Sunteți pe pagina 1din 9

1.

Titlurile de participaie sunt:


a) valori mobiliare de plasament;
b) titluri achiziionate pentru valorificarea diferenei de curs;
c) titluri cumprate strict pentru accesul la un divident despre care se tie c ar
putea fi tentant;
d) obligaiuni ale trezoreriei;
e) plasamente ce au ca obiectiv accesul la controlul unei alte societi
comerciale.
2. Capitalul subscris nevrsat se nscrie n bilanul contabil obligatoriu n:
a) active imobilizate;
b) active circulante;
c) capital social (n rou);
d) capital propriu;
e) pasiv, n partea privind datoriile
3. Capitalul social al unei firme reprezint:
a) contribuia membrilor fondatori;
b) valoarea de pia, la data bilanului, a aciunilor emise;
c) valoarea nominal a aciunilor emise;
d) valoarea de emisiune a aciunilor emise;
e) valoarea la zi a aciunilor emise.
4. n capitalul propriu din bilanul contabil se includ (printre altele):
A) rezervele; B) rezultatul reportat;
C) mprumutul obligatar; D) orice mprumut pe termen lung;
E) provizioanele de riscuri si cheltuieli; F) primele de emisiune.

5. Datoriile de tip comercial se refer strict la cele privind:


a) clienii creditori, furnizori i bncile; b) bncile;
c) clienii creditori i furnizorii; d) bncile, statul i asigurrile sociale;
e) furnizorii i bncile

6. Clasificarea patrimonial n bilanul funcional se face dup criteriul:


a) tipul de mijloace i lichiditatea lor;
b) proveniena sursei i exigibilitatea ei;
c) funcia de care este legat sursa i creia i servete mijlocul;
d) tipul de mijloace i proveniena sursei;
e) lichiditate, exigibilitate i solvabilitate.

7.Lichiditatea este:
a) capacitatea firmei de a-i transforma activele n disponibiliti;
b) capacitatea firmei de a-i respecta scadena la datorii;
c) capacitatea firmei de a-i achita datoriile;
d) capacitatea firmei de a se autofinana;

e) existena lichiditilor n cas i n cont.

8. Bilanul financiar:
A) este de regul o analiz extern fcut, de obicei, de o banc;
B) este de regul o analiz intern fcut de nsi firma;
C) este fcut n perspectiva continurii activitii;
D) este fcut n perspectiva ncetrii activitii;
E) este obligatoriu prin legea contabilitii.

9. Scopul bilanului financiar este de a ti dac:


a) ntreprinderea este solvabil n perspectiva continurii activitii;
b) ntreprinderea este solvabil n perspectiva ncetrii activitii;
c) ntreprinderea are caracteristica de lichiditate i i poate continua
activitatea in conditii de solvabilitate;
d) ntreprinderea are caracteristica de exigibilitate;
e) ntreprinderea are rezultate financiare satisfctoare pentru acionari i
pentru autofinanare.

10.n activul bilanului financiar se includ:


a) mijloacele n ordinea crescnd a lichiditii lor;
b) mijloacele n ordinea descrescnd a lichiditii lor;
c) sursele n ordinea crescnd a lichiditii lor;
d) sursele n ordinea descrescnd a lichiditii lor;
e) mijloacele n ordinea crescnd a exigibilitii lor;
f) mijloacele n ordinea descrescnd a exigibilitii lor.

11. Pasivul bilanului financiar este ordonat dup:


a) lichiditate; b) exigibilitate; c) solvabilitate;
d) durabilitate; e) valoare; f) randament.
12. n cheltuielile financiare din contul de rezultate se nscriu:
a) cheltuielile de aprovizionare;
b) cheltuieli de personal;
c) cote pri din cheltuielile privind operaiuni desfurate n comun;
d) cheltuieli nete din cesiunea valorilor mobiliare de plasament;
e) amortismente i provizioane

13. Veniturile din producia stocat (VPS) se determin, pentru nscrierea n contul
de rezultate, dup relaia:
a) VPS = SI + I; b) VPS = I V; c) VPS = SI V;
d) VPS = SI + I V; e) VPS = SI + I + V; f) VPS = V,
unde: SI = valoarea stocului iniial;
I = valoarea intrrilor pe parcursul anului;

V = valoarea produciei vndute.

14. n bilanul funcional elaborat la finele trimestrului 2 al anului se regsesc


(mil. lei): activ fix 1213,4; resurse proprii 1191,3; active circulante 512,9;
datorii financiare 111,1; datorii circulante 473,2; trezoreria activ 68,2;
trezoreria pasiv 18,9. S se determine valoarea surselor de finanare pe care
le utilizeaz firma i valoarea surselor permanente
a) SF = 1213,4;SP = 18,9
b) SF = 473,2;SP = 68,2
c) SF = 1794,5;SP = 1191,3
15. Bilanul funcional previzional pentru 31.12 arat un patrimoniu de 791,2 mil.
lei, la un volum de 618,9 mil. lei resurse proprii i o trezorerie pasiv estimat
la 2,9 mil. lei. Ce alte categorii de surse ar putea utiliza firma, n caz de
nevoie, i la ce volum?
Rspuns:
a) nu este nevoie de alte surse de finanare;
b) active imobilizate de 169,4 mil. lei:
c) active circulante de 172,3 mil. lei;
d) emisiune suplimentar de aciuni de 172,3 mil. lei;
e) datorii de 169,4 mil. lei.
16. Din punct de vedere al patrimoniului unei firme, fondul de rulment este:
a) o surs; b) un mijloc; c) o surs numai cnd este negativ;
d) surs sau mijloc, dup cum este negativ sau pozitiv;
e) un mijloc numai cnd este pozitiv.
17. Fondul de rulment are ca principal destinaie:
a) finanarea activului fix;
b) finanarea activului circulant;
c) finanarea disponibilului din cas i din contul de la banc;
d) acoperirea diferenei dintre creditul bancar i cel comercial;
e) rambursarea creditelor bancare.
18. Calculul fondului de rulment (FR) se face dup relaia:
a) FR = AC DC;
b) FR = TA TP;
c) FR = Kpr AC;
d) FR = RP AF;
e) FR = RP AC.
unde: AC = activ circulant; DC = datorii circulante;
TA = trezorerie activ; TP = trezorerie pasiv;
Kpr = capital propriu; RP = resurse permanente;
AF = activ fix.
19. Insuficiena de fond de rulment apare atunci cnd:
a) valoarea activului fix este mai mare dect a surselor permanente;
b) valoarea activului fix este mai mare dect a surselor proprii;

c) scade disponibilul n cas i/sau n contul de la banc;


d) sunt necesare credite de trezorerie pentru a finana activul circulant;
e) creditul comercial acordat de firm este mai mare dect cel primit de firm.
20. Din punct de vedere al patrimoniului firmei, necesarul de fond de rulment este:
a) o surs;
b) un mijloc;
c) o surs cnd este pozitiv;
d) un mijloc cnd este negativ;
e) o surs sau un mijloc dup cum este pozitiv sau negativ.
21. Necesarul de fond de rulment arat:
a) nevoia de credite pe termen lung;
b) nevoia unui credit obligatar din cauza lipsei de ofert de credit bancar pe
termen lung;
c) nevoia de credite bancare de trezorerie;
d) nevoia de stocuri materiale pentru exploatare;
e) lipsa de lichiditate.
22. Suma (valoarea) reprezentnd necesarul de fond de rulment poate fi:
a) strict pozitiv; b) pozitiv sau zero; c) pozitiv, negativ sau zero;
d) strict negativ; e) negativ sau zero; f) numai zero.
23. Necesarul de fond de rulment pozitiv face ca finanarea activului circulant s se
fac din:
A) capitalul fix; B) fondul de rulment;
C) creditul comercial; D) amortizare;
E) creditul bancar de trezorerie; F) mprumut obligatar.

24. Dac T = FR NFR > 0, cu T = trezorerie, FR = fond de rulment i


NFR = necesar de fond de rulment, atunci firma are:
a) surplus de datorii;
b) plasamente n exces;
c) disponibiliti bneti;
d) exces de credite;
e) vrsminte n exces la trezoreria bugetului.

25. Cnd fondul de rulment i necesarul de fond de rulment sunt amndou


negative, atunci trezoreria poate fi:
a) pozitiv, negativ sau zero;
b) negativ sau pozitiv;
c) situaia nu este posibil;
d) numai negativ;
e) negativ sau zero;
f) numai pozitiv.
26. O societate industrial prezint fond de rulment pozitiv i necesar de fond de

rulment negativ, cu trezorerie negativ. Din punct de vedere al riscului pe care


l incumb pentru societate, putem spune:
a) situaia este cel puin riscant;
b) situaia are risc moderat;
c) situaia nu este posibil;
d) situaia nu prezint risc;
e) situaia este obinuit.
27. Analiza contului de rezultate permite determinarea:
A) soldurilor intermediare de gestiune;
B) fondului de rulment i necesarului de fond de rulment;
C) capacitii de autofinanare;
D) necesarului de credite;
E) resurselor proprii i permanente.

28. Metoda directa de evaluare a fluxurilor de trezorerie presupune evaluarea


fluxurilor aferente activitatii de:
a) exploatare,
b) investitii
c) personal
d) finantare
e) management
f) marketing
29. Fluxul de numerar din activitatea de exploatare (metoda directa) se determina luand in
considerare urmatoarele elemente:
a) incasari din vanzarea de produse, executarea de lucrari, prestarea de servicii;
b) incasari de redevente (chirii), onorarii, comisioane si alte venituri;
c) plati pentru aprovizionari;
d) plati catre si in numele personalului;
e) plata altor cheltuieli de exploatare.
f) amortizarea activelor de exploatare
g) reluarea provizioanelor de depreciere a stocurilor
30. Fluxul de numerar din activitatea de investitii (metoda directa) se determina luand in
considerare urmatoarele elemente:
a) plati pentru cumparari de terenuri, mijloace fixe si imobilizari necorporale,fara
TVA;
b) plati pentru cumparari de terenuri, mijloace fixe si imobilizari necorporale,inclusiv
TVA;
c) incasari din vanzarea de terenuri, constructii, cladiri, echipamente tehnologice si
imobilizari necorporale;
d) plati pentru cumpararea de titluri si creante la capitalul altor intreprinderi;
e) incasari din vanzarea de titluri si creante ale altor intreprinderi.
f) Sumele nevarsate in contul titlurilor cumparate
31. Fluxul de numerar din activitatea de finantare (metoda directa) se determina luand in
considerare urmatoarele elemente:

a)
b)
c)
d)
e)
f)

intrari de credite pe termen scurt, mediu si lung;


rambursari de credite pe termen scurt, mediu si lung;
emisiunea de actiuni in numerar;
emisiunea de actiuni in natura
plati pentru dividende;
incasari din venituri financiare;

32. Metoda indirecta de evaluare a fluxurilor de trezorerie presupune evaluarea


fluxurilor aferente activitatii de:
1. exploatare ,functie de:
a) rezultatul net;
b) rezultatul brut;
c) amortizari si ajustari pt. depreciere (provizioane);
d) modificari ale capitalului circulant.
2. investitii,prin urmatoarea metoda:
a) identic ca si la metoda directa
b) diferenta intre imobilizarile nete existente la inceputul si sfarsitul perioadei
3. finantare, prin urmatoarea metoda:
a) identic ca si la metoda directa
b) diferenta neta intre angajamentele si resursele de finantare existente la inceputul si
sfarsitul perioadei

33. In cazul excedentului de trezorerie, trezorierul trebuie sa asigure plasamentul


acestuia cu randamente cat mai ridicate, urmarind si diversificarea plasamentelor,dupa caz,
astfel:
a) constituirea de depozite bancare la termen;
b) cumpararea titlurilor de proprietate si de creanta la capitalul altor intreprinderi
(actiuni, obligatiuni).
c) cumpararea certificatelor de investitii la fonduri de investitii;
d) cumpararea de bonuri de tezaur sau bilete de trezorerie.
e) nu trebuie sa faca plasamente intrucat ramane fara lichiditati
f) nu conteaza randamentul plasamentului luat individual cu conditia ca totalul
plasamentelor sa fie rentabil

34. n sens restrns, trezoreria neta este:


a) diferenta dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, respectiv
excedentul sau deficitul de trezorerie.
b) Suma disponibilitatilor si a echivalentelor de trezorerie din activ
c) Suma resurselor de trezorerie din pasiv

35. n sens larg, trezoreria neta este diferenta dintre :

a) suma activelor si a pasivelor de trezorerie.


b) Suma disponibilitatilor din activ si a resurselor de trezorerie din pasiv
36. Prin active de trezorerie intelegem :
a) disponibilitati banesti disponibilitati n banca si in casa ,
b) valori mobiliare de plasament titluri monetare si financiare detinute pe
termen scurt ,
c) efecte comerciale de ncasat cambii, biletela ordin, cecuri, etc .

37. Prin pasive de trezorerie intelegem :


a)
b)
c)
d)

soldul creditor al contului curent,


soldul debitor/creditor al contului curent
credite de trezorerie si efecte comerciale de platit
soldul obligatiunilor emise

38. Obiectivul urmarit n gestiunea trezoreriei este:


a) asigurarea unui sold zero de trezorerie prin plasarea eficienta, sigura si cu un
grad mare de lichiditate a excedentului de trezorerie si prin acoperirea
deficitului de trezorerie cu un cost minim al capitalurilor mprumutate.
b) asigurarea unui sold pozitiv de trezorerie prin plasarea celei mai mari parti a
acesteia in conditii de eficienta, siguranta si cu un grad mare de lichiditate si
prin acoperirea deficitului de trezorerie cu un cost minim al capitalurilor
mprumutate.
c) asigurarea unui sold pozitiv de trezorerie prin plasarea celei mai mari parti a
acesteia in conditii de eficienta, siguranta si cu un grad mare de lichiditate si
prin acoperirea deficitului de trezorerie prim emisiune de actiuni si prin
capitaluri mprumutate.

39. Atingerea obiectivului urmarit n gestiunea trezoreriei va determina:


a) cel mai mic cost al gestiunii de trezorerie (de oportunitate pentru
excedentul de trezorerie si de finantare pentru deficitul de trezorerie).
b) Costuri egale intre costul de oportunitate pentru excedentul de
trezorerie si de finantare pentru deficitul de trezorerie.
c) costul de oportunitate pentru excedentul de trezorerie sa fie mai mare
decat costul de finantare pentru deficitul de trezorerie.

40. Gestiunea trezoreriei urmareste doua cerinte importante si anume:

a) sa minimizeze costul capitalului , daca trezoreria este deficitara impunndu-se


apelul la credite ; sa maximizeze rentabilitatea capitalului, daca trezoreria este
pozitiva impunndu-se efectuarea de investitii pe termen scurt, dar nu n ultumul
rnd sa se obtina o flexibilitate maxima a echilibrului financiar.
b) sa minimizeze cheltuielile financiare din contul de profit si pierderi; sa
maximizeze veniturile financiare din contul de profit si pierderi

41. n ceea ce priveste obiectivele trezoreriei distingem:


a) Evitarea pierderilor, n zilele de decontare, la ncasarile si platile prin banca ale
ntreprinderii;
b) Cresterea operativitatii ncasarii creantelor ntreprinderii, fara a afecta politica
fata de clienti;
c) Esalonarea echilibrata si degajata a scadentelor obligatiilor de plata ale
ntreprinderii;
d) Obtinerea celui mai bun credit si la cel mai mic cost real al acestuia;
e) Asigurarea unui sold nul al trezoreriei, care nu antreneaza nici costuri de
finantare si nici de oportunitate;
f) Optimizarea utilizarii excedentului de trezorerie, prin cea mai buna plasare a
lichiditatilor, care sa asigure rentabilitatea, siguranta si lichiditatea optima.
g) Achitarea intotdeauna la termen a obligatiilor fiscale
h) Finantarea trezoreriei prin luarea in considerare,ca politica fiscala,a
rambursarilor de trezorerie
42 Costul de oportunitate al unei resurse sau al unei nevoi de finantare este dat de :
a) ncasarile pe care aceasta resursa sau necesitate (de finantare) ar putea sa le
genereze n cea mai buna dintre solutile concurentiale posibile.
b) Platile pe care aceasta resursa sau necesitate (de finantare) ar putea sa le genereze
n cea mai buna dintre solutile concurentiale posibile.
43. Costul de oportunitate al unei resurse investite n active circulante de natura stocurilor
este data de:
a) rata rentabilitatii ce s-ar fi putut obtine la aceste resurse daca ar fi fost
plasate n alte active.
b) Costul creditelor contractate pentru finantarea productiei

44. Modalitati de gestionare a trezoreriei, care sa scoata n evidenta o gestiune sanatoasa a


acesteia pe baza unor principii rationale din punct de vedere economic sunt :
a) accelerarea ncasarilor si concomitent reducerea fondurilor neutilizate si existente
n conturile bancare;
b) alegerea termenelor de plata si a acelor mijloace de plata adaptate nevoilor
ntreprinderii;
c) stocurile si intervalele de stocare;
d) optimizarea trezoreriei.
e) Intarzierea platilor catre furnizori si salariati

f) Reducerea cheltuielilor cu administratia

45. Evolutia trezoreriei este practic dependenta de:


a. durata creditului client (durata medie de ncasare a creantelor);
b. perioada medie de stocare a materiilor prime si materialelor;
c. perioada medie de stocare a materiilor prime , materialelor,
semifabricatelor,productiei netermintate si produselor finite;
d. durata medie de achitare a datoriilor din exploatare
e. gradul de utilizare a capacitatilor de productie