Presiunile zilnice afecteaz capacitatea individului de concentrare la locul de

munc i n activitile desfurate. Atunci cnd numrul solicitrilor crete i se desfoar pe o

perioad lung de timp apar probleme la nivel profesional, individul devenind astfel incapabil de
a lua decizii adecvate. Fiind supus unui astfel de efect individul este pus n situaia de a-i pierde
controlul ajungnd n starea de epuizare. Epuizarea fie ea stare psihic sau fizic este consecina
implicrii pe o perioad lung de timp n situaii solicitante att fizic, ct i psihic.
Tema vizeaz n principal diagnoza stresului ntr-o organizaie productoare de maini i
modul n care el influeneaz indivizii n activitatea lor. Accentul este pus pe modul individului
de a aciona sub presiune. Locul de munc reprezint un spaiu stresant i totodat riscant pentru
individ.
n continuu suntem nevoii s ne adaptm, fie c dorim, fie c nu la diverse situaii.
ndatorirea noastr cea mai grea este s facem fa acestor situaii neateptate meninndu-ne att
sntatea fizic, ct i cea mintal. Factorii stresori sunt cei care ne modeleaz comportamentul
i capacitatea de a lua decizii benefice n cadrul unei organizaii.
Supunerea la aciuni stresante intense sau extreme, dar i lipsirea de stimuli pot produce
dezechilibre n organism i astfel pot s apar dificulti profunde. Stresul ocupaional adus n
polul extrem acapareaz toat energia individului i i provoac diverite stri negative ce i pot
afecta sntatea.
Adus n extrema negativ individul nu i poate desfura corespunztor activitile la
locul de munc i devine neputincios n faa solicitrilor. Aciunile pe care acesta era capabil s
le realizeze la locul de munc, n timp devin probleme pe care nu le poate rezolva i starea de
stres crete.
Individul este permanent afectat de schimbrile la care este supus. Cadena alert a realitii,
volumul din ce n ce mai vast de cunotiine cu care trebuie s intrm n contact, absena
legturilor personale i constrngerea de a concura ntr-o colectivitate, se ntipresc n activitile
pe care le desfuram zilnic i pe care le considerm drept o lupt.