Cap.

ELEMENTELE DE GEOGRAFIE UMAN

ALE EUROPEI SI A ROMNIEI

l. Harta politic a Europei

->de-a lungul timpului harta politic a Europei a cunoscut mai multe modificri datorate
unor factori precum:
1.Imperiile - Roman, arist, Otoman , Habzburgic, Bizantin
2.Coloniile engleze, franceze, spaniole i portugheze
3.Ideologia- comunismul, fascismul, nazismul, socialismul, capitalismul
4.Dup 1990 principalele evenimente:
a)Destrmarea unor state: URSS-> Rusia, Ucraina, Rep. Moldova, Belarus, Rep.
Baltice(Estonia, Letonia, Lituania); Armenia
->datorit prbuirii sistemului sovietic (comunismul)
b)Iugoslavia in Slovenia, Croaia, Bosnia si Heregovina, Serbia, Muntenegru,
Macedonia
->datorit revendicarii independenei
->in 1999 rzboiul din Bosnia si Heregovina a avut ca scop si conflictele religioase:
bosniacii sunt musulmani, srbii ortodocsi, iar croaii catolici
c)Destrmarea Cehoslovaciei( Cehia si Slovacia) in 1993
d)Reunificarea Germaniei (1990) unirea R.F.G. cu R.D.G.
-cel mai mic stat = VATICAN
-cel mai intins = RUSIA

Clasificarea statelor la nivel european

Dup forma de guvernmnt:
-republici parlamentare(22),
-republici federale (3)
-republici prezideniale: Frana si Rusia(9)
-monarhii constituionale (9):
~conduse de rege :Spania, Olanda, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Suedia,
Norvegia
~principate->conduse de prin : Andorra
~ducate -conduse de duce : Monaco
-stat papal: Vatican
FINLANDA ESTE REPUBLIC

Europa cuprinde 46 de state independente si un singur teritoriu dependent,neautonom

si un stat special : Gibraltar (dependent de Marea Britanie)
La cele 46 de state sunt incluse att partea Europeana a Rusiei ct si cea a Turciei.
Cel mai nou stat al Europei: Muntenegru
Olanda este statul European cu 2 capitale:
-Amsterdam= capital administrativ (oficial conform constituiei)
-Haga= capital legislativ, sediul guvernului, reedin regal, cele mai
multe ambasade
Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord) :
-Scoia= Edimburgh
-ara Galilor = Cardiff
-Anglia=Londra; -Irlanda de Nord= Belfast

POPULAIA I CARACTERISTICILE
EI DEMOGRAFICE
EUROPA
a)Numrul populaiei:
Federaia Rus -> 125-130mil
Germania
->82 mil
Frana
->60 mil
Marea Britanie ->60 mil
Italia
->60 mil
Ucraina
->50 mil
b)Densitatea populaiei

loc
k m2

Depinde de factor:
1. Condiiile climatice (clima rece ->dens. scazut, clim mai cald ->dens.
ridicat)
2. Mrimea teritoriului -suprafa mare -> densitate mic :Rusia
-suprafa mic -> densitate mare : Monaco
3. Relieful
4.Dezvoltarea economic- peste 200loc/ k m2 : Germania, Marea Britanie, Belgia,
-sub 50 loc/ k m2 :Islanda,Norvegia, Suedia Rusia, Finlanda
~ri cu densitate mare: Monaco(peste 16 mii loc/ k m2 ) , Vatican si Malta (peste 1000)
~ri cu densitate mic : Rusia(9 loc/ k m2 ), Islanda(3 loc/ k m2 )
->Romnia = 91 loc/ k m2
c)Structura populaiei
-la nivelul Europei populaia tnr (continu schimbare)
-populaia vrstnic (continu cretere)
-apare fenomenul de imbtrnire demografic :
Natalitatea = numr de nou nscui raportat la 1000 loc (singurele ri in Europa in care
se inregistreaza valori peste media mondial sunt Albania, Portugalia)
Mortalitatea = numrul de decese raportat la 1000 loc (se menine la o medie destul de
ridicat)
Sporul Natural =diferena dintre natalitate si mortalitate
-negativ la nivelul intregii Europe

ROMNIA
1.Densitatea populaiei

a) pe uniti de relief:
-zonele de munte si Delta Dunrii :sub 50 loc
-zonele de deal si podi :50-100 loc/ k m2
-zonele de cmpie: 100- 150 loc/ k m2
b)pe judee:
-judee de densitate mare de populaie: Prahova ,Iai datorit dezvoltrii economice
-judee de densitate mic de populaie : Tulcea, Cara-Severin, Covasna, Hunedoara
2.Structura populaiei
a)dup naionalitate
->romni 89,5%
->maghiari 6,6% -Covasna, Harghita
-Mure, Cluj
-Bihor, Satu Mare
->romi 2,5%
->germanice -sai : Sudul Transilvaniei
-vabi: Banat
->alte naionaliti: aromni, turci, ttari, greci(in Dobrogea datorit faptului c
Dobrogea a fost colonie greaca apoi a aparinut imperiului Bizantin)
b)dup religie
-ortodocsi 87%
-romano-catolici 5%
-reformai 3%
c)dup medii
-mediul urban 55%
-mediul rural 45%
d)dup vrst
-populaia tnr
0-14 ani
-populaia adult
15-64ani
-pop. vrstnic
peste 64ani

33%
49%
18%

e)dup sexe
-pop. masculin: 48,8%
-pop. feminin: 51,2%
Fenomenul de imbtrnire demografic->datorit:
1.scaderea natalitii datorit concepiei pronataliste in unele ri europene de
dimensionare a familiei
2.condiiile economice si creterea nivelului de trai
3.condiiile igienico-sanitare ridicare-> creterea speranei de via

ORAELE EUROPEI
A) Dup vechime
1.Orae din perioada antic:Atena, Marsilia
2. Orae din perioada roman: Roma, Londra
B)Dup funcii:
1.Funcia industrial:Torino
2.Funcia administrativ si politic: toate capitalele de ar sau jude
3.Funcia financiar bancar: Londra, Paris
4.Funcia cultural: Viena, Londra
5.Funcia comerciala: Bruxelles, Lion
C)Dup numrul de locuitori
Aglomerrile urbane de peste 3mil loc.:
Atena: 3,2mil
Barcelona: 4,4mil
Berlin: 3,3mil
Madrid: 5,1 mil
Milano: 4,1mil
Sankt Petersburg: 5,3 mil
Megalopolisuri:
1. MIDDLANDLS - Marea britanie (Liverpool, Manchester, Leeds)
2.RHIN-RUHR -Germania (Koln, Dortmund, Studgard)
3.RANDSTAND-HOLLAND Olanda (Amsterdam, Haga, Rotherdam, Utrecth)

ORAELE ROMNIEI
A) Dup vechime:
1.Perioada antic (greac) :
Histria(disprut sub ape), Callatis(Magalia), Tomis (Constan a)
2.Perioda roman:
Apulum(Alba Iulia), Napoca( Cluj Napoca), Drobeta( Drobeta Turnu-Severin),
Potaissa(Turda) ,Aegyssus(Tulcea)
B) Dup funcii:
1.Industrial: Galai, Hunedoara, Reia
2.Administrativ i politic: toate reedinele de jude
3.Funcia turistic: Sibiu, Braov, Bucureti
4.Funcia cultural: Bucureti, Iai, Cluj Napoca, Timioara
5.Funcia portuar: Drobeta Turnu-Severin, Giurgiu, Brila, Gala i, Constan a
6. Funcia comercial

C) Dup numrul de locuitori

-peste 300.000loc :Galai, Craiova, Timioara, Constan a, Ia i, Cluj Napoca
-orae foarte mari, metropole: Bucureti,
-al doilea ora al rii ca numr de locuitori= Ia i

Cap. Xl

ACTIVITILE ECONOMICE

INDUSTRIA
-n rile dezvoltate (Eur. N, V, i partial E de S) industria este mecanizat,
automatizat, tehnologie inalt avansat
l. INDUSTRIA ENERGETIC:
a)Industria extractiv
1.Crbunii
Europa: bazinul Ruhr, bazinul Saar(Germania)
bazinul Silezia( Polonia)
bazinul Donek i Donbass (Ucraina)
bazinul Machester si Liverpool(Marea Britanie)
Romnia: -huil: baz. Petroani
-lignit: Piemontul Getic (baz. Motru-Rovinari)
2.Petrolul
Europa:
Rusia(baz. Mrii Caspice)
Norvegia
Marea Britanie( marea Nordului, principala resurs a rii)
Romnia: Cmpia Romn = cea mai imp. regiune petrolier a rii (rafinria Ploie ti)
Platforma Continental a Mrii Negre ( Nvodari)
Podiul i Subcarpaii Getici
Subcarpaii Moldovei (Oneti)
3.Gazele natural
Europa: Rusia i Olanda
Romnia: -gaz metan (Pod. Trnavelor si cmpia Transilvaniei- domuri gazeifere)
-gaz de sond (unde este si petrol)
b)industria energiei electrice:
a)Hidroenergie
Europa: Norvegia (ar ce i asigur energia electic din hidroenergie)
Elveia
Romnia: -pe Dunre: Porile de fier l si Porile de fier ll (Ostrovu Mare)
-pe Arge: Lacul Vidraru-> hidrocentrala Vidraru
-pe Lotru: Lacul Vidra-> hidrocentrala Lotru-Ciunget
-pe Bistria: Lacul Izvoru Muntelui-> hidrocentrala Stejaru
-pe Prut: Lacul Stnca Costeti->hidrocentrala Stnca Costeti
b)Termoenergie(petrol, crbuni, gaze naturale)

Europa: Rusia, Ucraina, Frana, Polonia, Germania

Romnia: Turceni, Rogojelu, Ludu Jernu,
c)Energia nuclear (central atomoelectrice)
Europa: Frana(mari rezerve de uraniu 50%), Rusia, Ucraina,
Romnia: Cernavod
d) Energia mareelor
Europa: Frana, Olanda
- deoarece: larg deschidere spre ocean, amplitudinea destul de ridicat (diferen a
dintre flux i reflux), valorificarea economic a mareelor = prezen a porturilor
Romnia nu avem maree
e) Energia geotermal
Europa: Islanda- Vulcanul Hecla
Italia
Romnia: Cmpia si Dealurile de Vest + Bile Herculane
ll.INDUSTRIA METALURGIC
a)minereurile feroase si siderurgia
Europa: Nicopol (Ucraina) = cel mai mare zcmnt
Alsacia si Lorena (Frana)
Koruna(Suedia)
Krivoi-Roy (Ucraina)
Midlland (Marea Britanie)
Romnia:
Munii Poiana Rusc = cele mai imp. Resurse-> combinat siderurgic la Hunedoara
Munii Banat ->cel mai vechi combinat siderurgic la Reia
Cel mai mare combinat siderurgic = la Galai
-alimentarea cu materie prim pe Dunre si Marea Neagr
-produsele obinute se utilizeaz in cadrul antierului fluvial Gala i
b)Minereurile neferoase si metalurgia neferoas
1.Minereuri colorate (complexe) :cupru, plumb, zinc
Europa: Frana, Germania, Belgia
Romnia: Carpaii Maramureului si ai Bucovinei, Mun ii Apuseni, Mun ii Banatului
-Baia Mare= cel mai imp. centru al metalurgiei neferoase
2.Metale uoare (aluminiu)
Europa: Grecia, Spania
Romnia: M-ii Pdurea Craiului( Apuseni)->bauxit->alumin (Oradea i Tulcea)
->aluminiu(Slatina)
3.Metale preioase(aur argint)
Europa: Rusia, Ucraina, Frana, Serbia

Romnia: M-ii Metaliferi( Apuseni), M- ii Guti(Grupa Nordic)

c)Industria construciilor de maini
Europa: - autoturisme: Italia, Germania, Frana, Spania, Marea Britanie
Romnia:
-transport feroviar: locomotive( Craiova i Reia), vagoane(Arad)
-transport naval : nave maritime( Constana, Mangalia), nave fluviale( Galati, Braila,
Dr. T. Severin, Tulcea)
-transport aerian : Bucuresti, Braov, Bacu
-transport rutier: autoturisme de ora (Piteti- Mioveni, Craiova)
- utilaj petrolier: Ploiesti; tractoare( Braov)
- utilaj minier : Petroani
- autocamioane : Braov
III. INDUSTRIA CHIMIC:
1. Localizarea produciilor toxice n rile mai pu in dezvoltate
2. Produsele cosmetice i farmateutice sunt prezente n metropole
3. Este mecanizat, chimizat i automatizat
Ramuri:
a) Industria petrochimic(petrol si gaze naturale)
cauciuc E : Marea Britanie, Frana, Germania, Rusia
R : Ploieti, Zalu
mase plastice, fire si fibre sintetice
E : Frana, Germania, Marea Britanie
R : Piatra Neam, Oratie, Piteti
b) Industria ngrmintelor chimice
E : Rusia, Germania, Frana, Ucraina
R : Tg. Mure
c) Industria produselor clorosodice( sare)
E : Polonia
R : Ocna Mure, Turda, Govora(Vlcea)
d) Industria produselor cosmetice i farmateutice
E : Frana, Germania, Marea Britanie, Olanda
R : Iai, Bucureti, Cluj-Napoca
IV. INDUSTRIA LEMNULUI:
Europa: Suedia, Germania, Norvegia, Finlanda, Rusia
-pduri de conifere ( taiga, rainoase)
Romnia : Carpaii Orientali reprezint cea mai mpadurita zon deoarece:
1. Altitudinile permit dezvoltarea padurilor
2. Condiiile climatice mai rcoroase- permit dez. pdurilor
=>cele mai numeroase centre de prelucrare a lemnului sunt n Carpa ii Orientali( foarte
aproape de surs0
V.INDUSTRIA UOAR:

1. Industria textil:
E: Italia (Milano-capitala modei), Frana(Paris-capitala parfumurilor)
R: Constana, Brila
2.Industria alimentar - peste tot

A. Agricultura
-se folosesc tehnologii i semine selecionate
-mecanizare, chimizare, automatizare la standarde nalte->agricultur intensiv
Ramurile agriculturii
1.Cultura plantelor
-grul i porumbul
-cartoful
E:Frana, Germania, Polonia, Rusia, Ucraina
R: Depresiunile intramontane: Braov, Giurgiu; Pod. Sucevei
cultura cartofului prefer inuturile cu clim umed i rcoroas
-citrice
-viticultura
E:Frana, Italia, Portugalia, Grecia, Spania,
R: Subcarpaii Curburii = principala zon viticol a rii datorit cambisolurilor i
nclinrii versanilor spre S
Dobrogea: Murfatlar
B. Creterea animalelor
Bovinele
E: Germania, Frana, Marea Britanie
R: jud. Suceava, Neam, Maramure
-ocupaie de baz favorat de puni, fnee naturale, relief i climat rece, tradi ie
n Europa Sudic este dezvoltat cultura viei de vie deoarece:
1.Climat mediteranean (subtropical) cu temperaturi ridicate
2.Soluri de tip Terra Rossa
3. n Subcarpaii Curburi = principala zon viticol a rii deoarece:
-versani cu expunere Sudic spre soare
-soluri favorabile acestei culturi (argiluvisoluri i cambisoluri)

TRANSPORTURILE
EUROPA
1. Transporturile feroviare
-ri cu poderi mari ale cilor ferate electrificate: Elve ia, Luxemburg, Olanda, Belgia,
Suedia
-noduri de cale ferat: Bucureti, Moscova, Paris, Viena
-tunele feroviare: Simplon, St. Gothard, Eurotunel -T.G.V (Fran a-Anglia)
2.Transporturile rutiere
-parc auto i autostrzi: Frana, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania (dispun de o
reea de autostrzi moderne)
3.Transporturi navale
A)Transporturi fluviale
-cele mai importante fluvii pe care se desfoar transporturile fluviale sunt:
Rin: Rotterdam, Duisburg, Basel
Dunre: Viena, Budapesta, Bratislava. Belgrad
Bulgaria- Ruse
Frana- Lyon
cel mai important port fluvial al Germaniei este Duisburg -pentru transporturi de
mrfuri
B)Transporturile maritime
a)Gigantice:
-cel mai mare port maritim al Europei= Rotterdam - Marea Nordului
-Le Havre (Frana) - port la Marea Mnecii
b)Foarte mari:
Hamburg, Bremen - la Marea Nordului
Kiel, Rostock - la Marea Baltic
Nantes, Bordeaux(Frana) - la Oceanul Atlantic
Marsilia - la Marea Mediteran
Barcelona, Valencia (Spania) - la Marea Mediteran
Cann, Nisa (Frana) - la Marea Mediteran
Londra (Anglia) - la Marea Mnecii
Anvers (Belgia) - la Marea Nordului
c)mari
Varna, Burgas (Bulgaria) - la Marea Neagr
Constana, Mangalia (Romnia) - la Marea Neagr
Odessa, Sevastopol (Ucraina) - la Marea Neagr

Salonic, Atena-Pireu (Grecia) - la Marea Egee

Venetia, Genova, Bari, Napoli (Italia) - la Marea Mediteran
Gijon(Spania) - la Oc. Atlantic
Zaragoza (Spania) - pe Ebro
ROMNIA
1. Feroviare: 9 magistrale feroviare ce pleac din Bucure ti spre ora ele situate mai
aproape de grani
-noduri de cale ferat: Bucureti, Braov, Ploieti, Teiu
900- Bucureti- Timioara (Stamora, Moravia, Jimbolia) spre Serbia
-pe culoarul Timi-Cerna
Bucureti - Craiova - Drobeta Turnu Severin- Lugoj -Timioara
200 - Bucureti- Arad (la Curtici) spre Ungaria
-pe Valea Prahovei
Bucureti- Ploieti - Braov- Sibiu -Vinu de Jos - Deva- Arad
300 - Bucureti- Oradea (la Episcopia Bihor) spre Ungaria
-pe Valea Prahovei
Bucureti - Ploieti- Braov -Media - Teiu - Cluj Napoca - Oradea
400 - Bucureti - Satu Mare (La Halmen) spre Ucraina
-pe Valea Prahovei
Bucureti- Ploieti - Braov -Miercurea Ciuc - Defileul Topli a Deda - Dej - Baia Mare
-Satu Mare
500 - Bucureti - Suceava (la Vicani) spre Ucraina
-pe Valea Siretului
Bucureti- Ploieti- Buzu -Focani - Bacu - Roman -Suceava
600- Bucureti -Iai (la Ungheni) spre Moldova
Bucureti-Ploieti- Buzu- Focani - Mreti - Tecuci- Brlad- Vaslui
700- Bucureti- Galai
Bucureti- Urziceni- Furei - Brila- Galai
800- Bucureti- Constana (la Negru Vod) spre Bulgaria
Bucureti- Feteti - Cernavod- Constana

Cap. Xll
Caract.
Aezare
geografic
Relief

Clim
Hidrografie

Vegetaia
Populaia

Orae
Economia

Resurse
Industria
Agricultura
Turismul
Legturi cu
Romnia
Probleme
geo-politice

RILE VECINE ROMNIEI

SERBIA
-Europa Sudic
C. Panonic-C. Vojvodine
Alpii Dinarici

Temperat-continental
Mediteranean
Dunrea cu afluenii: Tisa,
Timi, Sava si Morava
Lacuri pe Dunre: Porile de
fier l i ll
-zona de pdure
-etaj de foioase:stejar,fag

UNGARIA
Europa Central
-din marea depr. Panonic
-2/3 din suprafaa rii= cmpie
-muni cu alt. pana la 1000m
=terminaii ale Carpailor
-C. Panonic, M-ii Matra,
M-tii Bkk
Temperat continental de tranziie + infl.
Oceanice
Dunrea cu afl. : Tisa, Mure
Lacuri: Balaton(tectonic)
-zona de step (PUST)
-etaj de silvostep +pduri de foioase in
zonele mai nalte
-religie catolic
-minoriti: romni, slovaci, igani
-fac parte din categoria limbilor Fino- Ugrice

-religie ortodox
-dou minoriti:
romni(Vojvodina= Banatul
Srbesc) i albanezi
-Belgrad, Novi Sad (porturi pe Budapesta(port pe Dunre)
Dunre)
Gyor, Debrecen, Szeged
-Ni
-s-a dezv. Dup 2004 cnd a devenit membr
UE
-dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor in
turism si sntate-> creterea P.I.B
-cupru, crom i crbuni
-bauxit, crbune
inferiori
-energetic,
-extractiv
-metalurgic
-constructoare de maini
-alimentar
-uoar; - alimentar
-cultura cerealelor
-cereale i viticultura(vinuri deTokay)
-de tip cultural->Belgrad
-montan->Alpii Dinarici
-Dunrea
-minoritatea romn din
Vojvodina
-conflicte etnice:
srbi- ortodoci
croai- catolici
bosniaci- musulmani
-problema Kosovoului
-conflictele militare-rzboiul
din 1999

- cultural-istoric->Bunapesta
-balneoclimateric->L. Balaton
-Dunrea, Tisa, C. Panonic

Caract. REP.
Aezare
Geogr.

Relief

Clima

MOLDOVA

-n E Europei Centrale
-intre Prut si Nistru
-grani cu Dunrea
-dominant de cmpie i
podi
-Pod.Moldovei de N
-Pod.Moldovei Centrale
-Pod.si C. Nistrului
-C. Moldovei de N
-C. Moldovei de S
-temperat continental
excesiv

Hidrogr -Prut, Nistru

Veget.

Pop.

-L. Stnca Costeti (pe

Prut)
-zon joas- step si
pdure
-etajul stepei pduri
de foioase
-religie ortodox
-limbi latine
-peste 65% orig. Rom.

Orae

-Chiinu, Bli,
Slobozia, Ungheni

Economia

Resurse: slabe, doar

roci pt. construcii i
soluri fertile
-textil, alimentar
-construct. de maini
-cereale, vi-de-vie

Industria

Agric.
Turismul

UCRAINA
-n Europa de E
-are ieire la Marea Neagr

BULGARIA
-Europa Sudic
-in partea de E a pen.
Balcanice
-C. nalt a Dunrii
-pod. Ludogorie
M-ii Pirin,
M-ii Rodopi
M-ii Balcani
-(Stara Planina)

-toate formele de relief (muni

podiuri cmpii)
-predomin relief de podi
(jumtate din suprafa)
-C.Mrii Negre, Pod. Donek
Pod. Podolic,
Carpaii Pduroi
-temperat continental excesiv N-temperat continental
-in pen. Crimeea = climat
S-mediteranean
subtropical prin ptrunderea
maselor de aer cald prin str.
Bosfor si Dardanele, aria
fiind atenuat de brizele mrii
-Tisa, Prut, Siret, Nistru, Nipru -Dunrea
-Maria
-zon step si pdure
-etaj step si silvostep

N-step i
silvostep,pduri de
foioase
S-V-mediteranean

-religie ortodox
-rata natalitaii cea mai
scazut din Europa:
a)mbtrnire demografica
b)Declin economic
c)Poluarea radioactiv
(Cernobl)
-Kiev, Odessa, Donek
-Sofia
-Sevastopol, Ialta,(porturi la M -Varna, Burgas (porturi
Neagr)
la M Neagr)
-Ruse, Vidin (port.la
Dunre)
Resurse: crbuni, minereu de Resurse:minereu de fier,
fier
lignit, petrol, gaze nat.
-energetic, metalurgic
chimic
-cereale, vi-de-vie
-heliomarin: litoralul Mrii
Negre

-castravei, trandafiri,
tutun
-montan: M-ii Balcani
-cultural: Sofia
-Balneoclimateric:
Nisipurile de Aur
-cultural- Balcic( castelul
reginei Maria)

La Bulgaria puncte de grani cu Romnia: Ruse, Lohn, Coslodui, Vidin

MOMENTELE FORMRII UE
-1950 ministrul de externe francez Robert Schumann la ndemnul industria ului Jean
Monet pun bazele C.E.C.O. (Comunitatea Ec. a Crbunelui i O elului)
-1951 se nfiineaz C.E.C.O. organism din care fac parte FRAN A , GERMANIA,
ITALIA, OLANDA
-1957 tratatul de la Roma -> Europa celor 6 care infiineaz C.E.E. (Comunitatea Ec.
European)
FRANA, GERMANIA, ITALIA, OLANDA, BELGIA, LUXEMBURG
-2 ri fondatoare a U.E. sunt Frana si Germania
1973- Europa celor 9 prin aderarea: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie
1981- Europa celor 10: Grecia
1986- Europa celor 12: Spania, Portugalia
1993- prin tratatul de la Maastricht(Olanda) C.E.E se transform in U.E.
1995- Europa celor 15: Austria, Finlanda, Suedia
2004- Europa celor 25:cel mai mare val de aderare (10 state): Estonia, Letonia,
Lituania, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria,(toate foste sub influen sovietic);
Slovenia, Cipru, Malta
2007- Europa celor 27: Romnia, Bulgaria
n plin proces de aderare sunt: Turcia, Croaia(1 iulie 2013), Macedonia
Nu fac parte din UE:
1. Elveia (motive financiare, important centru bancar mondial) neutr d.p.d.v. militar
2.Norvegia (cu mari exploatri de petrol, un nivel de trai foarte ridicat, cu cea mai mare
energie electric pe cap de locuitor)
ORGANISMELE U.E.
Capitala= Bruxelles
-Parlamentul European sediul Strasbourg(Fran a)
-Comisia European sediul Bruxelles
-Curtea de Conturi- Luxemburg
Simbolurile UE:
1.Steagul: fond albastru, 12 stele galbene, fiecare stea cu 5 col uri
2.Moneda: piaa unic European = EURO
3.Imnul: Od Bucuriei ,Simfonia a lX-a de Beethoven
4.Ziua Europei= 9 mai 1950
5.Deviza UE ,,Unitate n diversitate
Condiii de aderare:
1. Criteriul geografic: Statul trebuie sa fie european.
2.Criteriul democratic: pluralism politic, alegeri libere, respectarea minorit ilor.
3.Criteriul economic: fiecare stat candidat s fac dovada unei economii de pia .
4.Criteriul administrativ si juridic adecvat.

FRANA
Aezare geografic:
-n Europa Vestic
-al treilea stat ca suprafa din Europa dar primul din UE
-ieire la M. Mediteran, Oc. Atlantic i f. puin M. Nordului
-legtur cu Anglia pe sub canalul Mnecii Str. Callais (sau Dover)
-i aparine I. Corsica
Cadrul natural:
A)Relieful
1.Caracteristici:
-uniti de relief formate in moduri diferite:
M-ii Alpi, Pirinei nc. sc. terestre in Org. Alpin
Masivul Central Francez nc. sc. terestre in Org. Hercinic(regiune afectat de
vulcanism)
-relief glaciar- M-ii Alpi, Pirinei(cei mai sudici ghe ari din Europa)
-alt. max 4807 vf. Mont Blanc
2.Uniti de relief:
-Muni: Alpi, M.C.F, Pirinei, Jura, Vosgi
-Cmpii: C. Parisian (1/2 sin Frana)
B)Clima
-temperat oceanic- N si V-> pduri de foioase
-mediteranean- S -> vegetaie de maquis
C)Hidrografia
Rhin ->M. Nordului
Rhon->M. Mediteran
Garonne, Loara -> Oc. Atlantic
Sena -> M. Mnecii
D)Orae
-Paris- pe Sena (port fluvial)
-Lyon pe Rhon (port fluvial)
-Marsilia, Nisa, Cann (porturi la M. Mediteran- port maritim)
-Le Havre -> M. Mnecii
-Nantes, Bordeaux ->Oc. Atlantic (porturi)
-Strasbourg-parlamentul european
-Tulus
E) Economia
1.Resurse
-minereu de fier n regiunea Alsacia i Lorena
-crbuni
-uraniu(<- pondere ridicat a energiei nucleare) = 77% din produc ia total de energie
-este o ar dezvoltat economic
2.Industria: energetic, metalurgic, constructoare de ma ini, alimentar, u oar,
chimic
F) Agricultura= modernizat, diversificat, mecanizat
-cereale, floarea soarelui, via-de-vie
-locul 1 n Europa ca ar exportatoare de vin

G) Transporturile
1.Feroviare : TGV pe sub canalul Mnecii (legtura cu Anglia prin str. Calais)
2.Rutiere: numeroase autostrzi ,tunele din m- ii Alpi
3.Aeriene: aeroporturile din Paris, Lyon, Strasbourg
4.Navale: porturi maritime i fluviale
5.Multimodale: ferry-boat
H) Turism: zone, tipuri, obiective
-regiunea Parisului si mprejurimile
-Coasta de Azur si litoralul Mrii Mediterane (Cannes, Nisa)
-Valea Loarei- renumitele castele

GERMANIA
Aezare geografic: Europa Central
-cel mai populat stat al UE(membru fondator)
A)Relief
N-C. Germano-Polon (sau Nord European) origine fluvio-glaciar
1.Masive muntoase hercinice: M-ii Harz, M- ii Pdurea Neagr
2. Podiul Bavariei i Alpii Bavariei(muni tineri pe structur alpin)
B)Clima i vegetaia
-temperat continental cu pduri de foioase si conifere
-temperat-oceanic cu pduri de foioase
C)Hidrografia: Rhinul, Elba, Wesser(->M. Nordului), Dunrea
D)Organizarea spaiului geografic
capitala- Berlin
Bremen, Hamburg (porturi la M. Nordului)
Kln,Duisburg (porturi pe Rhin); Rostock, Kiel (porturi la M. Baltic)
E)Industria
Resurse: huil, minereu de fier, petrol,
Industrii: constructoare de maini, siderurgic, chimic, textil, alimentar, energiei
electice, metalurgiei neferoase
-datorita ritmului i amplorii dezvoltrii economice Germania este supranumit
,,LOCOMOTIVA ECONOMIEI MONDIALE
F)Transporturile
-cea mai imp. reea feroviar
Fluviale: cel mai mare port fluvial al lumii-> Duisburg
Aeriene: al 2-lea aeroport din Europa -> Frankfurt pe Main
G)Turismul
Cultural -ora muzeu: Berlin, Munchen, Hamburg (Zidul Berlinului)
Montan -Alpii Bavariei(sporturi de iarn)
H)Probleme geopolitice actuale
-rol imp. n procesul de globalizare
-evoluia istoric dupa cel de-al 2-lea Rzboi Mondial
(divizarea n R.F.G. i R.D.G si reunificarea in 1990)

GRECIA (REPUBLICA ELEN)

1.Aezare geografic
-Sudul pen. Balcanice
-are ieire in principal la Marea Egee si Marea Ionic
-cuprinde mai multe insule, cea mai mare fiind I. Creta
2.Cadrul natural:
A. Relieful
-munii reprezint o continuare a Alpilor Dinarici (principalul ir montan = M- ii Pindului)
-n partea Estic = M-ii Olimp
-M-ii Rodopi, C. Thesaliei
-Insule: Creta, Rodos, Corfu, Ciclade, Sporande
-Peninsule: Pelopones(n S), legat de continent prin Canalul Corint
B. Clima si Vegetaia
-climat mediteranean (subtropical): veg. mediteranean (tufi uri spinoase= maquis i
garriga)
-cea mai redus, mpdurit datorit defririlor, agric., turismului, solurilor de tip terra
rossa
C. Hidrografia
-Axios, Nestos (-> M. Egee)
D.Orae
-Atena Pireu; Salonic(Thessalonik) -> porturi la M. Egee
-Larissa; Volos; Patras
3. Activitatea economic
A. Resurse
-calcar-> ciment
-bauxit-> alumina-> industria aluminiului
Domenii economice tradiionale: comerul i naviga ia
B. Agricultura
Culturi specifice: mslinul
C. Turismul
- Complexul Acropole din Atena (cel mai mare templu = Parthenonul)
-Muntele Athos
-Muntele Olimp
-Meteora

ITALIA
1.Aezare geografic
-Europa Sudic
-ieire la:
V-> M. Liguric si Tirenian
S->M. Ionic
E->M. Adriatic
-insule:Sicilia, Sardinia, Elba, Llipari
2.Cadrul natural
A.Relief
-muni tineri formai in org. Alpin
-relief glaciar carstic i vulcanic( Vezuviu, Etna, Stromboli)
-M-ii Alpi, M-ii Apenini, C. Padului, Piemontul Apeninilor
B. Clima si vegetaia
N-temperat continental pduri de foioase si conifere
S-mediteranean vegetaie mediteradean soluri terra rossa
C. Hidrografia
Fluvii: Tibru, Pad
Lacuri:
-glaciare: Como, Garda, Maggiore
-lagune : Laguna Veneiei
D. Populaia
-limbi romanice
-republic
E. Orae
N- regiune continental- Milano, Torino, Vene ia, Genova (cele mai dezvoltate ora e)
Centru: regiune peninsular- Roma
S- regiune insular Palermo, Napoli, Bari
3.Activitatea economic
A. Agricultura
-vi de vie
-citrice
-mslinul
B.Transporturi
Porturi:
-maritime: Bari, Veneia -> M. Adriatic
Napoli-> M. Tirenian
Genova-> M. Liguric
-fluviale: Roma pe Tibru

C.Turismul
Italia= cel mai mare muzeu n aer liber :
1.Deine jumtate din perimetrul U.N.E.S.C.O
2.Monumente istorice i de art, cele mai multe din lume
3.Varietatea tipurilor de turism:
-montan: Alpi(staiunea Cortina DAmpezzo )
-litoral: Rimini
-religios: Vatican
-cultural: oraul Roma: Colosseumul, Fontana Di Trevi, Capela Sixtin, Muzeul
Vaticanului, Columna lui Traian
Explicaii:
De ce N Italiei este o regiune mai dezvoltat dect partea S:
1.Cele mai dezvoltate orae
2.Apropierea de continent a prii Nordice- > pia de desfacere
3.N= caracter industrial
S=caracter agrar

PORTUGALIA
1. Aezare geografic
-in partea de N a Pen. Iberice
-larg deschidere la Oc. Atlantic
-are n componen 2 teritorii simultane:Arhipelagurile Azore si Madeira din Oc. Atlantic
-prin apartenen la Pen. Iberic i la Europa Mediteranean, de i nu face parte din
acest bazin este considerat ar mediteranean
-face parte din U.E din anul 1986 alturi de Spania
2.Cadrul natural
A. Relieful
-jumtatea nordic =relief montan: M. Serra da Estrela
-jumtatea sudic = relief de dealuri si cmpii : C. Portugaliei
B. Clima si vegetaia
-n N= climat temperat oceanic->pd. De foioase: ARBORELE DE PLUT
-n S= climat mediteranean-> veg. Mediteranean (maquis, garriga)
C.Hidrografia
Fluvii: Tejo, Douro, Guadiana -> Oc. Atlantic
3.Potenial uman
-pondere mare a tinerilor (datorit unui spor natural ridicat)
A. Orae
-Lisabona(=capitala) ; Porto -> porturi la Oc. Atlantic
-alte orae: Setubal, Braga
B. Agricultura
-via de vie, citrice, mslin
C. Turismul
-Lisabona = ora turistic

MAREA BRITANIE
1. Aezare geografic
-Europa Vestic
-denumirea complet: Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord
-U.K.
-ieire la Marea Nordului si Marea Mnecii
-are in componen: Scoia, ara Galilor, Anglia, Irlanda de Nord
-insule: Shetland, Hebride
2. Cadrul natural
A. Relieful
-muni: Org. Caledonian (M-ii Scoiei i M-ii Grampian)
Org. Hercinic (M-ii Penini-aspect de podi )
-alt. max. 1343 vf. Ben Nevis
-relief dominant de cmpie (Anglia)
M-ii Scoiei, M-ii Penini, M-ii Grampian, C. Londrei
B. Clima si vegetaia
-temperat oceanic->pduri de foioase
C. Hidrografia
Tamisa(Londra)- >M. Nordului
Severn-> Oc. Atlantic
D. Populaia
-monarhie constituional
-densitate mare de locuitori datorit reliefului de cmpie (C. Londrei), suprafa mic,
zon dezvoltat economic
E.Orae
-Scoia: Edimburg
-Irlanda de Nord: Belfast
-ara Galilor : Cardiff (port la Oc. Atlantic)
-Anglia: Londra (port la M. Mnecii)
Manchester, Liverpool
- aglomeraie urban : Middlands
3.Activitatea economic
A. Industria
-resurse: petrol (resursa de baz), minereu de fier, crbune
B. Agricultura
-diversificat, automatizat
-creterea ovinelor si bovinelor foarte dezvoltat pe baza p unilor si fne elor naturale

SPANIA
1.Aezare geografic
-Europa Sudic
-ocup cea mai mare parte a Pen. Iberice
-are ieire att la M. Mediteran ct i la Oc. Atlantic
-i aparin 2 arhipelaguri: Baleare n M. Mediteran (Ibiza i Mallorca)
Canare n Oc. Atlantic (I. Tenerife)
-legtura cu continentul Africa se realizeaz prin strmtoarea Gibraltar
2. Cadrul natural
A. Relief
-cmpii litorale: C. Andaluziei, C. Aragonului
-podiuri: Pod. Castiliei (Meseta)
-muni: Pirinei, Cantabrici (N), Iberici , Castiliei(partea Central)
-a 2-a ar ca altitudine din Europa dup Elve ia
-se ntlnesc muni dezvoltai pe structur alpin (M- ii Pirinei)
- alt. peste 3400m (vf. Pic DAneto = 3404)
-n partea central: Pod. Castiliei (Org. Hercinic)
B. Clima si vegetaia
N- clim temperat oceanic ->pduri de foioase
Centru: continental excesiv ->vegetaie de step (Pod. Meseta)
C. Hidrografia
Ebro ->M. Mediteran
Duero, Tejo, Guadalquivir, Guadiana ->Oc. Atlantic
D.Orae
-capitala: Madrid
-Barcelona, Valencia, Malaga ->porturi la M. Mediteran
-Bilbao, La Coruna, Gijon ->porturi la Oc. Atlantic
-Zaragoza->port fluvial pe Ebro
-Sevilia (ora situat pe Guadalquivir)
E. Agricultura
-are caracteristic agricol tip HUERTAS (mari ferme cu ntinse suprafe e agricole)
-mslin, citrice, vi de vie
-locul 1 n lume la ulei de msline
3.Activitatea economic
A. Industria
-resurse: bauxit, titan, mercur (locul 1 pe glob)
B.Turismul
-litoral pe rmul Mrii Mediterane : Rivera: Costa del Sol
-cultural: Madrid(Muzeul Prado), Barcelona, Valencia, Sevilia
-montan: practicarea sporturilor de iarn (staiunea din M- ii Pirinei)
-religios: Barcelona (Sagrada Familia)

AUSTRIA
1.Aezare geografic
-Europa Central
-fr ieire la mare
-ar alpin i dunrean
2.Cadrul Natural
A. Relieful
-dominant de munte
-Alpii austrieci, C. Vienei
B. Clima i vegetaia
-temperat continental de tranziie
-vnturile de vest
-pduri de conifere
C. Hidrografia
-Dunrea cu afluenii Inn i Enns
-lacuri glaciare: Constantza
D.Populaia i oraele
-republic
-orae principale: Viena, Salzburg, Innsbruck, Lins, Graz
E. Transporturile
-fluviale: pe Dunre: Viena(port)
F. Turism
-cultural: Viena i Salzburg
-montan: Innsbruck

SECTOARELE DE ACTIVITATE ECONOMIC

1. Sectorul primar = agricultur i silvicultur
2. Sectorul secundar= industrie, comer i construcie
3. Sectorul teriar= transporturi, turism i servicii

ALTE RI ALE UE
1. Danemarca
-pen. Iutlanda
-capitala situat pe cele 14 insule (Copenhaga - Sjoeland)
-vegetaie de lande : specific climatului temperat oceanic, vegeta ie nisipoas
2.Finlanda
-cea mai mpdurit ar a europei
-dezvoltare economic redus = Laponia (climat subpolar)
-ara celor 1000 de lacuri
-Nokia - telefonie mobil
3.Suedia
-numeroase lacuri glaciare situate n apropierea capitalei
-importante resurse de minereu de fier
3.rile baltice
Estonia, Letonia, Lituania
-relief de cmpie
-pduri de conifere
4.rile Beneluxului
Belgia, Olanda, Luxemburg
-relief jos de cmpie: cmpia Germano-Polon
-altitudini joase pn la 200m
-climat temperat oceanic
-densitatea foarte mare de populaie :
Belgia= peste 300 loc/km -ar unic
-Bruxelles = capitala UE
Olanda = ar unicat la nivel mondial : 50% din suprafa este sub nivelul mrii
-poldere= teritoriile joase i ndiguite scoase de sub nivelul mrii 27%
-aglomeraia urban Randstad- Holland: Rotterdam- Amsterdam- Haga- Utrecht
-dezvoltare din activitile portuare
-ar cu 2 capitale: Amsterdam i Haga
Luxemburg= ar cu cea mai mare putere de cumprare
-cel mai mare PIB
Irlanda= cel mai vechi stat al UE
-80% din insula Irlanda
Slovenia = cel mai mic stat din pen. Balcanic
-relief carstic dezvoltat: Petera Pastolnia
Malta= cel mai mic stat al UE