LG GND <€L.< OLIMPHLUI, PREFATA La cele mai multe conferinje rostite in public, conferengiarul, in genere un om de culturi cu mare reputafie, apare la tribund in tovarasia unei persoane — foarte cumsecade — care-I prezinta printr-o scurta alocutiune. Alocugiunea aceasta este cao prefati oral, similar celor scrise, sau, cel putin, acesta este rostul ei Numai ci cu, de multe ori, ca un cetifean ascultitor din saki am auzit cu drept cuvant in jurul meu : ,,Dar cine-i acela care presinté 2! Cine presinta prexentatornl 2? Cici, realist vorbind, daci ar fi avut totusi vreun sens, conferentiarul ar fi fost mai normal si-I prezinte el pe prezentator, inversind rolurile O intamplare ca asta mi-a venit imediat in minte cind a fost vorba aceasta prefaga, care, in prim loc, are ca rol clasic acela de a prezenta pe autor (conferentiar in scris). Sal prezint deci pe Alexandru Mitrul Si sil prezint ca autor al acestei cirti : ,Legendele Olimpului”. El este ins cunoscut de generatii intregi de tineri care-i savureaza scrisul si cu plicere si cu folos de ani de zile! lar cartea a apirut in cateva editii, si intr-un foarte mare tiraj. Pe Alexandru Mitru dl cunoaste deci 0 lume intreagi, mai ales seriu cé fiecare cititor, din altruism sau din slabiciune, are cel pusin unul sau doi semeni succesivi, cfrora le-a imprumutat cartea — ceea ce mireste considerabil numirul real al cititorilor. Nu este paradoxal si-l prezint eu pe el?! Generatiile de cititori, mai ales cind e vorba de o carte pentru tineret, se succed insa repede, si apoi cartea, in aceasta nou editie, este destinata unor noi cititori, altor generatii ; de azi si de maine. Destinul ei este de duratd, ca insusi destinul legendelor pe care le cuprinde. Dar acele generatii au referinele certe, indiscutabile, ale generatiilor anterioare de cititori, si vor avea, de indata, de la prima pagina a cartii pe care vor citi-o, 0 idee proprie pentru care orice prezentare aici echivaleazi cu a prezenta cuiva 0 rudi sufleteasca apropiati si care, pe deasupra, este si faima acelei Famili Sa spun totusi ci Alexandru Mitru ¢ un scriitor temerar, cf nu si-a propus scrie 0 carte faciki, cu povesti de adormit copii, ci o carte si plicuta si folositoare, care i-a sidicat o sumedenie de obstacole grele, pe care le-a trecut cu un succes stralucit. Lectura ,.Studiului introductiv” ce urmeaza, semnat de un mare specialist : Prof. Nicolae I. Barbu, dio idee de proportiile, dificultitile si numirul obstacolelor pe care le avea de trecut Alexandru Mitru in alegerea materialului acestei citi, pe care, cu mare curaj si incredere én sine, singur si la ales Legendele Olimpului respirau greu de_bateine Alexandru Mitra le-a fntinerit, le-a dat suflul proaspat al limbii si talentului su, facind din cle simboluri de totdeauna ale nazuintii omului de a se depisi pe sine. El a umanizat personaje devenite de mult statu, a creat fiinfe din simple simboluri, a siapropiat viaja zeilor si a eroilor legendari, de noi, cu temperamentul lor , cu calititile lor supranaturale , cu utile si dragostea lor, cu tot ce era uman totusi si in ei, cici chiar zeii, care erau intrupiri ce n-au existat , au fost creati dupi chipul si aseminarea noastri de oameni.Cit priveste eroii, ei au fost oameni cu calitati superlative ,zeificati pentru faptele lor mari si exceptionalede multimile care i-au admirat cu recunostinga in stil, in dialoguri , in sensurile date faptelor de catre autor, eu apreciez in special aceast’ umanizare, care apropie un trecut indepirtat , neguros dar neuitat, de timpul de astizi, credind din om o entitate universal si fasd moarte, cici legenda e o forma a nemutisii Observ insi ci nici cartea nu are nevoie de o prezentare in prefafa aceasta, cici ca a avut de curind, in anul 1972, 0 recomandare suprema dati de ci Academia Republicii Socialiste Romania, prin premiul ,,lon Creangi” ce i-a fost acordat, dupii ce a fost atent judecata de sectia de literatura $i arti a Academici, de sub presedingia acelui integra, serios si doct Alexandru Al. Philippide si compusi dintr-un numir de scriitori si artisti cu mare experienfa. Ce ost ar mai avea, dupa aceasta, aprecierea mea ? Doar aceea a unui cititor deprins re i descifreze § cirfi, adied 0 operatiune pe care oricare cititor o va face cu aceeasi obiectivitate siacelasi entuziasm, in taina camerei sale de lectura si in intimitatea delectarii lui i interesul si frumusefile unei intime sLegendele Olimpului” e socotité drept o carte pentru tineret, in primul rind pentru virtuozititile ei pedagogice, cea ce, intr-o anumiti mentalitate a unora, are un sens oarecum peiorativ. Acest sens a fost creat de o practic’ facili si steril fantezisti, obignuiti unor asemenea cirti, asupra cirora de obicei nimeni nu se opreste prea mult. Dar ,,Legendele Olimpului" este in adevaratul sens al cuvantului — ilus vechi dicton ~ 0 carte pentru tineretul de la 10 Ia 80 de ani, asa cum au fost socotite cartile pentru tineret ale lui Lev Tolstoi. Eu insumi, aflat la limita superioara, prin lectura admirativa a cartii ,am adus 0 confirmare de simplu cititor acestei ,butade” care intr-o form’ amuzanti formuleaz’i un mare adeva Alexandru Mitru, prin cirtile sale, dar indeosebi prin aceasta, a afirmat Ia cea ‘mai inalt treapta literatura pentru copii si pentru tineret. Fara a avea catusi de putin un iz didactic, ,,Legendele” lui Alexandru Mitru familiarizeaza tineretul (si bitrnetul!) cu legendele istoriei antice a lumii, din vremea cAnd si realitatile cele mai firesti constituiau un mister, altfel inexplicabil decat prin existenta unci puteri supranaturale si atotputernice, intrupata intr-o fiinfi, pentru o mai apropiata infelegere. Asa fiind, cartea lui Alexandru Mitru ¢ istorie? ¢ 0 insiruire de legende? e 0 lungi poveste ? Poate, cel mai putin, asta din urma. Ea este 0 naratiune a preistorici si istorici antice, cu zei, cu etoi si singeroase conflicte intre ei, ficuti cu talent si cu putere de evocare, asa incat legenda sii capete trie rand un.