Sistemul filosofic blagian se axeaz pe problema cunoaterii i pe filosofia culturii:
1. Cunoaterea: este tratat n lucrarea Cunoaterea luciferic din Trilogia cunoaterii - se bazeaz pe dou concepte originale: cunoaterea paradisiac i cunoaterea luciferic - Cunoaterea paradisiac-logic: este de tip raional, urmrete s explice i s reduc misterul obiectului cunoaterii, obiectivndu-l n concepte - prin excesul de raionalism, ea mpiedic ns accesul la esena lucrurilor - Cunoaterea luciferic-poetic: urmrete nu explicarea, lmurirea misterelor, ci amplificarea, potenarea lor - ea permite spiritului uman s neleag esena lucrurilor, care este inaccesibil raiunii - Obiectul cunoaterii luciferice e totdeauna un mister 2. Stilul: este ansamblul de trsturi determinate de factori care acioneaz incontient asupra comunitilor umane, viziunea colectiv despre lume proprie unui popor - specificul culturii romneti l constiutie spaiul mioritic, constnd ntr-o succesiune spaial de deal i vale, acesta provoac i o detreminare moral: ]dorul unui suflet care vrea s treac dealul ca obstacol al sorii () destin ce-i are suiul i coborul (Trilogia culturii, studiul Spaiul mioritic) 3. Metafora: dou tipuri: - metafora plasticizant: numete obiecte din lumea real, frr a le mbogi coninutul - metafora revelatorie: urmrete s reveleze un mister prin utilizarea celui mai adecvat cuvnt poetic; anuleaz nelesul obinuit al faptelor, substituindu-le o nou viziune - n concepia lui Blaga, metafora nu se confund cu figura de stil respectiv, ci reprezint totalitatea modalitilor prin care se ncheag o viziune asupra existenei (filosofia, religia, mitologia, arta, tiina etc.) - metafora nu reflect n mod obiectiv esena lumii, deoarece cunoaterea este supus cenzurii transcendente a Marelui Anonim (=Dumnezeu); acest deficit al cunoaterii poate fi compensate prin creaie. (studiul Geneza metaforei i sensul culturii).