UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE

NICOLAE TESTEMIANU

REFERAT
Stresul i sanatatea

Chiinau 2014.

Cuprins:
1.Generalitati.
2.Ce este stresul?
3.Ce este sanatatea ?
4. Impactul stresului asupra organismului.
5. 9 probleme de sanatate influentate de stres.
6. De ce stresul este negativ, de ce afecteaza sanatatea?
7. Tehnici specifice de management al stresului .
8. Reducerea stresului la locul de munc:
9. Schimb perspectiva asupra stresului:
10.Reactia la stres.
11. Stresul si avertizarile pe care le transmite corpului.
12. 4 moduri de a lupta cu stresul.
13.Concluzii.
14.Bibliografia.

Stresul- reprezinta un raspuns al organismului la confruntarea persoanei cu situatii si

sarcini pe care le percepe ca fiind dificile si amenintatoare ; ansamblu care cuprinde
ncordare, tensiune, constrngere, for, solicitare. Menionm c termenul aparine
lui Hans Hugo Bruno Selye care conidera ca stresuleste o reactie pe care individul o
realizeaz n urma agresiunilor mediului. n cazul n care agentul stresor are o aciune de
durat vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluie stadial.

Starea de sanatate- reprezinta o stare de bine completa din punct de vedere fizic,
mintal si social si nu numai absenta bolii sau a infirmitatii (Organizatia Mondiala a
Sanatatii.)
Un organism sanatos este camera de oaspeti a sufletului, un organism bolnav
inchisoare ( Francis Bacon)
Cei ce zic ca nu au timp sa faca exercitii pentru un corp mai sanatos cu siguranta
vor avea timp pentru boala (Edward Stanley )
Sanatatea este un cuvant mare.
Ea cuprinde nu numai corpul, mintea si spiritul, ci si perspectiva unui om (James H.
West).

Impactul stresului asupra organismului :

Daca o persoana are nevoie de o motivatie pentru a diminua stresul din viata ei, trebuie sa
stie ca stresul in sine ar putea sa ii influenteze, intr-un mod destul de serios, starea de
sanatate. Stresul nu are doar consecinte emotionale. Acesta poate exacerba multe dintre
problemele de sanatate ale unui individ. Nu este o noutate faptul c stresul poate avea un
impact major asupra organismului, de cele mai multe ori n sens negativ- crete riscul de
boli cardiace, contribuie la acumularea kilogramelor i poate determina apariia insomniei
i a depresiei.
Si, de parc nu ar fi de ajuns, stresul pe termen lung poate slbi capacitatea sistemului
imunitar i poate favoriza instalarea cancerului.

9 probleme de sanatate influentate de stres :

Iata cateva dintre bolile care pot fi declansate de stres:
1. Bolile cardiovasculare - cercetatorii considera ca persoanele care au un anumit tip
de personalitate sunt predispuse mai mult decat altele la hipertensiune arteriala si probleme
cardiovasculare. Nu se stie cauza exacta, dar se pare ca stresul ar putea avea un efect direct
asupra inimii si vaselor de sange. Exista si posibilitatea ca stresul, alaturi de alte probleme
cum ar fi fumatul sau obezitatea sa contribuie la cresterea riscurilor dezvoltarii bolilor de
inima. Medicii confirma ca stresul emotional brusc instalat poate sa declanseze probleme
cardiace grave, inclusiv atacuri de cord. Cei care sufera de tulburari cardiovasculare trebuie
sa evite tensiunile cat de mult pot.
2. Obezitatea - grasimea existenta in exces din jurul taliei prezinta riscuri mai mari
pentru sanatate decat grasimea de la nivelul picioarelor sau soldurilor. Se pare ca
persoanele stresate se ingrasa mai repede. Stresul ridica nivelul unui hormon numit cortizol
care contribuie la cresterea cantitatii de grasime depusa pe abdomen.
3. Astmul - multe studii au demonstrat ca stresul poate agrava astmul. Unele cercetari
chiar au evidentiat ca unii parinti bolnavi de astm cronic pot da nastere la copii care sa
sufere de aceeasi boala. De asemenea, stresul parintilor determina cresterea sanselor ca unii
copii sa fie expusi la aer poluat sau fum, pentru ca mamele lor au fumat in
timpul sarcinii sau dupa acestea.
4. Diabetul zaharat - stresul poate agrava diabetul zaharat in doua moduri. In primul rand
creste probabilitatea neglijariialimentatiei sanatoase si predispune catre consum excesiv de
alimente. In al doilea rand, se pare ca acesta ar ridica nivelurile de glucoza al unora dintre
bolnavii cu diabet zaharat de tip 2.
5. Durerile de cap - stresul este considerat principalul factor declansator al durerilor de
cap, nu doar a celor datorate tensiunii ci si al migrenelor.
6. Depresia si anxietatea - nu este nici o surpriza ca stresul cronic ca urmare a perioadelor
de stres intens este legat dedepresie si anxietate. Rezultatele unui sondaj recent au
confirmat ca persoanele care s-au stresat din cauza problemelor profesionale (cum ar fi
exigenta solicitata la locul de munca si recompensa scazuta), au avut un risc cu 80% mai
mare de a manifesta depresie, in perioada imediat urmatoare.
7. Problemele gastrointestinale - stresul nu provoaca ulcerul, dar poate sa il agraveze. De

asemenea, stresul este cel care poate da nastere la diverse afectiuni gastrointestinale, cum
ar fi arsuri cronice la stomac (boala de reflux gastroesofagian si sindromul colonului
iritabil).
8. Alzheimer - un studiu realizat pe animale a constatat ca stresul ar putea agrava
boala Alzheimer, accelerand formarea de leziuni cerebrale. In urma unor analize, s-a
comparat adn-ul mamelor care au experimentat situatii stresante (au avut grija de un copil
bolnav cronic), cu cel al femeilor care nu s-au aflat in aceasta situatie. Cercetatorii au
descoperit ca o anumita portiune a cromozomilor mamelor, au manifestat o imbatranire
accelerata cu pana la aproximativ 9-17 ani.
9. Decesul prematur - in urma unor cercetari, s-au analizat efectele stresului asupra
sanatatii persoanelor in varsta care au grija de partenerii lor, care se afla in mod natural sub
stres. Acestea au constatat ca persoanele care ii ingrijesc, au un risc cu 63% mai ridicat de
deces, decat cei de varsta lor care nu au avut astfel de experiente
De ce stresul este negativ, de ce afecteaza sanatatea?
Stresul nu este doar un sentiment. Este o reactie naturala, un raspuns psihic la o
amenintare. Cand o persoana este stresata, corpul sau reactioneaza, vasele de sange se
contracta, tensiunea arteriala si pulsul cresc, respiratia se intensifica, creste concentratia de
hormoni (adrenalina si cortizol) din sange. Cand stresul devine cronic, aceste modificari
fiziologice pot duce la probleme reale de sanatate.

Exista diferite tehnici de gestionare a stresului, care nu doar ca vor schimba starea psihica a
unei persoane ci vor avea si beneficii concrete asupra sanatatii. De exemplu, un studiu care
a avut ca subiect supravietuitori in urma atacurilor de cord, a constatat ca riscul unei crize
cardiace scade cu 74% daca stresul este controlat. Exista chiar unele dovezi ca
managementul stresului creste imunitatea organismului.

Cu toate acestea multe persoane raman sceptice, in ce priveste controlul stresului. Viata de
zi cu zi, implica stres: oamenii sunt solicitati la locurile de munca, in viata familiala, au
probleme financiare si timp restrans. Managementul stresului ar putea parea o idee
frumoasa dar complet imposibila. Este adevarat ca nu pot fi schimbate toate lucrurile
stresante din viata unui individ. Dar poate fi schimbata modalitatea de raspuns la acestea.
Cele mai stresante meserii din Moldova: controlorul de trafic aerian, urmat de medici,
psihiatri, piloti si directori.
Exista insa si meserii stresante secrete, nenormate, cum ar fi cea de avocat sau de
consultant.
Stilul de viata modern in care mai multe lucruri sunt la fel de importante si trebuie
facute in acelasi timp, in care totul este intr-o mare viteza, in care timpul a intrat la apa,
in care prietenii pot fi intalniti mai degraba la telefon sau pe internet face multe presiuni
asupra noastra. Problemele de acasa, problemele de la serviciu pun in pericol sanatatea
noastra fizica si emotionala.
Ne-am obisnuit sa facem ceva pentru sanatatea noastra fizica: sa mergem la doctor cand
simtim ca ceva nu este in regula, sa ne straduim sa reducem tigarile si altele. Asa cum
avem grija de sanatatea noastra fizica, este important sa avem grija si de sanatatea noastra
emotionala.
Ca orice problema de sanatate, problemele de sanatate emotionala necesita atentie
imediata. In mod frecvent insa, ele nu sunt luate in seama perioade lungi de timp, deoarece
sunt mai greu de identificat. Marea majoritate a oamenilor isi dau seama de aceste
probleme cand ele sunt deja suficient de intense si afecteaza functionarea de zi cu zi sau
sanatatea fizica.

Tehnici specifice de management al stresului :

1.Vorbete cu cineva (prieten, mentor, apropiat, persoan specilizat/calificat) ;
2.Creaz-i o reea de prieteni pentru suport ;
3.Programeaz-i activiti distractive- hobby-uri noncompetiionale, lectura, ascultatul
muzicii , dansul, sportul etc.;
4.Introdu spiritualitatea n viaa ta ;
5.Ofer-te voluntar s ajui pe cineva- viaa ta va cpta semnificaie, sens i valoare ;
6.Practic exerciii aerobice - (ciclism, alergat, mersul pe jos, nnot, gimnastic aerobic)cel putin 30 min. de 3 ori pe sptmn- scad tensiunea i mbuntesc starea emoional
i mental, dispoziia ta psihic n general ;
7.ine o agend; scrie n ea obiectivele, sarcinile i organizeaz-le n funcie de prioritile
tale
8.Gsete timp n plus (s ajungi cu 10 min. mai repede la o ntlnire) sau asigur-te s ai
o rezerv de timp ntotdeauna.

Reducerea stresului la locul de munc:

*Reine c munca ta este important;

*Fii optimist !!!- lumea rmne oricum aceeai, chiar dac tu vei fi serios, vesel sau
suprat tot timpul!
*Laud-i adesea pe cei alturi de care lucrezi ;
*Ia-i pauze vesele la locul de munc -vorbete cu cineva, spune un banc sau uit-te pe
nite poze ;
*mparte ziua de munc n buci ;
*Planific activiti distractive dup ce termini munca ;
*Deleg din munca ta i altora;
*Dac rmi n urm - cere ajutor i informeaz-i superiorii ;
*Stabilete limite n ceea ce i se poate cere s faci ;
*Stabilete obiective de lucru realiste ;
*Dac te simi copleit, f ceva!

Schimb perspectiva asupra stresului:

-Cnd te simi stresat - f o pauz, respir ncet, f o scurt plimbare ;
-Privete viaa ca pe o provocare sau ca pe o oportunitate de a excela - i nu ca pe o criz;
-Cnd ceva nu merge bine - gsete 3 modaliti n care i imaginezi c situaia ar putea s fie
mai rea de-att;
-Triete fiecare zi pe rnd- nu te mai gndi la eecurile trecute, nu-i mai f griji legate de
viitor, nu mai atepta (trist) un posibil viitor fericit ;
-Inva s te bucuri de lucrurile simple ale vieii ;
-Nu atepta ca alii s te fac fericit (menine un focus al controlului intern) ;
-Nu poi controla ceea ce simi- dar poi controla ceea ce s faci cu ceea ce simi i ct anume
dureaz acestea ;
-Gsete partea pozitiv a fiecrei situaii;

Nu-i mai pierde timpul fiind

ngrijorat - dezvolt un plan pentru abordarea problemei i acioneaz;

-Fii pregtit s atepi orict, ia-i cu tine cri de citit, un radio portabil etc.
-Fii atent s nu cazi prad sindromului nu se poate face nimic nainte de a renuna la
soluionarea unei situaii ;

-Intotdeauna s ai un plan de rezerv la orice ;

-Decide acum ce este cu adevrat important pentru tine.

Desi se vorbeste insistent despre cat de daunator este stresul pentru sanatatea noastra,
cercetatorii apreciaza cu unele aspecte ale problemei trebuie nuantate.Stresul cotidian, cel
de rutina si moderat, constituie reactia noastra fireasca la provocarile exterioare, menita sa
mentina un anumit echilibru al tonusului vital.Daca n-am avea deloc parte de stres, fiinta
noastra s-ar complacea intr-o stare flasca, pierzand o parte din abilitatile mentale si din
puterea de reactie. Am fi ca o leguma, potrivit Puls Plus.Nu suntem singurii stresati!!!
Reactia la stres face ca starea de spirit sa fie mereu activa, iar sistemul nervos sa se
mentina in forma, asa cum exercitiile fizice ne tin in forma muschii si articulatiile osoase.
Stresul devine daunator atunci cand depaseste anumite limite, iar organismul il poate
percepe ca pe o povara, situata peste capacitatea noastra de a o suporta. Efectul
excedentului de stres devine astfel similar cu efectul unui medicament util, care poate
dauna in cazul supradozajulul.
Experiente de laborator, efectuate pe cobai, au demonsrat ca socurile moderate de scurta
durata, chiar si severe, efectuate la anumite perioade, determina imbunatatirea sensibila a
abilitatilor mentale si a capacitatatii de reactie.Aceleasi experiente insa au aratat ca, in
cazul socurilor intense si prelungite, abilitatile normale ale cobailor se degradeaza
rapid, capacitatea lor de aparare in fata factorilor agresivi scade.
Astazi intilnim si asa notiuni ca REACTIE LA STRES

Reacia la stres este indus intern,este n primul rnd atitudinea sa fa

de emoiile negative, pe care trebuie s le elimine i este incapabil s o fac,
interiorizndu-le. Aceasta este o stare a
autodistrugerii. reacia la stres pe termen lung,
golete de energie corpul, reduce imunitatea,
sectuiete sistemul endocrin i nbu
funcionarea neurotransmitorilor n creier.
Rezultatul este oboseala i depresia, dar asta nu se
oprete aici. Reacia la stres slbete funcionarea
organelor vitale, din cauza srcirii lor n vitamine
hidrosolubile (inclusiv vitamina C i B) i minerale
eseniale, cum ar fi ionii de magneziu i de potasiu.
Cnd celulele corpului pierd potasiu, ele
funcioneaz mai puin eficient i chiar mor.
Reacia la stres suprasolicit inima i vasele de
snge, conducnd la slbirea funcionrii lor i n
cele din urm epuizeaz glandele suprarenale i producia lor de cortizon. Cnd
aceasta se ntmpl, celulele corpului nu mai primesc suficient combustibil din
glucoz (condiie cunoscut ca hipoglicemie), lipide i proteine. Cel mai important este
faptul c reacia la stres implic interiorizarea emoiilor negative prin tensionarea

anumitelor pri ale corpului. Prin repetiie, aceast stare devine o condiionare ntre
emoiile negative i tensiunea din prile corespunztoare. Tensiunea continu s fie
declanat (n mod subcontient) i este simit prin emoie, chiar atunci cnd perturbaia
nu mai exist demult, deoarece persist nc gndul existenei sale. n esen, reacia la
stres este autodistructiv i (n mod subcontient) sinuciga. Ea are ca scop s epuizeze i
s termine sistemul pe care l-a intit. Energia vital aduce viaa, n timp ce reacia la stres
ndeprteaz viaa i dorete s aduc moarte. Disfuncia datorat stresului este izvorul sau
cauza principal i comun a tuturor bolilor, deoarece ea srcete energia vital i
imunitatea, astfel nct corpul devine vulnerabil la boli.

Stresul si avertizarile pe care le transmite corpului. Cerceteaza-le cu atentie si ia

masurile necesare!
Inainte de a lua o pastila sau de a-ti face un tratament cosmetic ca sa iti ameliorezi starea,
analizeaza cu atentie situatia si constientizeaza ca este posibil ca stresul cu care te
confrunti zilnic sa fie responsabil de ceea ce ti se intampla. treci in revista problemele de
sanatate ce pot aparea ca urmare a unui stress puternic si solutiile pe care le ai ca sa-l
limitezi!

Te doare capul in weekend, un semnal grav ca stresul ti-a invadat saptamana

Desi weekendul este relaxant si nu te simti deloc stresata, ai totusi o migrena puternica
si nu este prima oara cand ai o asemenea stare. Ce se intampla? Specialistii spun ca o
scadere brusca in nivelul cotidian de stres, poate conduce la aparitia durerilor de cap. Ca
sa limitezi problema, mentine-ti programul zilnic de somn si mananca sanatos. Poti
consuma si cateva alimente care amelioreaza durerile de cap: iaurt, broccoli, migdale si

seminte de susan.

Ai dureri puternice la menstruatie ?

Un studiu realizat de o echipa de cercetatori de la Harvard a descoperit ca femeile care
sunt foarte stresate au dureri menstruale mai puternice decat cele care sunt mai putin
afectate de stres. Cercetatorii spun ca stresul cauzeaza un dezechilibrul hormonal si
atunci apar crampele puternice. O solutie ca sa limitezi durerile menstruale si stresul
este sa faci sport. In timpul exercitiilor, in corp se elibereaza niste compusi, numiti betaendorfine, care sunt un fel de morfina umana, care amelioreaza durerile.

Visezi tot felul de lucruri ciudate

Pe masura ce dormim, visele devin din ce in ce mai pozitive, si, de aceea, ne trezimde
multe ori cu o stare mai buna decat atunci cand ne-am culcat, spune RosalindCartwright,
profesor de psigologie la Rush University Medical Center Cand insa suntem stresati, ne
trezim mai des, si ne amintim si visele mai putin placute pe care le avem. Cel mai simplu
mod de a rezolva problema este sa ne facem un program de somn corect, cu sapte-opt ore
de somn pe noapte si sa evitam cafeina si alcoolul inainte de culcare.

Ti-au aparut iritatii pe piele

Desi poti avea si o problema dermatologica, iritatiile se pot agrava cand stresul este
constant la nivel ridicat. Conform unui studiu japonez, realizat pe 2.000 de oameni, cei
care aveau iritatii cronice ale pielii erau mai stresati decat cei care cu pielea sanatoasa.
Expertii spun ca starile de anxietate si tensiune pot sa agraveze unele probleme ale pielii

cum ar fi dermatita, eczemele sau psoriazisul; stresul activeaza fibrele nervilor cauzand si o
senzatie de mancarime. Ca sa reduci iritatiile, trebuie in primul rand sa domolesti stresul

4 moduri de a lupta cu stresul prin care se poate imbunatati starea

de sanatate :
Iata cateva sfaturi care pot fi urmate de o persoana care este stresata:

1. Respiratia adanca
Doar cateva minute de respiratie profunda poate detensiona si atenua raspunsul la stresul fiziologic.
Oricine ar putea sa isi aleaga un loc si un moment al zilei in care sa exerseze acest tip de respiratie: in
masina, la birou, etc.

2. Focusarea asupra prezentului

Cand o persoana este stresata probabil ca traieste in prezent sau in viitor. Este ingrijorata de ce urmeaza sa
se intample, ce trebuie sa faca sau regreta un eveniment din trecut. Pentru a se relaxa, trebuie sa se
concentreze asupra prezentului, a ceea ce face ACUM. Daca se plimba, va fi atenta la miscarea
picioarelor, daca va manca va incerca sa simta gustul si senzatiile oferite de alimente.

3. Reanalizarea situatiilor
Atunci cand cineva se afla in intarziere si este blocat in trafic, este normal sa fie enervat sau agitat. Aceste
reactii naturale, totusi nu sunt de ajutor. Mai degraba, decat sa bruscheze volanul, ar putea sa priveasa din
alt unghi situatia: acele minute libere le poate folosi in interes personal, pentru a se relaxa.

4. Optimismul
Fiecare persoana ar trebui sa isi pastreze optimismul, sa nu uite lucrurile si aspectele bune din viata sa,
pentru care ar trebui sa fie recunoscatoare. Acestea sunt doar cateva dintre tehnicile de management al
stresului, care pot ajuta in momentele stresante. Exercitiile regulate sunt cheia pentru controlul stresului pe
termen lung. Cei care le fac in mod constant vor avea o stare mai buna de spirit dar si de sanatate si vor
avea mai multa energie decat persoanele care le ignora. Tehnicile de relaxare, medicatie, yoga pot fi
abordari care necesita timp si practica, dar rezultatele pe termen lung sau scurt pentru sanatate, ar putea fi
substantiale.

Concluzie :

In fiecare zi suntem pusi in fata multor probleme , situatii, alegeri carora incercam sa ne
conformam si sa le depasim cu o gandire rationala. Conform proverbului "Important e
nu ceea ce ti se intampla ci felul in care reactionezi" , fiecare gaseste modelul cel mai usor
si natural in rezolvarea sau detasarea fata de stres.Factorii ce duc la adaptalitatea mai
usoara la stres sunt :dezvoltarea relatiilor sanatoase cu cei din jur; atitudine armonioasa si
echilibrata si o alimentatie sanatoasa.O astfel de persoana educata intr-un mediu familiar
fara conflicte are mai multe sanse de a depasi situatiile tensionate si prezinta sanse mai
mici in a dezvolta o boala ca reactie la stres.Tinem cont ca stresul este cel mai important si
cel mai puternic factor al determinarii celor mai multe boli. In astfel de situatii ne vedem
nevoiti sa ne adaptam socitatii, sarcinilor si evenimentelor deoarece traim intr-o societate
moderna si in permanenta evolutie.
Clement Stone scrie ca intre oameni nu exista mari diferente, dar
tocmai aceste mici diferente ii fac atat de diferiti. Micile diferente
constau in comportament. Marile diferente constau in felul de a fi,
pozitiv sau negativ.Cand schimbarea mediului nu este posibila,
schimba atitudinea personala fata de agentii stresori si evenimentele
stresante.

Bibliografie:

1. Cartea Energia Universal O cercetare sistematic i tiinific , autor dr.

Bedri C. Cetin.

2.Stresul si Relaxarea Dr. Arcadie Percek,editura TEORA.

3. .Cum sa te aperi de stres Patrick Legeron, editura TREI.
4. .Carticica stresului Exley Helen, editura Helen Exley
5. Revista PERSPECTIV, nr. 2/2007.
6. http://alindiaconu.blogspot.com/2011/01/managementul-stresului-cauzeefecte-si.html.
7. http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/9-probleme-desanatate-influentate-de-stres_8390.
8.www.descopera.ro.
9.http://www.ziare.com/articole/stres+bun+sanatate.