Despre rezolutia imaginilor digitale

Rezolutia se refera la capacitatea unei imagini digitale de a reprezenta distinct detaliile

subiectului. Generatorul unei imagini digitale este o camera foto digitala sau un scanner si
poarta numele de generic "dispozitiv de intrare". Imaginile pot fi in continuare vizualizate
pe un monitor sau pot fi tiparite cu ajutorul unor imprimante, acestea fiind denumite
"dispozitive de iesire". Pentru fiecare dintre aceste dispozitive se folosesc termeni specifici.
In continuare ne vom referi exclusiv la imaginile de tip bitmap (imagini alcatuite dintr-o
matrice de puncte, distribuite pe linii si coloane). Desi nu face parte din Sistemul
International de Masuri si Greutati, se obisnuieste si azi sa se raporteze diferitele
caracteristici ale imaginilor digitale la unitatea de lungime inch (aprox. 25 mm).
1. Definitii.
Pixelul reprezinta cea mai mica unitate dintr-o imagine de tip bitmap. Pentru imaginile
alb / negru, un pixel este reprezentat printr-un octet (byte), deoarece se considera ca 256
nivele de gri sunt suficiente pentru a caracteriza orice fotografie. Pentru imaginile color,
fiecare pixel contine informatii pentru culorile elementare (rosu, verde si albastru), fiecare
pe cate 256 nivele, pentru a realiza in final 256 * 256 * 256 nivele, adica peste 16 milioane
nuante de culori. Pixelul nu are lungime sau latime, atata vreme cat imaginea noastra se
afla in stare de fisier informatic. Doar prin afisare pe monitor sau prin imprimare, pixelul
va fi transformat intr-un patratel, ce poate fi caracterizat prin dimensiuni.
Rezolutia unei imagini reprezinta numarul total de pixeli ce o compun. Rezolutia se poate
exprima sub forma unui produs, de exemplu 3.000 x 2.000 pixeli sau sub forma
rezultatului acestui produs: 2.000 x 3.000 = 6.000.000 pixeli sau 6 MPx. In mod paradoxal,
desi fisierul de imagine este un fisier informatic, 1 MPx = 1.000 KPx = 1.000.000 pixeli,
asadar nu se aplica multiplicarea cu 1.024!
Din motive comerciale, producatorii prefera sa scoata in evidenta rezolutia masurata in
megapixeli, si afiseze mai mic, in cartea tehnica rezolutia pe orizontala si pe varticala
imaginii. De ce? Deoarece suprafata creste proportional cu patratul laturii; o dublare a
cifrei in MPx produce o crestere a suprafetei doar de aproximativ 1,4 ori.
SPI (samples per inch) reprezinta frecventa de esantionare a scannerelor. Cu cat acest
dispozitiv va prelua mai multe esantioane din fotografia scanata pe unitatea de lungime (in
acest caz - inch), cu atat imaginea rezultata va fi mai detaliata.
PPI (pixel per inch) reprezeinta numarul de pixeli pe care ii afiseaza un monitor pe
unitatea de lungime. PPI nu este o masura a imaginii digitale ci a dispozitivului de iesire
(monitor sau print). In general, monitoarele au o rezolutie fixa, stabilita la instalarea
sistemului de operare, de exemplu 72 sau 92 pixeli per inch. Daca utilizatorul doreste sa
afiseze imaginea la o rezolutie de 200 pixeli per inch, atunci placa grafica va interpola
imaginea si va comprima 200 pixeli in 72 / 92 pixeli pentru fiecare inch. De asemenea,
cand se doreste imprimarea fotografiei, programul de lucru va solicita alegerea unei
rezolutii de iesire - cati pixeli va "pune" pe un inch de hartie.

Caseta de dialog ce apare la imprimarea unei fotografii.

DPI (dots per inch) reprezinta capacitatea unei imprimante cu jet de cerneala de a proiecta
picaturi de cerneala in mod distinct pe unitatea de lungime. Din motive de marketing,
producatorii imprimantelor publica de regula, capacitatea de a proiecta picaturi de cerneala
din culorile de baza, neglijind faptul ca, pentru a reproduce o anumita culoare, specifica
unui pixel, este nevoie de proiectarea mai multor picaturi de cerneala din fiecare culoare de
baza. Imprimantele uzuale din zilele noastre pot proiecta peste 4.000 picaturi de cerneala
per inch.
LPI (lines per inch) se refera la capacitatea unei imprimante de a imprima linii distincte pe
veticala, pe unitatea de lungime (inaltime). Datorita unor restrictii inclusiv mecanice,
imprimantele actuale pot imprima aproximativ jumatate din capacitatea declarata de pixeli
per inch. Pentru a imprima doua linii distincte, imprimanta trebuie sa aplice un sir de
puncte de negre, sa lase sir de puncte albe, sa aplice inca un sir de puncte negre, etc. Ca
atare, intre PPI si LPI este un raport de 2 la 1.
Ochiul uman are capacitate limitata de discriminare a detaliilor de aproximativ un minut de
arc, ceea ce inseamna aproximativ 0,1 mm pe o imagine vizionata de la distanta normala
(30 - 35 cm de ochi). De aceea s-a calculat ca rezolutia suficienta pentru a obtine fotografii
de cea mai buna calitate este de 300 pixeli per inch. Utilizarea unei rezolutii mai mari nu
produce o impresie vizuala mai buna, daca imaginea este examinata cu ochiul liber. Daca
imaginea va fi privita de la o distanta mai mare (de exemplu bannere publicitare), impresia
de imagine de cea mai buna calitate se va pastra si la rezolutii mai mici.
2 Cum se aplica in practica notiunile de mai sus?
Sa presupunem ca avem o camera foto digitala de 3 MPx, care produce fotografii de 1500
x 2000 pixeli. In aceasta etapa, fotografia nu are dimensiuni in cm, doar in pixeli si,
desigur, in KB / MB.
Doar o fotografie imprimata are dimensiuni in centimetrii (sau in alta unitate de lungime).
Ce marime va avea fotografia noastra? Depinde de cati pixeli vom imprima pe unitatea de
lungime. De exemplu, daca alegem o densitate de 100 pixeli / inch, fotografia noastra va fi
imprimata in formatul 15 x 20 inch (37 x 50 cm). Calitatea imaginii nu va fi optima,
deoarece, privita de aproape, liniile de demarcatie dintre doua suprafete cu tonalitati

diferite vor fi reproduse sub forma unor linii frante si uneori chiar se pot observa mici
patratele efect denumit indeobste "pixelizare". Daca insa fotografia va fi expusa si privita
de la o distanta mai mare, de circa 1 m, acest efect nu va mai fi perceptbil.

Marirea excesiva a unei imagini, in raport cu rezolutia sa duce la aparitia fenomenului de

"pixelizare" (in cartus).
Daca vom alege o rezolutie de 200 pixeli / inch, fotografia noastra va avea 7,5 x 10 inch
(18 x 25 cm). Fiecare pixel din imaginea digitala va fi reprodus in fotografie ca un patratel
de 4 ori mai mic ca suprafata, deci mai greu de vazut.
In fine, daca stabilim o rezolutie de 300 pixeli / inch, fotografia va avea 5 x 6,5 inch (12,5
x 16,9 cm). Pentru fiecare pixel din imaginea digitala va fi trasat de imprimanta un patratel
de 125 mm / 1.500 pixeli = 0,08 mm adica mai mic decat limita minima de disriminare a
ochiului uman. Teoretic, o astfel de fotografie va apare perfecta privita cu ochiul liber. De
ce teoretic? Deoarece majoritatea dintre noi inregistram imaginile digitale in format JPEG,
care comprima mai mult sau mai putin fisierul. Compresia se realizeaza prin aproximarea
unui numar oarecare de nuante de culoare foarte apropiate, cu o singura culoare; prin
aceasta metoda marimea in MB / KB a fisierului se reduce semnificativ, dar se altereaza,
intr-un grad variabil, si calitatea imaginii si pot apare plaje de culoare uniforma acolo unde,
de fapt, in realitate sunt prezente variatii subtile. Dar aceasta este alta poveste si este
abordata in alta parte.
Intre dimensiunile in pixeli ale unei imagini, rezolutia ei la imprimare si dimensiunile
fizice ale fotografiei este o relatie dinamica. De ce rezolutie avem nevoie? O imagine cu
prea putini pixeli, imprimata prea mare, va produce o fotografie in care marginile sunt
zimtate iar imaginea arata urat. Invers, daca avem o imagine de mari dimensiuni si vrem sa
o imprimam pe un format mic, procesul va dura mai mult decat ne-am astepta, datorita
necesitatii de a prelucra cantitati mari de date. Fara a recurge la interpolare (calcularea de
noi pixeli, inexistenti in fotografia originala), daca dorim sa crestem rezolutia unei
fotografii, ca sa aiba o calitate mai buna, neaparat dimensiunile sale se vor micsora.
De exemplu, avem de trimis la tipar o fotografie ce are 480 x 554 pixeli. Pentru ziarul A, ni
se solicita o rezolutie de 72 pixeli /inch. Imaginea va avea 480 x 554 puncte tipografice
(16,9 x 19,5 cm). Daca insa pretentiile tipografice vor fi mai mari, putem modifica

rezolutia la 144 pixeli/inch, caz in care fotografia noastra va apare de 4 ori mai mica in
suprafata (240 x 277 puncte tipografice adica 8,9 x 9,7 cm).
3. Formule de calcul
Finetea imprimatului (ppi) = Dimensiunea digitala (pixeli) / Dimensiunea imprimatului
(inch)
Dimensiunea digitala (pixeli) = Dimeniunea imprimatului (inch) x Finetea imprimatului
(ppi)
Dimensiunea imprimatului (inch) = Dimensiunea digitala (pixeli) / Finetea imprimatului
(ppi)
In incheiere, doua tabele in care sunt ilustrate corelatiile dintre rezolutia imaginii digitale,
formatul de hartie pe care se imprima si finetea imaginii realizate.

Formatul hartiei in cm
Rezolutie
in pixeli

5 x 7,5

10 x 15

13 x 18

15 x 21

Formatul hartiei in inch

Rezolutia
totala
a imaginii

2x3

4x6

5x7

6x8

600 x 900

300 ppi

150 ppi

120 ppi

100 ppi

540 Kb

1200 x 1800

600 ppi

300 ppi

240 ppi

200 ppi

2,1 MPx

1500 x 2100

750 ppi

375 ppi

300 ppi

250 ppi

3 MPx

2000 x 3000 1000 ppi

500 ppi

400 ppi

333 ppi

6 MPx

2400 x 3000 1200 ppi

600 ppi

480 ppi

400 ppi

7,2 MPx

30 x 45

Rezolutia
totala
a imaginii

Formatul hartiei in cm
Rezolutie
in pixeli

15 x 21

20 x 25

20 x 30

Formatul hartiei in inch

6x8

8 x 10

8 x 12

12 x 18

2400 x 3000

400 ppi

300 ppi

250 ppi

200 ppi

7,2 MPx

2600 x 3800

430 ppi

325 ppi

316 ppi

216 ppi

10 MPx

2800 x 4300

466 ppi

350 ppi

350 ppi

233 ppi

12 MPx

3000 x 4500

500 ppi

375 ppi

375 ppi

250 ppi

14 MPx

3800 x 5600

633 ppi

475 ppi

466 ppi

316 ppi

21 MPx

In zona gri se afla formatele a caror rezolutie este insuficienta pentru calitate foarte ridicata
a imprimatului, dar unele fotografii pot fi, totusi, imrpimate la o calitate rezonabila. Cu cat

fotografia va fi imprimata intr-un format mai mare, cu atat ea va fi privita de la o distanta

corespunzator mai mare iar rezolutia optima (300 ppi pentru formatele mai mici) poate fi
mai redusa.