ECONOMIA ELVETIEI INTRE SINGULARITATE SI INTEGRARE

Confederaia Elveian sau Elveia (Latin: Confederatio Helvetica) este un mic stat
federal n Europa Central, fr ieire la mare.Este formata din 26 de cantoane,cu capitala
federala la Berna. Are grani cu Germania, Frana, Italia, Austria i Liechtenstein. ara are o
mare tradiie n neutralitatea politic i militar, motiv pentru care este sediul multor
organizaii internaionale.
Elvetia-Paradoxul vietii economice
Multa vreme Elvetia a fost vazuta ca o tara mediocra.Aproape un sfert din teritoriul ei
este format din ghetari,zapezi vesnice,stanci si pante abrupte,rezultand astfel
neproductivitatea sa.Elvetia este complet lipsita de materiile prime ale celorlalte tari
europene:carbune,fier si alte minerale,metale pretioase ,petrol si cu toate acestea ea
prezinta o industrie puternica si foarte dezvoltata.La baza acestei dezvoltari sta o etica a
muncii si o incredere in munca metodic facuta si nu in aventuri sau intr-un noroc
neasteptat.S-a optat deci pentru importurile de materii prime ieftine:bumbacul,lana din
tarile invecinate si au exportat alte materii prime :matasea si metalele pretioase pentru care
cheltuielile de transport erau minime fata de valoarea lor intriseca.In felul acesta ,economia
elvetiana s-a orientat ,inca de la inceputuri,spre specializare,produse de lux si mai ales spre
industriile de prelucrare,in care indemanarea mainii de lucru joaca un rol esential,punanduse accent pe calitatea muncii.Astfel,in 1960 ,Elvetia detinea locul intai in ierarhia tarilor
exportatoare,imense capitaluri acumulate datorita secretului bancar dar si a stabilitatii
monetare,absenta somajului,o cerere de mana de lucru care depaseste oferta si explica
invazia de lucratori straini.In concluzie,aceasta dezvoltare se datoreaza stradaniei si
inteligentei unor oameni hotarati care s-au folosit de cea mai mica sansa ce le-a fost oferita.
ECONOMIA. GENERALITI: Elveia dispune de o prosper, pacifist i modern economie
de pia, cu un nivel sczut al omajului, o mn de lucru foarte experimentat, i se
mndrete cu Produs Intern Brut pe cap de locuitor printre cele mai mari din lume.
Economia Elveiei beneficiaz de un sector al serviciilor foarte bine dezvoltat, condus n mare
parte de sectorul financiar i de cel al industriei specializate n tehnologie de nalt
performan. Cu toate c Elveia nu este membr a Uniunii Europene, dar n scopul de a
intra pe piaa internaional a concurenei, economia a fost standardizat n mare msur n
conformitate cu prevederile UE, pstrnd totui un mic protecionism economic, cu
precdere n micul su sector agricol. Criza economic global a atins i Elveia, care s-a
vzut n anul 2009 n recesiune, i asta n mare parte din cauza cererii de export mai sczut
ca de obicei. Pentru a mai ameliora din consecine i a preveni deprecierea monedei
naionale, Banca Naional a Elveiei a implementat o aa-numit politic de austeritate
printr-o rat de interes zero. Odat cu implementarea unui al treilea stimulent fiscal,
economia elveian avea s creasc cu 2,7 puncte procentuale n 2010. Creterea vine ntrun context n care renumitul su sistem bancar a avut de gestionat o serie de provocri,
astfel nct cea mai mare banc a suferit pierderi uriae pe 2008-2009, ceea ce a condus la
acceptarea unui ajutor guvernamental la sfritul lui 2008. Mai mult dect att, Elveia s-a
confruntat cu o presiune crescnd din partea vecinilor, a Uniunii Europene, SUA i
organismelor internaionale pentru a-i reforma politica cu privire la secretul bancar.

Treptat, guvernul a acceptat i s-a conformat unor norme OECD cu privire la asistena
administrativ cu privire la taxe, impozite i evaziune fiscal. n spiritul standardelor OECD,
Guvernul a renegociat "dubla taxare" cu mai multe ri, incluznd aici i SUA, i lucreaz cu
Germania i Marea Britanie s rezolve i celelalte probleme sensibile, n mod particular
posibilitatea de a impune o tax de depozit bancar depozitelor aparinnd strinilor.
Parlamentul a aprobat n martie 2010 primele 5 nelegeri de "dubl taxare", inclusiv pe ceea
cu privire la SUA i ateapt doar acordul Senatului American. Aceast msur, coroborat
cu cea din 2009, cnd autoritile de reglementare financiar elveiene au dat dispoziie celei
mai mari bnci din Elveia s dezvluie la dorina expres a Washington-ului numele
titularilor de conturi suspectai c ar folosi banca pentru a comite fraud fiscal, vor avea un
impact de durat asupra istoriei secretului bancar pe care Elveia l-a promovat de foarte
mult vreme.

Economia Elvetiei introducere

Elveia este una dintre cele mai bogate ri din lume dup PIB pe cap de locuitor, i are
cea mai mare bogie pe cap de persoan adult (n termeni de bunuri financiare i
nefinanciare) din toate rile lumii. Zrich i Geneva au fost clasate pe locurile doi, respectiv
opt n clasamentul calitii vieii. ara este pe locul al 19-lea n lume ca PNB i pe locul
treizeci i ase dup paritatea puterii de cumprare. Este al douzecilea cel mai mare
exportator i al optsprezecelea cel mai mare importator de bunuri. . Elveia are cel mai mare
rating al libertii economice din Europa pe 2010, acoperind ns mult i prin servicii
publice.PIB-ul nominal pe cap de locuitor este mai mare dect cel al Japoniei i dect al altor
economii din Europa de Vest i Central. Dac se ajusteaz dup paritatea puterii de
cumprare, Elveia se claseaz pe locul 8 n lume n termenii PIB-ului pe cap de locuitor,
conform Bncii Mondiale i FMI (al 15-lea dup CIA Worldfactbook).
Raportul Competitivitii Globale al Forumului Economic Mondial claseaz economia
Elveiei pe primul loc n lume dup competitivitate,iar dupUniunea European, Elveia este
cea mai inovativ ar de pe continent. Mare parte din secolul al XX-lea, Elveia a fost cea
mai bogat ar din Europa la mare distan de celelalte (dup PIB pe cap de locuitor). n
2005, venitul median pe gospodrie n Elveia era estimat la 95.000 CHF, echivalentul a circa
100.000 de dolari (n decembrie 2010) n termeni nominali. Elveia are i una dintre cele mai
mari balane de cont curent ca procentaj din PIB.

Elveia cuprinde trei mari regiuni lingvistice i culturale: german, francez, i italian, la care
se mai adaug vile vorbitoare de retoroman. De aceea, elveienii, dei predominant
germanofoni, nu formeaz o naiune n sensul unei identiti etnice i culturale.
Prin tradiie, Elveia evit alianele ce ar putea implica aciuni directe militare, politice sau
economice i a pstrat neutralitatea de la sfritul expansiunii sale n 1515. Politica sa de
neutralitate a fost recunoscut internaional la Congresul de la Viena din 1815. Abia n 2002
Elveia a devenit membru cu drepturi depline al ONU i a fost primul stat care a supus
aderarea la acest organism unui referendum. Elveia ntreine relaii diplomatice cu aproape
toate rile i a servit drept intermediar ntre alte state. Elveia nu este membru al Uniunii
Europene; elveienii au respins constant aderarea ncepnd cu anii 1990.

Drapelul elveian inversat monocromatic a devenit drapelul Micrii Crucii Roii, nfiinat n
1863 de Henri Dunant.
Un numr neobinuit de mare de instituii internaionale i au sediul n Elveia, n parte
datorit politicii de neutralitate a cestei ri. Geneva este locul unde a aprut Micarea Crucii
Roii i unde s-au perfectat Conveniile de la Genevai, din 2006, gzduiete Consiliul pentru
Drepturile Omului al Naiunilor Unite. Dei Elveia este una dintre cele mai recente ri
membre ale ONU, Palatul Popoarelor din Geneva este al doilea sediu ca mrime al Naiunilor
Unite dup cel din New York City, iar Elveia a fost membr fondatoare i ar-gazd a Ligii
Naiunilor.
n afara sediului ONU, Confederaia Elveian gzduiete mai multe agenii ONU, cum ar
fi Organizaia Mondial a Sntii (OMS), Organizaia Internaional a Muncii (OIM),
Uniunea Internaional de Telecomunicaii (ITU), naltul Comisariat al ONU pentru
Refugiai i circa 200 de alte organizaii internaionale, inclusivOrganizaia Mondial a
Comerului. edinele anuale ale Forumului Economic Mondial de la Davos reunesc lideri
internaionali politici i de afaceri din Elveia i din alte ri, care discut probleme
importante cu care se confrunt lumea, inclusiv sntatea i mediul.
Cel mai important sector economic al Elveiei este producia industrial. n ar se
produc substane chimice, bunuri sanitare i farmaceutice, instrumente de msur tiinifice
i de precizie, i instrumente muzicale. Cele mai mari exporturi sunt cele de substane
chimice (34% din exporturi), maini/electronice (20,9%), i ceasuri/instrumente de precizie
(16,9%). Serviciile exportate se ridic la circa o treime din valoarea bunurilor
exportate. Sectorul serviciilor n special cel bancar i de asigurri, turismul i organizaiile
internaionale sunt o alt important industrie pentru Elveia.
Circa 3,8 milioane de oameni lucreaz n Elveia; circa 25% din angajai fceau parte n 2004
dintr-un sindicat. Elveia are o pia a muncii mai flexibil dect rile vecine, i n consecin
rata omajului este foarte sczut. Rata omajului a crescut de la un minim de 1,7% n iunie
2000 la un maxim de 4,4% n decembrie 2009. Creterea demografic prin imigraie net
este foarte ridicat, de 0,52% din populaie n 2004. Populaia de strini era de 21,8% n
2004, cam ct i n Australia. Productivitatea muncii (PIB pe ore lucrate n total) este pe locul
17 n lume, de 27,44 dolari internaionali n 2006.

Valea Engadinului. Turismul constituie o surs important de venit pentru regiunile alpine
mai puin industrializate.
Elveia are o economie cu un sector privat foarte mare, taxele fiind reduse dup standardele
lumii occidentale; Taxarea total este una dintre cele mai mici din rile dezvoltate. Elveia
este o ar n care se fac afaceri relativ uor, fiind pe locul 28 din 178 de ri dup Indicele
Uurinei de a Face Afaceri. Creterea economic lent din anii 1990 i de la nceputul anilor
2000 a crescut susinerea pentru reformele economice i armonizarea cu Uniunea
European. Conform Credit Suisse, doar aproximativ 37% din locuitori sunt proprietari ai
locuinei lor, aceasta fiind una dintre cele mai sczute rate ale deinerii de locuine din
Europa. Preurile locuinelor i alimentelor erau n 2007 la 171% i 145% din indicele celor 25
de state membre naintea acelui an ale Uniunii, comparativ cu 113% i 104% n Germania.
Protecionismul n agriculturo rar excepie de la politicile de liber schimb ale Elveiei
contribuie la preurile foarte mari la alimente. Liberalizarea pieei produselor agricole
rmne n urma multir state ale Uniunii Europene, conform OECD. Cu toate acestea, puterea
de cumprare intern este una dintre cele mai bune din lume. n afar de agricultur,
barierele economice i comerciale ntre Elveia i Uniunea European sunt minimale iar
Elveia are acorduri de liber schimb cu multe ri din lume. Elveia este membr a Asociaiei
Europene de Liber Schimb (EFTA).

Elveia i Uniunea European

Elveia a votat mpotriva aderrii la Zona Economic European ntr-un referendum
din decembrie 1992 i de atunci a ntreinut i i-a dezvoltat relaiile cu Uniunea European
(UE) i cu rile europene n principal prin acorduri bilaterale. n martie 2001, elveienii au
refuzat din nou prin vot popular nceperea negocierilor de aderare la UE. Mai recent,
elveienii i-au armonizat practicile economice cu cele ale UE n multe aspecte, ntr-o
tentativ de a-i ameliora competitivitatea pe plan internaional. Economia a crescut cel mai
recent cu circa 3% pe an. Aderarea la UE este un obiectiv pe termen lung al unei pri din
guvernul Elveiei, dar exist un sentiment popular considerabil de opoziie fa de acest
proces, sentiment susinut mai ales de Partidul Popular (SVP). Zonele vestice, francofone,
precum i regiunile urbane din restul rii, tind s fie mai pro-UE, nereprezentnd ns o
proporie semnificativ a populaiei.
Guvernul a nfiinat un Birou de Integrare n cadrul Departamentului Federal de Afaceri
Externe i al Departamentului Federal de Afaceri Economice. Pentru a minimiza consecinele
negative ce deriv din izolarea Elveiei fa de restul Europei, Berna i Bruxelles-ul au semnat
n 1999 apte acorduri bilaterale pentru a liberaliza comerul transfrontalier, i acestea au
intrat n vigoare ncepnd cu 2001. Aceast prim serie de acorduri bilaterale cuprindea i
libera circulaie a cetenilor. O a doua serie, ce acoper nou aspecte, a fost semnat n
2004 i ratificat ulterior. Aceasta cuprinde Tratatul de la Schengen i Convenia de la Dublin.
Cele dou pri continu s discute alte zone de cooperare.
n 2006, Elveia a aprobat investiii de 1000 de milioane de franci n rile mai srace ale UE
din sudul i centrul Europei, susinndu-i astfel cooperarea i legturile cu UE n ansamblul
ei. Asupra Elveiei s-au pus adesea presiuni, att din partea UE, ct i din alte surse
internaionale, pentru a reduce nivelul de protecie a secretului bancar i de a ridica taxele
pentru a ajunge la paritate cu UE. S-a discutat preliminar n patru noi arii: liberalizarea pieei

energiei electrice, participarea la proiectul european GNSS Galileo, cooperarea cu centrul

european pentru prevenia bolilor i recunoaterea certificatelor de origine pentru
produsele alimentare.
La 27 noiembrie 2008, minitrii de interne i ai justiiei din Uniunea European au anunat
aderarea Elveiei la zona de liber circulaie Schengen ncepnd cu 12 decembrie 2008.
Punctele de trecere a frontierei terestre rmn n funciune doar pentru transporturile de
mrfuri, persoanele nemaifiind controlate, dei paapoartele au continuat s fie verificate
pn la 29 martie 2009, pentru a verifica dac provin dintr-o alt ar Schengen.

SINGULARITATE-NEUTRALITATE
Singularitatea "cazului elveian" este dificil de explicat dac lum n considerare
amplasamentul geopolitic al Elveiei, care este departe de a fi o insul precum Islanda, ci
posed frontiere comune cu Frana, Germania i Italia, trei dintre statele fondatoare a ceea
ce avea s devin Uniunea European. Mai mult dect att, Confederaia Elveian a adoptat
limbile, religiile i manifestrile culturale ale acestor ri, fiind un succes story al
multiculturalismului. i prin tradiiile politice, Elveia se dovedete a fi o ar european prin
excelen, regimul su parlamentar i partidele politice fiind asemntoare celor ale statelor
vecine. Din punct de vedere demografic, peste 870.000 de ceteni ai UE sunt rezideni ai
Confederaiei, iar aproximativ 700.000 de persoane traverseaz frontierele Elveiei n
ambele sensuri, zilnic. n plan economic, Elveia este practic profund integrat n UE, circa
60% din exporturile i aproape 80% dintre importurile elveiene desfurndu-se cu UE.
Totul pare a concura la integrarea fireasc a Elveiei n Uniunea European.
ns n ciuda tuturor acestor factori, Elveia nu este i nici nu are intenia s devin
membru al Uniunii Europene. n fapt, de la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial i pn
n anii 80, obiectivul Confederaiei Elveiene pare s fi fost evitarea aderrii la UE, dar
pstrarea totodat a celor mai bune relaii cu aceast organizaie. Singurul eveniment
notabil din acest interval temporal este constituit de tratatul din 1973 prin care s-au abolit
drepturile vamale pentru produsele industriale. Activitatea Elveiei este indisolubil legat de
European Free Trade Association (EFTA), fondat n 1960 prin Convenia de la Stockholm i
care are sediul la Geneva.
Referendumul prin care, la 6 decembrie 1992, 50,3% dintre cetenii elveieni au
spus nu integrrii n Spaiul Economic European a prilejuit cea mai intens i mai emoional
campanie din istoria acestei ri. n viziunea lui Ren Schwok, acest referendum constituie un
"eveniment traumatic" i a determinat oprirea, pe termen lung, a demersurilor prin care o
anumit parte a clasei politice ncerca s ndrepte Elveia spre aderarea la UE. Dramatizarea
evenimentului a fost enorm, dificil de neles astzi, cnd, prin Acordurile Bilaterale
ulterioare, Elveia a adoptat esenialul prevederilor impuse de Spaiul Economic European. La
referendumul din decembrie 1992 cifrele au vorbit ns un numr record de 78,7% dintre
ceteni s-a prezentat la urne i doar cteva mii de voturi au separat cele doua tabere:
50,3% de "nu" i 49,7% de "da". Factorii de decizie n plan politic, economic, sindical,
mediatic i intelectual s-au pronunat n favoarea EEA, n timp ce opoziia a fost exercitat
ndeosebi de ctre dreapta suveranist. Sociologii i politologii au identificat un important
clivaj ntre "elite" i "restul populatiei"; astfel, sondajele au revelat faptul c persoanele care
se declara favorabile unei integrri europene a Elveiei sunt cei care dispun de venituri
ridicate, au studii superioare i locuiesc n mediul urban. Clivajele cele mai puternice au fost
cele raportate la principalele regiuni lingvistice, dei nu limba n sine a fost factorul

explicativ. "La Suisse romande" - cantoanele francofone ale Elveiei i-au manifestat sprijinul
pentru EEA ntr-o manier entuziast, iar rezultatele au artat c n Neuchtel, Jura, Geneva i
Vaud aproape 80% dintre votani au aprobat tratatul. Cantoanele italiene au fost n general
reticente, iar cei care au votat mpotriv au fost de peste 60%. n regiunile periferice ale
Elveiei germanice s-au nregistrat chiar rezultate de 70% dintre voturi mpotriva ratificrii
tratatatului EEA, ns n marile orae rezultatele au fost diferite, obinndu-se o slab
majoritate n favoarea lui "da". Tensiunile induse de clivajul flagrant dintre aceste rezultate au
fost att de puternice nct s-a vorbit chiar la nivel oficial despre imposibilitatea de a continua
mpreun. Acest referendum transformase panica i multiculturala Elveie ntr-o ar ce prea
ameninat de sindromul canadian sau belgian.
Istoria recent avea s arate c nu este cazul, elveienii francofoni continu s
convieuiasc fr conflicte cu elveienii italofoni i germanofoni, ns sondajele recente, de
dup anul 2000, arat c maximum 30% dintre elveieni sunt n prezent favorabili aderrii la
UE, iar "traumatismul" referendumului din 1992 nu este complet cicatrizat. n planul relaiilor
UE Elveia, soluia ieirii din criz a fost negocierea i adoptarea acordurilor bilaterale n
2002 i n 2004, prin care s-au reglementat aproape toate chestiunile prevzute de ctre
Tratatul EEA.
n ceea ce privete neutralitatea, este indubitabil faptul c aderarea la UE nu ar avea
consecine asupra acestei particulariti a politicii externe elveiene. ns nici mcar faptul c
ri precum Austria, Finlanda, Suedia, Irlanda (sau, mai recent, Cipru i Malta - ri scutite de
orice participare la aprarea UE) sunt membre ale Uniunii fr a fi membre ale NATO i au
statutul oficial de "state neutre" nu a reuit s conving scepticii ceteni elveieni c, la
rndu-i, Elveia i-ar putea pstra neutralitatea.
n Elveia, poporul se poate pronuna asupra aproape tuturor aspectelor, la toate
nivelurile politice ale rii: federal, cantonal i comunal. Dac 50.000 de ceteni elveieni nu
sunt de acord cu o lege aprobat, se organizeaz un referendum. Adernd la UE, Elveia ar
trebui s transfere anumite competene legislative la nivel comunitar i ar trebui s se
angajeze s nu le aplice pe celelalte dac ele ar intra n contradicie cu dreptul comunitar.
Democraia direct ar constitui, deci, unul din principalele obstacole n calea aderrii. n plan
concret ns, chiar i fr a adera, Elveia se vede nevoit s transpun dreptul UE n legislaia
naional, "europenizarea" legislaiei elveiene amplificndu-se semnificativ. Oficial se
vorbete despre o "adaptare autonom a dreptului", ns Schwok apreciaz c de fapt asistm
la o "satelitizare" a Elveiei.
Un alt factor invocat, ndeosebi de ctre dreapta suveranist, pentru justificarea
reticenelor, este federalismul elveian, care ar fi pus n cauz de o aderare la Uniunea
European. Pe de alt prte, forele care susin o eventual aderare acioneaz tocmai n numele
unui ideal federalist. Aceast confuzie este explicat de ctre autor "pe de o parte, prin nsi
ambiguitatea cuvntului federalism, pe de alt parte prin etnocentrismul helvetic".
n fine, un obstacol deloc de neglijat n calea aderrii este dimensiunea economic.
Patronatul elveian este singurul patronat european care se opune aderrii rii sale la UE;
acesta reacie negativ este justificat, ntre altele, de perspectiva de a dubla TVA-ul de la
7,6% ct este n Elveia, la minimum 15% ct este n Uniunea European. Adversarii aderrii
nu omit faptul c Elveia ar trebui s contribuie la bugetul UE cu circa 3,5 miliarde de franci
elveieni, anual. Pentru comparaie, calea bilateral se dovedete a fi mult mai avantajoas,
solicitnd o contribuie de circa 472 milioane de franci pe an.
Edgar Bonjour afirma in Histoire de la neutralite suisse,1946 ca neutralitatea
integrala ramane baza independentei Elvetiei si steaua dupa care se regleaza politica externa
a Confederatiei.Cu alte cuvinte,in viziunea sa ,aderarea la uniunea europeana ar fi contrara
acestei neutralitati,Elvetia ar primi ordine de la o putere exterioara,ceea ce ar pune capat

rolului special pe care aceasta tara il invoca mult mai des decat alte natiuni.De asemenea,daca
Elvetia ar adera la o uniune supranationala,puterea federala ar fi adusa in situatia de a
promulga decizii ce tin,in prezent,de competenta cantoanelor.Dreptul de stabilire,legislatia
muncii,regimul fiscal ,ar urma sa fie uniformizate dupa directivele europene.Elvetia a reusit
foarte bine pana aici,fara sa-si subordoneze economia la aceea a unui grup de natiuni
europene.Ea tine sa isi pastreze libere schimburile cu lumea,dincolo de Europa.Asociindu-se
la Piata Comuna ,de exemplu,ar pierde numeroase avantaje,bancare mai ales,iar agricultura
i-ar fi grav amenintata.
n concluzie, o aderare a Elveiei la Uniunea european n viitorul apropiat pare a
fi imposibil. Opinia dominant n rndul elveienilor pare a fi c o aderare este inutil, n
condiiile n care pot avea cele mai multe dintre avantajele Uniunii fr presupusele
incoveniente. Dup cum rezum Ren Schwok, "cu ct Elveia se apropie de UE prin acorduri
bilaterale, cu att perspectiva unei aderri pare a se ndeparta".

OECD:
Reforma fiscal poate reduce stimulentele pentru bogia de prghie i ar putea crete
potenialul de cretere. Povara fiscal n Elveia este sczut n comparaie internaional,
reflectnd n mare parte substanial n greutate de non-fiscale contribuiilor obligatorii pentru
sistemele de sntate i de pensii administrate de instituii private. Trecerea de la impozitarea
veniturilor personale la impozitarea bunurilor i serviciilor prin lrgirea bazei de TVA i
creterea cotei standard de TVA ar fi stimuleaz creterea. Exist posibilitatea de a se
reforma, cum ar fi impozitarea pe venitul personal contribuie o parte neobinuit de mare a
veniturilor fiscale n timp ce taxa pe bunuri i servicii este sczut. O astfel de reform ar putea
fi nsoite de msuri pentru a atenua pierderile reale de venituri pentru gospodriile cu venituri
mici. Dispoziii generoase care permit deductibilitatea plilor de dobnzi din venitul personal
impozabil ar trebui s fie limitat, deoarece ridic stimulente gospodriilor la efectul de levier
i a veniturilor gospodriilor redistribuie ctre bogai.
Punerea n aplicare a reformei planificate de regulament a celor mai mari dou bnci vor
reduce riscurile financiare. Cele mai mari dou bnci rmn foarte efectul de levier,
consolidarea riscurile poteniale pentru contribuabili i economia.Parlamentul a aprobat o
nou legislaie care va face progrese substaniale n abordarea acestor riscuri. Reforma
introduce substanial mai mari de risc bazate pe cerinele de capital i o rata de ndatorare de
circa 5%. Cele dou bnci mari vor fi obligate s elaboreze planuri de urgen pentru a asigura
meninerea sistemic funciile relevante n cazul unei ameninri de insolven. Procedurile de
soluionare a ordonat va necesita o coordonare internaional. n acest context, unei cerine
mai stricte pentru rata de ndatorare i o contribuie mai mare la cea mai nalt calitate de
capital ar oferi beneficii substaniale pentru stabilitatea financiar la costuri mici pentru
economie. SNB ar trebui s se acorde competena de a macro-prudeniale prevzute cerine
privind sectorul bancar pentru a ncetini creterea creditrii excesive.
A emisiilor de gaze cu efect de ser de reuniune obiectivele de reducere a cere mai costeficiente politici. Emisiile de gaze cu efect de ser sunt relativ sczute n Elveia, dar poate fi
dificil de a ndeplini obiectivele de reducere a emisiilor cu politicile climatice
existente. Efectuarea politica se amestec mai rentabil ar putea fi realizat n trei
domenii. Introducerea unui pre de carbon pe combustibili pentru transport ar putea aborda
emisiile de CO2 din transportul rutier, sector cu cel mai mare potenial de reducere a emisiilor
la un cost sczut, n Elveia. mbuntirea n continuare a dreptului de nchiriere i de
revizuire a taxei de utilizare a emisiilor de CO2 de combustibilii fosili poate ajuta s creasc
stimulentul de acas proprietari s investeasc n lucrri de renovare de economisire a

energiei. Elveia ar putea beneficia de pe urma legtura ntre sistemul su de comercializare a

emisiilor la schema UE, i c exist o nevoie de a mbunti stimulentele pentru a reduce
emisiile din sectorul industrial.
Francul Elvetian
Francul elvetian are cateva particularitati care se datoreaza pozitiei mondiale a tarii
respective pe arena financiara mondiala. Una dintre particularitati este statutul de refugiu
valutar sigur.
Elvetia, fiind un centru al activitatii diplomatice, detine cel mai dezvoltat si credibil sistem
bancar din lume, si deja, de mai mult de 100 de ani mentine neutralitatea, refuzand amestecul
in conflictele militare internationale. si de aceea, francul elvetian adesea are rolul refugiului
valutar sigur, in ajunul unor eventuale conflicte militare. Un exemplu real e cel din 11
septembrie 2001. Atunci dolarul a atestat o descrestere de aproximativ 600 de puncte in raport
cu francul, iar in raport cu euro cu doar 200 de puncte.
O importanta substantiala o are si faptul ca francul, nefiind o valuta comerciala, participa ca
o valuta de rezerva. Acest lucru se datoreaza reputatiei internationale impecabile a bancilor
elvetiene, care au posibilitatea mobilizarii rapide a unor sume mari de bani si depozitele in
aceste banci sunt considerate o plasare sigura a capitalului.
Dar popularitatea francului in randurile investitorilor mondiali a crescut mai ales in apogeul
crizei valutare din anii 1970, cand Elvetia a fost asaltata de capitalul strain, iar Banca
Nationala a adoptat decretul privind protectia valutara (octombrie 1971 si iunie 1974) si
masurile de creditare interna (decembrie 1972).
Atunci Banca Nationala a Elvetiei a anulat achitarea procentelor pentru conturile straine in
bancile elvetiene si a introdus procentul negativ, adica incasarea procentului de la deponent,
de asemenea a limitat vanzarea francului la termen.
Alta particularitate a francului urmarirea vecinei sale euro. Pe motiv ca volumul
economiei elvetiene este relativ mic, aceasta valuta nu are nici un suport fundamental de
schimbare a pretului sau. De aceea, francul s-a legat de euro si-i repeta toate miscarile.
Dar, spre deosebire de euro si alte valute, francul se caracterizeaza prin oscilatii de pret foarte
pronuntate. Deoarece numarul tranzactiilor cu participarea francului este mic (10-15%),
aceasta valuta dispune de o lichiditate relativ mica. si ca urmare, o volatilitate mare.
Aceasta inseamna ca, in comparatie cu alte valute pentru aceeasi perioada de timp, francul
efectueaza oscilatii mai puternice. Deci, o alta particularitate a francului este rentabilitatea
inalta a tranzactiilor prin intermediul lui si, respectiv, un risc sporit.

Deflatia din Elvetia sustine pragul minim pentru franc

Riscul ca Elvetia sa sufere o deflatie a fost confirmat dupa ce preturile de consum au
scazut in ianuarie cu 0,3%, si indica masura Bancii Centrale elvetiene de a impune un
prag minim pentru franc drept una pozitiva.
Preturile de consum au scazut si in decembrie 2012 cu 0,2%. SNB, Banca Centrala a Elvetiei
a prevazut acest risc si a stabilit in septembrie 2011 o referinta minima pentru moneda
nationala de 1,2 franci/ euro.
Preturile sunt asteptate sa scada in medie cu 0,1% in acest an, iar in 2014 sa sufere o crestere
de 0,4%.
Reto Huenerwadel, economist la UBS, a apreciat ca, in urmatoarele luni, preturile mai ridicate
ale petrolului si derivatelor si chiriile mai mari vor fi singurele categorii care ar putea afecta

sustenabilitatea preturilor in urmatoarele luni.

"Mediul economic s-a inrautatit din nou la finele anului trecut, iar prognoza de crestere a fost
revizuita in jos. Din acest motiv, cursul minim de schimb ramane crucial", a declarat luni Fritz
Zurbruegg, membru al consiliului de conducere al Bancii Centrale a Elvetiei.
Pe fondul cresterii ingrijorarilor fata de criza din zona euro investitorii s-au indreptat spre
francul elvetian, considerat in mod traditional ca o valuta sigura. Insa un franc supraevaluat
afecteaza competitivitatea industriei si exporturilor elvetiene, acesta fiind motivul pentru care
SNB a fost nevoita sa intervina in 2011.
In ultima vreme, insa, pe fondul calmarii situatiei in zona euro, francul elvetian a inceput sa se
deprecieze usor ajungand zilele trecute la un curs de 1,23 franci pentru un euro. Aceasta
depreciere usoara a dat nastere la speculatii potrivit carora Banca Centrala a Elvetiei ar putea
sa majoreze cursul minim de schimb.

ANALIZA: Istoria palpitanta a sectorului bancar din Elvetia

Sistemul financiar din Elvetia care angajeaza 6% din populatia tarii si genereaza 10% din
economie se confrunta cu o serie de presiuni internationale, pentru a oferi o activitate mai
transparenta, in scopul combaterii evaziunii fiscale, a spalarii de bani si a fraudei.
1. Sistemul bancar din Elvetia a fost un rai financiar inca din secolul 17 Datorita
neutralitatii tarii, francul elvetian a ramas stabil, spre deosebire de alte valute europene. Ca
rezultat, banii si investitiile au migrat spre Elvetia.
2. Dupa un raid al autoritatilor franceze, Elvetia a adoptat legea secretizarii sistemului
bancar In anul 1934, Franta, iritata de faptul ca a pierdut multi bani in afara tarii (in conturi
offshore), a descins in sediul unei banci elvetiene din Paris si a deconspirat numele
detinatorilor de conturi. Pentru a evita asemenea controale pe viitor, Elvetia a dat unda
verde unei legi care le trata ca fiind ILEGALE, marcand inceputul secretizarii sistemului
bancar elvetian. Legea din 1934 permitea oricui sa isi deschida un cont, acesta fiind nevoit sa
ofere doar cateva informatii, cat timp banca stabilea ca sumele nu erau obtinute in mod
ilicit.
3. Legea protejeaza informatiile clientilor de straini asa cum doctorii si avocatii sunt
obligati prin lege sa protejeze informatiile pacientilor si clientilor lor, in majoritatea statelor
lumii.
4. Elvetia se numara printre putine tari care face o diferenta legala intre frauda si
evaziune fiscala Frauda implica falsificarea unor documente, in timp ce evaziunea fiscala se
produce doar prin "nedeclararea unor venituri".
5. Acest principiu a avut un impact major in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial
Bazandu-se pe neutralitatea Elvetiei si pe faptul ca nicio banca din lume nu accepta valuta
nemteasca, oamenii si-au dus averile in bancile elvetiene, pentru a le proteja. Aici includem
si aurul nazist, precum si economiile de o viata ale victimelor persecutiei naziste. Bancile
elvetiene au oferit in final compensatii de 1,25 miliarde dolari catre fondul victimelor
Holocaustului. Institutiile mici devenisera adevarate depozitare de miliarde de dolari.

6. Pana la finele secolului 20, legile elvetiene bancare au ramas relativ NESCHIMBATE.
7. Bancile elvetiene actionau ca o sugativa Seifurile lor, situate cu precadere in Zurich,
erau utilizate pentru a depozita banii nedeclarati si bunurile tuturor, de
la antreprenori corecti, la hotomani care doreau sa evite plata impozitelor, pana la dictatori
corupti (cum ar fi presedintele Filipinelor, Ferdinand Marcos si cel al Nigeriei, Sani Abacha).
8. Bancile elvetiene au devenit tot mai presate de restul tarilor, care considerau ca sunt
utilizate pentru ascunderea banilor murdari (obtinuti din evaziune fiscala sau spalare de
bani).
9. In anii 90, s-au produs unele schimbari, pentru a se incerca eradicarea fenomenului de
spalare de bani.
10. In 2002, s-a implicat UE Frustrata de faptul ca Elvetia nu doreste a raspunda la
intrebarile cetatenilor UE, cu privire la banii depozitati in bancile sale, obtinuti din evaziune
fiscala, autoritatea europeana a inceput sa faca presiuni asupra raiului financiar, pentru a
desecretiza activitatile. Berna s-a opus si compromisurile au devenit inacceptabile pentru
Elvetia si UE. Unii membri ai parlamentului elvetian au demarat o miscare populara, prin
care sa transforme secretul bancar in drept constitutional fundamental. Timp de cativa ani,
lucrurile au stat suspendate intr-un posibil status quo.
11. In 2007, a inceput potopul in Elvetia Dupa ce s-a implicat SUA, care a investigat
gigantul bancar elvetian UBS AG, pentru insider trading si rolul sau in prabusirea ipotecilor,
lucrurile s-au schimbat pentru raiul financiar.
12. In 2008, un director UBS a fost acuzat ca a fraudat Fiscul american cu 20 miliarde
dolari Raoul Weil a fost acuzat ca a ajutat 20.000 de americani sa ascunda 20 miliarde
dolari in Elvetia, pentru a evita impozitele IRS-ului Fiscului din SUA. SUA a pierdut 100
miliarde dolari pe an din cauza raiurilor fiscale de peste hotare. In anul urmator, SUA a cerut
UBS-ului sa prezinte informatiile legate de 52.000 conturi bancare ale americanilor. UBS a
oferit doar 300 de conturi, spunand ca demersul complet ar incalca legislatia elvetiana
privind secretizarea operatiunilor bancare.
13. Elvetia a dat inapoi in 2009 Ministrul de Finante Hans-Rudolf Merz a declarat ca
autoritatile financiare din Elvetia vor oferi informatii doar despre unele cazuri individuale. Sa proliferat o piata neagra a informatiilor. Tonul moderat a rezultat in urma deciziei OECD de
a pune pe lista neagra Elvetia, socotind-o un rai financiar, in care autoritatile nu coopereaza.
14. Secretul a inceput sa se dezghete In 2009, guvernul elvetian a fost de acord sa ofere
informatii despre 4.450 conturi UBS catre Fiscul american si sa plateasca o amenda de 780
milioane dolari, pe fondul refuzului divulgarii celor 52.000 de conturi amintite mai sus. Sase
luni mai tarziu, autoritatile elvetiene s-au razgandit, mentionand ca demersul ar fi
neconstitutional. Autoritatile din Elvetia continua sa negocieze cu cele din SUA pe aceasta
tema.

15. Anul trecut, s-a produs o schimbare Marea Britanie va putea impozita conturile
elvetiene.
16. Bresele de securitate de la bancile elvetiene au condus la amenzi mai mari si o doza
majora de penibil Credit Suisse si Julius Baer au fost nevoiti sa plateasca autoritatilor
germane amenzi de 200 milioane dolari, respectiv 66 milioane dolari, drept depagubiri in
urma investigatiilor care au aratat ca persoane neidentificate au sustras datele despre sute
de conturi si clienti posibile conturi nedeclarate. HSBC a inregistrat o lovitura similara,
dupa ce informatiile despre 100.000 conturi au fost furate de un angajat din departamentul
IT si oferite investigatorilor francezi.
17. A doua bomba nucleara pentru paradisul fiscal din Elvetia va cadea in 2012 Sub lupa
investigatiilor americane a nimerit si Wegelin and Co, cea mai veche si importanta banca
privata din Elvetia, fondata in 1741. Wegelin a fost obligata sa-si vanda toate activele nonamericane catre Raiffeisen, o alta banca elvetiana, intr-o incercare de a proteja operatiunile
financiare europene de consecintele investigatiilor SUA, privind evaziunea fiscala.
18. Departamentul american de Justitie a acuzat banca elvetiana Wegelin and Co. de
frauda.
19. Ce urmeaza? Elvetia a oferit in sfarsit autoritatilor din SUA datele despre angajatii
bancari care i-au asistat pe clientii americani suspectati de evaziune fiscala. Dar datele sunt
criptate. "O sa le decodificam doar dupa ce SUA va identifica o solutie pentru toate bancile
aflate in colimatoriu", a declarat ministrul de Finante Eveline Widmer Schlumpf. Elvetia
joaca dur, incercand sa isi apere traditionalul secret bancar si sa multumeasca totodata
guvernele lumii, nemultumite de aceasta perdea de fum.
20. Unii bancheri din Elvetia sunt INGRIJORATI "Se pare ca SUA trage in tot ce misca si
nu se va opri. Sansele ca o alta banca sa fie acuzata sunt foarte mari", a declarat un bancher
din Geneva, sub protectia anonimatului. "Pana la urma, de ce s-ar opri SUA? Elvetia este
mica, o tinta usoara, dar se pot face bani frumosi pe seama ei. Cand a inceput toata
tarasenia, nu ne asteptam ca SUA sa mearga atat de departe, dar acum am aflat".
21. Bancile elvetiene si clientii acestora incep sa caute noi oportunitati de stocare a
conturilor, in afara Elvetiei.

Secretul bancar elvetian sub asediu - Banca Wegelin a cazut. Procesul si decesul unei banci
elvetiene vechi de aproape 300 de ani
de Dani Rockhoff
HotNews.ro
Duminic, 6 ianuarie 2013, 12:41 Economie | Finane & Bnci

Logo al Wegelin Bank

Foto: wegelinco.ch
Sentinta de joi a tribunalului din Manhattan statueaza un exemplu si este un
avertisment. Nici o banca elvetiana nu se mai poate ascunde in dosul unei legi nationale
care protejeaza secretul bancar, daca ii ajuta pe cetatenii americani sa fure SUA,
practicand evaziunea fiscala in stil mare. Banca Wegelin din St. Gallen a fost condamnata
la plata unei amenzi si despagubiri statului american in valoare de 57,8 milioane de dolari,
pentru ca i-a ajutat pe americanii bogati sa-si piteasca de fisc 1,2 miliarde de dolari.
Bombardamentul judiciar american asupra evazionistilor fiscali a inceput in forta. Si nemtii
lupta cu secretul bancar din tara cantoanelor, insa ceva mai bland.
Inca din timpul anchetei judiciare, Wegelin demarase o ancheta interna asupra trei angajati
ai bancii, declarand anul trecut ca banca insasi nu este amenintata. Ceva mai tarziu insa,
segmentele neafectate ale bancii au fost vandute grupului bancar Raiffeisen, contra sumei
de 100 de milioane de franci elvetieni. Cu acesti bani, suma solicitata initial in instanta din
SUA, de 78 de milioane de dolari, ar fi fost lejer acoperita.
Iata insa ca nu s-a intamplat asa. Dupa executarea platii convenite intre parti in urma
procesului incheiat joi, 3 ianuarie, banca elvetiana cu o traditie de peste 270 de ani a
declarat ca isi inceteaza activitatea. Totodata, ea se obliga sa pastreze si sa puna puna la
dispozitia fiscului din Elvetia, la cerere,date ale bancii referitoare la clientii din SUA.
Sentinta tribunalului american are in vedere faptul ca Wegelin recunoaste, prin deschiderea
de conturi si depozite bancare, ca si prin administrarea lor pentru datornici fiscali americani,
ca a incalcat dreptul SUA, a comunicat banca elvetiana, citata de Die Zeit. Institutul
financiar fondat in 1741 isi va inceta activitatea dupa incheierea procesului din SUA, mai
scrie publicatia citata.
Procesul inceput la New York anul trecut, in care pe banca acuzatilor a stat cea mai veche
banca din Elvetia, nu este singurul proces de acest gen din SUA. In 2007, ancheta a vizat
gigantul bancar UBS, care a fost condamnat in justitie la plata unei amenzi de 780 de
milioane de dolari si a fost nevoit sa comunice autoritatilor americane numele a 4.450 de
clienti din SUA. Ulterior, Wegelin a preluat, cu bratele deschise, o serie de fosti clienti
americani ai UBS.
Zece alte banci elvetiene cu renume si traditie sunt acuzate in procese aflate pe rol in justitia
americana, de a fi favorizat evaziunea fiscala. Printre aceste banci se numara Credit Suisse,

Julius Br, ca si bancile cantonale din Zrich si Basel. Insa lupta americanilor cu evazionistii
fiscali nu se opreste aici, asediul sistematic al secretului bancar a inceput sa se transforme in
strategie de lunga durata.
Prin declaratia sa de joi la proces, unul dintre cei doi proprietari ai bancii Wengelin, Otto
Bruderer, a dat argumentul final al acestei lupte, confirmand cu glas tare ceea ce se stia
demult, dar nu se vorbea decat in surdina. Wegelin stia ca se comportase incorect a
marturisit Bruderer. Ani de zile, banca a administrat conturi cu bani nedeclarati la fisc ai unor
cetateni americani, stiind ca astfel, Wegelin le-a fost complice in incalcarea legii a declarat
bancherul, care alaturi de Konrad Hummler, a condus banca in directia unor mari profituri,
dar si, la final, in abis.
Bruderer a mai declarat in fata instantei ca aceste practici sunt obisnuite in industria
bancara elvetiana. Ultimele sale cuvinte incrimineaza insa nu doar o banca, ci un intreg
sistem. Pentru prima data, un renumit bancher elvetian recunoaste in fata unei instante de
judecata ca institutele financiare elvetiene ar fi acordat ajutor activ si sistematic in realizarea
evaziunii fiscale. Acest ajutor a fost bazat pe un calcul pervers si care s-a dovedit, in cele din
urma, gresit.
Poate ca nu se intampla asa, daca nu s-ar fi declansat, in 2008, criza financiara si bancile n-ar
fi intrat in vizorul politicienilor, al opiniei publice si al justitiei. Poate ca, daca n-ar fi fost criza
Euro si acuta criza a datoriilor de stat ale SUA, fortaretele bancare elvetiene si din alte
paradisuri fiscale ar fi ramas neatinse, protejate de propriile legi nationale. Wegelin a crezut
ca, din motive practice, nu va fi urmarita in justitia americana, pentru ca nu avea filiala in
SUA si actiona in conformitate cu legea elvetiana a mai spus Otto Bruderer la proces.
Procurorul Preet Bharara, a declarat si el in sedinta tribunalului din 3 ianuarie: Admiterea
de astazi a vinei este un punct crucial in eforturile noastre de a trage la raspundere atat
persoane private, cat si banci de oriunde din lume-, care incalcand legea sustrag bugetului
SUA miliarde de dolari din impozite. Vom continua, pana cand aceasta practica va fi
complet eliminata a avertizat procurorul american.
Si nemtii au inceput mai demult, insa mai cu manusi, lupta impotriva evaziunii fiscale
practicate cu ajutorul secretului bancar elvetian. In ultimii ani, fiscul german a achizitionat in
mod repetat CD-uri cu date bancare ale unor clienti germani ai bancilor elvetiene. Ca urmare
a acestor achizitii, mai mult sau mai putin contestate, doi inspectori de la fiscul din
Nordrhein-Westfalen s-au trezit ca n-ar mai putea calca in Elvetia, fara sa fie cercetati penal.
Pentru a se evita astfel de scandaluri cu vecinii, politicienii din ambele tari au incercat sa
ajunga la un compromis.
Acordul fiscal germano-elvetian trebuia sa intre in vigoare anul trecut, insa nici nu a ajuns la
semnarea de catre cele doua parti, caci a cazut in Parlamentul german. Social-democratii si
Verzii aflati in opozitie au decis soarta acestui acord, respingandu-l in Bundesrat cu o
majoritate confortabila. Ce a deranjat Opozitia? Faptul ca banii negri germani depusi pe
conturi in bancile elvetiene ar fi urmat sa fie impozitati o singura data si nediferentiat, cu un
procent care urma sa fie stabilit intre 21-41%.

Impozitarea retroactiva ar fi avut in vedere doar ultimii zece ani si ar fi garantat

anonimitatea evazionistilor fiscali. In plus, acestia ar mai fi fost pasuiti pana la 1 ianuarie
2013, timp in care ei si-ar fi putut retrage banii de pe conturile din Elvetia. Nu merge, ca
ulterior sa-i mai si premiem pe escrocii fiscali, s-a auzit la vremea votului, din randurile
Opozitiei.
Secretul bancar, tot mai greu de pstrat n Elveia
Autor: Laureniu Gheorghe | Sursa: Money.ro | Publicat: 04 ian 2013, 16:30 | Actualizat: 04
ian 2013, 16:31
Wegelin & Co., cea mai veche banc din Elveia, fondat n 1741, se va nchide dup ce a
recunoscut c a ajutat mai muli ceteni americani bogai s ascund active de peste 1,2
miliarde de dolari pentru a evita plata taxelor, instituia financiar urmnd s fie sancionat
cu 74 milioane de dolari.

Wegelin a pledat "vinovat" la acuzaiile de conspiraie n vederea evaziunii fiscale. Banca a

recunoscut c a ajutat peste 100 de contribuabili americani s-i ascund activele de Fisc n
perioada 2002-2011, potrivit CNN Money.

Trei bancheri ai Wegelin au fost de asemenea pui sub acuzare pentru c ar fi participat la
conspiraie. Cei trei locuiesc n Elveia, iar reprezentanii procuraturii din New York au
refuzat s precizeze dac autoritile americane vor solicita extrdarea bancherilor.

Vestea c cea mai veche banc privat din Elveia i va nceta operaiunile are implicaii
uriae pentru ntregul sector bancar elveian i mai ales asupra lungii tradiii privind
proverbialului secret al bncilor elveieneAlte 13 bnci elveiene sunt anchetate de
autoritile americane, printre ele i Credit Suisse, considerat prea mare pentru a cdea
de ctre Guvernul elveian.

Practic comun n sistemul bancar elveian

Cnd managerii Wegelin i-au recunoscut vina n faa judectorilor din New York, ntrega
comunitate financiar din Zurich i Geneva s-a ngrozit. Muli dintre ei se ateptau ca
angajaii de la Wegelin s continue s se apere i s pledeze nevinovai. Luni de zile
reprezentanii bnci n-au aprut n faa curii, invocnd vicii de procedur.

n loc s ncerce s nege acuzaiile, printre care cea mai grav este c au fost n mod
intenionat conturi pentru cetenii americani n scopul ascunderii veniturilor, directorii de la
Wegelin s-au declarat vinovai la toate capetele de acuzare.

Mai grav este c n faa judectorului, managerii de la Wegellin au declarat c tiau c este
ilegal, dar c nu credeau c vor fi anchetai pentru c n Elveia legea permite acest lucru i n
plus este o practic obinuit n sistemul bancar elveian.

n mod special, aceste ultime cuvinte au provocat o adnc ngrijorare. Unii analiti financiari
din ara Cantoanelor speculeaz c amenda de 58 de milioane de dolari, a fost diminuat
voit, pentru ca Wegelin s denune rspicat implicarea ntregii comunitii a bancherilor
elveieni n evaziune fiscal.

SUA nu vrea acord bancar cu Elveia

De cel puin doi ani, Guvernul elveian se strduie s ncheie un acord cu SUA, similar cu cel
ncheiat deja cu Marea Britanie i Germania, conform cruia strinilor li se percep taxe
suplimentare pentru depozitele create la bncile elveiene.

Pn n prezent, negocierile cu autoritile din SUA nu au fost fructoase, Washingtonul

prefernd calea legal. n acelai timp, Parlamentul german solicit lmuri din partea
Executivului de la Berlin despre nelegerea fcut cu bncile elveiene.

Tot mai muli cred c Guvernul elveian ncearc cu disperare s-mpace i capra i varza:
satisfacerea guvernelor ale cror ceteni i ascund banii n bncii elveiene i s asigure n
continuare pstrarea tradiionalului secret bancar.

n lumina cazului Wegelin, celelalte bnci elveiene aleg modaliti diferite de aciune. Unele
evit s mai fac afaceri cu clieni americani, astfel c muli amerciani, rezideni n Elveia, cu
mare dificultate i mai pot decshide un cont sau s primeasc o ipotec.

Alte bnci iau n considerare poziia adoptat de UBS, care a admis n 2009 c i-a ajutat
clienii s evite plata impozitelor i a predat autoritilor americane datele a peste 4.000 de
clieni, care n total datorau 780 de milioane de dolari.

Muli dintre bancherii elveieni se simt nedreptii, fiind acuzai de practici pe care ei le
consider la fel de des ntlnite i n statul Delaware sau n City-ul londonez.

Dar cu investigaiile procurorilor americani mpotriva a 13 bnci, tot mai multe voci spun c
sectorul bancar elveian are mult mai mult de oferit dect sprijinul pentru evaziunea fiscal.
De exemplu, stabilitatea i experiena de secole n banking.

Dar cazul Wegelin este clar: o banc ce i-a nceput activitatea n 1741 a fost forat s trag
obloanele deoarece s-a conformat ndelungatei tradiii a secretului bancar elveian ce i ajut
pe clieni s evite plata impozitelor.

Mesajul pentru bncile elveiene este ct se poate de clar: ori dispare secretul bancar, ori
dispar bncile.

Google translate:

Noiunea Elveia a suveranitii i neutralitii dateaz de pace Westfalia din 1648, n cazul n
care Confederaia Elveian a ctigat independena juridic de la Sfntul Roman
Empire.After Elveiei de succes non-participarea la Al Doilea Rzboi Mondial, ideea de
neutralitate absolut a devenit pe parcursul tuturor rece Rzboi un maxim de sancrosanct
policy.Although strine Consiliul Federal al ideea unui Comunitii Europene s-ar putea au
fost espressed pentru prima dat n discursul lui Winston Churchill la Zurich, n 1946, Elveia
a devenit niciodat implicat n fondarea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului ,
precursor al Comunitii Europene ulterior.
autorii studiului Suisse Avenir ntreb, n cazul n care Elveia obiectiv principal al politicii
externe, care este de a pstra la fel de mult ca independena instituional possibile, este
ntr-adevr n favoarea ntreprinderilor cruciale n sectoarele orientate spre export. cu
politicile de astzi, n funcie de G i K, SW risc o sattelization, vzut c deja astzi unele
instituii ale UE i guvernele se refer la SW ca neligible "strategic cile navigabile interioare
din Europa". este, de asemenea precizat c politica de luare n form de negocierile
bilaterale ", n\'est qua moiti Autonome", deoarece toate normele legale sunt deja
elaborate de ctre statele membre ale UE. Suveranitii aa-numitul "adaptare autonom" a
fost conservat n mod oficial, de fapt, cu toate acestea SW nu are de ales dect adoptarea
tuturor normelor tehnice eseniale i sanitare, UE introduce.

Principala diferen ntre negocieri bilaterale i de aderare al SEE este vzut n faptul, c, n
acest din urm caz toate regulamentele pentru piaa intern european ar fi n mod automat
extins la SW.Swiss protecia consumatorului i legislaia enviornmental trebuie s fie ridicat
la standardele UE. Mai mult accesul liber la piaa european pentru serviciile de proscrii
secretului bancar deja tuni, precum i garanii de stat bncilor cantonale, SW pe de alt
parte, ar putea pstra mai multe elemente eseniale ale suveranitii sale n politica
economic i monetar, nu ar fi n msur s atunci cnd aderarea la UE ca membru cu
drepturi depline. Aderarea la UE este astfel caracterizat n principal de transferuri mult mai
mari de aproximativ 3,5 miliarde de franci elvetieni anual i prin faptul c a trebuit s se
alture SW uniunea monetar i moneda unic european.
mpreun cu Norvegia i poate alte ri care nu doresc sau nu pot s se alture Uniunii (se
mentioneaza, de exemplu Turcia), SW-ar putea revitaliza SEE i consolida poziia sa n

politica european de ncheiere aceast prim parte, putem afirma c Economiesuisse i

Avenir Suisse percep lui SW opiuni pentru integrarea n UE destul de diferit. n timp ce se
opune Economiesuisse toate procesele care ar putea duce la o mai bun integrare, Avenir
Suisse analizeaz ndeaproape posibilele rezultate, admind c negocierile bilaterale nu va
permite pentru rezultate satisfacatoare in deceniile viitoare. Dac presupunem c, odat cu
integrarea economiei elveiene n piaa european a cererii pentru bunuri elveiene fabricate
crete din cauza tarifelor i non-monetare bariere comerciale dispar, atunci chiriile de capital
ar trebui s creasc, iar salariile medii pentru calificare scdere lucrtorilor. n acelai timp,
agricultorii nu numai (n caz de accssion UE, nu pentru SEE, care nu acoper agricultura, se
confrunt cu concurenii mult mai ieftine productoare, dar cererea de servicii bancare este
de ateptat s scad, deoarece bncile elveiene i pierd poziia lor avantajoas ca un
refugiu de salvare n afara legislaiei UE.
Pentru a rezuma n sfrit concluziile noastre, putem afirma c lucrarea a fost analizat
Economiesuisse conceput n principal pentru a dovedi o poziie deja decis cu privire la
avans. Credibilitatea sa tiinific este, prin urmare, destul de slab i ne putem atepta la
autorii directorii de studiu n contrast este extins i bazat pe munca de aproape o duzin de
experi n exonomics, politic i alte domenii de cercetare. Reea de tratate care a fost
construit pe progresiv din 1972, este un rezultat al multor ani de negocieri comune i ia n
considerare interesele ambilor parteneri, SW i SW Europa este un partener de ncredere,
care pune n aplicare acordurile cu fidelitate. Acestea formeaz baza pentru o integrare
solid i pragmatic a SW n Europa. Sistemul politic elveian este fondat pe democraie
direct i de federalism. rezultatul aceasta este o politic axat pe fezabilitatea i sprijinul
majoritii, pe care este alegtorii elveieni care au ultimul cuvnt.
Legturile dintre UE i SW include o istorie comun, limbi similare i de lung durat
intercharges culturale unul cu altul libera circulaie a persoanelor i Asociaia SW la spaiul
Schengen constituie baza pentru schimburile viguroase economice i sociale, din care
ambele pri beneficiaz
SW este un membru activ i de ncredere n diverse organizaii europene, cum ar fi Consiliul
Europei sau OSCE. Promovarea pcii i prosperitii, precum i conservarea resurselor
naturale sunt obiective importante care nu pot urmri SW singur. n plus, SW are nevoie de
acces la pieele externe, precum i aspecte cum ar fi poluarea enviornmental i a
criminalitii internaionale, precum i a efectelor negative ale acestora asupra societii, nu
pot fi incluse n interiorul granielor naionale. co-operare cu rile vecine este, prin urmare,
este absolut esenial dac SW este de a face fa acestor provocri i s protejeze
interesele sale de Relaii cu efect mai bune dintre Elveia i UE sunt reglementate de o serie
de acorduri bilaterale, iar acest tip de cooperare sa dovedit a fi pentru a fi eficiente.

Cauzele neintegrarii:interviu cu Andreas Gross

Europa Libera: Dle Gross, este lipsa democratiei participative motivul pentru care
elvetienii nu vor in UE?

Andreas Gross: As incepe prin a spune faptul ca puterea este total impartita in Elvetia. Un
element esential in istoria elvetiana a fost diversitatea dintre regiunile urbane si cele rurale.
Unele cantoane sunt constituite doar din regiuni rurale, iar in altele sunt doar orase. Nu in
ultmul rand trebuie sa intelegem ca Elvetia este impartita in 26 de entitati- cantoane, fiecare
functionand ca un stat. Suveranitatea oamenilor nu este bazata pe guvernul federal ci pe cel
cantonal. Fiecare asa numita minoritate, este o majoritate la ea in canton. De exemplu, cei
din Geneva apartin unei asa numite minoritati nationale, pentru ca sunt vorbitori de
franceza, sunt oraseni (deci apartin minoritatii urbane) si sunt protestanti, fiind, in acest
caz, o majoritate, caci in Elvetia ei sunt majoritari. Fiecare canton are 2 reprezentanti. Zurich,
de pilda, are 1,1 milioane de locuitori si doar 2 senatori exact la fel ca Uri care are 30.000 de
locuitori. Deci puterea este total impartita.
E.L. Este exact invers fata de ce avem, de pilda, in Uniunea Europeana.
Andreas Gross: Exact. Europa este foarte diversa. Dar nu a dezvoltat inca o cultura, un
mecanism de administrare a acestei diversitati. Europenii au uitat ca trebuie sa plateasca un
pret pentru razboiul rece. Europa nu este o federatie de state ci o organizatie de piata. Iar
piata europeana este foarte uniforma. In UE sunt la putere structuri executive si nu structuri
in care cetatenii sa aiba un cuvant de spus sau structuri parlamentare. Acesta este cea mai
mare problema pe care o va avea UE in viitor: trebuie sa creeze politici care sa respecte mai
bine diversitatea. Noi am invatat asta de la Statele Unite. SUA a inceput cu doua camere
parlamentare si cu o suprareprezentare a statelor mici in camera inferioara. Elvetia a trebuit
sa integreze state vechi pe cand SUA state noi. Si in UE exista de asemenea state vechi. Asa
ca experienta elvetiana este, cred eu, foarte interesanta pentru Europa.
E.L.: Deocamdata, ati spus nu UE. Insa nu si relatiilor comerciale cu Uniunea
Europeana
Andreas Gross: Ati punctat foarte bine. Elvetia nu a fost niciodata integrata juridic in UE. Iar
mental nu a fost niciodata atat de departe. Motivul este istoria. Europa a trecut peste trei
razboaie. Elvetia a supravietuit singura. Europa si ceilati au esuat, tot singuri. De aceea am
invatat ca trebuie sa cooperam pentru a ne proteja. In momentul acesta Elvetia crede ca
poate face totul singura. Experienta creaza mentalitati si mentalitatile creaza schimbarile
asa cum inchizi sau deschizi lumina. Trebuie sa lucram ca sa adaptam mentalitatile la viitor, si
nu la trecut. Criza democratiei de azi inseamna ca trebuie sa invatam sa construim
democratia la nivel transnational. Daca Elvetia va ramane singura isi va pierde puterea
democratica, chiar daca statul este foarte bine organizat. Statul national nu mai poate apara
democratia. De aceea cred ca Elvetia are nevoie de Europa. Dar de o Europa mai bine
organizata in sensul descentralizarii, respectului pentru diversitate, o Europa in care, prin
elemente de democratie directa cetatenii sa aiba mai multa putere, cu un parlament
bicameral in care tarile sa fie reprezentate.
E.L: Intr-un raport al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei privind islamismul
Elvetiei i se cere sa renunte la interzicerea constructiei minaretelor care a fost decisa
printr-un referendum de catre populatie.
Andreas Gross: Inainte de toate, modelul democratiei participative nu a fost inventat de
Elvetia ci de Franta. A fost o idee a Revolutiei franceze.
E.L.: Da, dar Elvetia a aplicat-o si a facut-o cunoscuta.
Andreas Gross: Este adevarat, dar din pacate in Elvetia se aplica un model invechit de
democratie participativa. Drepturile omului sunt o realizare recenta, moderna. Un produs al
razboiului. Iar Elvetia are inca probleme in includerea drepturilor omului in democratia
directa. De aceea s-a intamplat acest accident. Pentru ca elvetienii au putut vota pentru
drepturile minoritatii musulmane. Intr-o democratie reala si corecta, care respecta

drepturile omului, nu ar trebui sa fie permis unei majoritati sa voteze pentru drepturile unei
minoritati. Insa asta nu inseamna ca democratia participativa este un model gresit. Ci ca in
Elvetia interfata dintre drepturile omului si democratie nu a fost realizata cum trebuie. De
aceea astazi, daca un musulman doreste sa construiasca o minareta in Elvetia si autoritatile
nu ii permit sa faca acest lucru, acesta se poate duce la Strasbourg, la CEDO (Curtea
Europeana pentru Drepturile Omului) si poate da Elvetia in judecata pentru ca i-au fost
incalcate drepturile. Si va castiga. Aceasta propozitie va trebui stearsa din constitutia
elvetiana. Si va fi stearsa de CEDO.

Swiss-UE acorduri bilaterale

21/06/1999 - semnarea acordurilor bilaterale I din Luxemburg

Integrare Oficiul DFA / DEA
Elveia ntreine relaii strnse cu Uniunea European (UE), att n domeniul economic,
politic i cultural.Aceste relaii sunt guvernate de o serie de acorduri bilaterale a lungul anilor
dintre Elveia i UE.
Principalele etape sunt:
Acordul de liber schimb (ALS) din 1972
acord cu privire la asigurri n anul 1989
Acordurile bilaterale I din 1999
Acordurile bilaterale II 2004
Din punct de vedere geografic situat n inima Europei, Elveia nu este nc membru al
Uniunii Europene (UE). Relaiile dintre cele dou entiti sunt reglementate de acorduri
bilaterale.
Cetenii elveieni au avut ocazia de a vota cu privire la politica UE. Calitatea de membru nu
este luat n considerare.
Cererea de aderare la UE i Elveia au fcut n 1992 ar trebui s fie undeva ntr-o cutie de
arhivare a Uniunii Europene de la Bruxelles. Oficial, aceast aplicaie este considerat
"ngheat", i c, din moment 05 februarie 2003.
Pe termen mediu, se pare clar c Elveia nu va deveni un membru cu drepturi depline al
Uniunii.
n toamna anului 2005, guvernul elveian a decis chiar de a dezafecta aderarea la UE, n
termeni de prioritate de trecere "obiectivul strategic" cu "pe termen lung opiune." n
aceeai perioad, opinia popular n favoarea aderrii a atins cel mai sczut nivel.
n studiul su din 1993, ETH Zurich au artat c, n 2006, doar o treime din respondeni au
spus c ar "ader fr rezerve" pentru UE.

Comparativ cu refuzul clar de aderare, sprijinul masiv pentru acordurile bilaterale este chiar
mai izbitoare. n dou alegeri, cetenii elveieni au aprobat o serie de acorduri care
reglementeaz relaiile dintre Elveia i Uniunea European. Acestea definesc ce parte din
legislaia comunitar a UE trebuie s fie aplicate n Elveia.
Respingerea SEE
Respingerea - dup un referendum - un membru din Spaiul Economic European (SEE), de
ctre persoane de pe elveieni seara din 6 decembrie 1992, guvernul elveian a pus in fata o
misiune foarte delicat. Ministru al Economiei al timpului, Jean-Pascal Delamuraz, nu a
ezitat, de asemenea, pentru a vorbi de o "zi neagr".
Acest refuz, o majoritate clar a oamenilor i a cantoanele, a vorbit spre surprinderea
tuturor. Numai cel mai mic din cele patru partide aflate la putere la momentul - Uniunea
Democrat a Centrului (UDC / naionalist dreapta) - au votat mpotriva aderrii, ntradevr. Partidul Socialist (PS / stnga), Partidul Radical (PRD / dreapta) i Partidul Cretin
Democrat (PDC / centru) societi au militat pentru dezvoltarea economic i fora de munc
pentru integrarea Elveia n SEE.
Emoie a trecut i digerat infrangerea, guvernul elveian i reprezentani ai guvernelor
statelor membre ale Comunitii Europene (CE), au convenit asupra negocierilor bilaterale
dintre Elveia i CE.
Calea de dureros bilaterale
Delegaiile ntlnit pentru prima dat n decembrie 1994. apte cazuri (transporturi terestre,
transporturi aeriene, libera circulaie a persoanelor, de cercetare, de achiziii publice,
barierele tehnice n calea comerului i agriculturii) au fost n centrul discuiilor.Negocierile
ar dura patru ani.
n decembrie 1998, guvernul elveian a anunat un profit ", echilibrat i pozitiv." Pe
aceast baz nou, competitivitatea economiei ar fi mbuntit i a consecinelor negative
ale izolrii n centrul Europei redus. Dar intrarea n vigoare a acestor acorduri ar dura cativa
ani mai mult.
Semnat la Luxemburg la 21 iunie, au fost ratificate de ctre Elveia, la 16 octombrie 2000 i
un referendum a avut loc pe 21 mai a aceluiai an. n Elveia, cum s negocieze cu Uniunea
nu ca partizani.
Considernd-o ca o "aderare de ctre ua din spate", conservatorii au mnuit cu succes arma
referendumului. De fapt, acordurile bilaterale trebuie s obin sprijinul cetenilor elveieni
au votat n favoarea lor, cu o larg majoritate.
Frontierele externe comune
Printr-un al doilea "pachet" de negocieri, negocieri bilaterale, Elveia i Uniunea European
s cad de acord cu privire la aspectele de securitate i azilului, produse agricole prelucrate,
statistici, pensii , mediu, mass-media, lupta mpotriva fraudei, fiscale, de economii i de
formare profesional.
n ceea ce privete politica intern, este n principal aspecte legate de sigurana (controlul
frontierelor) i azil, prin Schengen i Dublin au o problem.

Temndu-se de o pierdere evident a suveranitii, Uniunea Democrat a Centrului (UDC /

hard dreapta) i alte partide de dreapta au lansat un referendum. Dar cele dou obiecte au
petrecut cu uurin rampa prin vot popular.
Susintorii UE privind aparare
Adversarii ale UE nu sunt singurii care au utilizat arme ale democraiei directe pentru a servi
cauzei lor. Susintorii membru nu sunt rmas inactiv. n 1995, cinci organizaii au lansat
iniiativa popular "Da pentru Europa", care a cerut lansarea imediat a discuiilor de
aderare cu UE.
Mass-media Aceleai lansa din nou iniiativa "Pentru viitorul nostru la inima Europei", care a
solicitat negocierea unui nou acord privind SEE. Acesta se va ncheia n 1994, dar va fi
eliminat n 1997.
Cnd n martie 2001, au fost n cele din urm oamenii elveieni posibilitatea de a vota pe
iniiativa "Da pentru Europa", primele acorduri bilaterale au fost deja sub
acoperi.Apropierea dintre cele dou evenimente au avut nici o ans de a ctiga iniiativa
buletinul de vot. Doar 23% dintre alegtori da depuse n urna de vot.
Relaii strnse
Dei Elveia nu este un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, relaiile sale cu
statele care o compun sunt foarte nguste. i nu numai pentru c Elveia are granite comune
(cu excepia Liechtensteinului) cu rile UE.
Uniunea European nu este nici mai mult nici mai puin dect principalul partener comercial
al Elveiei. 80% din importurile elveiene provin din UE, care absoarbe, de asemenea, 60%
din exporturile elveiene.
ncepnd cu anul 2002, libera circulaie a persoanelor a fost introdus treptat la 15 "de top"
ri ale Uniunii Europene. De la 1 iunie 2007, este nerestricionat pentru resortisanii acestor
ri. Swiss dispui s lucreze n cadrul Uniunii Europene, beneficiaz, de asemenea.
Odat cu extinderea Uniunii, problema extinderii libertii de circulaie a noilor membri. n
2006, oamenii elveieni au votat n favoarea acestei prelungiri, care se va transforma n
introduse treptat. Singura ntrebare deschis este extinderea liberei circulaii a persoanelor
doi noi membri au aderat la UE, Romnia i Bulgaria.
swissinfo
Elveia i UE
Elveia nu este membr a Uniunii Europene.
Consiliul Federal consider c aderarea Elveiei la UE este nc o "opiune pe termen lung."
UE este principalul partener comercial al Elveiei.
n anii 1990, dezbaterea european are polaritate peisajul politic elveian.

De ce este cel mai bine s deschizi un cont bancar n Elveia ?

Care sunt argumentele n favoarea conturilor strine private i corporative?

1) Securitatea proprietii
Conturile private deschise n Elveia asigur clienlor poate cel mai nalt grad de securitate
posibil din ntreaga lume. n Elveia serviciile bancare au rdcini medievale.
Independena dea lungul istoriei, precum i cea contemporan a statului (neparticiparea n
rzboaiele mondiale, recunoaterea istoric a suveranitii, independena fa de Uniunea
European i alte organizaii internaionale), fundalul special oferit de ctre legile cu privire
la serviciile bancare (legea din anul 1934 al instituiilor de credit din Elveia, care ncadreaz
nclcarea secretului bancar sau tratamentul neautorizat al acestuia n categorie penal),
precum i aezarea geografic a rii, asigur un fundal special de securitate pentru
deintorii conturilor, fie vorba de persoane fizice sau companii.
2) Diversificare, pulverizarea riscurilor
Suntem nclinai s acordm importan pulverizrii riscurilor doar pe parcursul deciziilor
noastre legate de investiii. Dar principiul de a sta pe mai multe picioare, este profitabil i n
alte domenii. Deja i n ara noastr se poate observa fenomenul c persoanele fizice i
companiile dein conturi bancare la mai multe bnci comerciale n acelai timp.
Cine poate fi 100% sigur c n timpurile actuale mpovrate de falimente bancare, nu
ntocmai banca unde deine cont, devine insolvabil Cui i poate oferi statul, sau Fondul de
Garantare a Depozitelor Bancare o garanie corespunztoare, suficient? Suntem de prere
c n situaia economic global actual, conservarea capitalului acumulat are prioritate
deosebit. ntrebarea este dac pentru acest scop considerm corespunztoare bncile
interne cu resurse limitate, mpovrate cu mprumuturi ale cror rambursare este incert,
sau bncile private strine, bine capitalizate, care practic nu se ocup cu mprumuturi?
3) Gestionarea riscurilor valutare
n ultima vreme s-a evideniat vulnerabilitatea monedei naionale. Poziia valutar a
populaiei fa de sectorul bancar s-a nrutit. Nu numai persoane particulare, dar i
companii mari i mijlocii au ajuns n situaie grea din aceast cauz. Avnd n vedere c
performanele economice interne deocamdat nu sunt promitoare, pentru pstrarea
capitalului trebuie reduse sau eliminate riscurile valutare. Cine ar vrea s priveasc cum din
cauza situaiei economice capitalul su cu greu acumulat i pierde valoarea.
4) Evitarea falimentului de stat
Din cauza izbucnirii crizei economice globale sursele externe ieftine de credit au ncetat,
agravnd situaia economic intern. Dou vulnerabiliti se manifest mai pregnant
alimentate de criza economic i financiar global: riscul de credite i riscul de lichiditate.

ncepnd cu ultima perioad a anului 2008, se nregistreaz o deteriorare mai accentuat a

calitii portofoliului de credite, reflectnd ndeosebi ncetinirea activitii economice i
deprecierea cursului monedei naionale. Reformele sociale i economice care ar putea s
asigure dezvoltare stabil pe termen lung, nu au nceput nc. n primvara anului 2009
Romnia a primit un ajutor crucial de la FMI i UE pentru a depi criza economic. Din cauza
unor grave probleme economice a fost nevoie de injectia de fonduri de la FMI pentru a nu
ajunge la faliment de stat. Un an mai trziu, analitii consider c statul a evitat ce era mai
ru, dar n-a profitat de aceast situaie pentru a-i reforma economia. Din pcate, situaia nu
sa schimbat prea mult de atunci. Tot mai muli oameni cred c falimentul de stat este un risc
real. Gndii-v: Cum ar afecta acest lucru plata depozitelor i conturilor din bncile
naionale? Cum ar afecta cursul monedei naionale? Liberalizarea tranzaciilor externe a
fcut ca un numr mare de clieni romni s-i ndrepte banii ctre conturi din strinatate.
Soluiile noastre bancare propun decuplarea n mare msur de riscurile de insolvabilitate
ale statului!
5) Confidenialitate, discreie
n zilele noastre, este n curs de renatere importana necesitii proteciei i securitii
datelor, att pentru persoane particulare ct i pentru companii. Discreia este de
importan primar din punct de vedere al securitii sau pentru pstrarea anonimitii cnd
deschidem un cont special n acest sens. Aceasta se poate realiza ca persoan particular,
atunci cnd dorim s lsm o parte a averii noastre n condiii de deplin confidenialitate
motenitorilor notrii, sau ca societate cnd la un tender de exepmlu nu vrem s participm
cu o companie din ar, ci o companie fondat de ctre noi n strintate care funcioneaz
cu manageri delegai. n ntreaga lume, se gsesc doar 3-5 locaii cu fundal juridic adecvat i
riscuri acceptabile din punct de vedere al stabilitii rii, care ofer n acelai timp i
protecie suficient a datelor. Elveia , n termeni de prestigiu i de acceptare, poate fi
considerata n orice caz ctigtoare.
6) Achiziionarea de bunuri imobiliare n strintate
Dac dorim s achiziionm imobil n strintate ca persoan particular sau firm, poate fi
foarte util ca preul de achiziie s nu fie transferat din conturi interne. Pe de o parte, din
punct de vedere al ncrederii vnztorului un cont din Elveia este de un prestigiu mai
semnificativ dect conturile mai puin, sau chiar deloc cunoscute din Romnia. Pe de alt
parte, preul de cumprare pltit astfel, rmne ascuns de privirile curioase din ar, i nu
trebuie socotit cu atacul partenerilor de afaceri sau a competitorilor. Astfel se pot achiziiona
imobile comerciale fr dezvluirea firmei sau a structurii de proprietate al acestuia.
7) Controlul verificrilor averii
Utilizai conturile din strintate oferite de ctre noi pentru protejarea activelor private sau
de afaceri! Din nefericire, de multe ori se ntmpl c investigaiile fiscale i ale averii ating
limitele constituionalitii, pentru c transfer sarcina probei contribuabilului, plasnd astfel
persoane fizice i companii n situaie practic imposibil. Pentru c autoritatea ncaseaz
imediat, sau chiar n avans sumele considerate justificate, acestea se pot recupera de multe
ori numai dup o procedur juridic de lung durat.

n cazul conturilor din Elveia practica de mai sus nu este posibil, datele pot fi eliberate
numai n cazul n care exist dovezi ale unui eveniment de infraciune, sau ale unei suspiciuni
justificate. Este important de remarcat faptul c evaziunea fiscal n Elveia nu este act
penal, deci dac cineva evit sarcina fiscal prea mare n cadru legal, este protejat pe deplin!