Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE ISTORIE
Turcia este o ar n sud-estul Europei i Peninsula Anatolia din Asia. Este continuatoarea
statului istoric numit Imperiul otoman.
Republica Turcia a fost intemeiata la 29 octombrie 1923. Republica a insemnat un nou mod
de viata pentru cetatenii turci. La baza acestuia se afla principiul conform caruia suveranitatea se
bazeaza pe vointa poporului. Un alt aspect important se refera la faptul ca perioada Republicii a
fost cea mai lunga perioada de pace in istoria Turciei. Datorita acestei perioade de pace au avut loc
in Turcia evolutii deosebit de importante. In lumina obiectivului definit de intemeietorul Republicii,
marele om de stat Mustafa Kemal AtatUrk, "de a atinge nivelul civilizatiei contemporane", s-au
realizat reforme foarte importante, au avut loc mari schimbari. Astazi, Tucia este tara democratica,
laica, care a adoptat principiile statului de drept, in care sunt respectate drepturile omului. Cu
aceste caracteristici, Turcia, a carei populatie este majoritar musulmana, a demonstrat ca
democratia si islamul pot coexista. In cadrul transformarilor care au avut loc de la inceputurile
Republicii s-a evidentiat vocatia europeana a Turciei.
In acest sens, in perioada Republicii, Turcia a devenit membru al tuturor institutiilor
europene importante. Vocatia europeana a Turciei se evidentiaza clar in cadrul relatiilor sale cu
Uniunea Europeana. La reuniunea la nivel inalt a Uniunii Europene de la Helsinki, din anul 1999,
Turcia a fost recunoscuta ca tara candidata.
Aderarea Turciei va conduce la rezultate importante atat din punctul de vedere al Turciei, cat
si al Uniunii Europene. In acest fel, aderarea Turciei la Uniunea Europeana va avea o mare influenta
pe calea realizarii concilierii dintre civilizatii.
Acceptarea Turciei ca posibil membru va impinge granitele Uniunii pana in Caucaz si Orientul
Mijlociu. Turcia este diferita de toate celelalte state. Este cea mai mare si cea mai saraca tara, care
a fost invitata pentru inceperea negocierilor, si, totodata, cea mai diferita din punct de vedere
cultural. In ultimii ani, Turcia s-a transformat profund, insa mai are inca multe etape de parcurs
pana cand va ajunge sa indeplineasca toate cerintele impuse pentru aderare.
Turcia creeaza un precedent, care da sperante Ucrainei de a se integra si ea in structurile
Uniunii Europene si ale NATO, chiar daca, oficial, raspunsul Bruxelles-ului a fost deocamdata
negativ.
Cetatenii europeni nu doresc extinderea Uniunii, in special atunci cand vine vorba de Turcia.
Cu toate acestea, oficialii de la Bruxelles imping granitele UE catre Balcani. La data de 3 octombrie
2005, Uniunea Europeana si-a definit viitorul pentru o lunga perioada de timp. Acceptarea cererii
facute de Turcia pentru deschiderea negocierilor de a deveni membru cu drepturi depline, decizie
urmata la cateva zile de reluarea negocierilor cu Croatia, semnifica renuntarea la curentul de opinie
conform caruia, in locul extinderii, trebuie intarite legaturile politice, economice si culturale intre
membrii actuali.
Franta, Germania sunt statele care au acceptat cel mai greu procesul de extindere. Marea
Britanie, avand ca aliat Statele Unite, a facut presiuni imense pentru extinderea Uniunii. Motivatiile
strategice au predominat, interesul global pentru cresterea securitatii in lume. Nu trebuie omis, din
toata aceasta ecuatie, faptul ca Turcia este un membru deosebit de important al NATO, dar in
acelasi timp intretine relatii stranse cu Federatia Rusa.
O privire in viitor: Uniunea Europeana va avea, peste 10 sau 15 ani, dupa ce Turcia se va
integra deplin, granite cu Siria. Iar extinderea nu se va opri aici. Polonia, care a aderat anul trecut,
este un puternic sustinator al Ucrainei. Schimbarea de regim de la, sustinerea aspiratiilor sale
europene si de catre SUA sunt de natura a grabi procesul de integrare a tarii in Uniunea Europeana.
Statele care s-au desprins din fosta Iugoslavie se afla si ele pe parcursul integrarii, aflandu-se in
diverse stadii ale negocierilor.
Pe scurt, in 2015, cand se preconizeaza ca Turcia va intra in clubul tarilor europene, Uniunea
Europeana va numara cel mai probabil intre 32 si 37 de state membre, fata de 25, in prezent, sau
27 in 2007, dupa aderarea Romaniei si Bulgariei. De-abia atunci, cu Turcia si Ucraina, vor fi stabilite
granitele estice definitive, Federatia Rusa avand, probabil, un statut privilegiat in relatia cu Uniunea
Europeana.
Despre granitele sudice, deocamdata nu se poate anticipa daca vor ramane cele actuale sau
daca tari precum cele magrebiene nu vor purta si ele negocieri pentru a se alatura Uniunii.
Interesant, in aceasta constructie geopolitica a mileniului trei, este ca se suprapune in cea mai
mare parte cu granitele atinse de Imperiul Roman in perioada sa de maxima inflorire. Constructia
politica va fi insa mai descentralizata. Continuarea extinderii europene inseamna sfarsitul
conceptului de State Unite ale Europei. Gradul de integrare, mai ales in domeniul politic, va fi mai
redus, puterea Parlamentului si a Comisiei Europene fiind mai slaba in noua viziune. Insa, aceasta
formula ii va conferi statutul de mare putere mondiala, fiind o contrapondere SUA, a Rusiei, Chinei
si Japoniei.
Tot acest proces, de definire a traseului care va fi urmat in anii ce vor veni, nu a primit inca
aprobarea populara. Nici Parlamentul European, nici cele nationale nu au fost intrebate ce cale
trebuie aleasa.
Opinia publica, in marea ei majoritate, nu vrea ca Uniunea Europeana sa continue procesul
de extindere, in special cand vine vorba de Turcia. Respingerea Constitutiei europene a insemnat
fara echivoc: Nu pentru o uniune sans frontires. Sondajele de opinie realizate in ultimul timp
confirma aversiunea fata de aderarea a noi state, mai ales in cazul Turciei. 42% din cetatenii
francezi considera ca identitatea lor este mai degraba amenintata de planurile de extindere ale
Bruxellesului, in loc sa-i protejeze. Decizia luata pe 3 octombrie 2005, de incepere a negocierilor cu
Turcia, este departe de ceea ce inseamna un proces democratic, fiind impusa impotriva vointei
populare. Aceste cuvinte se pot citi in presa franceza, austriaca, germana etc. Dupa rezultatul
negativ al plebiscitului din primavara, Uniunea se pare ca si-a pierdut gustul pentru consultarile cu
propria populatie, adoptand decizii care implica profund viitorul celor 25 de state membre, fara a
mai tine cont de parerea propriilor cetateni.
Turcia nu va adera inainte de 2014, din cauza constrangerilor financiare la care este supusa.
O mare tara, dar saraca, care va avea nevoie de o finantare substantiala imediat dupa aderare.
Acest lucru nu este cuprins in bugetul 2007 2013, care este deja elaborat. Este posibil ca
negocierile sa dureze chiar mai mult, Turcia avand de armonizat nu mai putin de 35 de capitole
importante in legislatia nationala. Teoretic, in final s-ar putea ca nici sa nu fie admisa, insa pana in
prezent nici o candidatura nu a fost respinsa de catre Comisia Europeana. Deschiderea capitolelor
de negociere va incepe peste cateva luni, cu stabilirea parcursului, a termenelor-limita pentru
implementarea noii legislatii. In mod special, Ankara va intampina dificultati pentru a se alinia la
practicile europene in ceea ce priveste protectia mediului, avand de investit miliarde de euro,
legislatia muncii si a protectiei sociale vor trebui refacute, sa elimine orice fel de discriminare, iar
ajutoarele acordate regiunilor sarace si anumitor ramuri industriale vor fi suspendate.
TURCIA, ECONOMIE DE PIATA FUNCTIONALA
Un prim pas spre aderarea Turciei la UE va fi recunoasterea de catre Comisia , in cursul lunii
noiembrie, a statutului de economie de piata functionala, a declarat un oficial UE, agentiei
Reuters. Confirmarea functionarii unei economii de piata este una dintre conditiile cerute membrilor
Uniunii Europene si o recompensa a comisiei consemnate in raportul anual privind progresele facute
de Turcia, care a fost dat publicitatii pe 9 noiembrie 2005, oferind posibilitatea accelerarii
negocierilor pe teme economice. In raportul de tara se va consemna pentru prima data ca Turcia
este asimilata cu o economie de piata functionala. Aceasta inseamna deschiderea capitolelor de
negociere economice si trebuie sa serveasca stabilitatii economiei si sporirii investitiilor straine, a
adaugat sursa citata de Reuters. Insa, cea mai grea sarcina de indeplinit o va reprezenta rezolvarea
diferendului dintre Turcia si Grecia privind Republica Cipru, membra de anul trecut a Uniunii
Europene. Pana acum, Tucia a refuzat sa recunoasca Cipru, iar comunitatea internationala nu a
recunoscut partea din Cipru ocupata de trupele turce. Stingerea acestui conflict istoric si depasirea
ultimului obstacol pentru admiterea Turciei in Uniunea Europeana va reprezenta, in acelasi timp, un
mare succes al diplomatiei de la Bruxelles.
Ecourile deciziei de a deschide portile pentru aderarea Turciei cu drepturi depline la Uniune sunt
complet diferite pe cele doua maluri ale Atlanticului. Nu este un secret pentru nimeni ca
Washingtonul a exercitat mari presiuni asupra statelor care doreau sa ofere Turciei doar un statut
de rang inferior in cadrul Uniunii. Aceasta ar fi insemnat, practic, incheierea procesului de
extindere, eventuala admitere a unor mici state tinand mai mult de o problema de imagine, si nu
de o extindere reala a granitelor Europei.
Gindul ca Uniunea Europeana va avea in curind granita imediata cu tari ca Siria, Irak, Iran,
Azerbaidjan, Armenia si Gruzia, probabil ca nu-i da pace comunitatii europene, spune analistul
politic Armen Poghosian, conferentiar de geografie social-politica la Universitatea de Stat din
Erevan. Pe ei nu ii incinta nici perspectiva integrarii in comunitatea europeana a unei populatii
musulmane de 100 de milioane de oameni, cit se pare ca va numara populatia Turciei peste 15-20
de ani
Desi procesul integrarii Turciei poate dura 15 ani si integrarea inca nu este deloc garantata,
atentia societatii si cercurilor politice din Armenia deja s-a concentrat asupra a doua puncte legate
de aceasta problema: recunoasterea genocidului armean de catre Ankara si ridicarea blocadei
turcesti impotriva Armeniei. Aceasta are legatura imediata cu interesele Armeniei, intrucit creaza
posibilitatea ca punctele de vedere armenesti sa fie mai des exprimate. Prin importanta lor, cele
doua chestiuni armenesti urmeaza imediat dupa prima conditie de aderare care este
recunoasterea de catre Ankara a integritatii Ciprului, spune Poghosian.
Cu doua zile inainte de ziua de 15 decembrie, cind summit-ul de la Bruxelles a decis
inceperea negocierilor de aderare cu Turcia, Parlamentul European a adoptat o rezolutie fara
caracter obligatoriu pentru partile implicate in negocieri. Printre problemele ridicate in rezolutie se
numarau si recunoasterea genocidului armean si ridicarea blocadei. Ministrul de externe Vartan
Oskanian si o seama de analisti sint de parere ca, in timp, aceste doua puncte pot deveni factori
decisivi de care partile vor fi nevoite sa tina seama.
la Uniunea
BIBLIOGRAFIE:
-
www.aratonline.com
www.bbc.ro
www.bizwords.ro
www.cotidianul.ro
www.euractiv.ro
www.hotnews.ro
www.ngo.ro
www.revistabilant.ro
www.wikipedia.ro
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate