- conecteaza sarcomerule de:

- in repaus acopera situsurile active ale actinei si impiedica interactiunea actina - miozina

- citoscheletul subsarcolemal

- troponina

- alte structuri intracelulare

- formata din trei monomeri:

(nucleu, mitocondrii)

- Tn I (legata de actina)

- matricea extracelulara

-Tn T (legata de tropomiozina)

(prin intermediul dezmozomilor)

-Tn C (leaga ionii de Ca2+

atunci cand concentratia intracitoplasmatica a acestuia depaseste

10-6M

- asigura integritatea structurala si functionala a celulei

- intervine in reglarea metabolismului aerob

- ataseaza Tm la actina
- legarea

Ca2+

- participa la modularea contractiei

de Tn C declanseaza interactiunea actina - miozina

Distrofina

Etapele producerii contractiei muschiului striat in organism

- proteina citoplasmatica ce leaga actina F, localizata in

citoplasma sau sarcomere,

Liew CC, Dzau VJ.

Molecular genetics and
genomics of heart
failure. Nat Rev Genet.
2004;5(11):811-25.

- actioneaza ca o punte de legatura intre sarcomere si

costamere (structuri membranare ce ancoreaza miofibrilele la
sarcoplasma, mentin organizarea spatiala a miofibrilelor si
constituie situsul cuplarii mecanice dintre sarcomer si maricea
extracelulara)

distrofina

3. Generarea potentialului de actiune la nivelul

sarcolemei

- deficienta/ disfunctionalitatea distrofie mulsculara

Reticul sarcoplasmic

1. Activare motoneuron (voluntara / reflexa somatica)

2. Transmiterea semnalului la nivelul placii motorii

integrine

- implicare in cascade enzimatice ce mentin viabilitatea

si functionalitatea celulei

-organizare spatiala specifica

Tskhovrebova L, Trinick J. Muscle disease: a

giant feels the strain. Nature Medicine 2005; 11:
478 479.

Miofilament actina

tinina
linie Z

- portiuni longitudinale
- in membrana lor se gasesc pompele (ATP-azele) de Ca2+
(introduc activ Ca2+ in depozite ; SERCA: Sarco/Endoplasmic Reticulum Ca2+ATPase)

4. Cuplarea excitatiei cu contractia

triada

-dilatatii (cisterne terminale, CT)

5. Interactiunea dintre actina si miozina (activarea
mecanismului molecular al contractiei)

- situate in apropierea capetelor benzii A

- au in membrana canale de calciu (receptori pentru rianodina; RyR)
- la mica distanta (nm) de tubii T (invaginagii ale sarcolemei in
structura carora se gasesc senzori de voltaj receptori dihidropiridiniciDHPR)

ATP

- doua cisterne terminale impreuna cu tubul T invecinat = triada

- calsechestrina: proteina ce leaga Ca2+ si il concentreaza in cisterne

SERCA

ATP

Ca2+

Transmiterea semnalului la nivelul placii motorii

Generarea potentialului de actiune la nivelul sarcolemei

Legarea ACh de receptorii nicotinici

Placa motorie: - sinapsa neuro- musculara

- elemente constitutive:

Deschiderea canalelor cationice

- segment presinaptic: membrana butonilor terminali ai neuronilor motori

din structura receptorilor nicotinici

- fanta sinaptica

Eflux de K+

- segment possinaptic: sarcolema fibrei musculare

1. Potentialul de actiune ajunge la nivelul butonilor
terminali

Influx de Na+

Potential de
actiune

Depolarizare membranara
locala

veziculelor cu ACh

(potential de placa motorie)

Deschidere canale de
Na+ voltaj dependente

Atingerea pragului de depolarizare al sarcolemei

2. Deschiderea canalelor de Ca voltaj dependente din

membrana presinaptica [Ca2+]ic

recaptare

Depolarizare
locala

Generarea potentialului de actiune

colina

Cuplarea excitatiei cu contractia

3. Descarcarea in fanta sinaptica a veziculelor cu ACh

AChE
Canale
de Na+

4. Descarcarea in fanta sinaptica a veziculelor cu ACh

Canale
de Ca2+
5. Acetilcolinesteraza
(AChE)cliveaza si inactiveaza
ACh.

Depolarizare
locala

Receptori
pentru ACh

Colina este recaptata si

reutilizata.

Depolarizarea sarcolemei tubilor in T

Tub in T

Tub in T
DHPR

RyR

Activarea senzorului de voltaj (DHPR)

Reticul
Sarcoplasmic

Deschiderea canalelor de Ca2+ din

membrana reticulului sarcoplasmic (RS)

Actina

Ca2+

Iesirea
din RS si cresterea
concentratiei Ca2+ liber sarcoplasmatic

5. ACh leaga si activeaza receptorii nicotinici din

membrana postsinaptica (sarcolema)

Miozina

Activarea mecanismului molecular al contractiei

Mecanismul molecular al contractiei

hidroliza ATP

Teoria mecanismului glisant Huxley (1957)

Aparitia potentialului de actiune la nivelul sarcolemei determina

Cresterea concentratiei Ca2+ liber sarcoplasmatic
(10-7 10-5 M)
Legarea Ca2+ la Tn C
Modificare conformationala a Tn
Repozitionarea spatiala a tromomiozinei

In repaus o molecula de ATP este fixata si hidrolizata la

nivelul capului moleculei de miozina

[Ca++]
ADP si gruparea fosfat (Pi) raman atasate la capul
moleculei de miozina ce inmagazineaza energia rezultata.

Capul miozinei se ataseaza la situsurile active ale actinei

(formarea puntilor actina miozina)

Eliberarea situsurilor active ale actinei

Prezentarea situsurilor active ale actinei
CONTINUAREA
CONTRACTIEI
Concentratia Ca2+ liber
sarcoplasmatic se mentine crescuta
(generare de noi potentiale de actiune)

Detasarea ADP si Pi
de pe molecula de
miozina

intracitoplasmatic

o noua molecula de
ATP se leaga la
miozina

CONTRACTIE
(generare de tensiune)

Detasarea miozinei de actina

Lipsa ATP

[Ca++]
intracitoplasmatic

capul filamentului de miozina

se ataseaza la situsul activ al
filamentul de actina

Inclinarea capului miozinei pe

meromiozina grea utilizand
energia irezultata din hidroliza
ATP

Atasarea unei noi

molecule de ATP la
capul miozinei

desprinderea capului de
miozina de pe filamentul
de actina

se elibereaza
PO43-

RELAXARE

Concentratia Ca2+ liber

sarcoplasmatic scade
(SERCA introduc Ca2+ inapoi in RS)

(desfacerea puntilor actina - miozina)

Miozina ramane
atasata la actina
(RIGIDITATE)

se elibereaza ADP

inclinarea capului miozinei si tractionarea

miofilamentului de actina

Tipuri de contractii musculare

Surse de energie:
- Adenozin trifosfat (ATP): ATP ADP + Pi + energie

Generare de forta (tensiune)

Contractia musculara

- Creatin fosfat (PC): PC + ADP ATP + creatina

- Glicogen Glucoza piruvat + ATP (glicoliza anaeroba)

Scurtare

Contractie izotona: contractie musculara cu forta constanta insotita de reducerea lungimii muschiului

CO2 + H2O +ATP (glicoliza aeroba)

- ex: deplasarea segmentelor corporale

- Acizi grasi liberi (AG): AG CO2 + H2O + ATP (oxidare)

Contractie izometrica: contractie fara modificarea lungimii muschiului (forta dezvoltata de muschi = forta opozanta)

ATP: - furnizor direct de energie pentru contractia musculara ; rezerve epuizabile imediat ;

- ex: contractia posturala antigravitationala, sustinerea unui obiect.

- activitate constanta: utilizeaza ATP obtinut prin reactii de fosforilare oxidativa aeroba

Contractie auxotonica : forta contractila creste pe masura ce muschiul se scurteaza

- activitate maximala de scurta durata (poate fi mentinuta max 30 sec): utilizeaza ATP obtinut prin glicoloza anaeroba

- ex: incordarea arcului

Creatin fosfat: - rezervele suficiente pentru un numar limitat (~100) de contractii - epuizare in primele secunde ;

Contractie meiotonica : forta contractila scade pe masura ce muschiul se scurteaza

- refacerea rezervelor se face continuu in timpul efort ului moderat prin degradarea AGL (75%) si a glucozei
provenite din circulatie;

Contractie statica : forta contractila este suficient de mica pentru a nu genera miscare

Glicoliza: - anaeroba: atinge max. in primele 45 sec;

Contractie concentrica:

- aeroba: necesita ~ 2 min. pentru a intra deplin in activitate..

- ex: flexia bicepsului brahial executata pentru a ridica greutati

- forata generata este variabila si inferioara fortei maxime ce poate fi generata de muschi

- Parte din energie se pierde sub forma de cadura

- caldura initiala

de activare perioada de latenta

de scurtare transformari energetice
de relaxare procese fizice - elasticitate

- caldura tardiva

refacerea rezervelor energetice

timp variabil ~ intensitatea contractiei

Sens
u
misc l
arii

- scurtare activa (contractii care permit scurtarea muschiului)

Energia obtinuta prin degradarea ATP este doar partial utilizata pentru generarea de tensiune (40-50%)

Contractie eccentrica:

Sensu
l
miscari
i

- muschiul contractat este alungit sub actiunea unei forte exterioare

superioare fortei maxime generate de contractia muschiului;
- ex: decelerare, amortizarea miscarilor, mers.

- randamentul muscular este de 20-25% (se adauga si energia necesara pentru recuperare)
- caldura pierduta contribuie la mentinerea constanta a temperaturii corpului (ex: frison).

Reglarea contractiei muschiului striat

Frecventa potentialelor de actiune
- Forta contractiei musculare

Unitate motorie
- neuron motor + fibrele musculare corescunzatoare pe care le deserveste

Numar de unitati motorii activate

- stimulare neuron potential de actiune neuron potential de actiune fibre musculare contractie simultana
- numar fibre musculare din unitate motorie:

Frecventa potentialelor de actiune

- mare contractie puternica (ex: m posturali)

- mic contractie precisa (ex: m extrinseci ai globului ocular)

- Stimul unic (supraliminar) potential de actiune descarcare de Ca2+ din RS (maximala) contractie unica = SECUSA

Placa
motorie

- Stimuli multipli (cu frecventa mica) potentiale de actiune repetate descarcare de Ca2+ din RS contractii multiple

motoneuron

-fibrele musculare
-Daca frecventa de stimulare creste astfel incat contractia urmatoare sa apara inaintea finalizarii fazei de relaxare a contractiei
precedente sumare mecanica tetanus (forta de contractie tetanos > secusa)

-rapide (albe)
- lente (rosii)
- unitatile motorii lente:

-Functie de frecventa de stimulare:

Unitate motorie X

-Tetanus incomplet

- mici (100-500 fibre/unitate motorie)

- Tetanus complet (forta de contractie poate fi de cateva ori mai mare decat cea produsa in cazul secusei)

-sunt inervate de motoneuroni usor excitabili primele

care intra in activitate
- unitatile motorii rapide:

Ca2+ citoplasmatic

- mari (1000 - 2000 fibre/unitate motorie)

tetanus complet

- sunt inervate de motoneuroni cu prag de excitabilitate

mai inalt intra in activitate mai tardiv

secusa
stimu
l

1 sec

timp

- recrutare: ca cat forta

necesara este mai mare
cu atat sunt activate mai
multe unitati motorii
(sumatie spatiala)

forta

tetanus incomplet

Contractie
unitate
motorie X

Contractie
unitate
motorie Y

Unitate motorie Y

Contractie
unitati
motorii
X+Y
durata

Componenta activa si componenta pasiva a fortei musculare

Forta contractila (activa) a fibrei musculare este dependenta de lungimea sarcomerului

Experimental - muschi izolat - inregistrare:

- Lungimea sarcomerului la care forta generata este maxima = lungime optima (L0)

Scade suprafata de contact

actina miozina

- rezistenta opusa la intindere de muschiul relaxat tensiunea creste la inceput la mai lent iar apoi brusc

creste pana la o anumita lungime (lungime optima) dupa care scade; la lungimi foarte mari tensiunea creste brusc.

- Cand lungimea sarcomerului este < L0

miofilamentele de actina se suprapun partial
- Cand lungimea sarcomerului este > L0
miofilamentele de miozina si de actina se
departeaza

- tensiunea inregistrata = FORTA TOTALA, suma dintre tensiunea pasiva si tensiunea activa
- diferenta dintre FORTA TOTALA si FORTA PASIVA este FORTA ACTIVA (contractia musculara propriu-zisa)

Scade suprafata de
contact actina miozina
Forta %

- tensiunea inregistrata = FORTA PASIVA determinata de tensionarea elementelor elastice din structura muschiului
- acelasi experiment, dar se masoara forta generata de stimularea electrica a muschiul la diferite lungimi forta masurata

-explicatie: in structura muschiului exista structuri elastice si contractile conectate in serie/paralel

- componenta contractila: miofilamentele de miozina si actina;

Oboseala musculara

- componenta elastica in paralel: tesut conjunctiv din muschi (epi-, endo-, perimisium);
- componenta elastica in serie: tesut conjunctiv din tendoane.

Lungime (m)

-Exercitiu intens
FORTA TOTALA

acumulare de acid lactic: la 15 - 26 mM reduce pH intracelular (la

C si reduce numarul interactiunilor actina - miozina

6.2) altereaza legarea Ca2+ la Tn

acumulare de fosfat anorganic : - inhiba eliberarea Ca2+ din RS

Muschi
scheletic
izolat

componenta
elastica in
paralel

component
a elastica in
serie

Stimulator

- reduce sensibilitatea aparatului contractil la Ca2+,

FORTA

componenta
contractila

- altereaza interactiiunea actina miozina.

FORTA
ACTIVA

cresterea K+ intracelular

Tensionare

Electromiografia

Tipuri de trasee EMG

simplu

contractie usoara
unitati motorii detasate

intermediar

contractie submaximala
fenomene de sumatie
contractie maximala

interferenta

frecventa de descarcare a motoneuronului 50/s

sumatia activitatilor tuturor unitatilor motorii

Electromiograma de stimulo detectie

- inregistrarea activitatii bioelectrice musculare dupa stimularea nervului
- raspuns M stimularea fibrelor motoare
- raspuns H stimulare reflexa

diferente de obtinere

cresterea ADP
generarea de radicali liberi.

Lungimea muschiului

-Examen de detectie:

reducerea rezervelor de glicogen

FORTA
PASIVA

raspuns M perioada de latenta scurta

- intensitate de stimulare mare
raspuns H perioada de latenta lunga
- prag de evocare coborat
stimul

- sistemul nervos central participa prin modularea perceptiei senzatiei de oboseala musculara