Sunteți pe pagina 1din 3

Studiu de caz privind indicatorii intocmirii

intocmirii planului de amenanjare a teritoriului


JUDETULUI SIBIU

Date generale
Judeul Sibiu se nvecineaz la est cu judeul Braov, la vest i sud-vest cu Alba, la sud-est
cu Arge, la sud cu Vlcea iar la nord cu judeul Mure.
Judeul Sibiu se ntinde pe 5.432 km2. ceea ce reprezint 2,28 % din suprafaa total a arii

. Caracteristici ale cadrului natural


Potentialul turistic natural cuprinde totalitatea posibilitatilor,
capacitatilor, conditiilor si rezervelor materiale, oferite de cadrul natural
pentru orice forma de activitate turistica.

Relief
Zona de munte[modificare | modificare surs]

Munii Fgraului se ntind pe teritoriul judeului Sibiu cu partea lor estic i sunt cei mai nali
muni din ar, cu vrfuri (Negoiu, Ciortea, Vrtopu, Vntoarea lui Buteanu) cuprinse ntre
2.000 i 2.500 m.

Munii Lotrului

Munii Cindrelului

Zona depresionar[modificare | modificare surs]

Depresiunea Fgraului, cu doar o treime din suprafa atribuit judeului Sibiu i cu o


altitudine cuprins ntre 350 i 500 m.

Depresiunea Sibiului situat n dreapta rului Olt.

Depresiunea Slitei

Depresiunea Apoldului

Podiuri[modificare | modificare surs]

Podiul Trnavelor

Podiul Hrtibaciului

Podiul Secaelor

Hidrografie[modificare | modificare surs]

Rul Olt cu afluenii: Arpau, Porumbacu, Crioara, Cibinul, Prul Nou.

Rul Trnava Mare

Rul Cibin cu afluenii si: Hrtibaciu, Sadu, Sebe, Rucior, Strmba, Rul Vadului.

Rul Sebe care formeaz hotarul vestic al judeului.

Clima[modificare | modificare surs]


Judeul Sibiu are o clim continental-moderat, cu diferene de temperatur funcie de formele de
relief, astfel temperaturile medii anuale oscileaz ntra 9,4 grade pe valea Oltului i scad sub 0 grade
pe vrful Negoiu. Cantitile de precipitaii medii anuale sunt cuprinse ntre 650 mm. n zona
depresionar i urc peste 1.300 mm. in zona muntoas.

Flora i fauna[modificare | modificare surs]


Flora bine diversificat n specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de
munte, arar, frasin), specii de arbuti (viinelul, alunul, socul), specii de ierburi (piu rou, iarba
cmpului, epoic, pieptnri) i o gam variat de specii floristice (macul de munte, crucea
voinicului, daria, roua cerului,zambila slbatic).
Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagr, cerbul, cpriorul, ursul, rsul, mistreul, vulpea,
iepurele, veveria), psri (brumria, mierla gulerat, fsa de munte, sturzul de piatr, ciocrlia,
potrnichea, gaia, cocoul de munte, ierunca), reptile (erpi, oprle, broate) i peti (pstrv,
biban, clean, crap).