MIHAI EMINESCU

1850-1889

Eminescu nu este dect intr-o mica masura un

teoritician al artei,desi opera sa tradeaza o adnca meditare
a problemelor artistice si desi anumite sectoare ale artei au
retinut indelung atentia sa.
Mihai Eminescu apare in literatura europeana ultimul
mare poet romantic,pastrnd in existenta si opera sa
conturul caracteristic al dramei artistilor romantici.Nazuind
necontenit spre un plan de viata superior etic si
artistic,cautnd cu patos adevarul si refuznd consecvent
compromisul,Eminescu s-a aflat in permanent conflict cu
lumea vremii sale din pricina nonconformismului,a
sinceritatii in faptele de viata si a inaltimii de gndire.
Mihai Eminescu-biografie
1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15
ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu.
1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala primara.
1860 Intre 1860
si
1861
urmeaza
Ober
Gymnasyum din Cernauti.

cursurile

1867 Eminescu este angajat ca si sufleur in trupa de teatru

a lui Mihail Pascaly.
1869 In 2 octombrie intra la Universitatea de Filosofie
din Vienna.
1872 1872-1874
Mihai
Eminescu
este
student
la Berlin,unde intra in contact cu mare literatura a lumii.
1873 El primeste o slujba la Consulatul Romn din Berlin.
1874 Mihai Eminescu este directorul Bibliotecii Centrale
din Iasi.
1876 Este corector si redactor al partii neoficiale a ziarului Curierul de Iasi.

1877 Eminescu
pleaca
din Iasi si
se
stabileste
Bucuresti,unde este redactor la Timpul

in

1878 Mihai Eminescu are o intensa activitate publicistica la

Timpul Convorbiri literare.
1883 In ianuarie el se afla in spital pentru o perioada.In 4
iunie Eminescu se intoarce la Iasi si in 28 iunie devine
foarte bolnav din nou.
1884 El paraseste spitalul dupa o alta perioada de
convalescenta si face o calatorie in Italia,pe urma se
intoarce la Bucuresti.Din 7 aprilie Eminescu se muta
din nou la Iasi.
1886 In timpul verii,Mihai Eminescu devine alienat si boala
se intoarce, poate mai grava ca oricnd.Curnd el se va
simti ceva mai bine.
1887 In primavara,el se afla in spitalul Sfntu Spiridon din
Botosani.
1888 Boala se agraveaza din ce in ce mai mult,astfel inct
Eminescu nu mai poate sa scrie.
1889 Pe data de 15 iunie Eminescu inceteaza din viata.
Opera lui Mihai Eminescu
Mihai Eminescu este in literatura romana creator al
unei opere ce strabate
timpul, traind intr-o perpetua

actualitate. Semnificatia lui a dobandit in constiinta

poporului nostru caracterul unui mit.Poetul nepereche,
cum avea sa-l numeasca G.Calinescu, reprezinta in literatura
noastra un dublu reper de valoare luata in absolut,
inscriindu-se in contextul literaturii unversale, alaturi de
Dante, Hugo, Goethe, cum aprecia T.Vianu si de specific
national, drept ipostaza unica a sufletului romanesc in
concertul poetic al lumii.
Opera lui Eminescu este variata, complexa, printre
speciile
lirice
cultivate
de
poet
situandu-se
:
idila(Dorinta, Lacul, Sara pe deal), egloga(Floare albastra),
satira(Junii corupti,
Scrisorile,
Criticilor
mei), epistola(Scrisorile), elegia(Revedere, Mai am un singur
dor), glosa(Glossa), poemul(Calin
file
din
poveste,
Luceafarul, Memento mori), doina(Ce te legeni, Doina).
Eminescu a adus prin opera sa o limba noua si mereu
proaspata. Extraordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se
lupte pentru a stapani graiul romanesc, caci acesta i-a fost
mereu la indemana, ajutandu-l chiar in realizarea de imagini
artistice deosebite. Secretul intregului sau farmec consta in
substratul autohton al culturii eminesciene.
Poetul se defineste singur: Aspru, rece, suna cantul cel
etern neispravit - lasand astfel loc pentru alte contributii
atat de necesare spiritualitatii noastre nationale, in
sincronizarea cu universalitatea.
Universul motivelor eminesciene este alcatuit din: timp si
spatiu national, padure, mare, doina, vis, melancolie.
Legatura
operei
eminesciene
cu
devenirea
noastra istorica nu poate
fi
contestata,
Eminescu
fiind modelul absolut spre care tind fara exceptie
reprezentantii literaturii romanesti.
Articolele publicate in paginile Timpului nu numai ca
au atras atentia contemporanilor, provocand mare valva, dar
impresioneaza si astazi prin vibratia lor patriotica, prin
admiratia fata de barbatia si spiritul de jertfa al ostasilor
romani in Razboiul pentru independenta nationala din 1877,
ca si prin luciditatea cu care poetul judeca realitatile din
actualitatea social-politica a acelor ani. Pilduitoare raman,
astfel, cuvintele cu care Mircea il intampina pe

Baiazid(Scrisoarea a III-a) ca o neindoielnica si directa

manifestare poetica a atitudinii si sentimentelor lui
Eminescu.
In valorificarea creatoare a folclorului national,
Eminescu se ridica, din nou, pe cele mai inalte trepte de
vraja, purtat de o efervescenta lirica fara asemanare,
incepand cu Fat-Frumos din lacrima si ajungand
la Revedere si mai apoi la neasemuita poveste de dragoste
din Calin (file din poveste) si Luceafarul.
Incursiunile filozofice ale lui Eminescu sustin
coordonatele complexitatii poeziei sale. Abordand atatea
probleme fundamentale ce tin de viata si moarte, natura si
iubire, geneza si sfarsitul lumii, sau civilizatii, poetul
subliniaza zbaterile si nefericirile omului de geniu, intr-o
societate total straina de el.
Pornind de la stilul conventional pe care il cultivau
poetii vremii, trecand printr-o faza de romantism tumultuos,
al afirmarii, efortul artistic l-a condus pe Eminescu, pe
masura maturizarii catre o concentrare din ce in ce mai
densa a mijloacelor de expresie, din care dispar
regionalismele, diminutivele, epitetele ornante, facand loc
stilului clasic de cea mai pura esenta. Sintagmele nascocite
de poet: dulce minune, somnul lin, farmec dureros,
dureros de dulce, limba ca un fagure de miere, suna cu
jale, etc. asigura poeziei lui un farmec deosebit.Datele pe
care ni le ofera opera lui Eminescu demonstreaza cu
prisosinta familiarizarea lui cu intreaga lume a ideilor si
sistemelor filozofice si cu lirismul tuturor timpurilor.
Poetul a consacrat o mare parte din timpul studiilor sale
in strainatate pentru asimilarea cugetarilor si motivelor
poetice ale celebrilor antici greci si latini: Platon, Aristotel,
Homer, Plutarh, Ovidiu, Horatiu, Catul, pentru ca apoi
(dincolo de textele budiste) sa includa, pe rand, evul mediu,
renasterea, clasicismul, romantismul, naturalismul si
materialismul filozofic al veacului trecut.
Discursul sau liric inregistreaza, astfel, ecoul tuturor
lecturilor din Kant, Schopenhauer, Dante, Shakespeare,
Schiller, Novalis, Lamartine sau Victor Hugo - toate
influentele din planul literaturii europene, indiene (prin Rig-

Veda) si universale fiind asimilate in complexitatea viziunii

sale.
Poezia Dorinta a fost scrisa de Mihai Eminescu in
perioada de maturitate.Aceasta poezie apartine liricii intime
si dezvaluie o tema romantica.Poezia este alcatuita dintr-o
succesiune de tablouri,fiecare incadrat intr-o strofa.In
succesiunea
lor
secventele
contureaza:visul
indragostitului,chemarea in codru,imaginea asteptarii si apoi
a intlnirii,jocul gesturilor de tandrete,somnul si visul.
Poetul isi cheama iubita in codru,nu oriunde,ci in
prejma unui izvor,unde indragostitul se simte fericit:Vino-n
codru la izvoru/Care tremura pe prund.Izvorul tremura pe
prund,caci prin acordurile sale suave acompaniaza soaptele
de iubire ale celor doi indragostiti.In urmatoarele strofe
poetul descrie intlnirea,imbratisarea si sarutul.
Locul
tainic
este
zugravit
de
poet
folosind
un
numar
mare
de
substantive:codru,izvoru,prund,prispa,brazde,dupa cum dorinta este sustinuta de verbe la conjunctiv,cu
valoare posibila,dar dinamica:sa alergi,sa desprind,sa cazi.

Epitetul
singurreluat
in
forma
diminutivala
singurei,iar la un interval de o strofa,intr-o alta forma
derivata singuratece surprinde o trasatura a sufletului
eminescian si anume singuratatea.
Ultima parte a poeziei dezvaluie semnificatii mai adnci
ale textului,ca si sentimentele indragostitilor concentrate in
secventele somnul si visul
Fericirea este deplina,coplesitoare si se consuma in
intimitatea naturii si sub adierea blnda a vntului.
In ultima strofa a poeziei regasim dorinta de prelungire
a iubirii.
Florile de tei care vor cadea rnduri-rnduripot
evoca dorul integrarii in circuitul cosmic.
Refugiul indragostitilor in lumea codrului este o idee
repetata in lirica lui Eminescu .Personificarea umanizeaza
natura care dobndeste insusiri omenesti:codrul tremura pe
prund,singuratece
izvoare.Epitetele
subliniate
prin
inversiune scot in evidenta insusiri alese ale iubitei si
aspecte din natura:fruntea alba,parul galben,singuratece

izvoare.Cele cateva metafore sunt deosebit de expresive si

pun in evidenta dorinta de iubire in liniste,in eternitatea
codruluibatut de vnturi,prispa cea de brazde.
Prin firescul exprimarii,prin adncimea sentimentelor
traite,prin muzicalitatea versurilor se dovodeste deplina
maturitate artistica a poetului.Poezia este att de
cunoscuta,inct versurile ei au fost puse pe muzica
Poezia este una
din
creatiile
'cheie'
ale
eroticii
eminesciene, oferind posibilitatea de intelegere a modului in
care poetul a asimilat influentele romantismului. Floare
albastra depaseste tema dragostei, evocnd conditia
creatorului, absolutul. Ca specie literara, poezia este o
egloga (idila cu dialog).Poemul se structureaza pe doua
planuri, si anume: ideea cunoasterii absolute (cuprinsa in
primele trei strofe) si aceea a cunoasterii terestre (strofele 513)
In plan terestru, iubita este vicleana, ademenitoare: Si
de-a soarelui caldura / Voi fi rosie ca marul / Mi-oi desface
de-aur parul sa-ti astup cu dansul gura.Epitetele frumoasa,
nebuna, dulce cuprinse in versuri exclamative, exprima
exuberanta sentimentului, specifica liricii de tinerete.
Limbajul este direct si familiar, conferind poeziei un ton
intim:? S-poi
cine
treaba
are?Cuvntuldulce'dulce
netezindu-mi parul', 'dulci ca florile ascunse', 'dulce floare',
'dulce minune') isi schimba valoarea stilistica si gramaticala,
fiind, pe rand, adverb sau adjectiv. Trairea si taina trairii duc
la versul nostalgic 'Si te-ai dus dulce minune'. Sentimentul se
contureaza in epitetul cu rol de simbol 'dulce minune',
apropierea de fiinta iubita este egala cu miracolul, epitetul
devine metafora.
Folosirea verbelor si a pronumelor in forma populara ('nu
cata', 'apucand spre sat', 'grija noastra n-aib-o nime')
sugereaza eternitatea sentimentului iubirii, ce se consuma
intr-un spatiu rustic.
De la Novalis pare sa fi luat Eminescu 'floarea albastra' ce
apare ca simbol al iubirii si al nostalgiei infinitului,
transformand-o in metafora pentru viata, infinit si dorinte
dezvaluite cu vraja.

Repere critice

Eminescu este unul din exemplarele splendide pe

care le-a produs umaniatea.El este cel dintI care a
dat un stil sufletului romnesc si cel dinti romn in
care s-a facut fuziunea cea mai serioasa a sufletului
daco-roman cu cultura occidentala.

Garabet Ibraileanu Poezii

Numai poetul
Ca pasari ce zboara
Deasupra valurilor
Trece peste nemarginirea timpului.
poetul

Mircea

Eliade-Numai

Mintea lui Eminescu lucreaza cu ideea originilor

lumii,a infinitului,a creatiei,adica cu cele mai inalte
concepte
faurite
de
ratiunea
omului.Printre
acestea,ideea eternitatii stapneste mintea sa intrasemenea masura,inct una din atitudinile cele mai
obisnuite ale poeziei sale este considerarea lucrurilor
in perspectiva eternitatii.Este,in toata poezia lui
Eminescu,o considerare a lucrurilor foarte de sus si
foarte de departe,dintr-un punct de vedere care
rusineaza orice ingustime a mintii,orice egoism
limitat.Marea superioritate intelectuala a poetului
este una din formele cele mai izbitoare ale
manifestarii lui si aceea care explica prestigiul att
de covrsitor al operei sale.
Tudor Vianu,Caiete critice
A vorbi de poet este ca si cum ai striga intr-o
pestera vastaNu poate sa ajunga vorba pna la
el,fara sa-i supere tacerea.Numai graiul coardelor ar

putea sa povesteasca pe harpa si sa legene,din

departare,delicata lui singurateca slava.[]
Intr-un fel Eminescu e sfntul preacurat al
ghiersului romnesc [].Pentru pietatea noastra
depasita,dimensiunile lui trec peste noi,sus si peste
vazduhuri.Fiind foarte romn,Eminescu e universal.
Arghezi,Cuvnt inainte

Tudor

George Calinescu sustine ca Eminescu e un mare erotic

prin gravitate. Asa cum iubeste el, poporul nu iubeste decat
o singura data, la varsta infloririi vietii barbatesti si a
nubilitatii. La Eminescu putem vorbi de o dragoste de pasari
albe care strabat eternitatea si se-ntalnesc din zbor in
dreptul unei stele (Tudor Arghezi).
Poeziile lui Eminescu dovedesc patriotismul si faptul ca
poetul este (si) un poet national:
Vis de razbunare negru ca mormantul
Spada ta de sange dusman fumegand,
Si deasupra idrei fluture cu vantul
Visul tau de glorii falnic triumfand,
Spuna lumii large steaguri tricolore,
Spuna ce-i poporul mare, ramanesc,
Cand s-aprinde sacru candida-i valtoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc
(Ce-ti doresc eu tie,dulce Romanie).
Dar el este si un mare poet universal, prin romantismul sau
(dar nu numai prin aceasta); pentru ca poeziile sale contin
idei care sunt familiare tuturor oamenilor care le citesc.
Opera lui Eminescu, poet al visului cosmic si
mitologic, isi are locul propriu nu numai in literatura romana,

ci si in cea universala. Generatiile in succesiunea lor isi

transmit ca pe o datorie sacra convingerea, ca
Eminescu este cel mai mare poet national. Referindu-se la
valoarea creatiei eminesciene din punctul de vedere a
relatiei natioanal universal George Calinescu afirma: fiind
foarte roman, Eminescu este un mare poet universal.
Mihai Eminescu a fost o personalitate coplesitoare.Ca
poet s-a remarcat prin forta de sinteza a izvoarelor
autohtone si universale,prin imaginatie bogata si fantezie
creatoare,prin inaltarea filosofica si printr-o viziune cosmica
si mitologica asupra omului.De asemenea,el a scris si
proza,in special fantastica,dar acestea au stat mai mult timp
in umbra poeziilor sale,doar in ultima vreme recstigndu-si
adevarata lor recunoastere.
Avem
convingerea
ca
daca
mai
traia,sanatos,inca douazeci de ani el ar fi fost considerat,fara
putinta de contestare,ca unul din cei mai mari creatori de
poezie din intrega literatura a lumii.
Bibliografie
Editura Dacia Critica si istorie literara,Cluj 1983
Editura
Bucuresti1969

Tineretului

Editura Eminescu
creatie, Bucuresti 1976

Poezia
Eminescu

lui

Eminescu,
cultura

si

Familia Eminescu
Mihai Eminescu este al aptelea dintre cei unsprezece copii ai
cminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de rani
romni din nordul Moldovei, i al Raluci Eminovici, nscut in
Juracu, fiic de stolnic din Joldeti.
Primul nscut, erban (n.1841), studiaz medicina la Viena, se
mbolnvete de tuberculoz i moare alienat n 1874. Fratele
su, nscut n 1843, Niculae, va contracta o boala veneric i se
va sinucide n Ipoteti, n 1884. Iorgu, (n. 1844), a studiat la
Academia Militar din Berlin, dar dup o carier de succes, moare
n 1873 din cauza unei rceli contractate n timpul unei misiuni.
Ruxandra se nate n 1845 dar nu supravieuiete prea mult,
moare n copilrie. Ilie, n. 1846 a fost tovarul de joac al lui

Mihai, descris n mai multe poeme. Moare n 1863 n urma unei

epidemii de tifos. Maria, n. 1848 sau 1849 triete doar apte ani
i jumtate. Aglae triete ntre 1852 i 1906, a suferit de morbul
lui basedow. A fost cstorit de dou ori, a locuit n Ipoteti, i a
avut doi biei, pe Ioan i pe George. Mihai a fost cel de-al
aptelea fiu. Dup el s-au mai nscut n jur de 1854 Harieta, sora
mai mic a poetului, cea care l-a ngrijit dup instaurarea bolii.
Matei, n. 1856, este singurul care a lsat urmai direci. A studiat
Politehnica la Praga i adevenit cpitan n armata romn. S-a
luptat cu Titu Maiorescu, ncercnd s mpiedice publicarea operei
postume. Ultimul copil, Vasile, a murit la un an i jumtate, data
naterii sau a morii nefiind cunoscute. n termenii geneticii
moderne se pare c toi copiii sufereau de o malformaie
congenital sau aveau probleme genetice.
O alt posibil explicaie era c n secolul al XIX-lea nu existau
spitale, doctori, sperana de via nu depea 40 de ani, i c
erau frecvente epidemiile de tifos, T.B.C., hepatit, iar pentru
sifilis nu exista vreun tratament, boala fiind incurabil pn la
inventarea penicilinei de Alexander Fleming.
Copilria
Copilria a petrecut-o la Botoani i Ipoteti, n casa printeasc
i prin mprejurimi, ntr-o total libertate de micare i de contact
cu oamenii i cu natura, stare evocat cu adnc nostalgie n
poezia de mai trziu (Fiind biet sau O, rmi).
ntre 1858 i 1866, a urmat cu intermitene coala la Cernui. A
urmat clasa a III-a la Nationale Hauptschule din Cernui, fiind
clasificat al 15-lea ntre 72 de elevi. A terminat clasa a IV-a
clasificat al 5-lea din 82 de elevi, dup care a fcut dou clase de
gimnaziu.
ntre 1860 i 1861 a fost nscris la Ober-Gymnasium, liceu
german din Cernui. Elevul Eminovici Mihai a promovat clasa I,
fiind clasificat al 11-lea n primul semestru i al 23-lea n cel de-al
doilea semestru. n clasa a II-a, pe care a repetat-o, l-a avut ca
profesor pe Ion G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedr,
culegtor din creaie popular i autor de studii de inut
academic. Aron Pumnul l-a calificat, n ambele semestre, cu note
maxime la romn. A obinut insuficient pe un semestru la
Valentin Kermanner (la limba latin) i la Johann Haiduk, pe
ambele semestre (la matematic). Mai trziu a mrturisit c

ndeprtarea sa de matematic se datora metodei rele de

predare.
n 16 aprilie 1863 a prsit definitiv cursurile, dei avea o situaie
bun la nvtur. Avea note foarte bune la toate materiile. Ion
G. Sbiera i-a dat la romn calificativul vorzglich (eminent).
Plecnd de vacana Patelui la Ipoteti, nu s-a mai ntors la
coal.
n 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerului
nvmntului din Bucureti o subvenie pentru continuarea
studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, nefiind nici un loc
vacant de bursier. n 21 martie 1864, prin adresa nr. 9816 ctre
gimnaziul din Botoani, i s-a promis c va fi primit negreit la
ocaziune de vacan, dup ce, ns, va ndeplini condiiunile
concursului. Elevul Eminovici a plecat la Cernui unde trupa de
teatru Fanny Tardini-Vladicescu ddea reprezentaii. La 5
octombrie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din
Botoani, apoi, peste puin timp, a fost copist la comitetul
permanent judeean.
La 5 martie 1865, Eminovici a demisionat, cu rugmintea ca
salariul cuvenit pe luna februarie s fie nmnat fratelui su
erban. n 11 martie tnrul M. G. Eminovici a solicitat paaport
pentru trecere n Bucovina. n toamn s-a aflat n gazd la
profesorul su, Aron Pumnul, ca ngrijitor al bibliotecii acestuia.
Situaia lui colar era de privatist. Cunotea ns biblioteca lui
Pumnul pn la ultimul tom.
Debut
1866 este anul primelor manifestri literare ale lui Eminescu. n
12/24 ianuarie moare profesorul de limba romn Aron Pumnul.
Elevii scot o brour, Lcrmioarele nvceilor gimnaziti
(Lcrimioare la mormntul prea-iubitului lor profesoriu), n care
apare i poezia La mormntul lui Aron Pumnul semnat M.
Eminoviciu, privatist. La 25 februarie/9 martie (stil nou)
debuteaz n revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu
poezia De-a avea. Iosif Vulcan i schimb numele n Mihai
Eminescu, adoptat i de poet i, mai trziu, i de ali membri ai
familiei sale. n acelai an i mai apar n Familia alte cinci poezii.