Sunteți pe pagina 1din 7

INELUL DE ARAM

ntr-o ar ndeprtat, tria odat un rege al crui palat era nconjurat de o


grdin ntins. Dei ns grdinarii erau numeroi, iar pmntul roditor, n grdina
aceasta nu creteau nici flori, nici fructe, ba chiar nici iarb sau copaci umbroi.
Regele era tare mhnit din pricina aceasta, pn ce un btrn nelept i spuse:
Grdinarii Mriei Tale nu sunt pricepui, dar asta nu-i de mirare din partea
unor oameni ai cror prini au fost cizmari i dulgheri. De unde s fi nvat ei cum
s ngrijeasc o grdin?
Ai dreptate, ncuviin regele.
Ar trebui de aceea, urm btrnul, s caui un grdinar care s fi motenit
ndeletnicirea aceasta din tat n fiu, iar atunci grdina Mriei Tale se va umple n
scurt timp cu iarb verde i flori vesele i te vei bucura de roadele ei dulci.
Regele trimise atunci soli n toate cetile, satele i ctunele din regatul su,
pentru a cuta un grdinar care s se trag dintr-o familie de grdinari i dup
patruzeci de zile de cutri acesta fu gsit.
Vino cu noi i vei fi grdinarul regelui, i spuser solii.
Cum poate un srntoc ca mine s se nfieze naintea regelui? ntreb
grdinarul.
Nu-i face griji, i rspunser solii. Iat veminte noi pentru tine i pentru
familia ta.
Datorez i bani unor oameni
i vom plti noi datoriile, ziser solii.
n cele din urm, grdinarul se ls convins i plec mpreun cu solii, lundu-i
cu el soia i fiul, iar regele, ncntat c gsise un florar adevrat, i ncredin grdina
sa. Grdinarului nu-i fu deloc greu s creasc flori i fructe n grdina regal i dup
un an de zile aceasta strlucea de frumusee i belug, iar regele l coplei cu daruri pe
noul su slujitor.
Aa cum tii de acum, grdinarul avea un fiu, care era un tnr chipe i
politicos. n fiecare diminea, el i aducea regelui cele mai gustoase fructe din
grdin, iar fiicei regelui i aducea florile cele mai frumoase pe care le putea gsi.
Prinesa, care era foarte drgu, tocmai mplinise aisprezece ani i regele ncepuse
s se ntrebe dac n-ar fi fost vremea s se mrite.
Draga mea copil, i spuse el, ai ajuns la vrsta la care s-i iei un so i de
aceea m gndesc s te mrit cu fiul marelui meu sfetnic.
Tat, rspunse prinesa, nu m voi mrita niciodat cu el.
De ce? se mir regele.
Fiindc l iubesc pe fiul grdinarului, zise prinesa.
Auzind aceasta, regele se mnie cumplit la nceput, apoi plnse i suspin i
mrturisi c un asemenea so nu era vrednic de fiica sa, dar tnra prines nu se ls
abtut de la hotrrea ei de a se mrita cu feciorul grdinarului.
Regele i consult atunci sfetnicii, iar acetia i spuser:
Mria Ta, iat ce trebuie s faci. Pentru a scpa de feciorul grdinarului,
trebuie s-i trimii pe amndoi pretendenii ntr-un regat ndeprtat i cel care se va
ntoarce primul se va mrita cu fiica ta.

Regele le urm povaa i fiul marelui sfetnic cpt un armsar strlucitor i o


pung plin cu galbeni, n vreme ce feciorul grdinarului doar o mroag btrn i o
punguli cu bani de aram, astfel c toi se gndir c n-avea s mai revin niciodat
din cltoria sa.
Cu o zi nainte de plecare, prinesa se ntlni cu iubitul ei i-i spuse:
Fii curajos i nu uita c te iubesc. Ia punga aceasta cu giuvaieruri i folosetele ct poi mai bine pentru dragostea noastr, ca s te ntorci repede i s-mi ceri
mna.
Cei doi peitori plecar n acelai timp din cetate, dar fiul marelui sfetnic porni n
galop pe bidiviul su focos i n scurt vreme se pierdu din vedere ndrtul munilor
ndeprtai. Goni el aa, pn ajunse la o fntn, lng care o btrn zdrenroas
edea pe o piatr.
Bun ziua, tinere cltor, i zise ea.
Fiul marelui sfetnic nu-i rspunse ns la binee.
Milostivete-te de mine, cltorule, urm btrna. Dup cum vezi, mor de
foame i de trei zile stau aici, fr ca nimeni s-mi fi dat vreun bnu.
D-mi pace, cotoroano, strig tnrul, nu te pot ajuta!
i cu aceste vorbe, i vzu de drum.
n aceeai dup-amiaz, feciorul grdinarului ajunse la fntn pe mroaga lui
sur.
Bun ziua, tinere cltor, i zise ceretoarea.
Bun s-i fie, femeie cumsecade, i rspunse el.
Milostivete-te de mine, tinere cltor.
Femeie, spuse tnrul, ia-i desaga i suie pe cal ndrtul meu, ntruct cred
c nu te mai in picioarele.
Btrna nu atept s fie poftit de dou ori i nclec napoia lui pe a.
Purceser la drum i ajunser la cetatea cea mai de seam a unei mprii puternice.
Fiul marelui sfetnic trsese la un han bogat, iar feciorul grdinarului i btrna
ceretoare desclecar la hanul sracilor.
A doua zi diminea, feciorul grdinarului auzi hrmlaie pe ulia din faa
hanului i vestitorii regelui trecur suflnd din trmbie, btnd din tobe i anunnd:
Stpnul nostru, sultanul, este btrn i beteag. El fgduiete o rsplat
nsemnat celui care-l va tmdui i-i va readuce puterile tinereii.
Auzind aceasta, btrna ceretoare i spuse tnrului:
Iat ce trebuie s faci pentru a obine rsplata pe care o promite sultanul. Iei
din cetate pe poarta dinspre miazzi i vei gsi trei cini de trei culori: unul alb, unul
negru i unul rou. Trebuie s-i omori i s-i arzi, apoi s pui cenua fiecruia ntr-o
traist de culoarea cinelui, dup care s mergi la poarta palatului i s strigi aa:
Sunt un vraci vestit, tocmai din cetatea Janina din Albania! Sunt singurul care poate
s-l vindece pe sultan i s-i readuc puterile tinereii! Vracii sultanului vor spune
Acesta este un arlatan, nu un om nvat i-i vor ridica n cale tot soiul de piedici,
totui le vei birui pe toate i te vei nfia naintea sultanului bolnav. Acolo vei cere
s i se aduc attea lemne cte pot s care trei asini i un cazan mare, dup care te
vei nchide ntr-o ncpere cu sultanul. Cnd cazanul va ncepe s fiarb, l vei arunca
pe sultan nuntru i-l vei lsa pn ce carnea i se va desprinde cu totul de pe oase.

Vei scoate dup aceea oasele, le vei orndui la locul potrivit din trup i vei arunca
peste ele cenua din cele trei traiste. Sultanul va nvia i va fi iari ca la douzeci de
ani. Ca rsplat, trebuie s-i ceri inelul de aram care poate ndeplini orice dorin.
Du-te, fiule, i nu uita nici una dintre poveele mele!
Tnrul urm ntrutotul sfaturile btrnei ceretoare. Iei din cetate, gsi cei trei
cini de trei culori, i omor, i arse i le adun cenua n trei traiste. Alerg dup
aceea la palat i strig:
Sunt un vraci vestit, tocmai din cetatea Janina din Albania! Sunt singurul care
poate s-l vindece pe sultan i s-i readuc puterile tinereii!
La nceput, vracii sultanului rser de cltorul necunoscut, dar sultanul le
porunci s-l primeasc pe strin. i aduser dup aceea cazanul i poverile de lemne i
n scurt timp sultanul fierbea n cazan. Pe la amiaz, feciorul grdinarului aranj
oasele la locurile lor i de abia presrase cenua peste ele c sultanul nvie i se trezi
din nou tnr i viguros.
Cum te pot rsplti, binefctorul meu? strig el. Vrei s-i dau jumtate din
avuiile mele?
Nu, spuse feciorul grdinarului.
Mna fiicei mele?
Nu.
Jumtate din mpria mea?
Nu. Doresc doar inelul de aram care are puterea de-a ndeplini pe loc orice
dorin.
Vai mie, spuse sultanul, inelul acela este cea mai de seam dintre comorile
mele, totui mi voi ine fgduiala!
i ddu inelul i feciorul grdinarului se ntoarse la btrna ceretoare pentru a-i
lua rmas bun de la ea. Dup aceea, i porunci inelului:
Pregtete o corabie strlucitoare cu care s-mi urmez drumul. Copastia s-i
fie lucrat n aurul cel mai fin, catargele s-i fie din argint, iar pnzele din brocart.
Echipajul va fi alctuit din doisprezece tineri cu nfiare aleas, care vor purta straie
regeti. Crmaciul va fi sfntul protector al nierilor, iar cala corbiei va fi plin cu
diamante, rubine, smaralde i granate.
n clipa urmtoare apru o corabie care se potrivea ntrutotul cererii sale, iar
feciorul grdinarului sui la bordul ei i-i continu cltoria. Nu dup mult vreme
ajunse la o cetate mare i se instal ntr-un palat minunat. Dup cteva zile, se ntlni
cu rivalul su, fiul marelui sfetnic, care-i cheltuise toi galbenii i era silit s-i
ctige simbria crnd pmnt i gunoi.
Cum te numeti, l ntreb feciorul grdinarului, din ce familie te tragi i din
ce mprie ai sosit?
Sunt fiul marelui sfetnic dintr-un regat de seam i totui iat ce slujb
njositoare am!
Dei nu tiu multe despre tine, doresc s te ajut. i voi da o corabie care s te
readuc n regatul tu, cu o condiie.
Indiferent despre ce ar fi vorba, sunt gata s-o accept.
Urmeaz-m la palatul meu.

Fiul marelui sfetnic l urm pe strinul bogat, pe care nu-l recunoscuse. Cnd
ajunser la palat, feciorul grdinarului le fcu semn robilor si s-l dezbrace pe noul
venit.
ncingei n foc inelul acesta cu pecete, le porunci el i nsemnai-l pe spinare.
Robii i ddur ascultare.
Acum, tinere, spuse necunoscutul bogat, i voi da o corabie care s te duc
napoi n ara ta.
Iei din ncpere, scoase inelul de aram i spuse:
Inel de aram, ascult-i stpnul! Pregtete-mi o corabie pe jumtate
putred i vopsit n negru, cu pnzele zdrenuite i matrozii infirmi i betegi. Unul s
fie olog de un picior, altul ciung, unul cocoat, altul chiop sau orb i toi s fie hzi i
acoperii de cicatrice. Acum, ndeplinete-mi porunca!
Fiul marelui sfetnic se mbarc pe corabia cea veche i, mulumit vnturilor
prielnice, ajunse n cele din urm n regatul su. n pofida strii jalnice n care
revenise, fu primit cu bucurie.
Sunt primul care m-am ntors, i spuse el regelui, i trebuie s-i respeci
fgduiala i s-mi dai mna prinesei.
Aa nct pregtirile pentru nunt ncepur de ndat, dei prinesa era trist i
mnioas.
A doua zi dis-de-diminea, o corabie mrea, cu toate pnzele ridicate, arunc
ancora n faa cetii, tocmai cnd regele se afla naintea ferestrei.
Ce corabie minunat este aceasta, strig el, care are copastia din aur,
catargele din argint i velele din mtase, i cine sunt aceti tineri corbieri cu inut
aleas? i nu cumva crmaciul este nsui sfntul protector al nierilor? Ducei-v de
ndat i poftii-l la palat pe cpitanul corbiei!
Slujitorii si se supuser i nu peste mult timp n faa regelui apru un prin
tnr, chipe i fermector, nvemntat n mtsuri bogate i mpodobit cu perle i
diamante.
Tinere, spuse regele, oricine ai fi eti binevenit. F-mi onoarea de a-mi fi
oaspete atta vreme ct vei rmne n cetatea mea.
Mulumesc, Maiestate, rspunse cpitanul, i i primesc invitaia.
Fiica mea urmeaz s se mrite, zise regele. Ai accepta oare s-o conduci la
altar?
Plcerea va fi de partea mea, Maiestate.
Puin dup aceea, sosir prinesa i viitorul ei so.
Cum se poate aa ceva?! strig tnrul cpitan. Cum se poate ca prinesa
aceasta fermectoare s se mrite cu un asemenea brbat?
Dar el este fiul marelui meu sfetnic, se ncrunt regele.
Nu are a face! Nu-i pot conduce fiica la altar. Brbatul creia i este promis
este una dintre slugile mele.
Una dintre slugile tale? repet regele nedumerit.
Fr doar i poate. L-am cunoscut ntr-o cetate ndeprtat, unde cra cu
umilin pmnt i gunoaie. Mi-a fost mil de el i l-am luat n slujba mea.
Nu se poate una ca asta! strig regele.

Doreti s-o dovedesc? Nu cumva a venit ntr-o corabie hrbuit cu copastia


putred i neagr, cu matrozi infirmi i schilozi?
Aa este, ncuviin regele.
Minciun! strig fiul marelui sfetnic. Nu-l cunosc pe omul acesta!
Maiestate, spuse tnrul cpitan, poruncete ca brbatul hrzit fiicei tale s
fie dezbrcat i vei vedea c pecetea inelului meu i este ntiprit pe spinare.
Regele deschise gura pentru a da porunca aceea, dar fiul marelui sfetnic, pentru
a scpa de ruine, recunoscu c era adevrat.
i acum, maiestate, urm tnrul cpitan, nu m recunoti?
Eu te-am recunoscut, zise prinesa. Eti feciorul grdinarului pe care l-am
iubit dintotdeauna i cu tine vreau s m mrit.
Tinere, rosti regele, tu vei fi ginerele meu. Pregtirile de nunt au nceput
deja, aa c te vei cstori chiar azi cu fiica mea.
i astfel feciorul grdinarului se nsur n aceeai zi cu frumoasa prines.
Trecur aa cteva luni. Cei doi erau mereu fericii, iar regele era tot mai
ncntat de sine fiindc pusese mna pe un asemenea ginere.
Dup un timp, feciorul grdinarului trebui s plece ntr-o cltorie lung i, dup
ce-i mbri cu drag soia, porni la drum.
n vremea aceea, la marginea cetii tria un btrn care-i petrecuse toat viaa
studiind artele oculte: alchimia, astrologia, magia i farmecele. Btrnul acesta afl c
feciorul grdinarului se nsurase cu prinesa numai fiindc fusese ajutat de geniul care
ddea ascultare inelului de aram.
Trebuie s pun mna pe inelul acela, i spuse el.
Merse la malul mrii i prinse civa petiori roii dintre cei mai frumoi, se
ntoarse cu ei n cetate i, trecnd pe sub fereastra prinesei, ncepu s strige:
Am petiori roii minunai de vnzare!
Prinesa l auzi i trimise pe una dintre roabele sale, care l ntreb pe btrn.
Ce vrei pentru petiorii ti?
Un inel de aram.
Un inel de aram, prostnace? De unde vrei s-i fac rost de aa ceva?
De sub perna din iatacul prinesei.
Roaba reveni la stpna ei i-i spuse:
Btrnul nu dorete nici galbeni, nici argini.
Atunci ce vrea?
Un inel de aram care este ascuns sub o pern.
Gsete inelul i d-i-l, zise prinesa.
Roaba gsi inelul de aram, pe care feciorul grdinarului l uitase acas, i-l duse
btrnului, care-l lu i plec pe dat.
De ndat ce ajunse la locuina sa, scoase inelul i rosti:
Inel de aram, ascult-i stpnul! Corabia de aur s se preschimbe ntr-una
din lemn negru i matrozii n arapi slui, sfntul protector al nierilor s dispar de la
crm i cala s fie plin numai cu pisici negre.
Iar geniul inelului de aram i ddu ascultare.

Trezindu-se n mijlocul mrii n situaia aceea jalnic, feciorul grdinarului


nelese c cineva i furase inelul de aram i-i plnse amar nenorocul, dar asta nu-i
fu de nici un ajutor.
Vai mie, i spuse el, houl inelului a furat-o pasmite i pe scumpa mea soie.
La ce bun s mai revin n mpria mea?
Continu de aceea s navigheze pe mare de la o insul la alta i de la un rm la
altul i oriunde ar fi ancorat, toi rdeau de el. n scurt vreme, el, echipajul i bietele
pisici negre nu mai aveau de mncare nimic altceva dect ierburi i rdcini. Dup ce
rtci aa mult timp, tnrul ajunse la o insul populat de oareci. Trase la rm,
cobor i ncepu s cerceteze insula, ns peste tot erau oareci i nimic altceva dect
oareci. Cteva dintre pisicile negre l urmaser pe mal i, deoarece erau flmnde de
multe zile, fcur prpd printre oricime.
Regina chicanilor inu degrab consiliu de coroan i spuse:
Pisicile acestea ne vor mnca pe toi, dac nu vor fi nchise n cal de
cpitanul corbiei. Vom trimite la el o solie alctuit din cei mai curajoi dintre noi.
Civa oareci se oferir pentru misiunea aceea i pornir pe dat n cutarea
tnrului cpitan.
Cpitane, i spuser ei dup ce-l gsir, te rugm, pleac iute de pe insula
noastr, altfel noi oriceii vom pieri cu toii.
Bucuros, rspunse el, dar cu o condiie. S-mi aducei mai nti napoi inelul
de aram care mi-a fost furat de un vrjitor viclean. Dac n-o vei face, voi da drumul
tuturor pisicilor mele pe insula voastr i vei fi nimicii.
oarecii plecar extrem de tulburai.
Ce putem face? ntreb regina. Cum putem gsi acest inel de aram?
inu alt consiliu de coroan, la care chem chicani din toate colurile lumii,
totui nimeni nu tia unde era inelul de aram. n cele din urm sosir i trei oareci
dintr-o mprie ndeprtat. Unul era orb, al doilea era olog, iar al treilea avea
urechile retezate.
Bun gsit tuturor! spuser ei. Venim dintr-o ar tare ndeprtat.
tii unde este inelul de aram cruia i d ascultare geniul?
Da, tim. L-a luat un vrjitor btrn, care l ine ziua n buzunar i noaptea n
gur.
Plecai, luai-l de la el i ntoarcei-v ct putei mai repede.
Cei trei oricei i construir o brcu i pornir ctre regatul n care tria
vrjitorul. Cnd ajunser la cetatea de scaun, debarcar i pornir de ndat spre palat,
lsndu-l pe oarecele orb s pzeasc brcua. Ateptar pn se nnopt i vzur
cum btrnul vrjitor se ntinse n pat i-i puse inelul n gur, iar la puin vreme
dup aceea adormi.
Cum s procedm? se ntrebar cei doi oricei.
Cel cu urechile retezate gsi un opai plin cu ulei i o sticlu cu piper, i vr
codia mai nti n ulei i dup aceea n piper, dup care o flutur pe sub nasul
vrjitorului.
Hapciu, hapciu! strnut btrnul fr s se trezeasc, dar din cauza
strnutului inelul i sri din gur.

Iute ca gndul, oricelul olog nh obiectul cel preios i plecar fr zbav


ctre brcu.
nchipuii-v dezndejdea vrjitorului, cnd se trezi i nu mai gsi nicieri inelul
de aram!
De acum ns cei trei oricei plecaser la drum cu prada lor. Un vnt prielnic i
purta spre insula unde erau ateptai de regina chicanilor i, desigur, ei ncepur s
vorbeasc despre inelul de aram.
Care dintre noi a avut meritul cel mai de seam? strigar ei ntr-un glas.
Eu, spuse oricelul orb, fiindc dac n-a vegheat barca, ar fi fost purtat de
valuri n larg.
Nici vorb, strig oricelul cu urechile retezate, eu am avut meritul cel mai de
seam. Nu mulumit mie, inelul a srit din gura btrnului?
Ba nu, interveni oricelul chiop, meritul este al meu fiindc eu am fugit cu
inelul.
De la strigte i ceart, oriceii ajunser n scurt timp la btaie i, din nefericire,
n toiul ncierrii, inelul de aram czu n mare.
Cum vom mai aprea noi n faa reginei, spuser ei, cnd din pricina
nesbuinei noastre am pierdut inelul i am condamnat la nimicire tot neamul
oricesc? Nu ne mai putem ntoarce n ara noastr s ne oprim pe insula aceasta
pustie i s ne sfrim aici vieile josnice.
Zis i fcut. Brcua ajunse la insul i oriceii coborr pe rm.
oricelul orb fu prsit repede de cei doi frai ai si, care plecar s vneze, i,
pe cnd rtcea trist pe mal, gsi un pete mort. Tocmai ncepuse s-l road, cnd
simi n gur ceva tare. La strigtele sale, ceilali doi oricei venir n goan.
Este inelul de aram! strigar ei fericii. Este talismanul!
Suir napoi n brcu i nu peste mult timp ajunser la insula oarecilor. Sosir
chiar la vreme, deoarece feciorul grdinarului tocmai se pregtea s-i debarce
pisicile, cnd o solie de oareci i aduse preiosul inel de aram.
Inel de aram, porunci tnrul, ascult-i stpnul! Corabia mea s fie iari
ca nainte.
De ndat geniul inelului se puse pe treab i corabia veche i neagr redeveni
velierul minunat din aur cu pnze de brocart, matrozii chipei se repezir spre
catargele de argint i parmele de mtase i n scurt timp pornir ctre cetatea de
scaun.
Nierii cntau veseli, n vreme ce corabia zbura peste cletarul mrii.
n cele din urm, ajunser n port.
Feciorul grdinarului cobor pe uscat i porni n fug spre palat, unde-l gsi pe
btrnul vrjitor dormind. Prinesa i mbri cu dragoste soul, iar vrjitorul
ncerc s fug, dar fu prins i cetluit cu funii zdravene.
A doua zi, vrjitorul fu legat de coada unui mgar slbatic ncrcat cu nuci i fu
rupt n tot attea buci cte nuci erau pe spinarea mgarului.

S-ar putea să vă placă și

  • Taramul Fagaduintelor
    Taramul Fagaduintelor
    Document4 pagini
    Taramul Fagaduintelor
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • SCR 3
    SCR 3
    Document1 pagină
    SCR 3
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • SCR 1
    SCR 1
    Document1 pagină
    SCR 1
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • SCR 4
    SCR 4
    Document2 pagini
    SCR 4
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • SCR 5
    SCR 5
    Document1 pagină
    SCR 5
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • SCR 2
    SCR 2
    Document1 pagină
    SCR 2
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Asasinarea Lui Hitler
    Asasinarea Lui Hitler
    Document1 pagină
    Asasinarea Lui Hitler
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Marketing
    Marketing
    Document2 pagini
    Marketing
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Madona
    Madona
    Document1 pagină
    Madona
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Partenerii Vă Pot Citi Gândurile
    Partenerii Vă Pot Citi Gândurile
    Document1 pagină
    Partenerii Vă Pot Citi Gândurile
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Exprimaţi Iubirea
    Exprimaţi Iubirea
    Document2 pagini
    Exprimaţi Iubirea
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Feriţi-Vă de Ultimatumuri
    Feriţi-Vă de Ultimatumuri
    Document2 pagini
    Feriţi-Vă de Ultimatumuri
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Fiţi Prieteni
    Fiţi Prieteni
    Document2 pagini
    Fiţi Prieteni
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Luna
    Luna
    Document2 pagini
    Luna
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Asasinarea Lui Hitler
    Asasinarea Lui Hitler
    Document2 pagini
    Asasinarea Lui Hitler
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Nu Uitaţi Că o Persoană Fericită Înseamnă Un Partener Fericit
    Nu Uitaţi Că o Persoană Fericită Înseamnă Un Partener Fericit
    Document2 pagini
    Nu Uitaţi Că o Persoană Fericită Înseamnă Un Partener Fericit
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • No Comment
    No Comment
    Document3 pagini
    No Comment
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Transrealism
    Transrealism
    Document1 pagină
    Transrealism
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • JUPÂNEASA
    JUPÂNEASA
    Document9 pagini
    JUPÂNEASA
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Polenul Și Alergia
    Polenul Și Alergia
    Document1 pagină
    Polenul Și Alergia
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Crusta
    Crusta
    Document2 pagini
    Crusta
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Capul
    Capul
    Document6 pagini
    Capul
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Rumpel Stiltzkin
    Rumpel Stiltzkin
    Document3 pagini
    Rumpel Stiltzkin
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Frauda Piltdown
    Frauda Piltdown
    Document3 pagini
    Frauda Piltdown
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Taurul Negru
    Taurul Negru
    Document3 pagini
    Taurul Negru
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Nu Vă Mai Gândiţi
    Nu Vă Mai Gândiţi
    Document2 pagini
    Nu Vă Mai Gândiţi
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Asmund Şi Signy
    Asmund Şi Signy
    Document3 pagini
    Asmund Şi Signy
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • HABOGI
    HABOGI
    Document3 pagini
    HABOGI
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Jderul Cel Hain
    Jderul Cel Hain
    Document4 pagini
    Jderul Cel Hain
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări
  • Jderul Cel Hain
    Jderul Cel Hain
    Document4 pagini
    Jderul Cel Hain
    Mihai-Dan Pavelescu
    Încă nu există evaluări