www.referat.

ro

Psihologia medicala
Psihologia medicala este impartita in:
1. Psihologia sanatatii=comportamentul adoptat (xantogenic) de individ pentru promovarea
si pastrarea starii de sanatate; se mai refera si la comportamentele la risc prezentate in
studiul Alameda:fumat, consum de alcool, sedentarism, obezitate, lipsa micului de jun,
somn insuficient, gustari intre mese.
2. Psihosomatica= arata care sunt mecanismele prin care factorul psihic influenteaza
aparitia si evolutia bolilor somatice; mai arata care este recului somato-psihic(rasunetul in
plan psihologic al bolii somatice).
3. Medicina comportamentala= se refera la relatia medic-pacient si la psihologia
medicamentelor-efectul Placebo si complianta terapeutica(aderenta-masura in care un
pacient urmeaza tratamentul dat de medic).
Psihologia medicala are rolul de a furniza cunostinte psihologice si psihopatologice care
sa-l ajute pe medical somatician atunci cand trateaza bolnavi somatic.
Teste de personalitate
Testele de personalitate sunt impartite in:
1.chestionare
2.teste proiective
Chestionarele sunt o insusire de idemi la care exista diferite modalitati de raspuns si
anume:
a) Binar/dihotomic (Da/Nu, A/F)
b) La alegere din mai multe variante (Da/Nu/Nu stiu)
c) Pe o scala gradata (1-5/1-7)
d) Deschis, la alegere-rar folosit pentru ca nu se poate codifica
Exemple:inventarul de personalitate California, chestionarul Cattell, chestionarul
Eyxenhk, inventarul multifazic de personalitate Minesota.
Testele proiective sunt teste in care subiectul primeste o sarcina nestructurata si in aceste
conditii isi proiecteaza (isi exteriorizeaza) gandurile, sentimentele, emotiile de care nici el nu e
pe deplin constient.
Exemple:testul Rorshaph, (testul petelor de cerneala)-test cu 10 planse, apoi se face un
plan de personalitate; testul apercetiv thematic TAT- test cu imagini; testul de tolerant la
frustrare- test cu imagini; testul copacului- subiectul trebuie sa deseneze un arbore fructifer;
testul deseneaza o persoana(DAP)/omuletul; desenul familiei; testul Luscher/testul culorilor-8
cartonase colorate.
Chestionar
-timpul de rezolvare lung
-subiectul raspunde la intrebari
-timpul de interpretare scurt
-interpretare standardizata
-o sarcina mai putin agreabila

-unele au scale de validare sau de minciuna

(daca persoana a mintit)
-permit compararea statistica a indivizilor
intre ei
-compararea aceluiasi individ in moment
diferite
-rezultatele exprimate cantitativ

Testele de personalitate
-subiectul se exprima direct prin desen sau
povestire
-o sarcina mai agreata
-timp de rezolvare scurt
-timp de interpretare lung
-interpretarea este complexa si necesita
personal specializat
-nu permit comparari
-rezultatele exprimate calitativ

-variatia transculturala a testelor

Chestionar caracteriologic
Chestionarul de tendinte accentuate a fost creat de Schmiescheck, in 1970 si este tradus si
etalonat in limba romana de I. Nestor in 1975.
Chestionarul este format din 88 de itemi, repartizati pe 10 scale care corespund la 10
tipuri de trasaturi accentuate ale personalitatii si anume:
1. Demonstrativitate (>12pct.) personalitate accentuata de tip isteric care vrea sa fie in
centrul atentiei, persoana egoista care isi cauta avantajul propriu in detrimentul celorlalti
si inclinata spre minciuna.
2. Hiperexactitate (>12pct.) personalite accentiuata de tip obsesional; sunt personane
muncitoare, constiincioase, ordonate, meticuloase, iau greu hotarari de teama sa nu
greseasca, respecta normele si regulile, putin sociabili, formalisti in relatiile cu ceilalti,
comprortamente de verificare si ritualuri.
3. Hiperperseverenta(>12 pct.) personalitate de tip paranoic, sunt personae muncitoare,
ambitioase, obtin rezultate bune pentru care sunt apreciati de ceilalti, se supraevalueaza,
ii subestimeaza pe ceilalti, sunt gelosi iar trasatura lor generala este : suspiciunea.
4. Nestapanire personae cu tendinte impulsive care isi manifesta placerea sau neplacerea
indifferent de imprejurari, nu respecta norme si reguli, pot comite acte antisocial, prost
dispusi si iritabili.
5. Hipertimie personalitate accentuate de tip hipomaniacal; sut personae de o veselie
exagerata, vorbesc mult, incep o ide pe care nu o duc pana la capat, hiperactivi, se agita,
gesticuleaza, nu pot sta locului, sociabili, optimisti.
6. Distimie personalitate de tip subdepresiv; personae serioase, hypoactive, gandire mai
lenta, vorbesc putin, sut afectati de evenimente.
7. Ciclotimie sunt personae care prezinta labilitate emotionala(dispozitie oscilata);
persoanele trec cu foarte mare usurinta de la o stare de spirit la alta.
8. Exaltare sunt personae care reactioneaza exagerat de intens la evenimentele din viata lor
9. Anxietate personae care prezinta o fire anxioasa, sunt fricoase, timide, docile.

10. Emotivitate persoane sensibile, miloase, impresionabile(plang la filme sau cand citesc
carti).

Trasaturi imunogene si disimunogene

Trasaturile imunogene de sanatate sunt:
1. Autoeficacitatea
2. Loc de control intern
3. Sentiment de coerenta
4. Stima de sine
5. Robustete
6. Optimism
7. Umor
1.Autoeficacitatea reprezinta convingerea unei persoane ca isi poate mobilize
resursele cognitive si motivationale in vederea indeplinirii cu success a sarcinii;
incredere in forte proprii. Cine are autoeficacitate scazuta este predispus spre
anxietate si depresie si face fata mai putin bine la evenimentele stresante.
2.Locul de control =modul in care persoanele isi exprima succesul sau esecul prin
cause de tip intern sau extern, cotrolabile sau necontrolabile.
Intern cinvingerea unei personae ca poate influenta sau cotrola evenimentele prin
care trece.
Extern-convingerea unei persoane ca puterea proprie are influenta minima sau deloc
asupra evenimentelor, acestea datorandu-se destinului, norocului, ghinionului sau
altora.
Fiecare loc de control are cate 2 laturi:
1. Locul de control intern prezinta:
-o latura responsabila:persoana isi asuma responsabilitatea pentru success dar si
pentru esec
-o latura culpabilizanta: persoana se invinovateste pentru esecuri sau u i-a deloc in
considerare succesul
2. Locul de control extern prezinta:
-o latura defesiva:persoana atribuie esecurile unor factori externi sau altor
persoane
-o latura pasiva:lipsa de cooontrol (fie ce o fi)
!!!! Aceeasi persoana poate avea fie loc de control extern si intern in functie de
imprejurari.
3.Robustetea reprezinta rezistenta psihica la stres, persoana respectiva se presupune
ca are
loc de control intern, se implica in activitati considerand ca toate acestea au o
semnificatie
si percepe schimbarile ca pe ceva normal.
4.Sentimentul de coerenta reprezinta modul in care o persoana percepe, intelege si
judeca lumea sip e sine. Sentimentul de coerenta se stabileste in urma experientei de viata si mai

ales in functie de modul in care persoana a facut fata situatiilor respective. Se defineste in jurul
varstei de 30 ani.
5.Stima de sine reprezinta modalitatea de autoapreciere a propriei persoane; are o
larga componenat subiectiva presupune raportare a la ceilalti.
6. Optimismul reprezinta supraestimarea propriilor resurse de a face fata unei situatii
si minimalizarea cerintelor situatiei respective. Nu este bun un optimism prea exagerat.
!!!! Cine prezinta aceste trasaturi are o imunitate mai buna si face fata mai bine situatiilor
stresante, bolilor si sunt mai longevivi.
CONCEPT
CONINUTUL
IMPORTAN PENTRU
CONCEPTULUI
SNTATE
Autoeficacitate
Convingerea
unei Autoeficacitatea
sczut
=
(chestionar
persoane n capacitile asociat cu distressul ; n situaiile
Schwarzer &
sale de a-i mobiliza amenintoare, dac este sczut,
Jerusalem)
resursele cognitive i duce la anxietate; percepia
motivaionale n vederea inabilitii de a realiza scopurile
ndeplinirii
sarcinilor propuse
favorizeaz
apariia
date.
depresiei; AE = asociat cu un
nivel nalt al imunocompetenei
limfocitelor T.
Locus de control :
Modul n care o persoan
L.O.C.extern = asociat de unii
- intern ;
i explic succesul sau cu riscul crescut de anxietate i
- extern.
eecul prin cauze de tip :
depresie ;
(chestionar
- intern ;
L.O.C.intern = coreleaz cu o
Lumpkin)
- extern.
rezisten crescut la stress.
Robustee
Dispoziie
de Efect de mediere asupra evalurii
(hardiness)
personalitate, manifest evenimentelor ; rol n moderarea
(chestionar Funk)
la nivel :
consecinelor stressului psihic.
- cognitiv
(convingerea
c
evenimentele pot fi
controlate
i
influen-ate) ;
- comportamental
(angajare
n
vederea ndeplinirii
scopului propus) ;
- emoional (perceperea schimbrilor ca
pe evenimente normale ale vieii).
Coeren
Orientare
cognitiv Coeren = rezisten crescut n
(chestionar
global,
caracterizat condiii de stress psihic acut.
Antonovsky)
prin
convingerea
persoanei c :
- stimulii din jur sunt
explicabili i predic-

tibili ;
are resurse de a
face fa stimulilor ;
- solicitrile au sens
i scop (investiia n
efort = justificat).
Stim de sine
Raportul ntre valoarea
(chestionar
proprie
individului,
Rosenberg)
perce-put
de
ctre
acesta, i abilitile sale
de a atinge scopurile
dorite.
Optimism
Concepie
pozitiv,
(chestionar Scheier relativ stabil i general,
& Carver)
asupra
viitorului
i
experienelor vieii.
-

Stima de sine este asociat cu o

vulnerabilitate crescut la depresie
(sau indicator al acesteia).

Atenie
crescut
acordat
factorilor de risc ; coping activ,
combativ ; dispoziie pozitiv,
chiar n condiii de stress psihic
acut.

Trasaturile disimunogene de sanatate sunt:

1.Anxietate
2.Depresie
3.Loc de control extern
4.Pessimism
5.Nevrotism(nevrozism, neuroticism)
1. Anxietatea reprezinta starea afectiva dispusa de neliniste, de teama fara obiect.
* Maifestari:
-cresterea valorilor tensiunii arteriare(tahicardie)
- senzatie de nod in gat
- crampe abdominale
- palpitatii
- modificari de tarnzit intestinal
- stari de voma
-mictiuni frecvente
-tremuraturi
-transpiratii de obicei reci si palmare
-midiraza- pupile mari de spaima
-insomnii
-ameteli
-encefalii
-scade capaciatea de concentrare
-iritabilitate
-agitatie psihomotorie
* Anxietatea in grad moderat este bine venita.
2.Depresia. Persoanele depressive prezinta urmatoarele starii:
-tristete

-pesimism
-fara chef de viata
-gandire mai lenta
-are putine idei dar fixe
-vorbeste putin
-are o lentoare hipomotoare
-mimica rigida
-hipoactiv
-poate avea modificari de apetit
-insomni sau hipersomni
-persoane lipsite de vointa= abulice
-isi pierd interesul petru profesie, familie, modul de petrecere a timpului liber, asupra
propriei persoane. Pot recurge pana la suicid.
*Exista persoane care au depresii mascate aceste simptome ascund o stare depresiva
3.Nevrotism presupune instabilitate emotional, o reactive exagerata in cazul unor
evenimente stresante, revine greu la echilibru.
CONCEPT
Anxietatea

Depresia

CONINUTUL CONCEPTULUI

IMPORTAN PENTRU
SNTATE
Stare de nelinite, de team, fr Motiv de derut uneori pentru
un motiv bine precizat.
medic (somatizeaz intens : poate
mima o afeciune grav ; este
dificil de evaluat amploarea real
a simptomelor din spatele
anxietii); poate influena direct
prognosticul bolnavului (ex. n
infarct, starea de ru astmatic,
etc.) ; favorizeaz fenomene
negative, precum contagiunea
informaional ; influen dual
asupra complianei terapeutice ;
poate grbi prezentarea la medic,
dar i apelul la medicina
alternativ.
Stare de tristee, astenie, pesimism, Factor de natur a scdea
lips de speran, ahedonie, calitatea relaiei medic-pacient,
autodepreciere,
pierdere datorit lipsei de interes i
neselectiv
a
interesului
; motivaie
n
desfurarea
sentimente de culpabilitate i terapiei, asumrii suferinei ca
inadecvare.
fiind meritat, lipsei energiei
pentru a continua tratamentul.
Poate amna prezentarea la
medic. Este asociat cu un grad
de imunodepresie (n special pe
linia limfocitelor T - NK), fapt de

Nevrozism

natur a favoriza apariia unor

boli cronice, inclusiv neoplazii.
Indirect, prin comportamentele
cu risc asociate (fumat, consum
de alcool n exces, toxixomanii)
favorizeaz,
de
asemenea,
patogeneza.
Dimensiune
a
personalitii, Asociat cu preocupri intense
caracterizat
prin pentru funcionarea propriului
hipersensibilitate
(labilitate) corp, cenestopatii, anxietate,
emoional i hiper-reactivitate, cu insomnie.
dificulti
n
restabilirea
echilibrului psihic, dup un oc
emoional.

Tipuri comportamentale predispuse la

distress(siopsis)
a). Tipul comportamental A(Friedman si Rrosenmann)
Cele 4 mari component ale sale (clusterde trasaturi specific) sentimental urgentei,
ambitia(dorinta de afirmare in multiple planuri), sentimental competitiei(alimentat de o marcata
ostilitate cognitive si comportamentata) si impmlicarea profesionala excesiva (de tip
workaholic) ne-au condus la concluzia ca posesorii acestui tip comportamental sunt mari
colectionari de stressuri
in schimb, dupa aparitia infarctului, toate cele 3 componente devin, si ele, factori de risc.
FACTORII COMPONENI
A = ambiie maxim
= nevoia de timp
S
= nelinite
= nerbdare
H (*)= competitivitate
= ostilitate :
-cognitiv (gnduri dumnoase,
dispre, suprare)
-comportamental (**)
(agresivitate
verbal sau fizic)

ELEMENTE DE RISC PENTRU BOALA

CORONARIAN
Risc mai sczut pentru boala coronarian (n
raport cu factorii H i J).
Dintre bolnavii asimptomatici (clinic i
EKG), majoritatea posed aceti doi factori.

Asocierea cu interiorizarea suprrii

(anger-in) crete riscul coronarian (5).
Actele agresive verbale*** sau motorii
ample sau prelungite = factor major de risc
coronarian maxim sub 50 de ani (7) , inclusiv
pentru aritmii grave (4).
Asocierea cu fumatul, scderea funciei
pulmonare (7.8) , consum crescut de alcool i
efort excesiv la locul de munc (7)

maximizeaz riscul coronarian.

J

= implicarea profesional major

(workaholic)
= mdul de ndeplinire a sarcinilor

Asociat cu depresia, reprezint un risc

major (4) de boal coronarian.
-cu dificultate risc crescut ;
-cu uurin risc minim.

Observatii:
*= nucleu toxical tipului psihocomportamental A= sindromul AHA (ostilitate,
agresivitate, iritabilitate)+presiunea timpului
**= agresivitatea este un factor precipitat frecvent al IMA, actionand prin urmatoarele
mecanisme: activarea simpatico si efectele catecolaminice ample(cresterea frecventei
cardiac si a tensiunii arteriare), scaderea perfuziei miocardice si nivel ridicat de
instabilitate electrica miocardica.
***=exteriorizarea unor stari affective negative (inclusive a agresivitatii), non-violenta si
de scurta durata(afectemeteorice), pare sa se colereze, din contra, cu un effect protector
fara de boala.

b) Tipul comportamental C (Temoshok)

Reuneste o serie de trasaturi defensive intre care un anumit grad de neincredere in fortele
proprii si o predispozitie spre depresie. Benett le considera persoane stoice, putin
assertive desi isi pastreaza dispoibilitatea de comunicare si cooperare, fiind persoane
agreabile, una dintre trasaturile lor comportamentale-interzicerea emotiilor- ii
predispune la o anumita camuflare a problemelor lor majore(generatoare de distress) pe
care si le ascund chiar si lor isile.
Aceasta punere in parantezaa impasului in care se afla posesorii tipului C este
insotita de o stare de tensiune echivalenta cu un distress cvasipermanent (situatie cu
character de ghimpe in suflet) si se exprima in plan endocrine prin cresterea marcata a
cortizolului plasmatic.
O astfel de reactive endocrina deprima imunitatea si se conjuga cu teama unor
bolnavi de o investigatie legitima, in cazul suspiciunilor unei boli grave (cancer, de ex.)
favorizand astfel prin refuzul/amanarea investigatiei- evolutia unor boli severe.
Exemplul ccel mai alarmant de la care s-a plecat in construireatipului C- a fost cel al
femeilor suspectate de cancer la san, la care-dupa efectuarea biopsiei-rezultatul a fost
pozitiv petru neoplazie cu precadere la bolnavele care intruneau trasaturile
comportamentului C, evidentiate prin testarea prealabila biopsiei.
Prezinta urmatoarele caracteristici:
-incapaciatea de exteriorizare si verbalizare a emotiilor
-sentimentul de autodepreciere, neputinta, inutilitate
-mecanisme de coping centrate pe emotie
-imunitate scazuta, risc mai mare de a face boli neoplazice(fem:cancer de san, de
ex)si boli infectioase
-alexitimie=incapacitatea de a recunoaste si de a exteriorize propriile emotiisi au o
viata imaginative saraca
-lexisomie= incapacitatea persoanei de a-si descrie suferinta somatic.
c) Tipul comportamental D (Distress-prone personality)

A fost descries relative recent si exprima o asociere intre gradul ridicat al prezentei
emotiilor negative la un subiect si tendinta acestuia de a le tine ascunse (neexteriorizarea
acester nemultumiri).
Spindler si colaboratorii lui (2006) au demonstat ca subiectii apartinand acestui
tip comportamental si suferind de insuficienta cardiaca au avut rezultate semnificativ
alterate (fata de pacientii fara tip D)la toate scalele testului si in special la xercitarea
rolului social, motii si vitalitate.
Consideram ca tipul D este complementar tipului A, ca factor de risc suplimentar,
pt bolile cardiovasculare, dar este posibil sa fie implicat si in etiopatologia altor boli
psihosomatice.
Caracteristicile tipului manifestate:
-iritabilitate
-nesiguranta
-nerabdare
-vor sa fie placuti de ceilalti, evita sa spuna lucrurile neplacute
-rigizi in prezenta celorlalti
-tensionati in prezenta celorlalti
-inhibati in prezenta celorlalti
-risc de boli cardiovasculare(a fost facut la bolnavi de boli cardiovasculare) si au
determinat aparitia complicatiilor, raspuns nefavorabil la tratament, risc mare de stop
cardiac si moarte premature.

Maifestari comportamentale
induse de boala
1.Regresie afectiva si comportamentala
2.Evaziunea
3.Exaltarea eului
4.Contagiune informational
1.Regresie afectiva si comportamentala : in situatii stresante sau cand o persoana este
bolnava adopta un comportament anterior si inferior din punct de vedere al
dezvoltarii(infantil).
Trasaturile regresiei sunt:
-egocentrism=este preocupat exclusive de starea de boala si tratamentul pe care il
urmeaza-egoist
-dependenta=dependent de personalul medical dar si dependent afectiv(in special de
familie)-are nevoie de support emotional.
-predominanta afectelor primare= emotii de intensitate mare, durata scurta si care se
exprima in plan comportamental (izbugniri in plans, furie, plans).
-anxietate si depresie
-agresivitate
-gandire ilogica, magica in puterea medicului sau a medicamentelor.

!!!Nu toate trasaturile se intalnesc la o persoana.

! Pe un pacient il lasam in regresie cu conditia sa fie limitata!!!
2.Evaziunea=demisie de la responsabilitati (persoanele care au beneficii din faptul ca
este bolnav)
-are o complianta terapeutica scazuta si, in general, isi neaga efectele tratamentului.
3.Exaltarea eului = cazurile care se considera interesante
- modalitatea de autovalorizare si care are nevoie sa fie in central atentiei.
4.Contagiunea informational= intr-un salon se fac schimb de informatii si pot prelua
simptome.

Strategii adaptative in fata

Stresului
Clasificare:
A)a)de acceptare a confruntarii
b)de neacceptare a confruntarii
a)sunt constiente-active-lupta si fuga
-pasive-apatia si panica
*lupta =persoanele se confrunta cu situatia stresanta
Fuga=persoanele evita confruntarea cu situatia stresanta
Apatie=resemnare in fata unei situatii considerate fara iesire
Panica=stare de inhibitie generalizata, [ersoana se simte blocata in situatia
respectiva.
b)i)constiente
ii)inconstiente
i)-amanarea actiunii-oprirea actiunii stresante
-fragmentarea actiunii initiale in actiuni mai mici, mai usor de
indeplinit
-inlocuirea act. cu o alta-act. Inlocuitoare este
echivalenta=substitutie
Act.inlocuitoare este
diferita=compensatie

-represiune=respingerea voluntara a unor tendinte, dorinte

inacceptabile pentru individ sau societate
ii)se mai numesc si depressive sau de aparare si sunt prezentate din punct de vedere
psihoanalitica
1.refulare-respingerea in inconstient de tendinte, dorinte, impulsuri inacceptate de individ
sau societate.
-continuturile refulate ies la suprafata sub forma modificata ca:vise, lapsusuri,
acte ratate.
Lapsus=omisiune sau inversiune in limbajul oral sau scris
Act ratat=actiunea intentionata este inlocuita fara voia individului de o alta actiune.
2.comutare=canalizarea dorintelor, tendintelor, impulsurilor catre obiective sau actiuni
acceptate sau validate de catre societate.
!!! un caz particular este sublimarea. nergia determinate de catre impulsurile sexual este
canalizata catre crearea unor opera de arta sau stiintifice-Froid
3.proiectia=persoana atribuie altcuiva tendinte, dorinte, impulsuri pe care nu le
recunoaste a fi ale sale.(poate proiecta imagiea parintilor in partenerul de viata)
-transferul=ce poate proiecta pacientul in medic/psiholog
-contratransferul=ce poate proiecta medical asupra pacietilor sai
4.regresie=intoarcerea la etape anterioare si inferioare din punct de vedere al dezvoltarii
5.negare= persoanele desprind din situatia stresanta caracterele mai acceptabile sau mai
usor contracarabile.
6.intelectualizare=distantare de emotii sau conflicte prin prezentarea acestora sub forma
abstractului sau teoretica
7.formatia reactionala=conduit total opusa dorintei sau tendintei inacceptabile social.
Sine=principiul placerii
Eu=principiul rationalitatii
Supraeu=principiul datoriilor
B)din perspective cognitivista-mecanisme de coping(eforturi pe care individual le face pt
a stapani sau tolera situatiile stresante.
i)coping direct/vigilent/centrat pe problema
-depune tot efortul sa resolve situatia
-face planuri de actiune
-solicita informatii
-se bazeaza pe experiente anterioare si support social
-depune tot efortul pt a-si asigura succesul
*se apeleaza de obicei in situatii reversibile
ii)indirect/evitant/centrat pe emotie/centrat pe persoana
-evica confruntarea cu situatia
-apeleaza la negare, resemare,fatalism
*se apeleaza in situatii ireversibile
*meritu:favorizeaza descarcarea emotional=catharsis emotional, acceptat cu conditia sa
fie limitat.
iii)reevaluarea problemei/reinterpretarea pozitiva

-mecanism prin care persoana reduce diferenta dintre solicitarea sarcinii si propriile
resurse.
MECANISME DE COPING
-procese (sub)contiente
-produse n contact cu realitatea ;
-permit confruntarea cu realitatea ;

MECANISME DEFENSIVE
-procese incontiente ;
-produse la interfaa ego-id ;
-distorsioneaz (mai mult dect cele de coping)
realitatea ;
-implic scop i perspectiv (sunt orientate -orientate predominant spre trecut;
spre prezent i/sau viitor);
-au (necesit) flexibilitate ;
-permit exprimarea afectiv ;
-implic automatisme, sunt rigide ;
-preced sau succed reaciei de stress;
-blocheaz exprimarea afectiv ;
-sunt orientate spre interior sau exterior;
-sunt procese post-afective ;
-au eficien situaional.
-orientate spre blocarea pulsiunilor instinctuale
interne ;
-au organizare ierarhic : mature vs. imature.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate