Sunteți pe pagina 1din 4

Volume i capaciti pulmonare

Respiratia pulmonara este reprezentata de deplasari ritmice ale plamanilor si cutiei toracice in acelasi
sens.
In inspir, creste volumul intrapulmonar, iar presiunea in sistem scade. Inspirul este un act activ care
necesita travaliu muscular si consum de oxigen.
In expir, scade volumul intrapulmonar, iar presiunea in sistem creste, aerul fiind eliminat din plamani.
Expirul este un act pasiv.
Raportul dintre durata inspirului si cea a expirului este de 2/3 (doua secunde de inspir si 3 secunde de
expir), frecventa ventilatorie fiind 12 respiratii/min.
Frecventa respiratiei pulmonare variaza in functie de sex (aproximativ 16 miscari/min la femei) .

Metoda de investigare a ventilatiei pulmonare consta in determinarea volumului de aer care intre si iese
din plamani prin intermediul procedeului numit spirometrie. Un spirometru consta dintr-un cilindru
rasturnat deasupra unei camere cu apa, acesta fiind contrabalansat de o greutate. In interiorul cilindrului
se gaseste gaz pentru inhalatie (aer sau oxigen), iar legatura dintre cavitatea orala si camera cu gaz este
asigurata de un tub. In timpul inspiratiei si expiratiei, cilindrul urca si coboara, iar miscarile sale sunt
inregistrate pe o coala de hartie mobila. Inregistrarea modificarilor de volum in functie de timp se
numeste spirograma.
Cantitatile de aer care se deplaseaza in cursul miscarilor ventilatorii sunt cuprinse generic in denumirea de
volume si capacitati pulmonare.

Volume pulmonare
Volumul curent: volumul de aer inspirat sau expirat n cursul unei respiraii normale (la adultul de sex
masculin: 500ml)
Volumul inspirator de rezerva: volumul de aer suplimentar care poate fi inhalat peste volumul curent in
urma unui inspir fortat (3000 ml). Acesta este influentat de factori precum volumul curent, capacitatea de
expansiune a plamanilor, forta respectiv inervatia muschilor respiratori, flexibilitatea scheletului si de
postura.
Volumul expirator de rezerva: volumul suplimentar maxim care poate fi eliminat printr-un expir fortat,
urmat unei expiratii normale, curente (1100 ml)
Volumul rezidual: volumul de aer ramas in plamani la sfarsitul unei expiratii fortate (1200 ml). Valoarea
lui variaza cu sexul, dar in mod deosebit cu varsta subiectului. Aceasta crestere reprezinta limitarea
capacitatii de efort cu inaintarea in varsta.

Figura aceasta prezinta schimbarile volumelor pulmonare in timpul respiratiei normale. Produsul dintre
volumul curent si frecventa respiratorie reprezinta debitul respirator, masurat in l/min (cantitatea totala de
aer care patrunde in caile respiratorii in fiecare minut).

Capacitati pulmonare
= combinatii a doua sau a mai multor volume pulmonare in vederea descrierii evenimentelor care au loc
in cadrul ciclului pulmonar.
Valorile volumelor si capacitatilor pulmonare sunt cu 25% mai mici la sexul feminin si sunt mai mari in
cazul persoanelor cu talie mare si constitutie atletica spre deosebire de persoanele cu talie mica si
constitutie astenica.
Capacitatea inspiratorie este egala cu suma dintre volumul curent si volumul inspirator de rezerva.
Este cantitatea de aer pe care un individ o poate inspira incepand de la sfarsitul unui expir normal si pana
la nivelul de distensie pulmonara maxima. (3500 ml)
Capacitatea reziduala functionala este egala cu suma dintre volumul expirator de rezerva si volumul
rezidual. Reprezinta cantitatea de aer care ramane in plamani la sfarsitul unei expiratii normale. Deoarece
aceasta include volumul rezidual, masurarea sa se poate realiza doar cu ajutorul spirometrului. (2300 ml)
CRF reprezinta 39% din CPT la adultul tanar normal. Subdiviziunea acesteia, VER, reprezinta rezerva de
oxigen in timpul expirului. Necesitatea acestei rezerve este explicata prin faptul ca daca respiratia
pulmonara este un procesc ciclic (inspir-expir), respiratia celulara este un proces continuu. Cantitatea de
aer ramasa in plamani dupa expir amortizeaza variatiile presiunilor partiale ale O2 si CO2 din sangele
arterial. Creste odata cu varsta, pe seama cresterii VR si creste in disfunctiile ventilatorii obstructive.
Capacitatea vitala este egala cu suma dintre volumul inspirator de rezerva, volumul curent si volumul
expirator de rezerva. Reprezinta cantitatea maxima de aer care poate fi eliminata din plamani printr-o
expiratie fortata care urmeaza pasii unei inspiratii fortate. Aceasta este urmarita in cadrul pacientilor cu
boli pulmonare pentru a se analiza evolutia bolii. (4600 ml)
Capacitatea pulmonara totala reprezinta volumul maxim pana la care pot fi destinsi plamanii in urma
unui efort inspirator maxim (5800 ml). Este egala cu suma dintre capacitatea vitala si volumul rezidual.
Valoarea sa depinde de sex, varsta, inaltime, lungime a toracelui si grad de antrenament fizic. Depinde de
asemenea de complianta sistemului toraco-pulmonar, crescand in situatiile in care complianta creste
(emfizem pulmonar).

Relatii intre volumele si capacitatile pulmonare

CV = VIR + VC + VER

CV = CI + VER
CPT = CV + VR
CPT = CI + CFR
CRF = VER + VR

Determinarea capacitatii reziduale functionale, a volumului rezidual si a capacitatii pulmonare


totale metoda dilutiei heliului/azotului
Capacitatea reziduala functionala reprezinta un parametru important al functiei pulmonare. Din moment
ce spirometrul nu poate fi utilizat in masurarea directa a capacitatii reziduale functionale, se vor folosi
tehnici de spirometrie indirecta, in general folosind metoda dilutiei heliului.

Un spirometru de volum cunoscut este umplut cu un amestec de aer si heliu in concentratie


cunoscuta.
Se utilizeaza heliu sau azot deoarece sunt putin solubile in apa si astfel difuzeaza lent prin
membrana alveolo-capilara.
Inainte de a respira amestecul din spirometru, subiectul expira normal.
La sfarsitul acestei expiratii, volumul de aer ramas in plamani reprezinta capacitatea reziduala
functionala.
In acest moment, subiectul incepe imediat sa respire amestecul din spirometru, iar gazele din
spirometru si gazele intrapulmonare se vor amesteca.
Ca urmare, se produce dilutia heliului in volumul de gaze care constituie capacitatea reziduala
functionala, acest volum putand fi dedus din gradul de dilutie al heliului utilizand urmatoarea
formula:
CRF= (CiHe/CfHe 1) * ViSpir
Dupa determinarea CRF, poate fi calculat VR, prin scaderea VER, masurat prin spirometrie
directa. Poate fi calculata si CPT prin insumarea CI si CRF.
VR= CRF - VER
CPT= CRF + CI

Respiratia in azot

Pacientul in pozitie sezanda respira normal aer atmosferic.


Apoi face 2 inspiruri maximale si expira maximal, pana la VR.
Urmeaza un inspir in O2 100% pana la CPT.
Fara a face apnee, pacientul expira lent pana la VR.
Concentratia azotului si modificarea volumului sunt inscrise pe un grafic simultan.
CPT* C N2e = (Cv * CN2i) + (VR * CN2p)
VR = CV* CN2e / (CN2p CN2e)
VR creste in disfunctii ventilatorii obstructive (astm bronsic).

Debitul respirator
Dr = Fr * Vc
= cantitatea totala de aer care patrunde in caile respiratorii in fiecare minut ( 6 l/min)

Omul poate supravietui perioade scurte cu un debit respirator de numai 1.5 l/min.

Ocazional, frecventa respiratorie poate creste la 40-50 pe minut, iar volumul curent poate ajunge
la 4600 ml. Astfel, debitul poate depasi valoarea de 200 l/min. Majoritatea indivizilor nu pot
mentine debite respiratorii mai mari de 1/2 sau 1/3 din aceasta valoare pentru o perioada de timp
mai mare de 1 min.