Sunteți pe pagina 1din 3

Economia Chisinaului in epoca moderna

Chisinaul a fost instituit intr-o forma moderna de la inceputul


sec.XIX.
In anul 1834 a fost aprobat primul plan general al orasului.
Orasul vechi, situat pe malul Bicului, a ramas intact. La
periferiile orasului se situau bisericile, iar in centru se afla o piata
imensa unde taranii din satele vecine duceau un comert intensiv.
Unele constructii s-au pastrat , de exemplu, Biserica de la Riscani
(1777) si Biserica de Blagovestire (1807), precum si o constructie
mai veche cladirea Bisericii Mazarichieveana (1752).
Lucrari de constructie s-au inceput in 1818. In 1834 Guvernul a
aprobat planul general de dezvoltare a Chisinaului. In anii 18291834 au fost puse in ordine fantanile, care asigurau cu apa
potabila majoritatea populatiei. Din contul Dumei orasanesti in
preajma Bisericii Mazarichievene a fost amenajata o fantana, care
aproviziona intregul oras cu apa potabila.
La calitatea inalta a constructiilor si inzestrarea Chisinaului a
contribuit marele arhitect A. Bernardazzi, care in decurs de 30 de
ani a ocupat post de arhitect pincipal al orasului. El a proiectat si
a construit edificiile cele mai importante, care si acum constituie
mandria orasului. Bernardazzi a fost unul din primii arhitecti care
au apreciat calitatile decorative ale pietrei albe naturale, extrase
in imprejurimile Chisinaului. Inainte de aceasta constructiile au
fost tencuite. Numai la sfirsitul sec. XIX constructori au inceput sa
utilizeze piatra pura cu includeri din caramida. Aceasta metoda de
decorare a fatadelor a devenit o trasatura caracteristica locala.
Totodata, inzestrarea orasului era foarte lenta. Pietuirea strazilor
s-a inceput numai in 1862.

In 1870 a fost construita gara feroviara, si in 1871 a fost deschisa


circulatia in sectorul Tiraspol-Chisinau a caii ferate. Organizarea
apeductului orasanesc s-a inceput in 1892, cand au fost construite
primele 2 castele de apa.
Planul nou al orasului a oferit locuitorilor strazi mai largi,
scuaruri spatioase si parcuri de exceptie. Largimea strazilor
permitea sadirea copacilor de-a lungul lor (este de
mentionat ca Chisinaul este cea mai verde capitala din Europa).
Linga scuarul central a fost plasat parcul renumit prin faptul ca
aici plimba des Alexandru Puskin. In acele timpuri parcul a fost
plantat cu copaci de salcim si agud. In 1885 in cinstea poetului a
fost inaugurat un monument inconjurat de salcimi, doi dintre care
s-au pastrat pina in ziua de astazi. Actualmente, acest monument
este cel mai vechi din monumentele renumite din Chisinau.
Concomitent cu plasarea organizata a parcurilor si scuarurilor
inverzirea orasului se datora si eforturilor individuale ale
locuitorilor. Un obicei bun era sadirea copacilor in apropierea
casei. Prezinta interes faptul ca in sec.XIX, in Basarabia
(teritoriul Moldovei dintre Prut si Nistru), erau adusi brazi si pini
din Rusia si Crimeea, insa sadirea lor se permitea doar in
gospodariile nobililor.Cu parcurgerea anilor Chisinaul se dezvolta
si se extindea, incluzind in sine comunele vecine. In anul 1918
Chisinaul ocupa suprafata egala sectorului Centru de astazi iar
strada de periferie era str. Sadovaia. Cladirile din oras erau
preferential cu un nivel. Doar bisericile si cladirea Mitropoliei se
inalta deasupra lor. Primele cladiri mari au fost construite pe
actualele strazi Puskin si Gogol. Apoi, pe strada Sadovaia s-au
construit scoli.

La 22 iunie 1941, din primele ore a razboiului, Chisinaul a


nimerit in zona frontului. Dimineata el a fost bombardat din aer,
si indata a fost ocupat de armata romaneasca. La 16 iulie 1941
steagul romanesc a fost ridicat la bolta Catedralei. La 18 august
1941 regele Romaniei Mihai si maresal Antonescu inspectau
orasul. Pentru Chisinau razboiul s-a terminat la 24 august 1944,
cand dupa operatia Chisnau-Iasi armata sovetica a intrat in oras.
In teritoriul Chisinaului n-au fost lupte intense, dar in rezultatul
cutremuului si bombardarilor orasul a fost practic distrus, si 70%
din fondul locativ au fost pierdute.Dupa al II-lea razboi mondial
orasul a inceput sa creasca foarte repede.S-a format un colectiv
multinational de arhitectori, proiectori si zidari care au restaurat
orasul conform schemei generale de reconstructie aprobata in
1945-1947. La elaborarea acestei scheme a luat parte
academicianul A.Sciusev. Prima constructie postbelica a fost
cladirea garii feroviare (1948). Anume in aceasta perioada au
aparut constructii de demensiunile unei capitale: cladirea
Parlamentului, Palatul Prezidential, Palatul Sindicatelor.
Astfel, Chisinaului i-a fost oferita o imagine a unei capitale
contemporane care contine si originalitatea constructiilor
arhitectoriale, si exceptionalitatea parcurilor. Capitala este de o
frumusete rara in sezonul de toamna, cind frunzele coloreaza
parcurile si pavajele intr-o nuanta aurie, iar locuitorii se pregatesc
de Ziua Orasului.