Sunteți pe pagina 1din 11

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

ANUL 1
SEM 1
INTRODUCERE IN PSIHOLOGIA EXPERIMENTALA

Tema: Relatia de cuplu ca factor protector al psihicului individual


CUPLUL SI VALOAREA SA PROTECTIV

Obiectivele cercetarii
Aceasta cercetare isi propune sa studieze modul in care statutul marital influenteaza
sanatatea psihologica a subiectilor. Luandu-se in calcul i variabile de gen, se ateapta ca
sanatatea psihologica a subiectilor sa fie influentata atat de gen, cat i de statut,
ateptandu-se sa apara diferente intre subiectii de gen feminin casatoriti i cei
necasatoriti, precum i intre cei de gen masculin in ceea ce privete sanatatea psihologica,
persoanele casatorite indiferent de gen raportand un nivel mai ridicat al sanatatii. Studiile
anterioare realizate cu privire la influenta pe care statutul marital o are asupra sanatatiii
psihologice ( Kiecolt-Glaser & Newton, 2001; Linda J Waite, 1995) au indicat ca
persoanele casatorite prezinta o mai buna sanatate psihologica si fizica, decat cei cele
care nu sunt casatorite
Aspecte teoretice
Casatoria s-a dovedit a conduce la o imbunatatire a sanatatii fizice i mentale a
indivizilor. Acest aspect a fost numit efectul protector al casatoriei.
Acest lucru este evideneiat prin cateva explicatii teoretice. Se afirma faptul ca,
casatoria este o sursa de suport emotional i instrumental. Suportul emotional pare sa

reduca incidenta depresiei i altor boli mintale , i poate oferi un scut de aparare
important impotriva stresului. Casatoria poate imbunatati de asemenea, sentimentul de
ataament i de apartenenta, care pot fi considerate variabile care ar putea afecta sanatatea
mintala, in timp ce faptul de a nu fi casatorit este asociat cu indepartarea de oameni din
orice stigmat social, cu relatii sociale mult mai reduse i o integrare sociala deficitara .De
asemenea, faptul ca persoanele singure au anse mult mai mari de a locui singure poate fi
asociat cu instalarea unor episoade depresive,insa suportul emotional de care dispun
persoanele casatorite, poate proveni i din surse din afara casatoriei cum ar fi retelele
sociale care prezinta un rol important pentru persoanele necasatorite.Casatoria prezinta
un rol deosebit de important in ceea ce privete viata individului. Aceasta implica doua
dintre aspectele principale: intemeierea unei familii pe baze biologice i psihoemotionale;
procrearea de noi indivizi, rezultati din coabitarea celor doi parteneri ai cuplului conjugal.
Aadar, casatoria este, prin urmare, actul prin care se realizeaza familia, impreuna cu
toate aspectele psihobiologice i psihoculturale ce decurg din aceasta.
Se afirma ca, atat evolutia personalitatii, cat i starea de sanatate mintala a celor doi
parteneri ai cuplului marital depinde in mare masura de casatorie. Aspectul ce are o
influenta directa i imediata asupra sanatatii mintale, il reprezinta raportul dintre membrii
cuplului marital. Astfel, relatiile dintre parteneri pot fi: pozitive, de atractie i intelegere,
sau negative, de neintelegere i conflictuale; de respingere sau de apropiere; sentimente
reciproce de iubire sau de ura, de ura sau gelozie; toleranta reciproca; cointeresare sau
interese divergente etc.
Cuplul conjugal odata format, viata i activitatea lui se va interpune intre fiecare
dintre cei doi parteneri i modul lor de relationare fata de lume. Deplina adaptare i
integrare in viata conjugala, gradul inalt de satisfactie maritala pot deveni puternice forte
adaptative i integrative in ceea ce privete desfaurarea relatiilor interpersonale
extraconjugale i extrafamiliale. In momentul in care iubeti i te simti iubit cu adevarat
devii mai deschis in relatiile cu ceilalti, increderea pe care o acorzi celor din jur este mai
mare, simti nevoia mereu de a ajuta i a sprijini pe altii, capatand o mai mare dragoste de
semeni; dragostea adevarata traita in cuplu, te scoate din inactivitate, din amorteala, din
stari depresive.

Sentimentul de iubire implinita confera partenerilor un benefic sentiment de


apartenenta mutuala i siguranta de sine, de echilibru i autorealizare, constituind un
veritabil factor de progres , pe de o parte in dezvoltarea personalitatii, iar pe de alta
parte, i in desfaurarea unei relatii maritale armonioase.
Dragostea, prin valentele sale proiectiv-aspirationale, ca i prin mecanismele
motivational-pulsionale care o genereaza, are o valoare cert sanogena in evolutia uniunii
duale, dar i in raport cu individualitatea insai. (Nicolae Mitrofan, 1984)
Cuplul conjugal prezinta o latura protectiva asupra psihicului partenerilor acestei
diade in primul rand prin suportul emotional pe care fiecare dintre parteneri il ofera
celuilalt. Acesta se refera la comportamentul de ascultare, la simpatie i acordare de
sprijin, la a-l face pe celalalt sa se simta valoros, iubit i acceptat. Astfel, cel care
primete suport emotional simte ca nu mai este singur, ca celalalt este prezent , ca este
gata sa ii ofere sprijin, ca are incredere in ea i in capacitatea sa de a depai situatia
dificila. Intr-o perioada de stres, oamenii sufera adesea i pot avea stari depresive,
anxietate, scaderea stimei de sine.

Familia poate acorda un suport emotional prin

asigurarea persoanei ca este importanta, valoroasa pentru membrii familiei i ca acestora


le pasa de ceea ce i se intampla. Caldura i sprijinul furnizat de partener celuilalt il poate
ajuta pe acesta sa treaca mult mai uor peste situatiile dificile care intervin in viata
acestora.
O alta forma de suport pe care partenerii intre ei il pot oferi il reprezinta suportul
instrumental. Acesta consta in oferirea unui ajutor tangibil. Partenerii se ajuta financiar
intre ei, in treburile gospodareti, in educatia copiilor, atunci cand este cazul etc. Si
suportul informational reprezinta un factor important in mentinerea starii de bine al
partenerilor. Acetia ii ofera sfaturi i solutii in ceea ce priveste problemele care apar in
viata lor pentru a depai situatiile care le provoaca stres, strategii de actiune i opinii
proprii. Se tie ca in doi problemele se depaesc mult mai uor deoarece fiecare vine cu
solutiile proprii alegandu-se din toate pe cea mai buna pentru amandoi. (Daniela
Muntele-Hendre, 2009)
Este important de analizat sanatatea mintala a persoanelor celibatare. Celibatul are
repercursiuni atat asupra personalitatii barbatului, cat i asupra femeii necasatorite.
Acetia prezinta diferente de adaptare, existenta unor stari complexuale, frustrari afective

sau de ordin moral, aversiune sau teama pentru viata conjugala, deturnarea vietii de
familie in alte directii (ex. acte filantropice, monahism etc.) .
Pentru a proteja starea de sanatate a membrilor cuplului marital, trebuie sa se tina
seama de diferentele biologice i psihologice dintre barbat i femeie. Este absolut
necesara o distributie diferentiata a rolurilor, dupa criteriile psihobiologice i sociale, i
nu o egalitate formala, de suprafata, care duce la tensiuni i conflicte intre sexe. Aceasta
implica o distributie a rolurilor dupa aptitudini i stabilirea domeniilor in care barbatul
are prioritate i a celor in care femeile sunt de neinlocuit. Aceasta distributie a rolurilor i
atribuirea statutelor pentru barbat i femeie ar contribui atat la asigurarea unei stari de
sanatate mintala optima, cat i la stabilizarea familiei i a societatii. (Constantin
Enachescu, 2004)

Cercetari cu privire la relatia de cuplu ca factor protector


Numeroase studii au gasit o asociere intre statutul marital i longevitatea. Acestea
au descoperit ca persoanele casatorite prezinta un risc semnificativ scazut al mortalitatii
fata de persoanele divortate sau care nu au fost casatorite niciodata (Berkman & Syme,
1979; Carter & Glick, 1976,Howard S. Friedman ,1996 ). De asemenea, s-a constatat ca,
relatia dintre statutul marital i longevitate tinde sa fie mai puternica in ceea ce-i privete
pe barbati, decat pe femei. Un exemplu obinuit oferit pentru a arata cum casatoria
protejeaza sanatatea este acela ca, casatoria incurajeaza indivizii sa se angajeze intr-un
stil de viata sanatos. Prezenta unui sot / sotii ar putea incuraja persoanele casatorite sa
evite comportamentele nesanatoase i riscante, precum consumul excesiv de alcool, sa se
angajeze in promovarea de comportamente sanatoase, precum exercitiile, sau sa solicite
asistenta medicala i sa adere la regimuri de tratament. Dei masura in care persoanele
casatorite i cele necasatorite difera in aceste privinte variate nu este pe deplin cunoscuta,
se pare ca persoanele casatorite se angajeaza intr-o masura mai mica in comportamente
nesanatoase decat persoanele necasatorite
Diferentele in ceea ce privete statutul socio-economic (SES) reprezinta un alt
exemplu comun pentru a vedea cum casatoria protejeaza sanatatea. Indivizii care au mai
putine resurse financiare prezinta riscuri mult mai ridicate ale morbiditatii i mortalitatii

in comparatie cu indivizii care sunt mai siguri financiar. In general persoanele casatorite
sunt mai sigure din punct de vedere financiar decat persoanele necasatorite, dei oamenii
necasatoriti fara copii pot fi la fel de bine. Ca un rezultat al acestor diferente in ceea ce
privete statutul socio-economic, persoanele casatorite pot avea acces catre o mai mare
varietate de resurse asupra protectiei sanatatii precum asistente medicale adecvate i
calitatea locuintei.
Probabil cel mai oferit exemplu de cum casatoria protejeaza sanatatea este ca,
casatoria sporete starea psihologica de bine. Exista acum o suma substantiala de dovezi
care indica o asociere intre bunastarea psihologica i sanatatea fizica.Aceasta
imbunatattire a starii psihologice de bine poate fi derivata dintr-o varietate de surse:
Persoanele casatorite pot fi mai norocoase in a interactiona regulat cu persoane care le pot
face sa se simta iubite i apreciate, care prevad incurajarea i cladirea stimei de sine, i
care ii impart interesele. Intr-adevar, persoanele casatorite prezinta un nivel al bunastarii
psihologice mai ridicat, cum ar fi ca sunt mai fericiti i mai multumiti de viata lor decat
omologii lor necasatoriti.
Un alt set de studii indica, ca persoanele casatorite prezinta un grad ridicat al
sanatatii psihologice i fizice, fata de persoanele necasatorite ( Kiecolt-Glaser & Newton,
2001; Waite, 1995, Sally W. & Graeme F., 1992). O posibila explicatie este reprezentata
de faptul ca persoanele casatorite au parte de suport social mult mai mult decat ceilalti.
Exista modele care scot in evidenta modul in care statutul marital protejeaza
sanatatea psihologica i fizica a indivizilor. Unul dintre modele este reprezentat de
Modelul cauzalitatii socialecare scoate in evidenta faptul ca statutul marital poate
influenta sanatatea, facandu-i pe indivizi mai mult sau mai putin vulnerabili la efectele
stresului. O relatie precisa intre stres i boala fizica sau psihica ramane neclar, dei se
accepta faptul ca totusi o relatie exista
Adesea s-a sustinut ideea ca, casatoria ar putea proteja impotriva stresului prin
furnizarea unui rol bine definit i acceptat social, intrucat faptul de a nu fi casatorit sau de
a nu avea un partener poate fi el insui o sursa de stres, deoarece cele mai multe institutii
sociale contemporane sunt inca structurate in ateptarea de a avea un partener.Se mai
scoate in evidenta in cadrul acestui model faptul de a fi casatorit si impiedica pe anumiti
oameni sa se angajeze in comportamente care pot avea efecte negative, aspect scos in

evidenta i in studiile prezentate anterior. In plus, acest model sugereaza ca a fi casatorit


poate facilita o viata ordonata care include mese i somn regulate, i in conformitate cu
regimurile de sanatate prescrise, care pot avea efecte pozitive asupra sanatatii.
Modelul mai sugereaza faptul ca oamenii casatoriti beneficiaza in comparatie cu cei
necasatoriti aflati in disponibilitate, de cantitatea i calitatea suportului social existent
pentru ei. Este o dovada a creterii relatiei dintre suportul social i numeroase masurari
ale sanatatii. Un nivel scazut al suportului social a fost asociat cu un nivel ridicat al
mortalitatii i cu un nivel scazut al sanatatii mintale. O serie de mecanisme au incercat sa
explice relatia dintre suportul social i sanatate: suportul poate functiona ca un scut
impotriva stresurilor provenite din mediul extern; ar putea actiona direct asupra sanatatii
prin efectele induse emotional asupra sistemului corporal sau raspuns imun; sau ar putea
actiona prin ajutarea la recuperarea din boala prin intermediul disponibilitatii sistemului
de ingrijire.
Definirea conceptelor cheie
Relat ia de cuplu ca factor protector
Cuplul conjugal odat format, viat a i activitatea lui se va interpune ntre fiecare
dintre cei doi parteneri i modul lor de relat ionare fat de lume. Deplina adaptare i
integrare n viat a conjugal, gradul nalt de satisfact ie marital pot deveni puternice
fort e adaptative i integrative n ceea ce privete desfurarea relat i ilor interpersonale
extraconjugale i extrafamiliale. n momentul n care iubeti i te simt i iubit cu adevrat
devii mai deschis n relat iile cu ceilalt i, ncrederea pe care o acorzi celor din jur este mai
mare, simt i nevoia mereu de a ajuta i a sprijini pe alt ii,
c ptnd o mai mare dragoste
de semeni; dragostea adevarat trit n cuplu, te scoate din inactivitate, din
amort eal, din stri depresive.
Cuplul conjugal prezint o latur protectiv asupra psihicului partenerilor acestei
diade n primul rnd prin suportul emot ional pe care fiecare dintre parteneri l ofer
celuilalt. Acesta se refer la comportamentul de ascultare, la simpatie i acordare de
sprijin, la a-l face pe cellalt s se simt valoros, iubit i acceptat. Astfel, cel care
primete suport emot ional simte c nu mai este singur, c cellalt este prezent , c este
gata s i ofere sprijin, c are ncredere n ea i n capacitatea sa de a dep i situat ia
dificil. ntr-o perioad de stres, oamenii sufer adesea i pot avea stri depresive,

anxietate, scderea stimei de sine.

Familia poate acorda un suport emot ional prin

asigurarea persoanei c este important, valoroas pentru membrii familiei i c


acestora le pas de ceea ce i se ntmpl. Cldura i sprijinul furnizat de partener
celuilalt l poate ajuta pe acesta s treac mult mai uor peste situat iile dificile care
intervin n viat a acestora.
O alt form de suport pe care partenerii ntre ei l pot oferi l reprezint suportul
instrumental. Acesta const n oferirea unui ajutor tangibil. Partenerii se ajut financiar
ntre ei, n treburile gospodreti, n educat ia copiilor, atunci cnd este cazul etc. S i
suportul informat ional reprezint un factor important n ment inerea strii de bine al
partenerilor. Acetia i ofer sfaturi i solut ii n ceea ce privete problemele care apar
n viat a lor pentru a depi situat iile care le provoac stres, strategii de act iune i opinii
proprii. Se tie c n doi problemele se depesc mult mai uor deoarece fiecare vine cu
solut iile proprii alegndu-se din toate pe cea mai bun pentru amndoi.
Depresia
Depresia este foarte frecvent. Ea poate s apar n viat a oricui, indiferent de
vrst. n latin, depresia (inhibiie,
risee) este o afect iune psihic, caracterizat
printr-o perturbare serioas a echilibrului emot ional i o diminuare considerabil a
calitt i i viet i i, pe o perioad lung de timp (activitatea profesional, relat i ile personale
etc.).

Depresia reprezint o trire de suferint


i tristet e profund. Conform

dict ionarului de psihologie, depresia este definit ca stare morbid, mai mult sau mai
put in durabil, caracterizat ndeosebi de tristet e i de o scdere a tonusului i energiei.
Anxios, desgustat, descurajat, subiectul deprimat este incapabil s nfrunte cea mai mic
dificultate, fiind de asemenea lipsit de orice init iativ. El sufer din cauza neputint ei
sale i are impresia c facultt ile sale intelectuale, mai ales atent ia i memoria , sunt
degradate. Aceast afect iune influent eaz apetitul pacient ilor, somnul i prerile lui
asupra lumii n general. Depresia reprezint o boal foarte frecvent ntlnit n
populat ie, ce afecteaz 1 din 5 adult i de-a lungul viet ii. Depresia poate afecta toate
aspectele unei viet i normale i mplinite, inclusiv relat ia de cuplu. Aceasta poate suferi
foarte mult cnd unul din parteneri este deprimat (indiferent de motivul depresiei lui, cel
de lng el i va resimt i tristet ea). Faptul c depresia afecteaza cuplul i i induce

individului un sentiment de alienare este privit de ctre specialiti cu oarecare ngrijorare,


deoarece acetia consider c astfel se creeaz un cerc vicios din care se poate iei cu
greu. Cu aproximativ 100 de ani n urm, Durkheim (1858/1917) a postulat c exist o
rat sczut a sinuciderilor printre persoanele cstorite, aceasta fiind explicat de buna
integrare social a indivizilor, existent a unui sentiment de securitate, semnificat ie i
scop. Multe studii au artat c, cstoria este asociat cu un nivel sczut al mortalitt ii
i bolii mintale, abuzului de substant e i suferint
(e.g. , Adler, 1953; Gove, 1972 ;Ross,
1995, apud Oswald A. & Wilson, C., 2005).

Ipotezele cercetarii
In urma consultarii literaturii de specialitate i a studiilor realizate anterior cu
privire la aceasta tema am formulat urmatoarele ipoteze in ceea ce privete cercetarea
prezenta:
Ipoteza generala 1: Genul subiectilor i statutul lor marital influenteaza nivelul
depresiei.
Ipoeze specifice:
1. Apare un efect principal al variabilei gen asupra variabilei depresia.
2. Apare un efect principal al variabilei statut marital asupra variabilei depresia.
3. Apare un efect combinat de interactiune al variabilelor genul subiectilor i
statutul lor marital asupra nivelului depresiei

Variabilele cercetarii
Variabilele independente in cadrul acestei cercetari au fost reprezentate de genul
subiectilor, cu nivelurile sale masculin, respectiv feminin, precum i de statutul marital a
subiectilor, cu nivelurile sale, casatoriti i necasatoriti
Ca variabia dependenta a fost masurata Sanaaea psihologica. Subiectii au
raportat experienta lor cu privire la simptomele depresive din ultimele doua saptamani cu

ajutorul BDI-II (Beck Depression Inventory), in care scorurile mari indicau un nivel
ridicat al depresiei.
S-a folosit un design de cercetare de tipul 2 X 2, consituit din variabila independent
gen cu nivelurile feminin i masculin, i respectiv, statut marital cu nivelurile cstorit i
i necstorit i
La cercetare au luat parte un numr de 120 de subiect i, un numr egal de brbat i i
femei.
Rezultate
Ipoteza 1: Genul subiecilor i statutul marital influeneaz nivelul
depresiei
Nu apar diferent e semnificative ntre subiect ii de gen feminin, respectiv
masculin n ceea ce privete nivelul depresiei. Aadar, variabila independent gen
influent e az nivelul depresiei, n sensul c nu apare un efect principal al variabilei gen
asupra nivelului depresiei, ceea ce conduce la infirmarea ipotezei
2.Apare un efect principal al variabilei statut marital asupra variabilei depresia
Datele obt inute au condus la confirmarea celei de-a doua ipoteze specifice
3 Apare un efect combinat de interact iune al variabilelor genul subiect ilor i statutul
lor marital asupra nivelului depresiei
Exist un efect combinat de interact iune al variabilelor genul subiect ilor i statutul lor
marital asupra variabilei dependente depresie
nivelul depresiei este influent at de interact iunea celor dou variabile independente.
Astfel, ipoteza conform creia genul subiect ilor i statutul lor marital influent eaz
nivelul depresiei a fost confirmat.
. Discut ii i concluzii
Cercetarea prezent i-a propus s evident ieze rolul de factor protector al
relat iei de cuplu asupra psihicului individual. Sntatea psihologic a fost msurat
prin variabilele depresie, stima de sine i satisfact i a fat
de viat
. S-a prezis c
statutul marital i genul subiect ilor influent eaz variabilele dependente. Cercetrile

anterioare realizate cu privire la tema aceasta au confirmat ipoteza conform creia


statutul marital ar act i ona ca un factor protector asupra sntt i i mintale a indivizilor
S-a dorit o evaluare i pe populat ia Romniei, pentru a observa dac rezultatele
cercetrilor americane se aplic i n acest caz. Designul de cercetare i rezultatele
anterior prezentate au condus la formularea unor concluzii. Fr a pretinde c s-au
gsit rspunsurile complete i definitive la problemele prezentate anterior, principalele
rezultate obt inute ale cercetrii sunt prezentate ntr-o manier concis n rndurile
urmtoare:
Unele dintre ipotezele principale nu s-au confirmat n totalitate, ci doar part ial.
Astfel, s-a demonstrat faptul c nivelul de depresie al subiect ilor este influent at de
genul acestora sau de statutul lor

BIBLIOGRAFIE
ATKINSON, R.L., ATKINSON, R.C., SMITH, E.E., 2002 , Inroducere in
psihologie, Bucureti, Editura Tehnica
BLTTESCU, S., 2003, Dicionar de sociologie, Bucureti, Editura Univers
Enciclopedic.

BLTTESCU, S., 2003, Abordari psihosociale ale satisfactei i fericirii, in


Caliaea Vieii, nr.2, pp. 163-261.
ENCHESCU, C., 2004 , Traa de igiena minala, Iai, Editura Polirom, Cap.
Psihoigiena adultului, pp.168-171.
MITROFAN, I., CIUPERC, C., 2002 , Psihologia vieii de cuplu: inre iluzie i
realiae, Bucureti, Editura SPER.
MITROFAN, N., 1984 , Dragosea i casaoria, Bucureti, Editura stiintifica i
Enciclopedica.

S-ar putea să vă placă și