CUPRINS:

INTRODUCERE
1.Viata si activitatea literaraPAG.1
2.Temele si universul poeziei eminesciene..PAG3
A:NATURA.PAG.5
B:DRAGOSTEA.............PAG.4
C.ISTORIA.PAG.5
3.PUBLICATII.........................................................PAG.6
4.OPERE.................................................................PAG7
5.STUDENT LA VIENE SI BERLIN........................PAG.8
6. COPILARIA........................................................PAG.9
7.REINTOARCEREA IN TARA...............................PAG10
8.BOALA................................................................PAG.11
9.INCHEIERE.........................................................PAG
.12

INTRODUCEREA
Poate nici unul dintre marii poeti ai lumii nu dato-reaza atat de mult naturii patriei si dragostei
atat pentru tara,cat si pentru persoana iubita si natura. Daragostea lui pentru natura se
poate observa, in primul rand in frumusetea pe care o au personajele sale din
poezii:codrul imparat,luna, soarele, izvoare-le,noptile,lacul incarcat,,de nuferi galbenisi
iubire, ,,sara pe dealplina de dor si nerabdare,luceferii,si nu in ultimul rand marea.
1.VIATA SI ACTIVITATEA LITERERA
Cel mai mare poet roman si unul din marii lirici ai lumii, Mihai Eminescu,s-a nascut in 1850 la
Botosani,si natura Buco-vinei e de la inceput prezenta in opera lui.Copil fiind, ,,padurii
cutreieram,va spune poetul,impresionat de farmecul locurilor natale,evocatoare
totodata ale unei istorii nationale bogate in eroi si fapte de glorie.Inca din anii de
scoala,Eminescu se arata interesat de teatru,poezie,cultura.Avea 16 ani cand trimite la
revista de limba romana ,,Familiadin Pesta,primele poezii, pu-blicate de Iosiv
Vulcan,care-i schimba si numele:din Eminovi-ci,cum se chema de fapt tatal sau,in
Eminescu.Datoram redacto-rului ,,Familieicel mai celebru botez din istoria literaturii
ro-mane.Eminescu colinda tara,trece in Transilvania,iar intre 1869 si 1874 il aflam la
Berlin si Viena,urmand cursuri la universita-tile de acolo,in scopul obtinerii unui
doctorat in filozofie.Doctor in filozofie nu va deveni insa,desi prietenii lui de la Junimea
l-ar fi dorit,ca sa poata fi apoi numit profesor universitar in tara.Din 1870 incepuse
colaborarea la ,,Convorbiri literare,se apropiase de Titu Maiorescu si de Costache
Negrusi va fi socotit el insusi un junimist important.Intors de la studii,va tine ,,prelectiuni populare,ca toti junimistii.El este interesat de istorie (in 1871,impreuna cu
I.Slavici,viitorul prozator,luase parte la orga-nizarea sarbatorilor lui Stefan cel Mare de
la Putna,prilej pentru romani de a-si afirma istoria proprie intr-o Bucovina aflata sub
ocupatie austriaca)si de filozofie(incearca sa traduca din marii filozofi).E un timp
redactor la,,Curierul din Iasi,apoi redactor la ,,Timpul,revizor scolar si bibliotecar la
Iasi;in toate aceste functii pune suflet si consuma multa energie.Rapoartele scolare ale
revizorului sunt precise si bogate.Ca redactor si colabora-tor,el scrie articole politice
fiind unul din cei mai de seama ziari-sti romani.Ca si Caragiale sau
Slavici,contemporani si prieteni cu el,Eminescu ridica gazetaria la nivelul unei veritabile
arte.
De altfel,anii cei mai rodnici ai gazetarului, cei de la,,Timpul (1877-1883),coincid cu anii cei
mai buni ai poetului,care-si scrie si publica in acest interval aproape toate marile
creatiile lirice.In 1883 poetul se imbolnaveste grav.In timp ce se afla la Viena, intr-un
sanatoriu, unde il trimisera junimistii,in tara,Maiorescu ii publica un volum de
Poezii,singurul aparut in timpul vietii poe-tului,desi nu el l-a alcatuit. Cei sase ani care
despart boala de moartea lui Eminescu sunt ani de suferinta pentru poet,a carui minte e
tot mai des intunecata.El moare la 15 iunie 1889,urmat la citeva luni de Ion Creanga,pe
care l-a cunoscut la Iasi si care a fost toata viata marele lui prieten .G. Calinescu,autorul
unei extraordinare ,,Vieti a lui Mihai Eminescu(1932),va evoca aceasta mare prietenie
dintre doi din scrii-tori nostrii cei mai mari si va scrieaceste emotionale cuvinte despre
moartea poetu-lui:,,Astfel se stinse in al optulea lustru de viata cel mai mare poet,pe
care l-a ivit si-l va ivi vreodata,poate,pamantul roma-nesc.Ape vor seca in albie si peste
locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate,si cate o stea va vesteji pe cer in
departari,pana cand acest pamant sa-si stranga tote sevele si sa le ridice in tea-va
subtire a unui crin de taria parfumurilor sale. 54244yxr52sqp4lTrei ani atrag in mod
deosebit atentia in bibliografia poetica a lui Mihai Eminescu:1866,anul debutului in
,,Familia lui Iosif Vulcan;1870,anul cand incepe colaborarea la,,Convorbiri literare
plina de mari consecinte pentru tanarul de 20 de ani;si 1883,anul ultimelor

capodopere[,,Oda(in metrul antic)", ,,Glosa",,,Lucea-farul",,,Mai am un singur

dor"etc.]si totodata al mortii spirituale poetului .Intre 1866 si 1870,multi
comentatori,printre care si G. Ibralianu,au vazut o prima perioada a creatiei lui
Eminescu,aceea a inceputurilor sub influenta lui Alecsandri si Bolintineanu,din ca-re
poetul iese triucu ,,Venere si Madonasi,,Epigonii, po-ezii ce deschid epoca maturitatii
lui artistice,atat de bogata in rea-lizari,desi se intinde pe ceva mai putin timp de un
deceniu si ju- matate. Prima poezie,care l-a facut cunoscut unui public restrans, este o
elegie fara titlu,semnata M.Eminovici si tiparita alaturi de alte sase poezii intr-o brosura
intitulata,,Laecrimioarele invaetae-ceilor den Cernaeuti la mormantul prea iubitului lor
profesoriu Arune PumnulAdevaratul sau debut literar se face insa la revi-sta
,,Familia,in acelasi an(1866),cu poezia ,,De-as aveaIn per-ioada debutului,Eminescu
a incredintat tiparului versuri relativ cuminti,parca spre a nu soca gustul literar al
timpului,pastrand pentru sine altele mult mai indraznete in idei si limbaj.Este posibil si
motivul pentru care Iosiv Vulcan,poet el insusi,educat in spiri-tul literaturii pasoptiste,sa aratat entuziasmat de la inceput de ta-lentul tanarului poet. Ne vom da seama mai
bine de idealurile si de limbajul liri-cii lui Eminescu in aceasta perioada,citind
cunoscuta poezie ,,Ce-ti doresc eu tie dulce Romanie,publicata in ,,Familia.Cum se
poate observa,poezia are aspectul unei invocatii si al unei stari: poetul se adreseaza
direct tarii lui,intr-o maniera raspandita la poetii generatiei
pasoptiste(Gr.Alexandrescu,Andrei Muresa-nu,Vasile Alecsandri au folosit si ei
invocatia ocazionala).Tana-rul Eminescu vibreaza de o emotie puternica atunci cand
vorbeste de ,,tara mea de glorii,tara mea de dor.In spiritul marilor sai precursori,al,,Introductieilui Kogalniceanu la ,,Dacia literara,el u-reaza Romaniei sa fie la
inaltimea trecutului glorios,catre care pri-veste cu mandrie patriotica si careia ii doreste
un viitor pe masura. Trecutul si viitorul apar ingemanate in spontana,tinereasca invocatie:,,La trecutu-ti mare,mare viitor!Motivele principale sunt: sentimentul ca patria
este la fel de durabila ,in mivicistu-dinilor istoriei,ca stanca peste care valul trece fara a
o clinti(strofa intai),convingerea in capacitatea natiunilor noastre de a razbuna
umilintele si de a fi unita in fata primejdiilor sub simbolul tricolo-rului(strofa a
doua);incredintarea ca romanii au dorit din totdea-una pacea si n-au ales razboiul decat
ca sa se apere de agresiunea altora(strofa a treia);in sfarsit,speranta viitor in care fiii
tarii sa ,,traiasca numai in fratiesi sufletul romanesc sa se poata bucura de unitate si
pace(strofa a patra).Atat motivele acestea,cat si lim-bajul poetic de un naiv si sincer
entuziasm ne amintesc de spiritul liricii pasoptiste si arata ca Eminescu este un
continuator al tradi-tiei poeziei noastre patrioticePatru ani de la debut,dupa ce
publicase 14 poezii,tanarul poet se hotaraste sa se adreseze ,,Convorbirilor
literare,revista ce mai importanta a epocii,unde stia ca va fi citit de Titu Maiorescu.Aflat la studii in Viena,el trimite revistei iesene poezia ,,Ven-ere si Madona,care
contine cateva din metaforele si comparatiile cele mai puternice din intreaga poezie
romaneasca, scrisa pana la acea data.Dupa acceptarea acestei poezii la ,,Convorbiri
litera-re,Eminescu incredinteaza revistei poemul ,,Epigonii,insotit de o scrisoare catre
Iacob Negruin care isi explica ideile,mult de-osebite de ale junimistilor. xq244y4

2.TEMELE SI UNIVERSUL POEZIEI EMINESCIENE

A:NATURA
Intai,ca toti romantici,poetul e atras de o natura de inceput de lume,de materia care se naste din
haos.El imagineaza in ,,Scrisoa-rea I un altfel de inceput si o altfel de nastere a universului: ,,Lanceput,pe cand fiintanu era,nici nefiinta,
Pe cand totul era lipsa de viata si vointa,
Cand nu se ascundea nimica desi totul era ascuns
Cand a patruns de sine insusi odihnea cel nepatruns.
Fu prapustie?genune?Fu noian intins de apa?
N-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa,
Caci era un intuneric ca o mare fara-o raza,
Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza.
Aceste imagini cosmogonice(cosmogonie inseamna naste-re a cosmosului,a lumii)le gasim si in
multe alte poezii,ca si ma-rele poem ,,Luceafarul,unde Hyperion face o calatorie spre origi-nile
universului,spre locul de unde totul se naste.De romantismul acesta al viziunii se leaga la Eminescu
predilectia pentru miezul noptii,al stelelor si al lumii,al visului,al imensitatilor,cum sunt cerul si
marea.Tudor Vianu nota ca,spre deosebire de clasici,care au fost atrasi de natura solara a sudului
european,cu tarmuri clare de mare si cu temple albe scaldate in lumina,romanticii ca Emine-scu sunt
poeti ai padurii pline de umbre si mistere,populate de fapturi reale sau himerice. In al doilea
rand,natura eminesciana se infatiseaza,mai ales in poeziile de dragoste,ca o natura
placuta,luminoasa,blanda si o-crotitoare.Poetul nu e numai un iubitor de mari spatii cosmice, departate si reci ca acelea de unde vine Hyperion in ,,Luceafarul, sau misterioase,nepatrunse,ca
acelea din ,,Scrisoarea I,ci si un iubitor de spatii familiare,apropiate.Un astfel de spatiu este evocat
in poezia,,La mide codru
La mide codru des
Toate pasarile ies,
Din huceag de alunis
La voiosul lumins,
Luminis de langa balta,

Care-n trestia inalta

Leganandu-se din unde,
In adancu-i se patrunde
Si de luna si de soare
Si de zbor de randunele
Si de chipul dragei mele.
Aici observam cat de armonioasa este aceasta a doua natu-ra eminesciana.Cerul si pamantul
se patrund,soarele si luna se o-glindesc in lac, alaturi de chipul iubitei.E o natura
paradesiaca,in care isi fac aparitia vietati obisnuite.Ea protejeaza pe indragostiti. Din
acelasi domeniu provin si imaginile interiorului(casa,camera, etc.)eminescian,care este
unul ocrotitor,chiar daca uneori sugerea-za singuratate.Poetul scrie la o masa de
brad,ascultand focul ce palpaie vesel in camin sau zgomotul soarecilor care rod
cotoarele cartilor din pod.Natura exterioara se prelungeste in interior,cu tot firescul

B: DRAGOSTEA
Dragostea(ilustrata i,,Sara pe deal,,,Atat de frageda),a doua tema,isi are universul ei, direct
legat de natura.In general,dintre cele doua naturi pe care leam notat la Eminescu,a
doua,cea familiar-protectoare,formeaza cadrul obisnuit al dragostei.In ,,Lacul,
,,Dorinta si in alte poezii, poetul isi cheama iubita,,in codrul cu verdeata sau pe malul
lacu-lui,,incarcat cu flori de nuferi;femeia,la randul ei,vrea sa-l smul-ga din,,nouri si
ceruri nalte,adica din visari filozofice,si sa-l adu-ca pe pamant,alaturi de ea.Majoritatea
poemelor erotice ale lui Eminescu incep cu o chemare in aceasta natura
obisnuita(,,Vino-n codru la isvoru)si se incheie cu o stare de visare,de placuta cufundare a gandurilor si a simtirilor in fosnetul frunzelor,in mur-murul apelor,in dulcea
batere de vant.De fapt,acest lucru arata ca iubirea este legata de natura la Eminescu
intr-un chip mai profund decat s-ar lega sentimentele perechii de indragostiti de cadrul
in care ei se gasesc.Iubirea e o forma de a participa la viata lumii, a
universului.Indragostiti ce se lasa in voia dragostei lor ajung sa se contopeasca cu
ritmul neobosit al naturii insasi.Nu-si pun intreba-ri,ci viseaza cu ochii deschisi,patrunsi
de armonia codrului si de muzica astrelor.Starea aceasta seamana cu somnul,visul,si
este esential romantica.Pentru romantici,natura este eterna,spre deo-sebire de om,care
e muritor.De aceea omul-prin iubire,prin con-templatie visatoare,prin somn-aspira sa se
contopeasca cu natu-ra:el vrea sa-si uite condintia trecatoare,sa se bucure de
eternitatea lumii insasi in care se afla.Iubirea e o cale de acces spre eternitate naturii.n
poezii ca:,,Pe langa plopii fara sot,

C:ISTORIA
A treia tema esentiala a liricii lui Eminescu o constituie

Istoria.Ca si natura,istoria,ca tema a operei literare,reprezinta tot o descoperire a romanticilor.In

comparatie cu natura,care la Emine-scu este eterna,istoria e locul schimbarilor si de aceea ea se
infa-tiseaza poetului ca o expresie a stradaniei omului de a schimba destinul rau.Aceasta
stradanie este insotita de sadisfactii,dar si de nemultumiri profunde,ce genereaza uneori
sentimentul zadarniciei,Memento morisubintitulat de poet,,panorama desertaciuni,este poemul
succesiuni civilizatiilor spre un scop adesea necunoscut. Pe vasta panza a timpului se
prelinda,,codri de secoli, ,,oceane de popoare,de la primitivii care,,in pustiu alearga
vecinic,fara casa, fara,fara vatra,trecand prin Babilon,Egipt,Palestina,Grecia,Roma pana la
Dacia mareata si legendara.Dacia este mereu evocata ade-sea de Eminescu,in opozitie cu lumea
decazuta in care credea ca traieste el insusi.Tema poemului trebuie legata de prezenta,,cugetatorului,care,,gramadeste lumea intr-un singur semn,cu alte cuvinte,cauta sa afle
intelesul,sensu istoriei. Trecutul acesta glorios se opune prezentului si in ,,Scrisoa-rea III,care se
incheie cu un veritabil papolitic.Emine-scu nu e numai poetul evocarii unei istorii indepartate,ci
si marto-rul uneia contemporane.In ,,Imparat si proletar,Comuna din Paris furnizeaza
imaginatiei lirice a poetului viziunile primei miscari proletare care a reusit,pentru scurt
tim,instaurarea unei ordini pol-itice comuniste.Eminescu este aici,ca si in padin ,,Scrisoa-rea
III,un poet politic,in adevaratul sens al cuvantului. Putem spune ca istoria apare la Eminescu
indisolubil legata de ideea de patrie.De la primele sale versuri,canta,,dulcea Roma-nie in spiritul
inaintasilor lui pasoptisti. Glorificand Dacia in ,,Memento mori sau evocand epoca lui Mircea cel
Batran in ,,Scrisoarea III, infatisand natura in atatea poezii sau satirizand deca-derea moravurilor
in ,,Junii corupti si ,,Imparat si proleta-riat, Eminescu se arata stapanit de un puternic simtamant
patrio-tic.El nu scrie despre tara doar cu ocazia sarbatorilor nationale; lirica lui e permanent
strabatuta de sentimentul iubirii de tara. Daca locul celui mai mare poet roman in cultura nationala na fost de nimeni contestat,intelegerea lui exacta a suscitat de-a lungul anilor doua pozitii oarecum
deosebite,pe care e bine sa le reamintim.Intaia dintre ele,care a fost exprimata de catre contemporanii poetului si de catre generatiile imediat urmatoare,consta in considerarea lui Eminescu drept
un fenomen aproape inexplicabil in peisajul literar in care a aparut.30 de ani dupa moartea poetului,
in 1919,G.Ibralianu continua a-l evoca pe autorul ,,Luceafarului in acesti termeni:,,Eminescu este nu
numai cel mai mare scriitor roman.El este o aparitie aproape inexplicabila in literatura noa-stra.El a
cazut in sarmana noastra literatura de la 1870 ca un mete-or din alte lumi.Ulterior,datorita mai cu
seama straduintelor isto-ricilor literari,care au acumulat numeroase documente,izvoare, uneori pana
la exces,Eminescu a inceput sa fie privit intr-o alta lu-mina,si anume ca un continuator genial al

bogatei traditii artistice nationale si ca ultimul romantic european,dar care a dat acestui curent literar
o tenta nationala.,,Opera literara a lui Mihai Emines-cu creste cu toate radacinile in cea mai plina
traditie si este o exponenta deplina,cu toate aspectele romantice,a spiritului autoh-ton,aprecia
G.Calinescu,neegalatul biograf si exeget al creatiei eminesciene.

4.PUBLICATII

Scrisoarea III
Foaie veted
La mormntul lui Aron Pumnul
De-a avea
O clrire n zori
Din strinatate
La Bucovina
Speran
Asta vreau, dragul meu!
Misterele nopii
Frumoas-i
Lida
Ce-i doresc eu ie, dulce Romnie!
La Heliade
Horia
Nu e stelu
Din lyra start
Care-o fi n lume...
Phylosophia copilei
Resignaiune (din Schiller)
La o artist (Ca a nopii poezie)
Amorul unei marmure
Ector i Andromache (de Schiller)
Numai poetul
Junii corupi
Amicului F.I.
La moartea principelui tirbey
Cnd
Cnd marea
Cnd priveti oglinda mrei
Cine-i
Unda spum
Prin nopi tcute
Viaa mea fu ziu
La o artist (Credeam ieri c steaua-i...)
De ce s mori tu

De-a muri ori de-ai muri

Locul aripelor
Lebda
ntunericul i poetul
Pintre stnci de piatr seac
O stea pin ceruri
Venere i Madon
Epigonii
La moartea lui Neamu
ngere palid
Sus n curtea cea domneasc
Sala-i mare, strlucit
Dai-mi arp de aram
La Quadrat
Romancero espaol
Mortua est!
nger de paz
Noaptea...
Steaua vieii
Replici
Basmul ce i l-a spune ei
Andrei Mureanu (Tablou dramatic ntr-un act)
Frumoas i jun
Iubit dulce, o, m las
Iubitei
Cntecul lutarului
Copii eram noi amndoi...
Aveam o muz
Egipetul
Cugetrile srmanului Dionis
Doi atri
Cnd crivul cu iarna...
O, te-nsenin ntuneric rece...
Demonism
Miradoniz
Ec
Tcei! Cearta amueasc...
Odin i poetul
Memento mori
n vremi demult trecute...
O, de-ai ti cum oapta ta divin
Palida madon
nger i demon
Floare albastr
Dac treci rul Selenei
Adnca mare...
Cum oceanu-ntrtat...
Ah, mierea buzei tale
Ghazel
O arf pe-un mormnt
Care-i amorul meu n ast lume
Dumnezeu i om
Stam n fereasta sus
Privesc oraul furnicar
Murmur glasul mrii

Mitologicale
Un roman
Surori
Cum universu-n stele...
Am pus sofa la fereast...
Cerei cnturi de iubire
ntr-o lume de neguri...
Din Berlin la Potsdam
mbtrnit e sufletul din mine
De ce n-aflm n mplinirea...
Cntec de nunt (Goethe)
A fost odat-un cntre
mprat i proletar
Pustnicul
Cum negustorii din Constantinopol
n cutarea eherazadei
Preot i filosof
O, adevr sublime...
Menire
Aducnd cntri mulime
Confesiune
Patria vieii e numai prezentul
Epigramatice
Cnd se juca Elisa Mller...
De-a nscoci noi ipoteze...
Scrisori din Cordun
Luna iese dintre codri
Traduceri i adaptri
Ft-Frumos din tei
Antropomorfism
Clin nebunul
Fata-n grdina de aur
Miron i frumoasa fr corp
Melancolie
Criasa din poveti
Lacul
Dorina
Clin
Strigoii
Rime alegorice
Eu numr ah, plngnd
Ea-i urma crarea-n codru
De ce m-ndrept -acum...
Gndind la tine
Crile
Pe gnduri ziua...
Tu cei o curtenire...
Dormi!
n fereastra despre mare
Izvor i ru
Coborrea apelor
Maria Tudor
De vorbii m fac c n-aud...
E mprit omenirea
Ureche

Sonet satiric
Ai notri tineri...
n lir-mi geme i suspin-un cnt
Ah, cerut-am de la zodii
Azi e zi nti de mai
Ce opteti att de tainic...
Femeia... mr de ceart
Cnd te-am vzut, Verena...
Pierdut n suferina...
M-ai chinuit atta cu vorbe de iubire
Pentru pzirea auzului
Pierdut pentru mine, zmbind prin lume treci!
O, dulce nger blnd...
Iar faa ta e strvezie
Zadarnic terge vremea...
O dat te vzusem
S in nc o dat..
Venin i farmec...
Cu penetul ca sideful
O strad prea ngust
Tu m priveti cu marii ochi...
Terine
Icoan i privaz

5.OPERE
Poezii Chiinu, 1956
rticole i scrisori Chiinu, 1965
pere alese. Vol. 1-4. Chiinu, 1971
Proz Chiinu, 1956
Poezie popular Chiinu, 1970
Lirica oscova, 1968
Izbrannoe Chiinu, 1980
La steaua. Romane pe versuri de Mihai Eminescu Chiinu, 1989

6.STUDEN LA VIENA SI BERLIN

ntre 1869 i 1872 este student la Viena. Urmeaz ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie i
Drept (dar audiaz i cursuri de la alte faculti). Activeaz n rndul societii studeneti (printre
altele, particip la pregtirea unei serbri i a unui Congres studenesc la Putna, cu ocazia mplinirii
a 400 de ani de la zidirea mnstirii de ctre tefan cel Mare), se mprietenete cu Ioan Slavici; o
cunoate, la Viena, pe Veronica Micle; ncepe colaborarea la Convorbiri literare; debuteaz
ca publicist n ziarul Albina, din Pesta. Apar primele semne ale bolii".
ntre 1872 i 1874 a fost student extraordinar la Berlin. Junimea i-a acordat o burs cu condiia si ia doctoratul n filozofie. A urmat cu regularitate dou semestre, dar nu s-a prezentat la examene.
La 1 aprilie 1869, a nfiinat mpreun cu ali tineri, cercul literar Orientul, care avea ca scop, ntre
altele, strngerea basmelor, poeziilor populare i a documentelor privitoare la istoria i literatura
patriei. n data de 29 iunie, se fixeaz comisiile de membri ale Orientului, care urmau s viziteze
diferitele provincii. Eminescu era repartizat pentru Moldova. n var se ntlnete ntmpltor
n Cimigiu cu fratele su Iorgu, ofier, care l-a sftuit s reia legturile cu familia. Poetul a refuzat
hotrt. n var, a plecat cu trupa Pascaly n turneu la Iai i Cernui. Cu ocazia ultimului turneu,
Eminescu se mpac cu familia, iar tatl su i-a promis o subvenie regulat pentru a urma cursuri
universitare la Viena, unde se aflau mai toi colegii lui de la Cernui. n 2 octombrie, Eminescu s-a

nscris la Facultatea de Filosofie ca student extraordinar, ca simplu auditor deci, deoarece i-a
lipsit bacalaureatul. Aici a fcut cunotin cu Ioan Slavici i cu ali studeni romni
din Transilvania i din Bucovina. A reluat legturile cu vechii colegi de la Cernui i de la Blaj. S-a
nscris n cele dou societi studeneti existente, care apoi s-au contopit ntr-una singur
- Romnia jun. A nceput s creasc numrul scrisorilor i telegramelor ctre prini pentru
trimiterea banilor de ntreinere.
mpreun cu o delegaie de studeni, Eminescu l viziteaz de Anul Nou, 1870, pe fostul
domnitor Alexandru Ioan Cuza, la Dbling. n semestrul de iarn1869-1870 Eminescu a urmat cu
oarecare regularitate cursurile. Dup aceasta, Eminescu nu s-a mai nscris pn n iarna lui 18711872, cnd a urmat dou semestre consecutive. n schimb, setea lui de lectur era nepotolit.
Frecventa, cu mult interes, biblioteca Universitii. l preocupau i unele probleme cu care avea s
ias n publicistic.

7.COPILARIA

Copilria a petrecut-o la Botoani i Ipoteti, n casa printeasc i prin mprejurimi, ntr-o total
libertate de micare i de contact cu oamenii i cu natura, stare evocat cu adnc nostalgie n
poezia de mai trziu (Fiind biet sau O, rmi).
ntre 1858 i 1866, a urmat cu intermitene coala primar National Hauptschule (coala primar
ortodox oriental) la Cernui. Frecventeaz aici i clasa a IV-a n anul scolar 1859/1860. Nu
cunoatem unde face primele dou clase primare, probabil ntr-un pension particular. Are ca
nvtori pe Ioan Litviniuc i Ioan Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu
experien, nvtorii si particip la viaa cultural i ntocmesc manuale colare. Termin coala
primar cu rezultate bune la nvtur. Nu s-a simit legat, afectiv, de nvtorii si i nu-i evoc n
scrierile sale. A urmat clasa a III-a la Nationale Hauptschule din Cernui, fiind clasificat al 15-lea
ntre 72 de elevi. A terminat clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi, dup care a fcut dou
clase de gimnaziu.

Cldirea Ober-Gymnasium din Cernui, unde poetul i-a fcut studiile n perioada 1860-63. Tot aici a predat Aron
Pumnul. n prezent, coala general nr. 1. Se gsete pe str. M. Eminescu, col cu str. I. Franko.

ntre 1860 i 1861 a fost nscris la Ober-Gymnasium, liceu german din Cernui nfiinat n 1808,
singura instituie de nvmnt liceal la acea dat n Bucovina anexat de Imperiul habsburgic n
1775. Se impune n cursul anilor prin buna organizare administrativ i marea severitate n procesul
de nvmnt. Profesorii se recrutau, cu precdere, din Austria, ntocmesc studii i colaboreaz la
publicaiile vremii. Se nfiineaz i o catedr de romn, destul de trziu, dup 1848. Este ocupat
de Aron Pumnul. Cunoscut prin Lepturariu romnesc, n patru tomuri, tiprit la Viena ntre 1862 i
1865, cea dinti istorie a literaturii romne n texte. Frecventeaz cursurile la Ober Gymnasium i
fraii si, erban, Nicolae, Gheorghe i Ilie. Termin clasa I cu rezultate bune la nvtur. Nu are
not la romn pe primul semestru i este clasificat de Miron Clinescu, erudit n istoria bisericii
ortodoxe romne. Elevul Eminovici Mihai a promovat clasa I, fiind clasificat al 11-lea n primul
semestru i al 23-lea n cel de-al doilea semestru. n clasa a II-a, pe care a repetat-o, l-a avut ca
profesor pe Ion G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedr, culegtor din creaie popular i
autor de studii de inut academic. Aron Pumnul l-a calificat, n ambele semestre, cu note maxime
la romn. A obinut insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner (la limba latin) i la Johann
Haiduk, pe ambele semestre (la matematic). Mai trziu a mrturisit c ndeprtarea sa de
matematic se datora metodei rele de predare.
n 16 aprilie 1863 a prsit definitiv cursurile, dei avea o situaie bun la nvtur. Avea note
foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la romn calificativul vorzglich (eminent).
Plecnd de vacana Patelui la Ipoteti, nu s-a mai ntors la coal.

n 16 aprilie 1863 a prsit definitiv cursurile, dei avea o situaie bun la nvtur. Avea note
foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la romn calificativul vorzglich (eminent).
Plecnd de vacana Patelui la Ipoteti, nu s-a mai ntors la coal.

Promoia 1864 a gimnaziului din Cernui. n medalion ar putea fi Eminescu

n 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerul nvmntului din Bucureti o subvenie pentru
continuarea studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, nefiind nici un loc vacant de bursier. n 21
martie 1864, prin adresa nr. 9816 ctre gimnaziul din Botoani, i s-a promis c va fi primit negreit
la ocaziune de vacan, dup ce, ns, va ndeplini condiiunile concursului. Elevul Eminovici a
plecat la Cernui unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu ddea reprezentaii. La5
octombrie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din Botoani, apoi, peste puin timp, a
fost copist la comitetul permanent judeean.
La 5 martie 1865, Eminovici a demisionat, cu rugmintea ca salariul cuvenit pe luna februarie s fie
nmnat fratelui su erban. n 11 martie tnrul M. Eminovici a solicitat paaport pentru trecere
n Bucovina. n toamn s-a aflat n gazd la profesorul su, Aron Pumnul, ca ngrijitor al bibliotecii
acestuia. Situaia lui colar era de privatist. Cunotea ns biblioteca lui Pumnul pn la ultimul
tom.

8. Rentoarcerea n ar. Rtciri

n prima parte a anului 1875 a pus ordine n bibliotec i a propus mbogirea ei cu manuscrise i
cri vechi romneti. Tot n acest an a nceput traducerea din german a unei gramatici paleoslave.
L-a introdus pe Ion Creang n societatea Junimea. Rmas fr serviciu, Eminescu a primit postul
de corector i redactor al prii neoficiale la ziarul local Curierul de lai, unde numeroase rubrici

redactate de el au fost publicate fr semntur. A frecventat cu regularitate edinele Junimii. De

multe ori l-a vizitat pe Creang n bojdeuca sa. A fcut un drum la Bucureti, unde, prin Maiorescu,
s-a mprietenit cu Mite Kremnitz, Veronica Micle a rmas, ns, idolul su.
n 6 martie, ntr-un raport adresat lui Maiorescu, ministrul nvmntului, a naintat o list bogat de
tiprituri i manuscrise vechi pentru achiziionare, iar n 14 martie, n cadrul prelegerilor publice
ale Junimii a rostit conferina pe care a tiprit-o n Convorbiri literare din 1 august sub titlul Influena
austriac asupra romnilor din principate.

Timbru potal din Republica Moldova din 1996

n 26 mai a naintat Ministerului un raport elogios asupra unei cri didactice alctuit de Ion
Creang i alii. n 3 iunie, schimbndu-se guvernul, Eminescu a fost pus n disponibilitate
prin decretul domnesc nr. 1013. n 15 iunie a primit scrisoarea lui Maiorescu prin care i s-a propus
funcia de revizor colar pentru districtele Iai i Vaslui. n 22 iunie, prin raportul su ctre Ministerul
nvmntului, D. Petrino a cerut ca Eminescu, fost bibliotecar, s fie urmrit pentru obiecte i
cri sustrase. Ministerul a naintat raportul Parchetului din Iai.
n 1 iulie a fost invitat s-i ia n primire noul post de revizor, iar n ziua urmtoare a predat biblioteca
lui D. Petrino, autorul brourii criticate de Eminescu prin articolul su O scriere critic. Tot n aceast
vreme a fost nlocuit i la coal, din cauza grevei declarate de elevii unor clase. n 10 august a
naintat Ministerului un raport asupra constatrilor fcute cu ocazia conferinelor cu nvtorii din
judeul Iai. A remarcat pe institutorul Ion Creang de la coala nr. 2 din Pcurari, Iai. n 15
august s-a stins din viat la Ipoteti, mama poetului, Raluca Eminovici.

9.BOALA
La Bucureti, n 23 iunie, pe o cldur nbuitoare, Eminescu a dat semne de alienare mintal, iar
la 28 iunie, boala a izbucnit din plin. n aceeai zi a fost internat n sanatoriul doctorului uu, cu
diagnosticul de manie acut. Conform prerii dr. Ion Nica, exprimat n cartea Eminescu, structura
somato-psihica (1972), poetul suferea de psihoz maniaco-depresiv - opinie adoptat i de
criticul Nicolae Manolescu[5].
Maiorescu a fost vizitat n 12 august de Gheorghe Eminovici i de fratele poetului (locotenentul),
care au cerut relaii asupra bolnavului. Fondurile strnse din vnzarea biletelor, n valoare de

2,000 lei, au fost adugate contribuiei amicilor pentru plecarea lui Eminescu. Eminescu a fost trimis
la Viena n 20 octombrie i internat n sanatoriul de la Ober-Dobling, fiind nsoit pe drum de un
vechi prieten, Alexandru Chibici Revneanu.
n 1 ianuarie 1884 Eminescu a fost vizitat de Maiorescu i de vrul acestuia, C. Popazu, din Viena,
care aveau sarcina s-l vad ct mai des la sanatoriu. n 8 ianuarie a murit la Ipoteti, Gheorghe
Eminovici, tatl poetului. n 12 ianuarie Eminescu i-a scris lui Chibici c dorete s se ntoarc n
ar, iar n 4 februarie i-a scris lui Maiorescu, exprimndu-i aceeai dorin. Doctorul Obersteiner a
recomandat la 10 februarie ca pacientul s fac o cltorie prinItalia. n 26 februarie Eminescu a
plecat n cltoria recomandat, nsoit de Chibici.
n 7 martie la Ipoteti, fratele lui, Neculai Eminovici (Nicu) s-a sinucis prin mpucare.
Eminescu a sosit la Bucureti n 27 martie, primit la gar de mai muli amici. A plecat n 7 aprilie la
Iai, cu acelai nsoitor. n 24 septembrie a fost numit n postul de sub-bibliotecar al Bibliotecii
Centrale din Iai. n 25 octombrie a fost prezent la banchetul anual al Junimii, iar n noiembrie a fost
internat n spitalul Sf. Spiridon. n luna decembrie a primit vizita lui Vlahu, care l-a gasit in
deplinatate putere creatoare, si chiar binedispus.
n perioada iulie - august 1885 a urmat o cur la Liman, lng Odessa, de unde a scris cernd bani
pentru plata taxelor. La nceputul lunii septembrie nc nu venise la Iai. Editura Socec i-a dat 500 lei
n contul volumului de poezii.
n anul 1886 a fost meninut n serviciul bibliotecii, unde a ndeplinit roluri terse: a scris statele de
plat, adresele pentru naintarea lor, diverse circulare pentru restituirea crilor mprumutate i
pentru convocarea comisiei bibliotecii. n 15 martie, Albumul literar al societii studenilor
universitari Unirea i-a publicat poezia Nu m-nelegi. A fost nlocuit n 9 noiembrie din postul de la
bibliotec i, n urma unui consult medical, este transportat la ospiciul de la Mnstirea Neam.
n primvara lui 1887, Eminescu a plecat la Botoani, la sora sa Henrieta, i a fost internat n spitalul
local Sfntul Spiridon. n timpul acesta, la Iai s-au organizat comitete de ajutorare, care au lansat
liste de subscripie public pentru ntreinerea i ngrijirea poetului. n 13 iulie a mers la Iai pentru
un consult medical. Acetia au recomandat trimiterea pacientului la Viena i Hall, iar n 15
iulie Eminescu a plecat nspre destinaiile recomandate, nsoit de doctorandul Grigore Foca. n 1
septembrie s-a ntors de la Hall la Botoani, unde a stat sub ngrijirea doctorului Iszak i a sorei sale,
Henrieta. Trupa de teatru a frailor Vldicescu, cunoscui poetului, a dat n luna decembrie la
Botoani, un spectacol n beneficiul bolnavului.

Mormntul lui Mihai Eminescu

Eminescu a dorit n 1888 s-i termine unele lucrri de care i-a amintit c le-a lsat n manuscris. Ia amintit Henrietei de gramatica limbii sanscrite, rmas n manuscris la Biblioteca Central din Iai.
Prin scrisoare recomandat i-a cerut lui Maiorescu s-i trimit biblioteca i manuscrisele rmase la
Bucureti. Criticul ns nu a dat niciun rspuns acestei scrisori. Iacob Negruzzi a depus pe
biroul Camera Deputailor o petiie din partea unui numr de ceteni din toate prile rii, pentru
un proiect de lege prin care s se acorde poetului, de ctre stat, o pensie viager. Propunerea a fost
susinut i deMihail Koglniceanu. Camera a votat un ajutor lunar de 250 lei. Veronica Micle a venit
la Botoani i l-a determinat pe Eminescu s se mute definitiv la Bucureti. n 15 aprilie, poetul s-a
stabilit definitiv la Bucureti. Aici a avut un modest nceput de activitate literar. n 23
noiembrie proiectul de lege a trecut la Senat, unde a fost susinut de Nicolae Gane ca raportor.
Legea s-a votat abia n luna aprilie a anului urmtor.
Eminescu a fost internat n 3 februarie 1889 la spitalul Mrcua din Bucureti i apoi a fost
transportat la sanatoriul Caritas. Medicul Zaharia Petrescu, mpreun cu dr. Alexandru uu, l-a
examinat pe Mihai Eminescu, la 20 martie 1889. Concluzia raportului medical a fost urmtoarea: dl.
Mihail Eminescu este atins de alienaie mintal n form de demen, stare care reclam ederea
sa ntr-un institut.[6] n 13 aprilie

INCHEIERE
MIHAI EMINESCU este si va ramane timp
indelungat in inmile noastre ca cel mai mare poet al
nostru,fiind un geniu rapus mult prea devreme de
un destin neindurator.